DOBANDIRE DE NOI CUNOSTINE CLASA A 8A

PROIECT DIDACTIC

DATA:22.01. 2018

CLASA: a-VIII-a A

SCOALA:
PROFESOR: Mitu Elena Simona

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

DISCIPLINA: Limba şi literatura română

TEMA/SUBIECTUL: Propoziţia circumstanţială de cauză

TIPUL LECŢIEI: Dobândire de noi cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC:

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.4. sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat.
2.3. utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii.
4.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Cognitive:
O1: să identifice subordonatele circumstanţiale de cauză din exemplele date;
O2: să definească şi să identifice propoziţiile cauzale;
O3: să indice determinanţii propoziţiei cauzale;
O4: să facă expansiunea şi contragerea cauzalelor;
O5: să distingă între cauzală şi completivă indirectă;
O6: să se exprime corect din punct de vedere gramatical.

Psihomotorii: -să utilizeze corect mijloacele auxiliare, precum tabla, fişele de lucru.

Afective: -să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul grupului,

-să participe cu interes la activitate;
-să folosească mijloace de comunicare nonverbală-mimică,gestică, pentru a argumenta părerile personale.

1
STRATEGIA DIDACTICĂ:

a.Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire,explicaţia,conversaţia,exemplul, exerciţiul

b.Mijloace de învăţământ: tabla, ,manualul,fişe de lucru, videoproiectorul.
c.Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală.
d.Resurse şi managementul timpului:
-spaţiu de lucru:clasa
- numar de elevi: 21
-capacităţi normale de învăţare ale elevilor;
-timpul de învăţare :50 minute

Modalităţi de evaluare:
-evaluare frontală
-evaluare formativă
-evaluare orală

Bibliografie:
Manual de limba şi literatura română, clasa a VIII-a, editura Humanitas
Teoria şi practica analizei gramaticale, G.G. Neamţu,ed. Paralela 45, Piteşti, 2007
Gramatică practică a limbii române, Stefania Popescu, Ed. Lider, Bucureşti, 1997.
Exerciţii practice de limba română, Mina Maria Rusu( coord. ), Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2009
Dificultăţi anticipate:
Este posibil ca elevii să confunde complementul de cauză cu cel de scop, şi, implicit, a CZ cu CS, de aceea voi insista asupra exprimarii cauzei.

2
Etapele lecţiei T Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Forme de Evaluare
i procedee organizare
m Mijloace
p
EVOCARE 1 Asigur condiţiile necesare desfăşurării optime a activităţii. Îşi pregătesc Conver- Activitate frontală
I.MOMENT obiectele necesare saţia
ORGANIZATORIC începerii activităţii.
II.REACTUALIZAREA 5 Verific prin întrebări frontale cunoştinţele despre Elevii răspund la Chestio- Activitate frontală Formativă
CUNOŞTINŢE complementul circumstanţial de cauză: definiţie, termeni întrebări,se narea
LOR ÎNSUŞITE regenţi, părţi de vorbire prin care se exprimă şi verific autocorectează. Orală.
ANTERIOR tema.
III.CAPTAREA ATENŢIEI 7 Printr-un material power-point, voi capta atenţia, prin Elevii urmăresc cu Exerci- ţiul Activitate frontală
expunerea unor fraze cu complemente circumstaţiale de atenţie exemplele
cauză şi cu propoziţii circumstanţiale de cauză.
Le cer elevilor să identifice complementele circumstanţiale
de cauză şi să despartă frazele în propoziţii. Prezentare
Vom observa astfel că există atât complemente power-point Apreciere
circumstanţiale de cauză, cât şi propoziţii circumstanţiale verbală
de cauză.

Formativă
REALIZAREA Profesorul anunţă tema şi obiectivele pe înţelesul elevilor. Elevii îşi scriu titlul Activitate frontală. Formativă
SENSULUI Notează la tablă titlul lecţiei noi . lecţiei în caiete.
IV. ANUNŢAREA TEMEI
ŞI A OBIECTIVELOR
V. CONDUCEREA 2 Exemplele din prezentare vor fi scrise pe tablă şi vor fi Elevii îşi notează Activitate frontală Apreciere
ÎNVĂŢĂRII 0 analizate, urmând a se trage concluzia: definiţia în caietele verbală
Propoziţia care reprezintă în frază o realizare de clasă.
propoziţională a complementului circumstanţial de cauză
se numeşte propoziţie subordonată circumstanţială de Explicaţia
cauză. Formativă.
Pentru a evidenţia specificul subordonatei de cauză, se va Elevii îşi notează Învăţarea
analiza o frază, urmând ca ulterior să se evidenţieze exemplele. prin
termenii regenţi şi elementele introductive: descope-rire
Fiindcă plouase, câmpul înverzit părea mai strălucitor.
Soarele nu încălzea îndeajuns, pentru că nori răzleţi mai
rămaseră încă pe cer. Pe şoseaua strajuită de copaci înalţi,
erau puţine maşini şi tata a apăsat mai tare pedala de Elevii răspund la
acceleraţie, din cauză că ploaia ne întârziase puţin. întrebări,notează
Astfel, vom găsi elementele regente ale CCZ: exemplele
Un verb: Plânge fiindcă l-ai jignit. Conversaţia.
3
 O locuţiune verbală: A luat-o la sănătoasa pentru că e un
laş. Elevii ascultă,
Un adjectiv: Fata era frumoasă pentru că se aranjase. notează exemplele
Pe baza exemplelor de mai sus şi a altora date de elevi şi în caiete.
profesor, vom descoperi elementele de relaţie sau Activitate frontală.
introductive ale CZ:
Conjuncţii subordonatoare:
Fiindcă: Mi-am luat umbrela, fiindcă ploua.
Deoarece: A luat un doi deoarece nu s-a pregătit. Exerciţiul.
Căci: Scena era impresionantă, căci toată lumea plângea. Activitate frontală.
Întrucât: Întrucât nu s-a înscris la examen, a pierdut Apreciere
admiterea la facultate. verbala.
Că: Nu pot spune nimic, că nu mă lasă sufletul.
Dacă: Dacă nu a fost supravegheat, de asta a facut prostii.
De: De nu m-ai urmărit, de-aia nu ai înţeles. Ascultă,notează
Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: exemplele în
Pentru că: caiete, răspund,
Nu ştie, pentru că nimeni nu i-a spus nimic. rezolvă exerciţiile.
Din cauză că, din pricină că:
Din cauză că vremea e rea, am rămas acasă.
De vreme ce, din moment ce, o dată ce:
De vreme ce nu ai venit, am plecat singur.
Adverbe relative cu valoare conjuncţionale(fără funcţie
sintactică de parte de propoziţie):
Cum: Cum e activ, merge mult pe jos.
Unde: Unde nu i-am dat atenţie, s-a supărat.
După ce se evidenţiază în aceste exemple elementele Exemplul
introductive şi termenii regenţi, se va realiza contragerea
acestor propoziţii subordonate, pentru a evidenţia relaţia
dintre complementul cauzal şi CZ. Conver
La fel ca în cazul subordonatelor circumstanţiale saţia
anterioare, se va exemplifica tipul de adverbe şi locuţiuni Ascultă,răs-
adverbiale corelative prin exemple. pund,notează.
Referitor la topica şi punctaţia acestui tip de subordonată, Explica
se vor da exemple în care CZ stă atât înaintea, cât şi după ţia
propoziţia regentă.

Formativă
REFLECŢIE 1 Precizează felul subordonatelor din frazele de mai jos şi Elevii rezolvă Activitate Formativă.
VI .OBŢINEREA 2 realizează contragerea lor în părţile de propoziţie sarcina propusă. individuală
PERFORMANŢEI ŞI corespunzătoare: Citesc exemplele.
4
ASIGURAREA FEED- 1. Nu ştiu dacă voi putea merge cu voi.
BACK-ULUI 2. Întrebarea este dacă va ploua.
3. E bine dacă procedezi aşa.
4. Mă gândesc dacă voi reuşi.
5. Dacă nu l-a ajutat, de aceea nu a reuşit.
6. Întrebarea dacă ne vom întâlni a primit chiar atunci Fişă Individuală
răspuns.
Se va evidenţia astfel că acelasi element de relaţie poate
introduce diverse tipuri de subordonate.
Imaginează-ţi un dialog, de 10-12 replici, dintre doi colegi,
despre acţiunile lor şi cauzele acestora. În acest dialog vei
folosi trei complemente de cauză şi şi trei CZ. Găseşte un
titlu adecvat acestei compuneri. Exerciţiul
Explicaţi-a.

VII.Asigurarea retentiei şi a 5 Asigurarea retenţiei se face prin întrebări de fixare:

transferului Ce lecţie am parcurs azi?
Ce este CZ? Formativa.
Ce termeni regenţi are? Apreciere prin
Dar elementele introductive care sunt? notare.
Ce puteţi spune despre topica CZ?
Se propun pentru tema de casă următoarele exerciţii,
structurate pe o fişă:
I. Desparte în propoziţii următoarele fraze, apoi contrage
circumstanţialele de cauză identificate:
1. Doar n-am venit pentru tine, ş-am venit pentru Harap-
Alb, căci el este adevăratul nepot al împăratului Verde. (I.
Creangă)
2. Întrucât străbatem acum acestze locuri(...)trebuie să îţi
mărturisesc că îmi aduc aminte de despre Moldova. (E.
Camilar)
3. Acum parcă înţelegea că este cu putinţă ca unul să
citească ce au scris alţii, fiindcă toţi cărturarii scriu într-un
fel.( I. Slavici )
4. Şi cum luna se ascunse într-un nor, rugă pe licurici să-i
lumineze calea. (E. Gârleanu)
II. Construieşte câte o frază cu propoziţii acuzale
introduse prin următoarele conjuncţii şi locuţiuni
conjuncţionale:
Fiindcă, deoarece, pentru că, întrucât.
5
 Se fac aprecieri cu privire la desfăşurarea lecţiei, la
activitatea elevilor.

SCHEMA TABLEI
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ

Def. Propoziţia care reprezintă în frază o realizare propoziţională a complementului circumstanţial de cauză se numeşte propoziţie subordonată circumstanţială de cauză.
Pentru a evidenţia specificul subordonatei de cauză, se va analiza o frază, urmând ca ulterior să se evidenţieze termenii regenţi şi elementele introductive:
Fiindcă plouase, câmpul înverzit părea mai strălucitor. Soarele nu încălzea îndeajuns, pentru că nori răzleţi mai rămaseră încă pe cer. Pe şoseaua strajuită de copaci înalţi,
erau puţine maşini şi tata a apăsat mai tare pedala de acceleraţie, din cauză că ploaia ne întârziase puţin.
Astfel, vom găsi elementele regente ale CZ:
Un verb: Plânge fiindcă l-ai jignit.
O locuţiune verbală: A luat-o la sănătoasa pentru că e un laş.
Un adjectiv: Fata era frumoasă pentru că se aranjase.
Pe baza exemplelor de mai sus şi a altora date de elevi şi profesor, vom descoperi elementele de realţie sau introductive ale CZ:
Conjuncţii subordonatoare:
Fiindcă: Mi-am luat umbrela, fiindcă ploua.
Deoarece: A luat un doi, deoarece nu s-a pregătit.
Căci: Scena era impresionantă, căci toată lumea plângea.
Întrucât: Întrucât nu s-a înscris la examen, a pierdut admiterea la facultate.
Că: Nu pot spune nimic, că nu mă lasă sufletul.
Dacă: Dacă nu a fost supravegheat, de asta a facăt prostii.
De: De nu m-ai urmărit, de-aia nu ai înţeles.
Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare:
Pentru că:
Nu ştie, pentru că nimeni nu i-a spus nimic.
Din cauză că, din pricină că:
Din cauză că vremea e rea, am rămas acasă.
De vreme ce, din moment ce, o dată ce:
De vreme ce nu ai venit, am plecat singur.
Adverbe relative cu valoare conjuncţionale(fără funcţie sintactică de parte de propoziţie):
Cum: cum e activ, merge mult pe jos.
Unde: Unde nu i-am dat atenţie, s-a supărat.
După ce se evidenţiază în aceste exemple elementele introductive şi termenii regenţi, se va realiza contragerea acestor propoziţii subordonate, pentru a evidenţia relaţia dintre
complementul de cauză şi CZ.
La fel ca în cazul subordonatelor circumstanţiale anterioare, se va exemplifica tipul de adverbe şi locuţiuni adverbiale corelative prin exemple.
Referitor la topica şi punctaţia acestui tip de subordonată, se vor da exemple în care CZ stă atât înaintea, cât şi după propoziţia regentă.

6
Anexă:

Precizează felul subordonatelor din frazele de mai jos şi realizează contragerea lor în părţile de propoziţie corespunzătoare:
1. Nu ştiu dacă voi putea merge cu voi.
2. Întrebarea este dacă va ploua.
3. E bine dacă procedezi aşa.
4. Mă gândesc dacă voi reuşi.
5. Dacă nu l-a ajutat, de aceea nu a reuşit.
6. Întrebarea dacă ne vom întâlni a primit chiar atunci răspuns.