Terapia autismului

Un program complet si complex oferit de specialistii AITA cuprinde:

 Evaluarea initiala a copilului la intrarea in program, apoi evaluari periodice,

 Terapie ABA (Applied Behavior Analysis),
 PECS (Picture Exchange Communication System),
 Logopedie,
 Kinetoterapie,
 Socializare – in grupuri de 3 – 4 copii, formate in acord cu varsta si
abilitatile copiilor,
 Sedinte periodice cu parintii.

Fiecare ora de terapie incurajeaza comunicarea si limbajul, jocul, independenta,

interactiunea cu adultii si cu ceilalti copii, si face trecerea de la un program de
terapie 1:1, catre grupurile mici, si apoi catre gradinita de masa.Preocuparea
intotdeauna este oferirea celei mai bune solutii la problema specifica a copilului si
incurajarea independentei lui.

Applied Behavior Analysis (ABA)ABA este o stiinta a comportamentului

uman.
Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi gasite
în primul rând în mediu. Aceasta concluzie are la baza faptul ca un anumit
comportament este dobândit prin interactiunile cu mediul si faptul ca evenimentele
perturbatoare din mediu pot afecta comportamentul. Programele care folosesc
ABA evalueaza evolutia copilului si comportamentul acestuia pentru a putea
dobândi o întelegere clart a relatiei dintre strategiile instructionale utilizate si
modificarile de la nivelul comportamentului si modului de învatare al copilului.
ABA implica structurarea unei abilitati pentru a putea fi învatata în pasi mici si
recompensarea copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Raspunsurile
simple sunt în mod tipic predate la început si apoi extinse la nivelul
comportamentelor mai complexe, adecvate vârstei. Elevii sunt initial ajutati sa dea
raspunsurile corecte, micsorând în acelasi timp sansele de a raspunde gresit.

Una dintre unitatile de invatare extrem de folosita in ABA, cuprinde triada:

SD (cerinta ce i se da copilului – Raspunsul copilului – Consecinta oferita de
cei din jur

Intre cerinta si raspuns, uneori se interpune P (promptul)

Analiza comportamentala aplicata

Analiza comportamentala sta la baza terapiei ABA (analiza comportamentala
aplicata). Este o intreaga disciplina de studiu care ne ajuta sa intelegem de ce un
comportament apare cu o frecevnta mai mare sau mai mica, de ce comportamente
bine invatate dispar incet incet, cum putem modica un comportament si astfel sa
obtinem rezultate mai bune, cum putem inlatura o consecinta si astfel sa scadem
frecventa unui comportament. Este o disciplina riguroasa care are o multime de
instrumente cu care opereaza.
Disciplina care se numeste Behavior analysis (analiza comportamentului) este cea
care studiaza felul in care oamenii INVATA abilitatile / comportamentele de care
au nevoie in viata. Studiaza felul in care copiii invata sa vorbeasca, sa foloseasca
toaleta , sa se joace, cum tinerii invata sa danseze, sa munceasca etc. Analiza
comportamentului ajuta oamenii (cu o multitudine de probleme) sa-si
imbunatateasca viata.
Analiza comportamentala studiaza deci comportamentul.
Comportamentul este tot ceea ce o persoana face, incluzand aici activitatile fizice
dar si pe cele cognitive, iar analiza comportamentala studiaza evenimentele din
mediu care modifica / schimba comportamentul.
Pentru a observa modificarea comportamentului, este necesara o definitie
comportamentala, masurabila, de exemplu “a invata bine” se poate traduce printr-o
definitie comportamentala astfel: “a avea doar calificativul foarte bine”. Defintia
trebuie sa specifice exact ce comportament este inteles prin “a invata bine".
Interpretari gresite ale terapiei ABA

 ABA nu se face light, sau tough, sau rigid, sau combinat etc.
 A citi manualul ABA este un plus, dar nu te face specialist.
 ABA nu este un set de programe.
 Programele ABA nu pot fi imprumutate de la un copil la altul pentru ca
programele se refera la obiective ce sunt intotdeauna specifice
si personalizate.

ABA este o stiinta, un proces, Applied Behavior Analisys, the science of

learning. (NU se numeste 'Applied BehaviOurAL Analyis').

Cand vorbim de ABA, vorbim de aplicarea stiintei invatarii in ceea ce priveste

comportamentele semnificative ale individului. Care sunt comportamentele
semnificative? Comportamentele din viata de zi cu zi care ne ajuta sa devenim
independenti, si care imbunatatesc viata persoanei/copilului cu care lucram.

Toate comportamentele se invata, iar calitatea si frecventa cu care acestea apar in

viitor are stransa legatura cu consecinta pe care persoana o primeste cand are
comportamentul respectiv.

O stiinta se bazeaza pe o anumita metoda, care duce la descoperirea unei

informatii, in anumite conditii. Filozofia care sta la baza ABA se leaga de
determinism, de faptul ca comportamentul poate fi previzibil si controlabil, cand
descoperim variabilele care guverneaza acel comportament.

Cand vorbim de copiii cu autism, ne referim la 2 categorii de comportamente:

 cele pozitive, de obicei deficitare, pe care dorim sa le crestem in intensitate

si frecventa;
  cele negative de regula in exces, pe care ne dorim sa le scadem, sau sa le
eliminam.

Obiectivele insa in terapie totdeauna se formuleaza in sens pozitiv. A opri pe

cineva dintr-un anumit comportament nu este exact un plan bun. Permanent trebuie
sa lucrez cu ceea ce vreau sa pun in locul unui comportament pe care dorec sa il
elimin.

NU: il opresc pe Andrei sa mai arunce cu jucariile.

DA: il invat pe Andrei ce sa faca cu jucariile, il invat modalitati adecvate de a cere
atentie, il invat modalitati accesibile de comunicare etc.

Putem spune ca ne referim la ABA:

 doar daca se face analiza functionala a comportamentelor semnificative,

 se noteaza foarte riguros rezultatele,
 iar pe baza acelor rezultate se iau decizii in ceea ce priveste interventia
terapeutica.

Deciziile in terapie nu se iau pe baza de ganduri sau pe baza se bun simt si intuitie,
ci pe baza datelor care reies din aplicarea tehnicilor de evaluare a
comportamentelor sau de interventie.

Proceduri de modificare comportamentala:Reinforcement este un termen de

baza in ABA si se refera la procedura de a oferi recompensa.Positive
reinforcement = cand se ofera ceva, care creste in viitor calitatea unui anumit
comportament . Este o procedura pozitiva. Recompensa este o consecinta care
creste probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor.Descoperirea
recompenselor: de ce descoperire, cand ABA se lucreaza de zeci de ani? Pentru ca
acestea sunt extrem de individualizate. Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi
il oferim este recompensa, doar atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa
apara in viitor creste. Recompensa este o consecinta oferita unui comportament, nu
unei persoane.O recompensa nu ramane vesnic recompensa. Pentru a fi eficienti in
oferirea de recompense este recomandat sa respectam anumite principii: acela ca o
recompensa trebuie oferita imediat, doar in urma unui raspuns corect, contingent
cu raspunsul, intr-o cantitate care sa nu duca la satietate, si consecvent.O
alta procedura de baza in ABA se refera la extinction, care inseamna a nu oferi
recompensa, beneficiul. Un comportament a fost recompensat si dintr-un anumit
moment se opreste oferirea beneficiului, recompensei.Extinctia si recompensarea
se refera la anumite comportamente si nu la persoane. Recompensam faptul ca
Andrei initiaza comunicare, sau imita, si nu pornim in a gasi recompense pentru
Andrei. Nu este technic correct sa spunem sau sa gandim ca il recompensam pe
Andrei, ci comportamentele lui Andrei.
DTT = discrete trial teaching, este una dintre tehnicile de baza folosita in ABA, dar
nu este singura tehnica folosita in ABA. Este o unitate de invatare formata din 3
componente: SD – raspunsul la respectivul SD – consecinta.

In concluzie: ABA este o stiinta, care se bazeaza pe tehnici si proceduri si are

la baza anumite principii. Presupune urmarea a 3 pasi estentiali: analiza
comportamentelor, inregistrarea datelor si luarea deciziilor pe baza datelor
obtinute.

Picture Exchange Communication System (PECS)

PECS (Picture Exchange Communication System) – comunicarea cu ajutorul

imaginilor

Este un sistem de comunicare pe baza de imagini dezvoltat de A. Bondy si L. Frost

special pentru copiii care nu au dobandit sistemul verbal de comunicare. Un copil
care nu vorbeste la varsta de 4, 5 ani are nevoi complexe de comunicare care nu
mai pot fi intuite de parinti. Neputand vorbi, copiii au nevoie sa fie ajutati sa
comunice iar acest sistem vine in ajutorul comunicarii si limbajului punand la
dispozitia copilului imagini care contin lucrurile de care copilulu ar putea avea
nevoie: apa, mancare, dulciuri, jucarii, toaleta, “vreau pauza”, “mi-e somn”, “vreau
la plimbare”, “ma doare ceva”. Copilul este invatat ce semnifica fiecare imagine si
cum sa o foloseasca pentru a primi ceea ce doreste, imaginile devenind astfel
“cuvintele” copilului.

Limbajul non-verbal la copilul cu autism

Chiar daca copilul cu autism nu vorbeste el poate invata o multime de lucruri in

ceea ce priveste comunicarea si limbajul. Terapia limbajului se refera nu doar la
limbajul verbal, ci cuprinde intreaga sfera complexa a comunicarii.

In primul rand trebuie sa se lucreze pentru dezvoltarea limbajului

receptiv (intelegerea limbajului), in activitati in care copilul trebuie sa faca
anumite lucruri, sa arate, sa dea, sa puna etc.

In acelasi timp este important sa se lucreze pe limbajul gestual, care face parte din
componeneta expresiva a limbajului. Gesturile il pot ajuta pe copilul care nu
vorbeste sa rezolve multe situatii problematice.

Sunt foarte multe gesturi care ii pot imbunatati copilului comunicarea cu cei din jur
si care duc la o scadere apreciabila a frustrarii.

PECS (Picture Exchange Communication System) este un sistem de

comunicare pe baza de imagini dezvoltat de A. Bondy si L. Frost special pentru
copiii care nu au dobandit sistemul verbal de comunicare.
Un copil care nu vorbeste la varsta de 4, 5 ani are nevoi complexe de comunicare
care nu mai pot fi intuite de parinti. Neputand vorbi, copiii au nevoie sa fie ajutati
sa comunice iar acest sistem vine in ajutorul comunicarii si limbajului punand la
dispozitia copilului imagini care contin lucrurile de care copilul ar putea avea
nevoie: apa, mancare, dulciuri, jucarii, toaleta, “vreau pauza”, “mi-e somn”, “vreau
la plimbare”, “ma doare ceva”.

Copilul este invatat ce semnifica fiecare imagine si cum sa o foloseasca pentru a

primi ceea ce doreste, imaginile devenind astfel “cuvintele” copilului.

Fazele PECS:

1. Etapa I. schimbul de imagini – in care copilul invata cum sa faca schimbul

si sa “ceara” cu ajutorul unei imagini.
2. Etapa II. dezvoltarea spontaneitatii – in care se mareste distanta dintre
copil si partenerul lui de comunicare.
3. Etapa III. discriminarea imaginilor
4. Etapa IV. structura propozitiilor – cand copilul cere folosind o propozitie
“Vreau x”.
5. Etapa V. raspunde la intrebarea “Ce doresti?”
6. Etapa IV. dezvoltarea limbajului “Eu aud…”Eu vad…”, “Am ceva”,
folosirea atributelor, etc.

Dezvoltarea limbajului receptiv, gesturile si PECS-ul se pot lucra simultan cu

imitarea verbala si exercitiile de imitare motorie grosiera si fina, educarea
respiratiei, mobilitatea aparatului fonoarticulator si dezvoltarea auzului fonematic.

Logopedia (Terapia tulburarilor de limbaj)

Daca copilului ii este accesibila comunicarea orala dar intampina dificultati in

achizitionarea acesteia, este necesara, alaturi de terapia ABA, si terapia logopedica.
Aceasta interventie trebuie sa se realizeze timpuriu pentru a evita ulterioarele
decalaje ce pot aparea intre varsta cronologica a copilului si varsta limbajului.

Activitatea logopedica cupinde exercitii cu caracter general si exercitii cu caracter

specific.

Dintre activitatile cu caracter general amintesc:

Educarea respiratiei si a echilibrului inspir-expir

- gimnastica generala, corporala
- exercitii respiratorii simple
Imbunatatirea miscarii organelor fono-articulatorii
- exercitii speciale pentru muschii obraijlor
- exercitii speciale pentru muschii limbii
- exercitii speciale pentru muschii buzelor
- exercitii speciale pentru muschii maxilarelor
Dezvoltarea muschilor fini ai mainii
Optimizarea coordonarii oculo-motorii in vederea realizarii activitatii de scriere

In ceea ce priveste exercitiile cu caracter specific, acestea variaza in functie de

fiecare problema de limbaj in parte si presupun elaborarea unui plan de interventie
personalizat si adecvat la particularitatile de dezvoltare ale fiecarui copil .

Conditiile de baza pentru ca un program logopedic sa demareze eficient sunt legate

de faptul ca este necesar ca, copilul sa stie sa imite, sa poata sustine contactul
vizual si sa poata fi antrenat in activitate pentru scurt timp.

De exemplu, daca avem de-a face cu un sigmatism (adica, copilul nu pronunta

corect sunetul „S” ) avem de parcurs urmatorii pasi:

 se emite izolat sunetul urmarind asezarea corecta a aparatului

fonoarticulator;
 se lucreaza sunetul in silabe simple si in silabe repetate;
 se lucreaza sunetul alaturi de diftongi;
 se lucreaza sunetul, in pozitie initiala, in cuvinte monosilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie initiala, in cuvinte bisilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie initiala, in cuvinte polisilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie mediana, in cuvinte monsilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie mediana, in cuvinte bisilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie mediana, in cuvinte polisilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie, final in cuvinte monosilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie, final in cuvinte bisilabice;
 se lucreaza sunetul, in pozitie, final in cuvinte polisilabice;
 apoi se lucreaza sunetul in propozitii;
 se lucreaza sunetul cu perechea lui sonora (Z)

In cazul in care este vorba de o nedezvoltare a limbajului, la toti pasii prezentati

mai sus, se adauga si etapa in care se emit izolat vocalele.

Aceste etape sunt necesare independent de varsta cronologica a copilului.

Tot in cadrul activitatii logopedice se urmareste si dezvoltarea abilitatilor de

comunicare orala ale copilului prin activitati de genul

Dezvoltarea vocabularului activ si pasiv, a limbajului impresiv si expresiv:

- formarea unui cuvant nou din ultima silaba (sau sunet) a cuvantului precedent
(jocul de tip fazan);
- completarea cuvintelor cu prima silaba rostita de logoped;
- gasire de rime;
- povestiri pe diverse teme;
- invatare de poezii, proverbe, ghicitori;
Este important pentru ca procesul de recuperare sa se realizeze cu succes sa existe
o buna colaborare intre logoped-terapeut si parinti. Astfel, interventia logopedica
inceputa de logoped trebuie sa fie continuata de terapeutul cu care copilul lucreaza
in fiecare zi si apoi sustinuta de parinti acasa.

Kinetoterapie

In cadrul Centrului AITA exercitiile de kinetoterapie se desfasoara sub forma unor

ore de joaca, gimnastica, efort si relaxare, mentinandu-se motivatia si dorinta
copiilor de a reveni la terapie.

Kinetoterapia sau terapia prin miscare pentru copii cu autism contribuie la

imbunatatirea abilitatilor motrice si senzoriale, cat si pentru imbunatatirea
controlului comportamental.

Terapia prin miscare pentru copii le imbunatateste capacitatea de intelegere si

raspuns a diferitelor activitati ,dar si imbunatatirea interactiunii si stabilirea
contactului vizual. Totodata, miscarea pentru copii cu autism ajuta la diminuarea
agresivitatii si autoagresivitatii, a stereotipiilor caracteristice, cat si a
comportamentului hiperkinetic.

Kinetoterapia este necesara si are urmatoarele obiective :

 tonifierea musculaturii ;
 imbunatatirea mobilitatii articulare si a coordonarii miscarilor;
 dezvoltarea motricitatii generale, grosiere cat si a celei fine;
 educarea echilibrului static si dinamic;
 educarea ritmului si coordonarii miscarilor;
 orientarea si organizarea spatio-temporala;
 constientizarea corecta a schemei corporale.

Prin metode specifice invata cum sa se relaxeze, invata sa-si creasca puterea de
concentrare, coordonare si atentie, precum si dorinta de miscare. Programele
complexe de exercitii terapeutice sunt alcatuite individual in functie de evolutia
fiecarui copil.

Artterapia este o forma de terapie care, realizata in grup, ajuta copiii cu autism la:

 Dezvoltarea exprimarii emotionale

 Stimularea creativitatii si imaginatiei
 Gasirea unor activitati la care copiii se pricep si pe care le pot dezvolta
ulterior
 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare
 Inlocuirea comportamentelor disruptive cu unele adecvate
 Imbunatatirea abilitatilor sociale
 Deschiderea unei sfere noi de interes
  Stimulare senzoriala
 Invatarea unor lucruri noi intr-un mod placut

Principalele arii afectate in cazul tulburarulor de spectru autist sunt: comunicarea

si limbajul, socializarea si comportamentul.

Artterapia

Artterapia, venind in completarea terapiei oferite de AITA, este o modalitate de

interventie placuta, care se adreseaza tuturor ariilor in care copiii prezinta
dificultati.

Forme de artterapie practicate:

 Pictura
 Colaj
 Crearea unor recuzite pentru o poveste
 Punerea in scena a unei povesti
 Meloterapie
 Dansterapie

Obiectivele grupurilor de socializare:

 Exersarea salutului la venire si la plecare

 Intelegerea / generalizarea si efectuarea intructiunilor primate, instructiuni
individuale sau colective
 Realizarea de activitati impreuna cu ceilalti copii
 Implicarea in jocuri interactive
 Initierea comunicarii
 Dezvoltarea capacitatii de a-si astepta randul intr-un joc
 Invatarea unor gesturi functionale cu scopul de a comunica
 Incurajarea contactului vizual intre copii si cu terapeutii
 Dezvoltarea abilitatilor de invatare prin imitare