Administrativ 5

DOMENIUL PUBLIC (drepturi reale)

Este latura de dr public a patrimoniului.

Proprietate publica/ domeniu public.

Exista o legatura. Domeniul public ar fi de fapt compus din bunurile propr publica, semnul
egalitatii. Pe cand raportul este de la parte la intreg. Intregul ar fi domeniul public, iar prop
pub ar fi doar o comp a acestuia.

Domeniul public= universalitate de fapt, nu de drept. Nu este un ansmablu de dr si

oblig(def patrimoniului in general), ci este un ansamblu de bunuri grupate pe baza unui
criteriu comun. Criteriul comun- bunurile care au o destinatie de utilitate publica.
Pt a analiza regimul juridic al domeniului public, si a prop pub, o sa avem in vedere cateva
acte normative: C art136, 44. NCC art858-875. Legea 213/98, legea 215/2001 in special
cap 12 bunuri simlucrari pub. Legislatia in materie de contracte adm oug 54/2006, oug
34/2006. Hg 71/2007. Hg168/2007. L 33/94. L contenciosului.

Cum s a nascut domeniul public?

In ep moderna este legat de stat, nu de autoritate. Domeniul ar avea numai puterea publica
in forma sa organizata ca stat, nu si particulari. Stat sau unit adm terit. Intotdeauna au
existat anumite bunuri care au fost destinate utilizarii in folos general.
In dr roman : res in patrimoniu si res extra patrimoniu. A derivat res extra comercium?
Unii doctrinari considera ca aceasta clasificare ar fi punctul de plecare pt domeniul public
actual. Alti autori apreciaza ca nu aici ar fi originile dom public, ci ca bunurile de genul
acesta le regasim chiar din egiptul antic, mesopotamia.

Un element imp: vechiul dr francez. Sec10-17/18. S a pus problema cui apartin teritoriile
Frantei. La acea perioada cele mai imp bunuri erau considerate terenurile, feudele, bunurile
imobile, cum spunem noi prop funciara. Conducatorul statului era considerat ca fiind prop
absolut. Regele era presupus a fi stapanul absolut al teritoriului francez. El acorda feude
celor care il sprijineau, ii faceau diverse favoruri. El acorda feude catre nobilime. La acea
perioada, desi se transmitea doar un dr de fol, aceasta folosinta s a dovedit a fi perpetua.
Putea fi transmisa succesorilor. Nu existau legi detaliate, aceasta era cutuma insa. La un
mom dat au aparut conflicte intre rege si popor. Regele facea rost de bani imprumutandu se

1
la "camatari" El dadea in gaj terenurile statului.
Toate bunurile din domeniul regal sunt inalienabile. Se emite edictul regal din 1566 care
spune ca toate bunurile care formeaza domeniul regal nu se pot instraina, sunt inalienabile.
Regele a fost obligat de nobilime sa semneze. Au fost vizate toate bunurile din dom regal,
nu numai cele care erau de interes public. Faptul ca era inalienabil nu insemna ca era
interzisa dobandirea unei asemenea feude pe calea prescriptiei achizitive. Se foloseau iar
de camatari. Dadau in folosinta camatarilor care mai apoi intrau in prop pe calea
prescriptiei achizitive.
O alta problema, ei mai aveau o alternativa ca sa procure bani, mareau taxele si impozitele.
Imprescriptibilitatea apare In sec17 , tot printr un edict. In 1687. In egala masura s a
realizat o sch de filozofie. A inceput sa faca distinctia intre bunurile pur personale si
bunurile pe care acesta doar le administra, aparand un nou concept cel de domeniu al
coroanei, coroana fiind vaz o intitutie in sine. Regele a dev administrator, nu mai era un
propr absolut.

O transformare radicala a operat odata cu rev fanceza. In 1790 s a adoptat Codul domenial,
o lege, care a trecut propr domeniului, fostul domeniu al coroanei, la natiune, a dev
domeniu national. S a renuntat la cele doua principii aproape complet, au disp
inalienabilitatea si imprescriptibilitatea. Putea fi instrainat, vandut, insa cu un aviz sau
aprobare din parea unui legiuitor francez. La fel prescriptia ach putea sa opereze pt
bunurile din dom natiunii cu cond sa fie bunuri pt care ac leg francez acordase un aviz.

!!!!!!!Aceasta solutie a preluat o codul civ francez din 1904. A operat in mod expres si
distinct dpdv al domeniului public. A folosit in mod expres acest concept, a incercat sa l
delimiteze. Codul civil avea in vedere ceea ce azi noi numim domeniu adm, ceea ce ap
statului si aut de stat. Nu se referea numai la bunurile de utilitate publica !!!!!!!!!!!!!!!!!!
Codul nostru civil, regaseam cateva dispozitii din domeniul public.

Proudhon a remarcat ca sunt 2 mari categ de bunuri. Bunuri pe care statul le utilizeaza in
dom privat, pt a face rost de bani, si bunuri pe care le pune la dispozitia publicului.
Statul si colectivitatile au 2 domenii: domeniul public si un domeniu privat. De aici a pornit
teoria moderna a domeniului public.
In sec 20 toata doctrina, jurisprudenta, s a concentrat pe problema indentificarii unui
criteriu rational de alc a dom pub, adica ce conditie treb sa indeplineasca bunurile pt a fi
introduse in dom public inalienabil si imprescriptibil. Mai multe teze: unii au considerat ca
de fapt domeniul public nici macar nu are propr, ca statul e de fapt un administrator. Altii
au considerat ca exista un dr de propr asupra dom pub exercitat de stat, de administratie,
motiv pt. are au numit aceasta proprietate administrativa. Vizand calitatile pe care trebuia
sa le indeplineasca un bun,s a propus uzul public, criteriul afectarii acelui bun la realizarea

2
unui serviciu public, adica orice bun al statului care este fol in cadrul unii serviciu pub treb
sa fie in domeniul public.
Uzul public nu e sufiecient, pt ca nu toate bunurile de interes pub sunt la dispozitia
publicului.
Criteriul afectarii la un serv pub este mult prea general pt ca pe acest criteriu se umfla
artificial domeniul public.
In prezent s a ajuns la urm solutie: din 2006 francezii au un cod num codul general al propr
pers publice. Acest cod trateaza ambele domenii, public si privat. Fac parte din domeniul
public, statului sau colectiv locale, acele bunuri care sunt in propr acestora si fie sunt in uz
public fie sunt afectate realizarii unui serviciu public, dar au suferit o amenajare
indispensabila in acest sens.

Domeniul public/domeniul privat-DELIMITARE

Domeniul pub se consid a fi format din bunuri de utilitate publica, o destinatie de ut

publica, fiind guvernat de un regim special adm, mai ales de principiul inalienabilitatii
consacrat la noi in art136alin4C.
Domeniul privat repr celelalte bunuri ale statului sau unit adm ter, care nu au destinatie de
ut publica si care sumt guvernate de un regim de dr privat, specific propr private , art44C,
daca prin lege speciala nu se prevede altceva.

Titulari dom pub:statul si unit adm ter art136alin2.

Alin3- obiect exclusiv al prop publuce, nu pot fi niciodata dezafectate. Sunt bunuri create de
natura in general, nu pot fi private.
Alin4-regula care guverneaza reg dom pub. Se precizeaZa instrumentele jur de punere in
valoare:concesionarea, inchirierea, ele fiind contr adm, resp darea in administrare catre
inst pub si autonome si darea in fol gratuita inst de ut pub, ele se confera prin act adm
unilateral, nu contract.
In C nu gasim consacrata expres notiunea de domeniu public, se vb numai despre propr
publica.

Art554 NCC

Legea 213/98

Titlul6 codul civil

Art 859

3
Art860

Pt celelalte bunuri care nu apartin exclusiv dom public, pot trece oricand in dom privat cu
conditia sa nu mai serveaza uzului sau interesului public.
Art3 legea 213: dispozitii care prevad componenta domeniului public
Art8-10 legea 213

Legea 215/2001. O tentativa de definire a ceea ce inseamna patrimoniu al unitatii adm ter.
Cap12
Tot aici se reiau aceleasi criterii de domenialitate publica.
Art120alin2

Domeniul adm =dom pub+ dom privat

Domeniul civil=bunurile care apartin particularilor

NCC
A existat o controversa, dupa rev, prof iorgovan a promovat o teorie a scarii domenialitatii
publice.

Bunurile care repr cel mai mare interes public, national

.
.
Bunuri cu interes public mai scazut
.
.
Bunuri care nu mai repr niciun interes

La baza scarii sunt acele bunuri mai putin afectate, in vf sunt bunurile cele mai afectate.
O alta constatare. In statul francez si dom privat este folosit pt a obt venituri care apoi vor
folosi interesului pub
Unele terenuri din dom privat sunt mai valoroase decat anumite terenuri publice.
In Rom mai exista o separatie clara dom pub/privat, in franta nu mai sunt atat de diferite.
Iorgovan: si anumite bunuri prop particulara pot fi de interes public. De ex un monument
istoric, tablouri, statui, manuscrise.

Teoria dom pub lato sensu. Nu doar bunurile propr publica, ci si o serie de bunuri

4
propr private care ap particularilor care insa sunt de interes public.

Dom pub = bunuri propr pub

Teoria lato sensu nu are baza legala.

Pt bunurile particulare de interes pub exista legi speciale. L422/2001, L85/2003,

L123/2012 etc. in ac legi sunt inserate restrictii privind circulatia acestor bunuri chiar daca
sunt propr privata. De ex pt componenta patrimoniului cultural, chiar daca sunt private, pot
fi de interes national, legea prevede restrictii la vanzare.

Regimul juridic
Dobandirea dr de prop pub, stingerea acestuia
Principiile de baza

Cum se dob dr de prop pub. Legea 213/98

Art863 NCC
Cand inceteaza dr de propr pub se stinge fie daca bunul a pierit, fie daca a fost trecut in
dom privat, cu mentiunea ca o asemenea operatiune este posibila, legala, numai daca a
incetat afectatiunea acelui bun la uzul public sau interesul public.

Cum se apara dr de propr publica.

Art 865, 563

Pt seminar: legislatia