Anda di halaman 1dari 1

Informatii generale

Ascita este definita prin prezenta unei cantitati excesive de fluide in cavitatea peritoneala. Acumularea
devine simptomatica atunci cand cantitatea de lichid depaseste 500 ml. Ascita are simptome care
variaza in functie de cantitate si rapiditatea instalarii. Cele mai comune simptome fiind durerea
abdominala, senzatia de plenitudine sau dispnee.

In cazul ascitei, aceasta are nevoie de un tratament strict monitorizat, o pierdere excesiva de fluide
putand precipita encefalopatia hepatica su insuficienta renala. Nu este necesara indepartarea totala a
ascitei. Pronosticul depinde de boala de baza, gradul de reversibilitate a acesteia dar si raspunsul la
tratament.

Cauzele ascitei

Cauzele ascitei cirotice: neoplasmul (metastazele peritoneale ale unu cancer digestiv sau genital), ciroza
hepatica este ce mai frecventa cauza, hipertesniunea portala de origine subhepatica.

Alte cauze de ascita non- cirotica: insuficienta cardiaca globala, tuberculoza peritoneala, peritonita
microbiana, sindrom nefrotic, peritonita biliara, hemoperitoneul, sindromul Meigs, pancreatita acuta,
ascita urinica, febra mediteraniana familiala, vasculitele.

Simptomele ascitei

Simptomele cele mai comune sunt durerile abdominale, senzatia de tensiune sau dispeneea.

La examenul clinic se evidentiaza prezenta lichidului doar daca acesta este in cantitate de peste 1 L.

Se poate pune in evidenta: marirea de volum a abdomenului cu aspect de obuz, circulatie colaterala,
evaginarea ombilicului in deget de manusa, hernii diverse, matitate cu concavitatea in sus.

Edemele periferice apar ca urmare a hipoproteinemiei si compresiuni venelor cave inferioare de catre
lichidul ascitic.

Tratamentul ascitei

Terapia eficienta a ascitei are efecte favorabile asupra vieti dar nu o prelungeste.

Masurile generale sunt: repausul (la pat, si este suficient in 5% din cazuri), dieta hiposodata (mai putin
de 5-7 g de sare pe zi). In cazul dietei aceasta nu trebuie sa contina: alimente de brutarie gatite cu
bicarbonat, muraturi, lactate in exces, ape minerale, ciocolata, medicamente sau perfuzii bogate in
sodiu.