Arhitectura Traditionala

ARHITECTURA TRADITIONALA, EVOLUTIA PLANIMETRICA- 2
INCAPERI
Începând din epoca voievodală, locuinţa monocelulară, ca vechi prototip,

devine nesatisfăcătoare, necorespunzând noilor cerinţe de confort sau noii
structuri economice, urmând în mod firesc tendinţa de evoluţie spre mai
confortabil. Din vechea locuinţă monocelulară se va dezvolta casa cu tindă rece
şi o cameră de locuit. Remarcăm că locuinţa din această parte a ţării precum şi
cele de pe întreg cuprinsul carpatin au suferit o evoluţie în funcţie de tindă,
planimetria ei desfăşurându-se asimetric sau simetric, în funcţie de acest spaţiu
(tinda) sau chiar şi prin adăugarea chilerului (spaţiul din spatele casei). De acum
se poate vorbi deja de un început de separaţie funcţională interioară prin crearea
unui spaţiu special destinat locuirii, a camerei cu instalaţia de încălzire. În
spaţiul noii locuinţe, tinda va prelua nişte funcţii precise: pe lângă că era un
spaţiu de legătură a camerei locuibile cu exteriorul şi spaţiu de izolare, ea devine
şi locul de acces în podul casei precum şi un depozitar al unor produse
alimentare sau al unor ustensile casnico-gospodăreşti. În tindă se depozita de
obicei făina pusă în saci sau lădoaie din scândură, butoaiele cu murături, piese
din harnaşamentul cailor, piua de pisat grâul, râşniţa, cofe, buduroaie etc.
Tinda descoperită era folosită în vreme de ploaie şi ca spaţiu în care se
îmbălteau cerealele păioase, trifoiul pentru sămânţă sau fasolele, aici avându-şi
ieşirea şi fumul de la vatra deschisă din casă, fumul fiind astfel dirijat în podul
casei.
Intrarea directă în camera de locuit permitea pătrunderea frigului de afară în
mod direct dar diminuarea puterii de pătrundere a acestuia a fost rezolvată prin
adăugarea tindei, acum existând o comunicare interioară între camera de locuit
şi tindă, casa cu tindă rece şi o cameră fiind intermediara celei cu două camere
de locuit de mai târziu. Intrarea în casă se făcea de pe prispă prin tindă, tinda
având funcţia de spaţiu tranzitoriu, lăsând camerei în care locuia familia funcţia
de locuinţă cu vatră, ceea ce a însemnat un real progres şi în sensul îmbunătăţirii
condiţiilor igienice.
În spaţiul bucovinean, spre deosebire de alte zone româneşti, nu s-au semnalat
instalaţii de încălzire în tindă, tinda rămânând în permanenţă un spaţiu rece.
Totuşi, începând cu secolul al XVIII-lea apar şi unele excepţii, doar într-o zonă
limitată în care au penetrat şi s-au localizat huţulii veniţi din Galiţia şi Pocuţia.
În locuinţele huţăneşti de tip tindă-cameră, în tinda de mari dimensiuni faţă de
cea românească, se întâlnesc vetre rudimentare, circulare cu cujbă, loc unde într-
un colţ se prepara hrana pentru animale sau chiar hrana oamenilor. Locuinţa cu
tindă rece, ca una ce aparţine unei vechi planimetrii, o întâlnim destul de
frecvent pe tot parcursul secolelor XVIII – XIX, ea funcţionând în exemplare
reduse şi în secolul al XX-lea şi chiar în zilele noastre, chiar dacă a suferit
transformări neesenţiale în lungul curs evolutiv.
Casa gospodar̃ iei de dogar din Straja, judeţ ul Suceava
Casa, transferată î n muzeu, î n anul 1991, este o construcţ ie caracteristică pentru

arhitectura populară bucovineană din prima jumătate a secolului al XIX-lea, atât
prin tehnicile de construcţ ie cât ş i prin sistemul de î mprejmuire.
Casa aparţ ine tipului arhaic, cu prispa liberă de jur î mprejur, cu un podmol uş or
î nălţ at, având streaş ina acoperiş ului, cuprinsă î ntr-o cingătoare din grinzi de
lemn.
Planimetric, casa prezintă tipul bicameral, cu tindă (3,25 x 4,76 m) ş i o î ncăpere

(4,79 x 4,76 m).
Pereţ ii casei sunt construiţ i din bârne de brad cioplite î n patru feţ e, î ncheiate la
capete î n cheutoare dreaptă (nemţ ească). În exterior nu prezintă tencuială, cu
excepţ ia unei rame î n jurul uş ilor ş i al ferestrelor. Interiorul este tencuit cu un
strat de 6 cm de liptură de pământ amestecat cu pleavă de grâu. Podeaua este din
pământ bătut, iar tavanul din fostănă de brad.
Acoperiş ul este î n patru ape, cu î nvelitoare din draniţ ă de brad.
Casa complexului arhitectural din Stolojani - Târgu Cărbuneş ti judeţ ul Gorj
Casa din Stolojani, Băleş ti, transferată î n muzeu î n anul 1981, evidenţ iază cele
mai vechi tradiţ ii constructive gorjene din secolele XVIII-XIX.
Casa este construită pe o temelie joasă din piatră de râu, pe care sunt aş ezate
tălpi masive de stejar, având î n continuare pereţ ii din cununi de bârne rotunde de
stejar, cioplite î n patru feţ e ş i î mbinate la capete î n cheutoare dreaptă. Podeaua
este din pământ bătut pus peste o podină din spărturi de stejar. Tavanul este
executat din scândură de fag realizat î n tehnica nud ş i feder, peste care se aş ează
un strat de pământ bătut cu rol izolator.
Planimetric, locuinţ a are două î ncăperi cu funcţ ii distincte, camera de zi (3,41 x

3,88 m) ş i camera bună (3,07 x 3,91 m), cu intrare proprie din prispă ş i
comunicând î ntre ele printr-o uş ă practicată î n peretele median.
Faţ ada principală a casei are prispă deschisă, mărginită de patru stâlpi sculptaţ i
î n torsadă, fixaţ i la bază î ntr-o talpă masivă de stejar cu o dublă funcţ ie:
constructivă, pentru susţ inerea prispei de la etaj ş i decorativă, delimitând o
prispă similară, deschisă complet, î n faţ a intrării î n pivniţ ă. Prispa de la etaj este
prevăzută cu un parmalac, construit din ş ipci verticale, fixate î n pană ş i uluc.
Accesul î n prispa de la etaj se realizează de pe scara exterioară, instalată pe

faţ ada principală a casei sau pe una din laterale. Stâlpii prispei superioare,
dispuş i simetric ş i decoraţ i identic cu cei de la parter, susţ in florarul incizat, cu
frumoase torsade, pe toată lungimea lui.
Acoperiş ul este construit î n patru ape, cu î nvelitoarea din ş indrilă, prăş tilă, de
stejar. Coama acoperiş ului este terminată, la capete, printr-o ţ eapă, î ntre care se
î nş iră ciocârlanii, tăiaţ i cu cuţ itoaia î n forme stilizate.
Casa gospodăriei de viticultor din Vlădeş ti judeţ ul Vâlcea
Casa, datată î n anul 1835, a fost transferată î n muzeu î n 2006 ş i reconstruită î n

anul 2007, fiind ridicată pe un soclu î nalt din piatră de râu ş i lespezi de gresie,
cu o grosime de 60 cm. În soclu, casa are la parter, o pivniţ ă dispusă sub toată
suprafaţ a locuibilă.
Casa prezintă două î ncăperi ş i foiş orul. Accesul î n camera de zi (4,99 x 3,31 m)
se face prin foiş or (2,30 x 2,40 m) ş i printr-o scară de piatră, dispusă pe peretele
sudic al casei. Cele două camere comunică î ntre ele printr-o uş ă, iar cea care nu
are acces din exterior este considerată camera bună (3,32 x 4,99 m), unde erau
primiţ i oaspeţ ii.
Pereţ ii locuinţ ei sunt construţ i dintr-un schelet de lemn î mpletit cu nuiele,

cunoscut î n zona submontană a Vâlcei sub denumirea de grădelele. Sistemul
constă î n fixarea unor pari din lemn de carpen, cu diametrul cuprins î ntre 6 ş i 8
cm, î n talpa de jos (î n orificii dăltuite) ş i î n cosoroaba paralelă. Odată fixaţ i
aceş ti pari se î ncepea procesul de î mpletire al nuielelor î n jurul lor.
Distanţ a dintre pari este destul de mică (cca. 15-20 cm) ş i acest lucru nu
permitea folosirea oricărui tip de nuia. Se foloseau doar nuiele din alun ş i carpen
cu diametrul de 1-3 cm. Pentru tencuiala pereţ ilor se folosea pământ galben
(destul de cleios) amestecat cu pleavă de grâu, care se fixacumânapegrădele.
Primaî ncăpereestepardosităcuargilă,iarcealaltăcucărămidă.
Foiş orul, construit î n dreptul bucătăriei, peste intrarea î n pivniţ ă, este elementul
de arhitectură care decorează faţ ada casei. Născut din nevoia de a oferi
posibilitatea locuirii sau odihnirii afară, de a lua masa pe această splendidă
terasă acoperită, semideschisă, foiş orul prelungeş te, practic spaţ iul locuinţ ei
monumentului.
Acoperiş ul este î n patru ape cu î nvelitoarea din ş indrilă de brad.
Casa gospodăriei pentru prelucrarea cânepii din Săsăuş judeţ ul Sibiu
Casa din Săsăuş datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Casa prezintă două nivele: cel superior, destinat locuirii ş i amenajării temporare
a atelierului de ţ esut ş i cel inferior, compartimentat î n două î ncăperi, servind
drept pivniţ ă.
Planul locuinţ ei este cel tradiţ ional, cu două î ncăperi: casa de locuit (4,62 x 4,13
m) ş i tinda (2,85 x 4,13 m). Accesul î n locuinţ ă se face pe o scară zidită din
piatră care dă pe o prispă scurtă, î n faţ a intrării î n casă, deschisă, aflată deasupra
intrării î n pivniţ ă.
Casa î mbină două tehnici de construcţ ie, î n funcţ ie de spaţ iu: pivniţ a (4,55 x
3,75 m) este lucrată din zidărie de piatră, cu liant din argilă, iar locuinţ a propriu-
zisă, dintr-un schelet de bârne masive de stejar, cu contrafise pe colţ uri ş i cu
î mpletitură de nuiele umplută cu tencuială de pământ galben. Podeaua este din
spărtură de stejar, iar tavanul din scândură de brad.
Acoperiş ul casei este î n trei ape cu î nvelitoarea din snopi de paie. Latura dinspre
faţ adă este î ntreruptă cu o î mpletitură de nuiele, sub care se găseş te streaş ina, tot
din snopi de paie.
Casa gospodăriei de spătar din Râş culiţ a judeţ ul Hunedoara
Casa de spătar din Râş culiţ a provine din Ţara Zarandului. A fost transferată în
muzeu în anul 1971, monumentul datând din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea.
La nivelul inferior există o singură încăpere (3,90 x 3,57 m), săpată în terenul în
pantă. Pereţ ii acesteia formează, de fapt, soclul din piatră pe care este construită
casa. Uş a de intrare este amplasată în peretele lateral al soclului.
La nivelul superior casa prezintă două încăperi: camera de locuit (4,63 x 4,38 m)
ş i cămara (2,63 x 4,38 m). Pereţ ii sunt construiţ i din bârne cioplite din stejar ş i
fag încheiate în cheutori rotunde. Pe ambele suprafeţ e sunt lipiţ i cu pământ, ş i
zugrăviţ i cu var. Planş eul este susţ inut de grinzi masive, căptuş ite cu scânduri de
stejar, peste care este aş ezat un strat de pământ bătătorit.
Plafonul este din scânduri de stejar, susţ inute de grinzi transversale ale căror
capete, ieş ite în exterior, formează baza de susţ inere a cosoroabei (grinda
longitudinală pe care sunt fixaţ i, în cuie de lemn, căpriorii acoperiş ului). În
interior, pe sub toate grinzile transversale, trece meş ter grinda care are rol de
susţ inere.
Târnaţ ul se întinde pe toată faţ ada ş i este mărginit de o balustradă închisă cu

scânduri, prinse în cuie de lemn.
Acoperiş ul este înalt, în patru ape cu învelitoarea din paie, corespunzător

regimului precipitaţ iilor.
Casa cu tinda si odaie, Merisorul de Munte, Hunedoara
Tipul construcţiei: Casă cu două încăperi

Categoria construcţiei: Locuinţă
Denumirea locală: Casă

Etnia: români
Zona etnografică: Zarand
Provenienţa: Obârşa, com. Tomeşti, jud. Hunedoara
Descriere
Casă cu două încăperi şi prispă la faţadă; bârne de gorun; acoperiş în patru ape;
învelitoare din paie
Planul construcţiei: TIP: -Dreptunghiular, casă bicelulară cu târnaţ (prispă) la

faţadă; DESCRIERE: -Tinda (căsuţa) Casa mare (odaia)
Fundaţia construcţiei: MATERIAL: -beton; TEHNICA: -turnat
Temelia: MATERIAL: -bârne de gorun; TEHNICA: -aşezare orizontală
Pardoseala construcţiei: Pământ bătătorit
Pereţii construcţiei: MATERIAL: -bârne de gorun; TEHNICA: -cununi
orizontale; IMBINARE: -cheotori rotunde
Şarpanta: TIP: -în patru ape; MATERIAL: -lemn de gorun; TEHNICA: -laţi
fixaţi deasupra căpriorilor; IMBINARE: cheotori rotunde
Învelitoare: MATERIAL: -paie; TEHNICA: -călcare; ÎMBINARE: -cheotori
rotunde
Evacuarea fumului: În pod
Inscripţii: TRADUCERE: -; AMPLASARE: -; ÎMBINARE: -cheotori rotunde
Casa cu tindă rece
Denumirea locală: Casa Tiţii Goazii
Etnia: români
Zona etnografică: Bran
Provenienţa: Sohodol, Valea Sohodolului, com. Bran, jud. Braşov
Descriere
Casă cu cămară şi tindă rece, cu prispă parţială la faţadă; bârne din lemn de
răşinoase, cioplite pe două feţe, lut, var; acoperiş în patru ape; învelitoare din
şindrilă cu scoc
Planul construcţiei: TIP: -Casă cu cămară şi tindă cu prispă parţială la faţadă,

fără crosnie; DESCRIERE: -Casă (cameră de locuit, tindă fără tavan, încăpere
de trecere)
Fundaţia construcţiei: MATERIAL: -beton ciclopian; TEHNICA: -
Temelia: MATERIAL: -piatră de râu, lut; TEHNICA: -temelie legată cu liant
Pivniţa: AMPLASAMENT: -sub tindă, cu intrarea prin tindă; MATERIAL
(pereţi): -piatră de râu
Pardoseala construcţiei: scânduri răşinoase
Pereţii construcţiei: MATERIAL: -bârna de răşinoasă, cioplite pe două feţe,
lut, var; TEHNICA: -bârne orizontale încheiate la colţuri (blocbau);
IMBINARE: -
Şarpanta: TIP: -în patru ape; MATERIAL: -căpriori din despicături răşinoase,
prinşi pe vantura în "tapă" şi "cuie de lemn"; TEHNICA: -îmbinare în "tapă" şi
"cuie de lemn pe vantură; IMBINARE:
Învelitoare: MATERIAL: -şindrilă cu scoc; TEHNICA: -bătută la un rând;
ÎMBINARE: -
Evacuarea fumului: coş (corlon) ce iese în pod
Locuinta cu odaie si celar, Goldeni, Jud. Gorj
Casa este suprainaltata pe o baza din piatra de rau si barne din lemn masiv,
accesul se realizeaza prin intermediul unei scari, pe prispa cu podea din lemn,
urman sa se ajunga independent in cele doua camera cu dimensiuni egale.
Acoperiş ul este construit î n patru ape, cu î nvelitoarea din ş indrilă, prăş tilă, de
stejar. Coama acoperiş ului este terminată, la capete, printr-o ţ eapă, î ntre care se
î nş iră ciocârlanii, tăiaţ i cu cuţ itoaia î n forme stilizate.
Casa cu Tinda si odaie din Valioara, Jud. Hunedoara
Casa este construita pe temelie joasa, prezinta un nivel destinat locuirii,

compartimentat in doua incaperi. Planul locuintei este cel traditional : “tinda si
odaie.”
Accesul in fiecare incapere se faci prin intermediul unei prispe partiale, acestea
fiind independente.
Casa este realizata cu structura din lemn, cu incheotoare rotunda. Acoperisul

este in patru ape, cu invelitare din snopi de paia, pe structura din lemn dispusa
pe ambele directii. Inaltimea locuinteieste 1/2 din inaltimea acoperisului.

Arhitectura Traditionala

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Arhitectura Traditionala

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

ARHITECTURA TRADITIONALA, EVOLUTIA PLANIMETRICA- 2

Începând din epoca voievodală, locuinţa monocelulară, ca vechi prototip,

Casa, transferată î n muzeu, î n anul 1991, este o construcţ ie caracteristică pentru

Planimetric, casa prezintă tipul bicameral, cu tindă (3,25 x 4,76 m) ş i o î ncăpere

Acoperiş ul este î n patru ape, cu î nvelitoare din draniţ ă de brad.

Casa complexului arhitectural din Stolojani - Târgu Cărbuneş ti judeţ ul Gorj

Planimetric, locuinţ a are două î ncăperi cu funcţ ii distincte, camera de zi (3,41 x

Accesul î n prispa de la etaj se realizează de pe scara exterioară, instalată pe

Casa gospodăriei de viticultor din Vlădeş ti judeţ ul Vâlcea

Casa, datată î n anul 1835, a fost transferată î n muzeu î n 2006 ş i reconstruită î n

Pereţ ii locuinţ ei sunt construţ i dintr-un schelet de lemn î mpletit cu nuiele,

Acoperiş ul este î n patru ape cu î nvelitoarea din ş indrilă de brad.

Casa gospodăriei pentru prelucrarea cânepii din Săsăuş judeţ ul Sibiu

Casa din Săsăuş datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Casa gospodăriei de spătar din Râş culiţ a judeţ ul Hunedoara

Târnaţ ul se întinde pe toată faţ ada ş i este mărginit de o balustradă închisă cu

Acoperiş ul este înalt, în patru ape cu învelitoarea din paie, corespunzător

Casa cu tinda si odaie, Merisorul de Munte, Hunedoara

Tipul construcţiei: Casă cu două încăperi

Denumirea locală: Casă

Planul construcţiei: TIP: -Dreptunghiular, casă bicelulară cu târnaţ (prispă) la

Casa cu tindă rece

Denumirea locală: Casa Tiţii Goazii

Planul construcţiei: TIP: -Casă cu cămară şi tindă cu prispă parţială la faţadă,

Locuinta cu odaie si celar, Goldeni, Jud. Gorj

Casa este construita pe temelie joasa, prezinta un nivel destinat locuirii,

Casa este realizata cu structura din lemn, cu incheotoare rotunda. Acoperisul

Anda mungkin juga menyukai