- -------

A$EZAMANTLIL CULTURAL
ION C. BRATIANU
xxxv

MARTURII FINLANDELF
DESPRE

ROMANIA
DE

R. V. BOSSY

CARTER ROMANEASCA", BLICLIREVI

1 937

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA$ AUTOR :

Agenda diplomatica a Ronianiel In Paris si legfiturile politlee Iraneo-

romfine sub Cuza-Voda, Fundatiunea Regele Ferdinand 1, 1931. Lucrare pre-
miata de Academia Romana.
Agentia diplomatied a Rometniei In Belgrad sl legfiturile politice romAno-
sIlrbe sub Cuza- Vodil, Academia Romana, memoriile sectiunei istorice, se-
ria III, tomul XV, mem. 1, 1934.
Politica externs a Romiiniei Intre anii 1873 -1880, privitii dela Agentla
diplomatica a Romaniei din Roma, Academia Romana, Studii 5i Cercetari,
XIV, 1928.
Urme romanesti In Miaza-Noapte, Academia Romana, memoriile sec-
tiunei istorice, 1937.
Studii de Istorie diplomatica :
Candidati strain! la tronurile romane in see. XVIII II XIX, Convorbiri
Literare, anul 57, Decembrie 1925.
Primele legaturi diplomatice cu Piemontul, Convorbiri Literare, anul
58, Octombrie 1926.
Politica externs a lui Cuza Vods, Universitatea Libera, 1931.
Tittoni 51 Romania, Convorbiri Literare, anul 64, Aprilie 1931, 51 extras.
Va aparea In curand :
L'Autriehe et les Principautes-Unies, Academia Romana, Studii 5i Cer-
cetari.

www.dacoromanica.ro
 ifi4ii-44-i. IVe4104 h. isgy,
/741yr4 ge,v/re-ex"-dtz-
r-.D.
A$EZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU
W11.1** XXXV 01.
MARTLIRII FINLANDEZE
DESPRE

ROMANIA
DE

R. V. BOSSY

CARTER ROMANEASCA", BLICLIREVI

1937
www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Ordnduirea unei Legafiuni a Romdniei in Helsinki (Helsing-
fors) a fost punctul de plecare a numeroase manifestafiuni cul-
furale romcino-finlandeze1). Debi necercetate pcind acum, au
lost insti §i legaturi mai vechi intre aceste cloud neamuri despeir-
lite de intreaga intindere a continentului, dar apropiate in isto-
ria desvoltderii for prin asemeinarea unor situafiuni politice §i
prin biruinta aceleia§i voinfe de afirmare nationalti laid de in-
rduriri straine care au apeisal deopotrivd asuprei-le.
Mi-a lost dat sei gclsesc meirturii prefioase despre interesul gi
simpatia trezite la Finlandezii, cari au cutreerat in secolul tre-
cut Principatele pentru fara qi poporul nostru, precum qi despre
prefuirea for a viteliei armatei romdne in rdzboiul neatcirnarii.
Ddnd la ivealli aceste documente, cari vadesc ca nu de azi numai
dateath contactul Mire Romcini qi Finlandezi, cred ca pot aduce
§i un adaos la §irul descrierilor feirii noastre de cake strdinii
can au strabeitut-o qi i-au in fetes rostul addnc qi menirea.
Finlanda fiind alipild Imperiului rus, sub forma unui mare
ducat autonom, dela pacea din Fredrikshamm (1809) pcind la
proclamarea independenfei in 1918, numeroqi au fost Finlandezii
in serviciul armatei Tarilor, cari au calatorit prin farile romdne
cu prile Jul trecerii o5tirilor ruse5ti pe la noi. Din ace5tia au leisat
amintiri scrise cei cari au luat parte in reizboaele contra Turcici
1. Expozitiunea de arta populara romaneasca In Helsinki (1935) si acea
similara finlandeza In Bucuresti (1936), crearea unei sectiuni de arta popu-
lara romaneasca in Muzeul etnografic din Helsinki, conferintele despre Ora
noastra sl concertele de muzica romaneasca din capitala finlandeza, volumul
1nchinat Romaniei de revista Suomen Sotilas" §. a.

www.dacoromanica.ro
4 R. V. BOSSY

din 1828-1829 §i 1877 -1878, §i pe acestea le public in pagi-

nile cari urmeazd.
Nu pot incheia feud a aduce mulfumirile mele direcfiunei Ar-
hivelor Statului finlandez §i Bibliotecii Universitafii din Hel-
sinki, cari mi-au pus la dispozifie manuscrisele lor, d-lor Prof.
von Bonsdorff §i P. 0. von Torne, pentru sfaturile &di de folo-
sitoare precum §i baronesei Isa von Troil 5i d-nei Irma Englund
Akerblom, harnica interpret'd a Legafiunei noastre, care mi-au
inlesnit copierea §i traducerea textelor redactate in limba suedezd.
Helsinki (Helsingfors), August 1936.
R. V. Bossy.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERS
1828-1890.

Din cercetarile facute, am dat de urma a 36 ofiteri finlan-

dezi cari, participand in cadrele armatei ruse la razboiul contra
Turciei din 1828-1829, au trecut prin Principatele roman
intre anii 1828 §i 1830. Din ace§tia, 29 provin din corpul ca-
detilor finlandezi ; le amintesc numele, tinandu-ma de ordinea
alfabetica : A. Bergenheim A. ; V. E. A. Bosim, G. R. Bru-
now, J. Fred. Enckell, Otto von Essen, locotenentul Jere-
mias Forsberg, K. Forsten 1), Klas Gripenberg 2), B. J. Gro-
tenfeldt, G. M. von Hertzen 3), L. E. Indrenius, 0. W. K.
Ladau, K. Martinau, A. E. Meinander, Andreas Lorentz Mins-
terhjelm, J. M. Nordenstam, colonelul (mai tarziu general) 4)
Frederic G. Nyberg, B. G. von Pfaler 9), capitanul baron 0.
K. Rhebinder 6), K. M. Ridderstrom 7), Frederik Filip Roe-
diger 8), Berndt Johan Rosenstrom 9), E. W. Sallmen 10), K.

1. A luat parte la lupta dela Kulevcea. 2. Mort, in timpul razboiului

la Varna. 3. Sublocotenentul de ulani von Hertzen 51-a avut lagfirul intro
vreme la Constanta. 4. A fost rasplatit pentru vitejia aratata la asediul
Brailei. Ajuns mai tarziu general. Autorul corespondentei publicate mai jos.
5. A participat la rAzboi cu gradul de fanrik" In batalionul 3 de rezerva
al regimentului de infanterie din Perm. Este citat In jurnalul generalului G.
A. Ramsay, cu care a Post in Reni. 6. A luat parte la luptele din Braila,
Silistra 5i Sumla. 7. Vestit pentru vitejia lui, amintita In istoricul Cor-
pului cadetilor finlandezi. Poetul Hjarne a Inchinat un poem eroismului
sau. 8. A luat parte la batAlia din Silistra. 9. Cazut la Varna. 10. A
luat parte la rfizboi cu gradul de maior. Stabilit in Muntenia, s'a casatorit
cu o romanca. Fiul situ a Post general in armata romana 5i urma5ii sai trAesc
In Romania, unde familia Sallmen este bine cunoscuta.

www.dacoromanica.ro
6 R. V. BOSSY

H. Schauman 1), Erik Silverhjelm, K. G. Spare 2), K. A.

Stjernschantz, A. M. Tawast 8), J. K. G. Toll. Ceilalti §apte
cari §i-au facut studiile militare §i cariera in armata rusa sunt :
locotenentii von Knorring 4), §i Nordenberg 5), colonelul Gus-
tav-Adolf 6) §i Gustav Ramsay, Volter 7) Orn 8) §i Lin-
deback. Numarul celor din aceasta ultima categorie trebue
sä fie mai mare, dar tocmai pentruca nu provin din Corpul
cadetilor finlandezi, sunt greu de identificati ca originari din
Finlanda.
Amintiri scrise, sub forma de corespondents sau jurnal, au
ramas de pe urma coloneilor Gustav-Adolf Ramsay §i Fredrik
G. Nyberg §i a lui Berndt Johan Rosenstrom.
Colonelul Gustav-Adolf Ramsay, care luase parte, in ran-
durile armatei ruse§ti, la campania din 1814 contra Fran %ei,
§i a fost mai tarziu comandant al batalionului 6 de tiraliori
finlandezi (Finska Skarpskytte Bataljon), a participat la
razboiul ruso-turc in 1829 ca locotenent-colonel in regimentul
de infanterie Ufinsky". Spre a ajunge la armata rusa de ope-
ratiuni, aflata in %inuturile bulgare§ti ale imperiului otoman
el a strabatut Basarabia, Moldova §i Dobrogea, efectuand
itinerarul urmator : ajuns pe malul basarabean al Nistrului
la Otaci (30 Martie 1829), porne§te prin Pelinia-Bdifi-Socii
(31 Martie)-Sculeni (1 Aprilie)-/gi (2-10 Aprilie)-Scanteia-
Unce§ti-Vaslui (11 Aprilie)-Docolina-Stramtura-Bcirlad (12
Aprilie)-Pereschiv-Bereasa-Tecuci (13, 14 Aprilie)-Pechia-Ci§-
mele-Galaii (15 Aprilie) 'Jana la Braila (16 Aprilie), unde trece
Dunarea (17 Aprilie), apoi prin Macin-Greci-Cerna-Acbunar-
Artikioi (18 Aprilie)-Babadag (19, 20 Aprilie)-Beidaut-Ta§aul

1. Disparut la Silistra. Fratele sau inregistreaza, intro carte ce a publicat,

zvonul care a circulat a Omer Pasa, cunoscut din razboiul din 1854, nu
ar fi lost altul decSt K. H. Schauman, disparutul dela Silistra. 2. Mort
la 15 km. de Constantinopole. 3. Ar fi ramas o corespondenta a sa catre
maica-sa, din timpul acestui razboi. Cu toate cercetSrile Intreprinse, n'am
putut Inca da de urma ei. 4. Idem ca nota 5. Mort In Bazargic.-5. A
Post cu Ramsay la Bazargic. 6. Colonelul Gustaf Adolf Ramsay, autorul
jurnalului publicat mai la vale. 7. Idem ca nota 5. 8. Capitan de ulani.
In vara 1830 era cu tabara In fata cetatii dela Constan %a.

www.dacoromanica.ro
 INTROD1JCERE 7

(21 Aprilie)-Caramurat-Constania-lacul Liman (22 Aprilie)-

Tuzla-Carlichioi-Tatligeac-Mangalla (23 Aprilie)-Surtuchioi (24
Aprilie)-Cavarna (25 Aprilie) la Bazargic (26 Aprilie-16 Mai),
de unde pleaca cu corpul VI de armata spre umla. Dupa
sfar§itul razboiului vine inapoi cu trupa la Bazargic (6, 7 lunie
1830) §i se fritoarce in Rusia pe drumul Delichioi (8 lunie-
Caraiasargic- Safianlic (9 Iunie)-Mangalia (10, 11 Iunie)-Tuzla
(12 Iunie)-Constania (14 Iunie)-Ta§aul (16 Iunie)-Beidaut
(17 Iunie)-Babadag (18, 19 Iunie)-Frecatei (20 Iunie)-Ma-
nastire§ti (21-28 Iunie)-Isaccea (29 Iunie)-Satul Nou (30 Iunie,
1 lulie)- Etulia-Caragacii Vechi (2 Iulie)-Reni (carantina 3-21
Iulie)-Bu§orca-Vulcane§ti (22 Iulie)-Ciumai (23 Iulie)-Cazaclia
(24 Iulie)-Congaz-Be§alma (25 Iulie)-Comrat (26 Iulie)-Cenac
(27 Iulie-Javgur-Valul lui Traian-Hradi§tea (28 Iulie)-Mo-
le§ti-Gore§ti (29 Iulie)-satul Braila (30 Iu1ie)-Ch4inciu (31
Iulie)-Goiani-Gru§eva (1 August)-Onitcani-Slobozia-Criuleni §i
Duba§ari (carantina 2-26 August)-Dubova (27 August), unde
trece Nistrul.
Impresiunile lui Ramsay despre Moldoveni (pentru dansul
toti Rom Ana sunt Moldoveni) sunt foarte favorabile. El re-
cunoa§te originea romana a poporului, care este con§tient
de aceasta nobila obar§ie, Moldovenii" scrie el " sunt
mandri de originea for romana ; limba for se aseamana mult
cu cea Latina ;... n'ai voe sa-i spui Moldoveanului ca este mol-
dovan, ci trebue sa-1 chemi /rale Roman, alt nume decat eel
de Roman it jigne§te in mandria sa nationals ". Finlandezul,
obi§nuit cu tipul nordic, admira frumusetea rasei romane§ti
formele mladioase ale trupurilor §i trasaturile clasice ale fe-
telor, cari amintesc de aproape stilul de frumusete al popo-
rului roman. Daca Dobrogea i se pare cam arida, este cuprins
insa de vraja surazatoare a peisajului moldovenesc, de alter-
nanta \Tailor §i dealurilor, a ogoarelor §i a livezilor, a padu-
rilor §i a viilor, de minunata imbinare a tuturor rodurilor
unui pamant blagoslovit. Taranii, in portul for arhaic §i simplu
ii cuceresc inima prin ospitalitatea §i cuviinta lor, prin cu-
ratenia pilduitoare a caselor §i gospodariilor. Nu odata se
opre§te in drum osta§ul dela Nord ca sa priveased indelung

www.dacoromanica.ro
8 R. V. BOSSY

troitele din jurul bisericei din deal sau armonia coloritului

unei scoarte intinse pe pridvor.
In targuri si orase, nordicul rasfatat de binefacerile unei
vechi si rafinate civilizatiuni, este neplacut impresionat de lipsa
de organizare, de mahalalele murdare, de centrele cu ulite
mici si intortochiate, de hanurile primitive ale Moldovei si
Dobrogei din 1829. Dar, spirit vesnic treaz si doritor a pri-
cepe, noteaza indata dezechilibrul intre aparentele putin
atragatoare si fondul sufletesc adanc al unui neam incatusat.
Schitarea Iasului din 1829 denota mult simt de observatie
si un usor umor lipsit de rautate. Ramsay este izbit de con-
trastele datorite luptei dintre influenta apuseana si vechile
moravuri rasaritene. Evolutia este in plin curs si Fin lan-
dezul de rasa si cultura suedeza este cu desavarsire uluit cand
vede alaturi de case mari boeresti, in stil occidental, magher-
nite derapanate si maidane, iar pe strazi in starea in care
erau pe vremea aceea trecand cele mai elegante echipaje
vieneze, dar cu vizitiu tigan pe capra si arnaut inarmat la
spate. Interiorul trasurei i se pare si mai curios : alaturi de
cocoana imbracata dupa ultimul jurnal de mods din Paris,
sta sotul ei, prea cinstitul boer din vremea veche cu islic,
giubea si antiriu. Acelas contrast intre divanurile turcesti
din jurul odailor si conversatiunile pline de dull apusean a
celor cari isi petrec zilele tolaniti pe ele, precum si intre abuzul
ciubucului si cunostinta perfecta a limbei franceze.
Ramsay ne da si unele informatiuni interesante, culese la
fata locului asupra triburilor cazacesti emigrate in Dobrogea
septentrionala dupa anexarea Basarabiei din 1812: Zapo-
rostii si Nekrasovschii. Primii ar fi venit din Ismail spre a
se stabili pe malul lacului Razelm si al bratului Sf. Gheorghe,
colonia principals dela Sici, nurnarAnd atunci 6000 suflete.
Ultimii, urmasii ai acelor Raskolnici", nemultumiti de re-
formele eclesiastice ale lui Petru cel Mare cari, sub condu-
cerea lui Nekrassoi,v, trecusera in Moldova la Cetatea Alba,
s'ar fi refugiat, dupa 1812, in regiunea Babadagului (Slava,
Ciurilovca, Sarikioi si Camena), de unde au ajutat pe Turci
In luptele contra Rusilor.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 9

Scrisorile adresate de Fredrik G. Nyberg care a facut

razboiul din 1828-1829 ca maior §i locotenent-colonel (ajun-
gand mai tarziu general) catre tatal sau, ramas in Fin-
landa, ne dau o icoana mai succinta, dar poste mai complete
a Principatelor, caci el a calatorit §i prin Muntenia. Ora§ele
in care a stat sunt : Hotin, Chi§inau, Iasi, Neamt, Barlad,
Odobe§ti, Foc§ani, Bucure§ti, Braila, Bazargic Si Silistra ;
ni le descrie insa foarte sumar.
Peste tot in Basarabia poporul vorbe§te moldovene§te",
constata el ; cat despre boerime, singura limba strains pe
care o cunoa§te este limba greaca moderns. Chi§inaul i se pare
un ora§ frumos, care s'a desvoltat mult.
La asaltul Brailei (15-17 Iunie 1828 stil nou), la care a
luat parte, a obtinut crucea Sf. Wladimir cl. IV pentru acte
de vitejie.
Populatia cosmopolite a Bucure§tilor din timpul razboiului
russo-turc Ii surprinde, ca §i varietatea costumelor §i contrastul
izbitor dintre cladirile occidentale ale boerimei §i locuintele
primitive ale poporului de rand. Nyberg admire cu deosebire
librariile bucure§tene in care, in 1830 gase§ti toate car-
tile noua in limbile franceza, germane §i engleza, precum
§i once ziar strain ;" el se minuneaza de eleganta echipajelor
care trec seara spre gradina publics unde se plimba boe-
rimea.
Principatele romane sunt, dupa parerea lui Nyberg, tam
cea mai roditoare din lumea intreaga" cu un popor frumos
§i primitor".

Foarte colorate §i vii sunt descrierile lui Berndt Johan

Rosenstrom, care Ia parte la acest razboi ca sublocotenent
in regimentul ulanilor din Curlanda. Parcurgand, in mai multe
randuri, in lung §i in lat Moldova, Muntenia §i Dobrogea,
ve§nic calare cu regimentul, oprindu-se prin sate §i targuri,
el ca§tiga o adevarata dragoste pentru tara noastra §i poporul
ei. Despre Moldova iubita" spune ca o considers ca a doua
patrie pe care nu o va uita niciodata". Apoi, Intors in Rusia,
este cuprins de emotiune constatand ca pana in gubernia

www.dacoromanica.ro
10 R. V. BOSSY

Chersonului se mai gasesc sate moldovenevti cari vi-au pas-

trat limba i datinele stramovevti.
Dupa terminarea razboiului, in epoca Regulamentului or-
ganic, un finlandez, John-Ferdinand Bergenheim este trimis
la not de Guvernul rus spre a face o descriere a Principatelor,
din punctul de vedere militar Si statistic 1). El sta in Prin-
cipate dela 30 Iunie 1834 la 28 Noemvrie 1835. Pentru grab-
nica indeplinire a insarcinarei ce-i fusese data, primevte drept
recompense din partea tarului o movie de 2000 desetine, la
22 Aprilie 1836. Dar vi guvernul Tarii Romanevti ii deed un
dar : o tabachera de our cu briliante, pc care imparatul Ru-
siei ii autoriza a o primi, la 8 Octomvrie 1834.

I I.

1877-1878.

In razboiul dus de Ruvi contra Turcilor in 1877-1878 nu-

milrul Finlandezilor cari, participand la ostilitati, au trecut
prin Romania, a fost mult mai ridicat ca in 1828-1829. Dupa
o jumatate de secol de stapanire ruseasca, o mai mare parte
a populatiunei se obivnuise cu noua situatiune, astfel incat
multi tineri finlandezi imbrativau cariera armelor, servind
cu devotament pe Tar, care era vi mare duce al Finlandei.
Printre acevtia, unii faceau parte din armata proprie a Fin-
landei 2), altii intrau direct in cadrele olstirii rusevti.
1. El colindd muntli in acest scop, Impreund cu colonelul Rtigen. Buleti-
nul oficial al Tani Romane5ti din 5 Aprilie 1834 publica ordinul dat de Kis-
seleff de a se tipari In litografia lui Eliade 5i Bilit din Bucure5ti harta Alol-
dovci lucratd de colonelul Bergenhaim 5i de capitanul principe Galitzin. I.
C. Filitti, Principatele romdne dela 1828 la 1834, Bucure5ti, Fundatiunea
Regele Ferdinand I, 1934, pp. 345 5i 367.
2. Dupa pacea din Fredrikshamn (1809) cAnd Finlanda, despartita de Sue-
dia, a fost alipita, ca mare ducat autonom, imperiului rus, acest tinut nu
a avut timp de trei ani nisi o trupd militant In 1812 Insd, °data cu in-
trarea lui Napoleon In Rusia, Finlandczii, temandu-se ca invaziunea
straina ar putea cotropi 5i patria lor, au cerut dreptul de a-5i constitui
o fortd armata proprie. Imparatul Alexandru I I5i dete lncuviinlarea

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 11

Din armata finlandeza a luat parte la razboiul din 1877-

1878, trecand prin Romania batalionul 3 al tiraliorilor fin-
landezi din garda (Lifgardets 3-dje Finska Skarpakytte-
batalyon) §i comandat de colonelul baron George Ramsay,
compus exclusiv din Finlandezi, ofiteri §i trupa, can au fost
decorati de Domnitorul Carol I cu crucea Trecerea Dunarii" 1).
Dar in afara de acest batalion, au mai trecut prin tara noas-
tra foarte numero§i ofiteri finlandezi raspanditi in diferite
regimente ruse*ti.
Din ace§ti Finlandezi, mai multi au lasat insemnari jur-
nale, corespondente sau articole de ziare §i reviste. Cum ei
luau parte la ra'zboi fara entuziasm, judecata for este lipsita
de partinire. Le reproducem in traducere romaneasca, in ane-
xele lucrarii de fats, spre a fi adaogate la §irul de §tiri straine

(Iunie 1812) si doua regimente de infanterie si unul de vanatori fury Indata

constituite. In 1817 li s'a addogat un batalion de instructiune pentru pre-
gatirea recrutilor, caruia i s'a hotarit ca garnizoanA Helsingfors (1817), dan-
du-i-se apoi numele de Batalionu al gardei din Finlanda" (1829). In 1819
se muta Corpul Cadet lior finlandezi (scoala militara) de la Haapaniemi la
Fredrikshamn. In 1828 limba rusA este impusa ca limba de comanda, in locul
celei suedeze. Armata finlandeza este sporita In 1846 cu un batalion de tira-
liori-grenadieri, cu garnizoana In Abo, care is parte la rAzboiul din 1854
1856, aparand coastele Fin 'andel de atacul flotei anglo-franceze.
Dar In anul 1905, pe vremea razboiului ruso-japonez si a primei revo-
lutiuni rusesti, guvernul din Petersburg a desfiintat definitiv armata finlandeza.
1. Dupa jurnalul ordinelor de zi (Orderjournal ftir ar 1877) al batalionului
garzii finlandeze, consultat de mine la Arhivele Statului din Helsinki (Hel-
singfors), rezulta ca itinerarul marsului prin Romania a fost urm5torul : Chi-
finau (3/15-9/21 Septembre 1877) Ungheni (10/22 Septembre) la0 (11/23
13/25 Septembre) Buzau (14/26 Septembre)Ploesti (15/27 Septembre)
Bucuresti (16/28 SeptembreFrafesti (17-29 Septembre)Pulinea (18,30
Septembre)Bragadiru (19 Septembre/1 Octombre)Zimnieea (20 Septem-
bre/2 Octombre).
Dupa ce a trecut Dunarea pe podul de pontoane dela Zimnicea, batalionul
a fost pe cAmpul de lupta pana la terminarea rAzboiului, distingAndu-se mai
ales prin vitejie, la Gorni Dubnik.
Franz Engstrom, Den Finska Milli 'Oren, Stockholm, Wahlstrom-Widstrand,
1902, pag. 40 (un exemplar din aceasta lucrare se afla, dAruit de mine, In
Muzeul militar din Bucuresti ; albumul contine mai multe fotografii ale of i-
terilor finlandezi decorati cu Trecerea Dunarii").

www.dacoromanica.ro
12 B. V. BOSSY

pe care le avem asupra participarii armatei noastre la Az-

boiul din 1877 - 18781).
Daca insemnarile lui Lindfors, Lindgren §i Wahlberg sunt
mai malt note fugare, gasim insa unele §tiri interesante in
acelea ale lui Alfthan, Tuderus §i Eklund.
Primal, sublocotenent in brigada I-a de artilerie a garzii
imperiale ruse, este atras de pitorescul tarii, de taranul mol-
dovan bun la suflet §i blajin in casa lui curata, de pamantul
roditor, de libertatea care domne§te in Ora. Ca §i Gustav
Adolf Ramsay, cu o jumatate de veac Inainte, este impre-
sionat de luxul occidental §i rafinat al centrului Ia§ilor §i Bu-
cure§tilor, contrastand cu primitivitatea mahalalelor §i a tar-
gurilor mai marunte.
Alfthan recunoa§te caracterul par romanesc al Basarabiei
De*i aceasta parte a Basarabiei a fost anexata de Rusia
Inca dirt anul 1812 §i se afla de atunci sub administratiunea
ruseasca, locuitorii ei nu au adoptat Innba rasa §i isi pastreaza
§i celelalte obiceiuri rationale."
Vorbind despre campanie, Alfthan aminte§te ca brigada
din care facea parte a fost trecuta in revistrt la Poradim de
Dornnitorul Carol I.
Tuderus, sublocotenent §i in urrna locotenent in regimental
dragonilor din Garda Imperials, pleaca cu regimentul din
Moscova la 16 August 1877, ajunge in Sculeni la 8 Sep-
tembre §i trece prin teritoriul roman pe itinerariul Ia§i-
Vaslui-Barlad2rectici-Foc§ani-Ramnicu- Sara -Buzau -P1 oe§ti-
B u cure§ti - M ihai le§ti - Draganqti -Alexandria - Zimnicea. Este
cucerit de farmecul Ia§ilor, de estetica ora§ului, de ele-
ganta le§enilor. La Bucure§ti are prilejul de a asista la

1. Astfet : General Radu R. Rosetti, Cdteva extrase din presa englezd, Buc.
Cartea RomAneasca, 1927; Idem, Notele mutt Oiler norvegian tnaintea ,si to
timpul rdzboiului de neatdrnare 1876-1878, Academia RomanA, Memoriile
sectiei istorice, seria III, tomul VIII, mein. 9, 1928; idem, Rapoarte da-
neze asupra rdzboiului din 1877-1878, Academia Romans, memoriile sectiei
istorice, seria III, tomul IX mem. 9, 1929; N. Iorga, Informaiii spaniole
despre rdzboiul nostru pentru independenfa, Academia Romana, memoriile sec-
tiunei istorice, seria III, tomul VIII, mem. 15, 1928.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 13

o vizita a Doamnei Elisaveta inteunul din spitalele cu

raniti din ra'zboi.
Constatari asemanatoare fac si Palcuider §i Lenuninkainen
In notele lor.
Eklund descrie lupta pe Dunare a canonierelor rusesti contra
unor monitoare turcesti la 26 Mai 1877 1), amintind ajutorul
dat Rusilor de maiorul roman Murgescu.
Din punctul de vedere al istoriei militare, cea mai intere-
santa lucrare este aceea a colonelului Teodor Fritiof Bld-
field, fost sef de stat major al armatei finlandeze, care, deli
a luat parte la campania din Asia Mica In 1877-4 878, a in-
tocmit, pe baza cercetarilor si informatiunilor sale, un studiu
asupra operatiunilor din Bulgaria. In judecata sa asupra raz-
boiului releva meritele armatei romane, fara a se rasa influentat
de punctul de vedere al conducerei ostirii rusesti, careia nu
odata ii aduce critici aspre, deli ca ofiter finlandez facea parte
din cadrele ei. El arata cum desemnarea principelui Carol I
drept comandant al tuturor fortelor ruso-romane dela Plevna
a jignit adapt pe generalul Zotoff, care a trebuit sa se mul-
tumeasca cu titlul de sef de stat major al comandantului.
De fapt insa comandamentul era dublu, cad Domnitorul nu ar
fi comandant cleat armata romana, iar Zotoff pe cea rusa 2).
Aceasta pozitiune falsa in care se aflau unul fata de cel-
bait" a produs o oarecare tensiune intre ei, care a avut urmari
nu numai asupra raporturilor for personale ci si asupra ati-
tudinei trupelor ruse fata de cele romane, carora nu le aratau
increderea si prietenia necesare unei adevarate camaraderii
de arme. Consecintele s'au manifestat curand artileria rusa
nu sprijinea atacurile Romanilor si in genere, trupele rusesti
nu sustineau eforturile celor romane 3) ; apoi lipsa de coman-
1. N. lorga, Rdzboiul pentru independenfa Romdniei, Academia RomAng,
1927, pag. 96.
2. Aceasta asertiune a lui Blufied, facutd 5i de alti autori straini, este
inexacta.
3. De pilda neinterventia batalioanelor rusesti in fata Grivitei )a 11 Sep-
tembrie 1877.
General Radii R. Rosetti, Parka luaid de armala romand in rdzboitil din
1877-1878, 13ucureW, Cultura Nationale, 1926, pag. 56.

www.dacoromanica.ro
14 R. V. BOSSY

dament adevarat unit s'ar fi manifestat si prin orele deose-

bite fixate pentru inceperea sau incetarea tirurilor precum
si prin faptul ca fiecare din cei doi comandanti n'ar fi cu-
noscut la 11 $i 12 Septembre 1877 rezervele de care
dispunea cellalt. De asemenea Blafield critica faptul ca bri-
gada diviziei a 5-a de infanterie rusa care ataca Grivita, nu
fusese puss sub comanda generalului Cernat, cum s'ar fi cu-
venit 1). Motivul era neincrederea lui Zotoff fata de Romani
si valoarea for din punctul de vedere militar, de care si-a dat
seama numai in urma.
0 alts eroare, dupa Blafield, este ca Romanii nu au fost
lasati sa aiba operatiuni separate, ci au fost siliti sa actio-
neze in cadrul general, pe malul drept al raului Vid. Zotoff
se temuse ca trupele romane, aflate singure intre Isker $i Vid,
sa nu fie infrante de Osman Pasa, pe care-1 credea ca dispune
de 80.000 oameni. Ar fi fost dimpotriva foarte nemerit"
spune Blafield " ca o armata tanara si neuzata Inca in
razboi, compusa din 42 batalioane, 32 escadroane si 144 tu-
nuri sa se poata masura, in prima ei lupta, de pe o pozitiune
intarita, cu 30 batalioane si 30 tunuri turcesti... Operatiuni
romanesti pe malul stang al Vidului ar fi putut aduce foloase
marl", -Mind comunicatiunile lui Osman Pasa cu Sofia. Astfel
comandantul ostirei turcesti ar fi fost in neputinta de a se
intari si de a se aproviziona si ar fi rezistat mult mai putin
in Plevna. Asezarea trupelor romane pe malul drept al Vi-
dului a pricinuit, dupa parerea autorului, complicatiuni de
ordin strategic, aprovizionamentul dela Corabia trebuind
sa fie transportat la Nicopole, asa incat, pana la mutarea
podului dela Zimnicea la Corabia, armata romana a suferit
de lipsa de aprovizionare.
Ofiterul finlandez nu se sfieste a semnala neglijentele
comandamentului rusesc : nepasarea de neinteles si de neier-
tat a generalului Laskareff fata de stirea ca se afla la Telis
un lagar mare inamic", inactiunea aripei drepte rusesti in
ziva de 12 Septembre" si mai presus de toate nein-
crederea generalului Zotoff in Romani".
1. A se vedea i General Rosetti, o. c. pag. 60.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 15

Blafield relev5 dimpotrig in mod deosebit marile merite

ale ostiri noastre, demonstratiunile iscusite ale Romanilor
Tanga Calafat", marea vitejie a diviziilor romanesti 3 si 4 in
timpul asalturilor", purtarea eroica a ostasilor romani la asal-
turile dela Grivita din 18 Septemvrie si 19 Octomvrie 1877,
precum si la Rahova si Opanez, zelul admirabil" cu care
ai nostri au construit fortificatiile si curajul dovedit cu pri-
lejul submin5rei redutei Grivita No. 2, cand au ajuns chiar
sub zidul redutei ocupate de dusman.
Deosebit de interesante sunt corcspondentele de r5zboi
ale principalului ziar finlandez de pe acea vreme, Helsingfors
Dagblad, in care se vede neincetat simpatia cu care erau ur-
marite actiunile Romanilor. Se amintesc sfortgrile guvernului
din Bucuresti spre a obtine ca singur Domnitorul s5 comande
armata romans si ingrijor5rile sale cand vede ca Rusii, deli
accepts ajutorul Romaniei, nu vor sä inchee o alianta care
i-ar putea da eventual dreptul de a valorifica mai tarziu unele
pretentiuni".
Gorciakoff voia s5 evite once alianta cu Statele vasale
Turciei sau cu Grecia, spre a-si pastra campul diplomatic
liber" fata de aceste tali mai marunte. El ar fi putut astfel
sere, la sfarsitul razboiului, retrocedarea celor trei judete
basarabene pierdute la Congresul din Paris rara a fi acuzat
cum a fost in 1878 c5 tradeaza pe un aliat 1). In alts ordine
de idei, el se putea teme si de Austria care, vazand cä Ro-
mania sau tarile vecine se leaga de Rusia, n'ar mai fi admis
localizarea razboiului", conditie sine qua non a unei izbande
rusesti. Pentru cazul in care Rusia ar fi vrut sail int5reasca
pozitiunile contra Turciei dupa un razboi norocos, nu tre-
buia sa existe nici o indatorire catre micii principi din Bal-
cani". De aceea cand guvernul din Petersburg primeste coo-
perarea romaneascg, o doreste mai degraba simbolic5",
dupa modelul cooperarei Piemontului in razboiul Crimeei",
doar 12.000 ostasi romani ar trece Dungrea sub comanda
nu a Domnitorului, ci a unui general. Acestei dorinti i se Ira-
potriveste insa principele Carol, care nutreste alte planuri
1. lorga, o. c., pag. 107.

www.dacoromanica.ro
lli R. V. BOSSY

mai waste" §i, pe lang5 intentiunile cele mai bune pentru

Ora sa are o sete arzatoare de glorie §i de fapte mart ". El
vrea sä piece la razboi 1) in fruntea unor trupe numeroase
pe care sa le comande in persoana. In curand insa evenimen-
tele silesc Rusia sa solicite concursul 2) pe care-I refuzase la
inceput spre a se bucura singura" de roadele victoriei". Con-
ventiunea ce se inchee este privita ca foarte avantajoas5
pentru Romania", care, dandu-§i seama de pozilia ei favo-
rabil5, din cauza raporturilor Rusiei cu puterile europene,
nu a voit sa cedeze faro conditiuni, cu toata amenintarea
palpabil5 pe care o reprezinta armata rusa. Romanii §tiau
prea bine ca trupele ruse erau in stare sa treaca cu deasila
prin Ora ion, dar ei §tiau tot atat de bine ca pozitiunea di-
plomatica a Rusiei ar fi adanc zdruncinata dac5 ea ar trata
cu violent5 Romania".
Helsinglors Dagblad arat5, dupa intrarea noastra in r5z-
boi, ca guvernul este ingrijorat de curajul uneori prea mare
al Domnitorului", care vrea sa participe la lupte, caci data
i s'ar intampla ceva cum n'are mo§tenitor, s'ar pune din nou
chestiunea dinastica. Apoi, in caz de conflict cu comanda-
mentul rus, avand in vedere firea Domnitorului, n'ar fi ex-
clus ca el sa" nu suporte situatiunea §i sa renunte in acela§
timp la comandamentul armatei §i la coroana". Cand Dom-
nitorul inspecteaz5 personal frontul de lupt5, lini§tea lui
plina de Incredere, tenacitatea sa, seriozitatea cu care judeca
situatiile se datoresc na§terii sale germane §i educatiei primite".
Cooperarea trupelor romane§ti, dupa primele for succese,
este in sfar§it apreciata de comandamentul rus : La inceput
Ru§ii nu au avut incredere in noul for aliat 3), acum insa i§i
dau seama ca au ca§tigat un ajutor de valoare".
Corespondentul ziarului finlandez critica faptul ea sunt
prea multe cartiere generale pe campul de lupta : cel rusesc,
1. Ibid., pag. 115.
2. La 6/18 Mai 1877. Ibid., pag. 101. Pentru conditiile puse de Romania,
Ibid., pag. 107.
3. Relativ la neincrederea lui Ignatiew In valoarea trupelor romane, a
se vedea lorga, o. c., pag. 101-102.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 17

cel romanesc al Principelui Carol §i insfarsit acela al gene-

ralului Cernat (care ar fi fost deosebit de cellalt). El admira
insa fortificatiile de camp, construite de trupele de geniu
romane.

Se poate prin urmare constata, drept Incheere, ca Fin lan-

dezii, can ne-au cercetat tara in trecut, au inteles atat fru-
musetea privelistilor si firea oamenilor, cat si nazuintele care
framantau pe inaintasii nostri. Si dansii, copii ai unui popor
Inca nedesrobit, au urmarit cu calduros interes lupta noastra
pentru neatarnarea in care vedeau semnul propriei for inde-
pendente viitoa re.

www.dacoromanica.ro
 1.

Jurnal inceput la 3 Martie 1829, odattt eu plecarea la marea

armata de operatiuni aflatti acum in campanie contra
Turcilor de Gustav Adolf Ramsay 1).

I. Anul 1829.

30 Martie... Pe malul Nistrului, in Basarabia, in dreptul

Moghilaului, este asezat targusorul Otaci2), intemeiat de Turci.
Intr'o nenorocita coliba de pamfint se afla statia de posts
unde poposim asteptand zadarnic cai de posts. Suntem siliti
Ora la urma sa fat amain patru boi la brisca 9i se. ne con-
tinuum astfel drumul. Pe inoptate sosim in Pelinia 3).
31 Martie. In Pelinia am vAzut eu pentru prima oars bordee
1. Journal borjad den 3 Mars 1829 Did aniradet al resan till den under nu
emot turkarna pagdende fall tdgvarande slora activa arniden ". Manuscrisul,
pans acum inedit, se afla In Biblioteca UniversitAtii din Helsinski (Helsing-
fors) §i este continut In doua volume cuprinzand anil 1829 §I 1830. Nu pu-
blic aci decAt pasagiile care se referA la %inuturi, orate §i sate aflate pe te-
ritoriul de azi al RomAniei. Autorul, nascut In Knopio (Finlanda) la 23
Martie 1794, a luat parte la campania din 1814 contra Frantei, In randurile
armatel ruse, ajungAnd mai tarziu comandant al bat. 6 de tiraliori finlandezi.
La rasboiul din 1828-1829 a participat ca locotenent-colon. In reg. de In-
fanterie Utinski". PArAsete armata la 20 Aprilie 1832 g moare In Helsing-
fors la 8 Mai 1859.
2. Ataki". MA folosesc de acest prilej, spre a aduce multumirile mele
Institutului central de statistics din Bucure§ti, care mi-a fnlesnit identifi-
carea celor mai multe din localitAtile basarabene §i dobrogene, mentionate
de Ramasy.
3. Penner.

www.dacoromanica.ro
20 It. v. BOSSY

de pamant. Cei mai multi sateni din aceste tinuturi locuesc

in asemenea bordee. Pranii din Basarabia nu sunt liberi,
ci datoresc proprietarului mosiei o dare anuala si un numar
anumit de zile de munch. Cei mai multi din acesti proprietari
nu prea traesc pe mosiile lor, ci mai mult in orasele din Aus-
tria, unde li se trimet veniturile. Castigul for de chpetenie
izvoraste din cresterea tailor, cari sunt dusi la phscut pe camp,
sub supravegherea unor Bulgari. Gaud este nevoie de cai, ei
stint adusi neinvalati asa cum sunt si trebuesc dresati. Acestia
nu sunt nici mart nici frumosi, si rareori grasi, dar de
o mare rezistenta. 0 mare parte a locuitorilor din Basarabia
o formeaza asa zisii lipoveni", emigrati din Rusia si cari
si-au phstrat limba.
Dimineata ne continuam drumul calari, ajungem in ora-
selul lfi, prin care curge Rautul si poposim peste noapte
la Socii 1). In ziva aceea am trecut prin marea steps ". Pe
o distanta de multi kilometri nu zhreai mhcar stufisuri, necum
copaci. Temperatura era placuta ziva si noaptea, o vreme
ideals pentru luna Iu lie. Am vazut o sumedenie de pasari
necunoscute north' : vulturi uriasi, curcani shlbateci, beca-
sine si pasari de mare de spete diferite in numar mare.
1 Aprilie. Sosim in targusorul Sculeni pe Prut si stam peste
noapte inteun phchtos cuib jidovesc. Gazda, o adevarata
Xantippa... Topirea ghetii ne-a impiedecat sa trecem Prutul.
In Sculeni este o carantina si fiecare calator din Turcia trebue
sa stea aci 16 zile. Cum hrana si nutretul tailor revin stump
in acest lung interval de timp, cei mai multi chlritori se vad
siliti sa-si vanda caii sub cost, spre marele folds al Evreilor.
Duph amiaza, plimbare dealungul Prutului, care In cateva
ceasuri revhrsat apele cu o repeziciune pe care locuitorii
n'au pomenit'o de cand sunt...
2 Aprilie. Petrec dimineata si duph amiaza plimbandu-ma
pe malul Prutului. Nivelul apei este tot ridicat. Se pregateste
un pod plutitor pe care sh putem trece raul... Ne luhm ramas
bun dela groaznica noastril gazda, dela glasul ei ascutit si

1. In manusoris : Sotschia".

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLA.NDEZE 21

dela locuinta ei murdara. Dupa cateva minute piciorul nostru

nu se mai afla pe teritoriul rusesc. Debarcat pe malul mol-
dovenesc, ma reped in targusorul din apropiere spre a cauta
cai de posts cari sa ma clued Oat in Iasi, la departare de vreo
15 verste. Evreii si tiganii cari traesc aci se pricep bine sa
exploateze nevoile si supa'ra'rile calatorilor : ei pretind 20
ruble pentru trei cai de posts pans in capitala apropiata.
Rana' la urma am dat de patru nenorocite martoage ale unui
tigan, pentru 6 ruble si am pornit la drum. Ingrijorat de proasta
stare a soselei si de si mai proasta stare a martoagelor, m'am
folosit de cunostinta ce facusem a unui evreu, care si el se
ducea la spre a-mi continua calatoria cu dansul, in
speranta ca voi ajunge inainte de seara la cartierul general
al armatei. Drum anevoios din cauza inundatlei Prutului.
Apele stricasera podurile si trebuia sa facem ocoluri marl.
Terenul suie intr'una timp de mai mult de o jumatate de teas.
Sus pe deal se afla un conac foarte frumos cladit, apartinand
unui Boer moldovan numit Rosnovanu 2), membru in divanul
domnesc. Conacul este inconjurat de minunate paduri de
stejar si nuci, de livezi cu pomi roditori si de vii. Dupa fru-
moasa mosie a lui Rosnovanu, soseaua serpueste printre dea-
luri si coboara spre Iasi. Tinutul este paduros si privelistea
peste livezi si vii facea ca drumul sa fie prea placut, mai ales
din pricina vremei incantatoare. Seara era linistita si calda
ca in noptile noastre de vara. Pe la ora 6 seara, se zarira printre
dealuri imprejurimile Iaqilor si in curand sosiram in oras.
Iasii sunt un oras destul de mare, cu 40.000 locuitori, dar stilul
cladirilor este oriental, adica cu totul neregulat. Strazile in-
tortochiate, stramte, murdare si dai intr'una de maidane
si case insirate fart nici o aliniere. Cum orasul arsese de curand
si fusese recladit, ma asteptarn la mai mult stil si la mai multi
regula. Se vede ca nu ne impacam cu gustul oriental. Pre-
zenta cartierului general rusesc si a unui mare numar de trupe
dau o insufletire generals. Hanurile sunt supra-aglomerate

1. 1 versta ruseasei =1 km, 077.

2. Mo0a Stanca.

www.dacoromanica.ro
 B. V. BOSSY

de calatori. Am alergat mult Oita sa-mi pot gasi o camera

la hanul Coroi. Pentru o odaita scunda, fail mobile, cu o gratie
in loc de fereastra, mi s'a cerut 2 ruble pe zi...
3 Aprilie. Vizite de rigoare la autoritatile noastre militare.
Terminandu-mi indatoririle protocolare, taut pe compatriotii
dela cartierul general §i pranzesc cu dan§ii la a§a zisul han
italienesc. Restul zilei it petrec, plimbandu-ma prin oral.
Ceeace m'a impresionat in deosebi este alternanta surprin-
zatoare de priveli§ti occidentale §i orientale. Este moda aici
ca, dupa un somn de mai multe ceasuri dupa amiaza, toata
lumea sa se plimbe prin ora§ sau imprejurimi, &Mare on cu
trasura. Murdaria de pe uliti, sau poate trufia, impiedeca
pe boeri Si familiile for de a umbla pe jos. Strazile principale
pavate cu lemn sunt, in orele destinate plimbarii, aglome-
rate de cai §i vehicule, astfel incat nu se poate circula decat
intr'o singura directie. Dace stai pe loc, ai placerea de a vedea
intregul cortegiu defilandu-ti in fata ochilor. Astfel camarazii
mei §i cu mine am putut vedea din prima zi frumusetile Ia-
§ilor. Contrastul este straniu : intr'o trasura noua §i eleganta
dela Viena §ade o doamna tanara imbracata dupa ultima
moda din Paris. Culoarea fetii ei, mai inchisa ca la femeile
din nordul Europei, its arata insa ca nu este vorba de o fran-
ceza ;trasaturile ei orientale nu pot in§ela. Lange aceasta
cucoana atat de eleganta §ade boerul, cu barba §i mustati,
imbracat intr'o giubea orientale, cu i§licul in cap, o palarie
monstruoasa, inalta, rotunda ca o minge §i umplutti cu fulgi.
Culoarea i§licului este indeob§te cenu§ie deschisa, iar latimea
sa sus are un diametru adesea de trei on mai mare deck
diametrul capului. Nu intelegeam cum se poate purta o a§a
greutate pe cap, pana am descoperit, intr'un magazin uncle
se aflau de vanzare, ca greutatea for nu este proportionate
cu dimensiunea lor. In spatele trasurii §ade arnautul", un
lacheu de obicei grec, imbracat §i dansul intr'un costum tur-
cesc cu un turban, un antiriu turcesc scurt, pantaloni largi
de mameluc, cizme galbene, inarmat mereu cu o pereche de
pistoale §i un iatagan. Portul acesta este frumos. Nu tot astfel
insa este acela al vizitiului care este de obiceiu un tigan mur-

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 23

dar, imbracat pestrit si avand pe cap palaria tare a vizitiului

occidental, cu canaf de our sau argint, dar cu itari largi mol-
dovenesti. Chiar si caii, in genere cate patru la trasura, sunt
impodobiti cu rozete la coama si la coada. Totul este aici un
adevarat mozaic ; a lost o reala placere pentru mine de a
vedea o priveli§te atat de neobisnuita. Printre femei, am
vazut unele de o frumsete uimitoare. Cele mai multe aveau
trasaturi regulate §i ochi focosi, dar nici una nu avea minu-
nata coloare rumens si proaspata a femeilor dela noi,... acea
fermecatoare coloare a trandafirului care este marturia sa-
natatii. Infalisarea barbatilor pare de cele mai multe on
flegmatica si lipsita de expresie, o neobisnuita incetineala
in priviri si gesturi. Nemirati, fumandu-§i luleaua si uitan-
du-se numai la ea, parca se dezintereseaza de oamenii dim-
prejur si de restul lurnii. Prea cinstitii boeri" din Iasi rail
fac insa ca sunt atat de nepasatori acum cand se Oa in orasul
for cartierul general rusesc §i un roi de ofiteri tineri le sunt
oaspell in famine. Multi din bogatasii nobilimei de aci, ca
de pilda principii Cantacuzino, Mavrocordato, precum si Ypsi-
lanti-Sforza si Janutzi, dau impresiunea ca traesc bine de
tot §i au deseori ca mosafiri pe ofiterii din armata rusa. Dar
manierele in societate si mobilierul mi se spun ca contras-
teaza tot atat de surprinzator ca portul si echipagiile descrise
mai sus. Auzi limba franceza si vezi toalete franceze, dar tot
a sa... vezi orientali fumand tutun, lungrti pe sofale si tiganii
zdrenturosi deretecand prin casa. Un mare numar al acestor
case boeresti sunt cladite inteun stil larg §i destul de fru-
mos. Langa ora§ se afla splendidul palat al principelui Ypsi-
lanty, palat ars de Turci in 1822. Din zidurile cari au Jamas
se poate constata cat de mare si de frumos a fost.
4 Aprilie... Mi-am petrecut ziva plimbandu-ma prin oral,
ca sa-1 cunosc mai bine... Sunt multe biserici ortodoxe. Turcii
nu ingilduiau locuitorilor sä sune clopotele bisericilor, de aceea
inceperea Sfintei Liturgliii era vestita prin toaca. Obiceiul
s'a pastrat 'ana azi, caci locuitorii, lipsiti de sigurantil pentru
ziva de Maine, nu au indraznit Inca s'o suprime. Am auzit
azi toaca pentru prima data si, mirat de acest zgomot near-

www.dacoromanica.ro
24 E. V. BOSSY

monios, am aflat dela gazda mea, care tocmai intra in casa,

intelesul acestui sunet neobisnuit. Seara am petrecut-o la
capitanul baron 0. K. Rehbinder, unde am facut cunostinta
unui Boer moldovan, un tanar principe Mavrocordato, destul
de cult si foarte frumos barbat.
5 Aprilie. Dimineata m'am prezintat comandantului nostru
suprem, generalul conte Diebitsch, dupa care am asistat la
defilarea diviziei 11-a de infanterie, sosita de curand din
Rusia. Dupa parada, contele a incercat sa insufle curagiu
trupei in vederea ciocnirei apropiate cu inamicul, prin cu-
vinte de imbarbatare si rasplati. Generalul si-a dat seama
se vede, ca acesti bieti recruti aveau nevoe de imbarbatare,
caci de putin folos vor fi ei in campanie, intruat nu mi-a
fost Inca dat sa vad vreodata o trupa atat de lipsita de exer-
citiu si prezintandu-se atat de prost ca aceasta... Mi-am luat
cina la hanul Coroi, adica acasa si apoi am scris mamei...
7 Aprilie. Sunt tot in Iasi, asteptand sa fiu autorizat a-mi
ridica banii de drum ca sa ma pot duce la Bazargic, uncle
se afla cartierul general al diviziei a 18-a 1)...
8 Aprilie. Azi mi-am primit banii de drum si ma pregatesc
de plecare. Sania mea din Viborg, 2) transformata in brisca
in Rusia, este din nou reparata si pusa in masura de a efectua
lungul drum pans la Bazargic. Am cumparat azi un cal mol-
dovenesc, un cal de trap, pe pretul de noua galbeni. Informat
de superioritatea instalatiunilor de bai turcesti de aci, am
vizitat astaseara un astfel de stabiliment si 1-am gasit peste
asteptarile mete. Cladirea este destul de mare. Intri intr'un
hall spatios si Inalt. In centru se afla o Minna din care se
inalta un jet d'eau" de mai multi metri. Fantana ca si pavajul
hallului sunt de marmora alba. Jur imprejur, lampi de cu-
lori diferite lumineaza puternic. 0 estrada este rezervata
pentru muzica. Parca ai fi la teatru. Hallul este aproape cir-
cular, lAnga perete sunt cabine cu paturi, inchise cu perdele.

1. Autorul povesteste 1ntalnirea sa, la hanul Coroi, cu Ibrahim Pasa, ge-

neral turc, Mut prizonier de Rusi, aflat acum In drum spre Kiew.
2. Ora' din estul Finlandei. In limba finezfi : Viipuri.

www.dacoromanica.ro
 MIRTURII FINLANDEZE 25

Intr'o parte se afla un &Amin de marmora §i un bufet mic

cu bauturi racoritoare. In hallul acesta te desbraci, dupa care
treci trite° alts incapere spatioasa prevazuta cu u n basin
larg §i. cu multe fantani cu robinete din cari poti lua, dupa
plat, apa calda sau rece. Totul este §i aci in marmora. Nu
se observa nici sobele nici tevaria, aceasta din urma este as-
cunsa In perete. Temperatura este potrivita, nu prea calda.
La urma pa§e§ti intr'una din ()crane de bae, in cari se gasesc
band pentru cei ce fac bae. Aci temperatura este foarte ri-
dicata. Mai multi oameni goi intra unul dupa altul §i-ti fac
baia. Primul te spala §i te freaca bine cu o manu§a de par
de cal umpluta cu spuma de sapun. Al doilea te maseaza incet
peste tot trupul, tot cu spuma de sapun. Al treilea te clate§te
cu apa calda sau rece, dupa dorinta, Iti spala capul, te in-
raped In cear§afuri curate, iti leaga capul intr'un prosop
ca intr'un turban, iti pune in picioare o pereche de papuci
de Iemn ca sä nu atingi pavajul de marmora §i la urma te duce
din nou in hallul din care ai pornit. Dar inainte de aceasta,
cei trei baia§i iti cer bac§i§i, un bac§i§ meritat de abilitatea
§i priceperea lor, admirati de toti strainii... Baia§ii sunt Turci.
Tutors in hall, te intinzi pe un pat confortabil, ti se ofera
cafea §i vinuri, chiar §i un ciubuc data vrei §i poti asculta
muzica zgomotoasa a unui tarf de lautari tigani. Printre
ace§tia sunt uneori adevarate talente cari pricinuiesc o ade-
varata placere ascultatorilor. Dupa ce m'am racorit bine §i
am fumat cateva ciubucuri, mi-am chemat trasura §i m'am
tutors la Coroi, foarte satisfacut de seara pctrecuta. Regre-
tam numai ca nu ma dusesem mai de graba la aceste bai, cari
ne lipsesc cu totul la Nord... Nu vreau sa uit sä amintesc ca
lumina nu intra acolo prin ferestre in pereti, ci prin globuri
mici de sticla pe acoperi§ul fiecarei incaperi care este boltit
ca o cupola. Stilul acesta arhitectonic da bailor turce§ti as-
pectul unei biserici ortodoxe. Globurile de sticla colorata
de pe multimea de cupole mici nu sunt frumoase pe dina-
fara, dar lumina care intra inauntru este din cele mai placute.
9 Aprilie. In curand totul va fi gata de plecare... Trebue
sa ne reducem cat putem bagajele. Las dar o parte din echi-

www.dacoromanica.ro
24; R. Y. BOSSY

pament intr'o lady la locotenentul Forsberg 1), din Statul

Major al Generalului, care o va da spre pastrare, pang la
sfar§itul razboiului, unui hoer Janutzi, dintr'una din cele
mai nobile familii ale Ia§ului...
10 Aprilie... Insfar§it bri§ca este gata qi la ora unu, dupa
ce am pranzit, pornim... Bri§ca inainteaza cu indemanare
prin ulitele stramte ale la§ilor §i in curand ie§im din ora§.
Drumul este neted la inceput §i lipsit de paduri, dar in apro-
pierea prirnei statii de po0a, chemata la Bordei", este o
panty din cele mai inalte de urcat. Foarte rar pot caii trage
aci §i calatorii sunt siliti sa umble pe jos pared la satul Bordei
din apropiere, ca sa teary ajutor taranilor sau sä le inchirieze
boi de inhamat la trasura. Caii no§tri insa, din fericire, erau
destul de puternici ca sa ne urce pe aceste dealuri cari se ridica
pang la cer 2). Pe cand treceam, am vazut o echipa de o suta
de t'arani, comandata de un ofiter de geniu, lucrand la nive-
larea §oselei. Drumul dincolo de aceste dealuri nu este numai
greu de parcurs ci §i periculos, cad padurile dimprejur sunt
adaposturi pentru banditi. Ni s'a spus ca multi calatori au
fost jefuiti prin aceste locuri. La Bordei luam fan, contra ade-
verinta, dela depozitele stapanirei §i dam de mancare cailor.
Apoi ne continuam drumul §i ajungem la ora 12, in puterea
noptii, la statiunea de po§ta urmatoare, numita Scdnteia 3).
11 Aprilie. Disdedimineata pornim din nou, dam de man-
care cailor la 1. rzcqli 4) §i ajungem dupa amiaza in ora§ul
Vaslui 5), uncle sunt incartiruit bine intr'o casa moldoveneasca.
Sofale in jurul odaii, acoperite cu covoare de nuante armo-
nioase, o curatenie desavarqita pretutindeni, o gazda Vann%
§i vorbareata. Toate acestea ne fac sä ne simtim cat se poate
de bine in Vaslui. Poftim gazda sa is ceaiul cu noi, ea pri-
me§te invitatiunea §i vad ca ne intelegem destul de bine in
1. Locotenentul Jeremias Forsberg era si el Finlandez.
2. Nu trebue uitat cA autorul este Finlandez sl deei originar dintr'o lard
de ses, unde nu se aflA nisi munli, nici dealuri.
3. In manuscris : Skirsteij".
4. In manuscris : Unscheschti".
5. Pt PP : Wasluij".

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 27

timpul conversatiunei, urmata deseori prin gesturi cAnd ne

lipsesc cuvintele. Lectiunea aceasta de limba moldoveneasca
este foarte folositoare si ma grabesc sa notez expresiunile
ce ne vor fi mai necesare in calatorie. Moldovenii sunt mdndri
de origina for romans. Limba for se aseamanti mull cu cea latina.
Voi da cateva pilde spre a dovedi acest lucru : Numeralele
au ramas latine in moldovenevte : unu, doi, trei, patru, cinci,
vase, vapte, opt, noug, zece etc. 1). La fel cuvintele : ochi,
Maria, masa, paine, lumanari, om 2). Asemanarea intre limba
moldoveneasca si cea latina sau italiana moderns este ava
dar foarte mare. Moldovenii culti cu can am legaturi declara
ea stramovii for au facut parte din legiunile rcmane vi au fost
colonizati in Moldova pe vremea Imparatului Vespasian.
Acevti coloni aveau misiunea de a apara hotarele in potriva
Bulgarilor 3), can amenintau adesea imperiul roman in acea
epoca. Aceasta pare a fi un adevar istoric, cu singura deose-
hire ca vtim ea Imparatul Traian a fost acela care a adus
prima oars legiunile sale dealungul hotarelor spre a le pazi
de atacurile razboinicilor bulgari 4). El a construit la granita
un zid de aparare ale carui urme se mai vad si azi si care-i
poarta 'Inca numele 5). Astfel au fost colonizate definitiv ov-
tile rornane. Moldovenii au pastrat si cronologia romans :
cele 24 ore sunt impartite aci, ca la Romani, in patru sub-
diviziuni. Ora 9 di mineata este deci numita ora a treia a
partii a doua din cele 24 ore". N'ai voe sa-i zici Moldovea-
nului ca este moldovean", ci trebue sa-1 chemi Irate Roman" 6).
Aceasta dovede§te cat prefuesc bastina5ii nobila for origine. Alt
nume decal cel de Roman ii figneqte in mcindria for nalionala.
Vaslui este un orav mic si prost cladit. Drumul de aci pans
la Iasi este socotit la 71 verste, adica : dela Ia§i la Bordei :

1. In manuscris una dou, tri, quatro, tchinche, schest, schepte, opt,

nou, setsch".
2. In manuscris : oki, mana, mas, pine, luminari, none".
3. sic.
4. sic.
5. Valul lui Traian.
6. In manuscris : Frater Rumin".

www.dacoromanica.ro
28 R. V. BOSSY

20 verste, de acolo la scanteia 15 verste, de acolo la Un-

cesti 1) 20 verste, iar dela aceasta static pang in Vaslui 16
verste. Vasluiul este suprapopulat acum, caci o mare parte
din divizia 11-a care trecea pe aci au fost incartiruita in oral.
12 Aprilie. Parasim Vasluiul §i pe cocoana", 2) bine-
voitoarea noastra gazda si ne urmam drumul en caii
nostri, caci cai de posta nu se gasesc la statia de posta.
Sosim, dupa 12 verste, la statia de posta Barbei 3). 5oseaua
dela Vaslui pang aci este cam deluroasa. Mai facem 12 verste
pana la Docolina 4). Ne odihnim caii timp de un teas, apoi
ajungem, dupa 12 verste, la Streindura 5), iar dupa alte 15
verste, la Barlad 6). Strabatusem dar 61 verste in acea zi...
Temperatura era foarte placuta. Era seara tarziu cand am sosit
in Bcirlad §i am avut norocul sa gasim si aci locuinta buns
(vorbesc numai de gazda). Tin sa semnalez faptul ca peste
tot in Moldova gasesti fete cu trasaturi grecesti sau roman.
Gasesc interesant sa descopar aci in Moldova formele clasice,
trasaturile regulate si pline de expresiune pe care noi, cei dela
Nord, nu le vedem cleat in tablouri. Aici, in targurile mici
si la Ora, nu mai dai de intl. tisarea palida a Iesencelor, da-
torita aerului nesanatos al unui oral mare, suprapopulat si
destul de insalubru, ci intalnesti numai infatisarea sanatoasil
si proaspata a taranilor. Cu un creion bun se poate gasi in
gazda noastra dela Barlad cel mai frumos model de desen,
cu trasaturile ei regulate si fermecatoarele ei forme clasice.
Ea nu este tanara, este desigur de peste 30 ani, dar fata ei
este Inc a atat de frumoasa si de expresiva. Cei doi fii ai ei,
de 8 si 10 ani, adevarate reproduceri dupa modelul incan-
tator al mamei, cunt cei mai frumosi copii cari si-i poate in-
chipui cineva. Chid privesti asemenea minunate exemplare
umane, Iti dai seama ca omul este inteadevar capo d'opera
1. In manuscris : Unschischti".
2. : kocrana".
3. 9, ft : Barber.
4. : Dokoleni".
5. f Pf : La Stremtura".
6. : Birlat".

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 29

naturei, c5ci nu poti vedea ceva mai frumos decat imbinarea

de s'angtate, nevinovatie, bunatate, putere si vioiciune atat
de ferrnecator infati§ata pe chipul acestor fericiti muritori I
1.1111i 13 Aprilie. Prin Pereschiv3) §i Bereasa 2) la Tecuci 3),
49 verste. Tinutul este un §es f5rti p5duri §i cam monoton.
Vremea este deosebit de placuta. Ne-am petrecut ziva, Gustaf
Ramsay 4) si cu mine, impuscand cu pistolul navastuicele
earl i§i au vizuinele sub p5mant, unde traesc in mase nenu-
marate, ca adevarali sobolani de camp... De odat5 am vazut
o trasura care se apropie de not si am recunoscut cu bucurie
pe compatriotul nostru baronul Rehbinder, capitan in statul-
major. Impreuna cu dansul ne-am continuat caratoria peste
Bereasa, la Tecuci. Ajun§i seara tarziu in acest or5sel, and
cAutat multa vreme un cartier pentru noapte, pe care nu
I-am gasit decat cu ajutorul baronului Rehbinder, care cu-
noaste limba moldoveneasca. Dansul, Gustaf Ramsay si cu.
mine am stat peste noapte in aceeasi locuinta, de altfel destul
de bung... Cum trebuia sa ne continuum caliitoria timp de
patru zile Zed oprire, am horarit srl petrec §i a doua zi in
Tecuci, ca bietii nostri cai srl-§i mai redobandeasca puterile.
Marti 14 Aprilie. Intinderea Tecuciului nu este mare si
clgdirile lui sunt mizerabile, dar pozitia naturala este fru-
moasti, aflandu-se la o intors5turil a Siretului. Aproape fiecare
case are si cute o grading, ceeace ce dg acestui ora§ mic si
prost cladit, un oarecare aer de elegant5. Am rechizitionat
dela depozitul st5panirei fan si ovilz pentru cal, din care mi
s'a dat o cantitate considerabil5. Am intalnit cu mirare un
compatriot in acest oral. Cerand adresa unui §elar, mi s'a
indicat singurul aflat in localitate, despre care mi s'a spus
ea este german. Chemat, el a sosit la mine si am descoperit
ca germanul in chestiune era un Finlandez din Tammerfors 5)
si omul acesta, aflat atat de departe de patria sa, servise ca
1. In manuscris : Pereskif".
2. : Bergese".
3. f f : Tekutsch".
4. 0 ruda a autorului, care facea canmania Impreuna cu (Mosul.
5. Oral din centrul Finlandei (In limba finezA : Tampere).

www.dacoromanica.ro
30 R. V. BOSSY

me§te§ugar in artileria suedeza..., apoi ratacise peste tot locul

stabilindu-se la urma in Tecuci... Am fost fire§te foarte
surprins de a gasi un finlandez traind aci departe, in Mol-
dova.
Azi ne-am luat cina intr'un han moldovenesc. Harnicia
nu prea este caracteristica acestui popor. Cu marea multime
de militari cari trec pe aci §i banii cari circula, s'ar putea or-
ganiza hanuri cumsecade. Arenda§ul nostru din Finlanda
ar trebui s6-si schimbe locul cu acela al compatriotului sau
§elarul din Tecuci I Ar instala aci un han ca lumea §i ar ca§-
tiga mai multi bani decat arendand mo§iile noastre Tavastby,
Storby §i celelalte toate din Finlanda 1 La noi in Filanda, nici
nu §i-ar putea inchipui cineva cat de saracacioase sunt hanu-
rile moldovene§ti. La masa servesc ni§te tigani murdari ;
toate tradeaza lipsa de curatenie ; fata de masa nu prea se
intrebuiateaza, iar hrana este pregatita cat se poate de rau.
Strainul ezita inainte de a intra intr'un han de aci ; el crede
ca a gre§it §i ca a nemerit inteo cra§ma ; numai foamea §i
lipsa unui local mai bun ii silesc sa pa§easca pragul unui astfel
de restaurant, prost de nedescris.
Miercuri 15 Aprilie. Cand bri§ca noastra, care din cauza
proastei stari a §oselelor luase o pozitie prea aplecata pentru
noi, §i-a reluat vechea ei pozitie internationala, am pornit
la drum la ora 7 seara cu cai de po§ta luati aci. Ne-am des-
partit de compatriotul nostru baronul Rehbinder, care mai
ramane spre a lua apoi directia Buzau 1)-I-Iir*ova 2). Iar noi,
mergem toata noaptea, trecem de Cerna 3), Pechia 4) §i Ce5-
mele 5) Yi sosim in Galati.
Joi 16 Aprilie... Vremea a fost placuta, dar nu a§a zdrun-
cinarea pe §oseaua proasta. Voiam sa stau in Galati §i m'am
prezentat la comisiunea de incartiruire. Mi s'a aratat o odae
la un locuitor turc, dar nu mi-au placut nici gazda, nici casa,
I. In manuscris : Busee".
2. 19 : Hirf ova".
3. /9 : Tschern".
4. 19 : Paktit". Mosia lui Alexandru Moruzzi.
5. 79 11 : Tscesmala".

www.dacoromanica.ro
 MARTU1111 FINLANDEZE 31

nici odaia §i m'am hotarit sil ma duc pans in cetatea Braila 1),
alga la 30 verste departare... Inainte de plecare, m'am plim-
bat prin Galati, ca sa-mi dau seama de situatia ora§ului. Pentru
prima oars am putut privi mandra Dunare, care curge langa
ora§, in coltul cel mai de sud al Moldovei. Galati nu este un
ora§ mic §i am vazut multe case frumos cladite, multa ani-
matie pe strazi §i un comert foarte viu... Imprejurimea ora-
§ului este un platou, iar malurile Dunarei destul de ridicate
pe aci. Am cautat fetele Dunarei ", care apar pe teatrele
noastre, dar sirenele acestea incantatoare nu se gasesc prin
Galati. Am vazut doar fizionomii turce§ti sau evree§ti. M'am
Intors deci la statia po§tei, cu speranta unor vremuri mai fe-
ricite, mi-am Mat acolo caii Si am cerut o trasura de po§ta
ca sä ajung Inainte de noapte in Braila, atat de vestita in
istoria razboiului din anii din urma.
Nu am izbutit ins a in stradania mea. Caii §i conditiunea
§oselelor i se opuneau. In multe locuri drumul era taiat de
parae, probabil afluenti ai Siretului, care se varsa in Dunare
la Galati. Cum nu sunt poduri pe aceste parae, am pierdut
multa vreme facand ocoluri papa sa dam de vadurile pe care
vizitiul le §tia mai putin adanci §i pe unde puteam trece MI%
primejdie. Nu am ajuns decat la 12 noaptea in cetatea Breiilei,
§i am fost incartiruiti Intr'o fosta cazarma turceasca.
Vineri 17 Aprilie. Dupa ce am pranzit Intr'un han grecesc,
m'am plimbat prin cetate..., un loc atat de interesant din
pricina evenimentelor militare ce s'au desfa§urat aci. In lo-
curile unde erau a§ezate bateriile se vede Inca pamantul care
a lost aruncat in aer de vestitele mine-compresoare... Cetatea
Braila se ridica pe malul stang al Dunarei, care este larga
aci aproximativ de trei verste. Malul de langil cetatea este abrupt
§i foarte ridicat, formand astfel un zid de aparare de pamant.
Cate despre malul drept, el este un §es intins §i mla§tinos.
Tinutul in spre Moldova, pe unde au atacat Ru§ii, este tot
§es, numai la departare de doua verste se vad cateva dealuri
mici, .la adapostul carora se instalase marele cartier in timpul

1. In manuscris : Brailov".

www.dacoromanica.ro
32 B. V. BOSSY

asediului. O.tirea rusa inaintase contra Brailei la 2 Mai stil

vechiu. Turcii nu au avut timpul sa dea foe mahalalelor dim-
prejur si ele au $i fost ocupate do trupele ruse. Asediul a in-
ceput repede si energic. S'au construit trei paralele care
se mai vad cu tot focul turcesc si ultima (am masurat eu
insumi distanta) nu se Oa decat la departare de 82 pasi de
poarta principals a cetatii. Duminica 3/15 Iunie, la ora 10
dimineata, s'a pus foc celor trei mine, la un semnal dat, si
Rusii s'au repezit la atac. Se cunoaste rezultatul : numai doua
mine au exploadat, celei de a treia a trebuit sa i se mai dea
foc a doua zi. Trupele, care nu aveau scan si-au cheltuit cu-
rajul si ostenelile degeaba. Pierderile au fost enorme : peste
3.000 oameni ucisi si 11114.. Acest asediu va famane vesnic
in istoria militara din doua motive : 1) niciodata nu s'a in-
tamplat ca trupe can asediaza sa ajunga ant de aproape
de cele asediate, 2) niciodata papa atunci nu au izbutit trupe
asediate sa respinga un atac pornit din transee situate la
distanta de 80 pasi de zidul cetatii. Doted zile dupa aceasta
catastrofa, la 5/17 Iunie, garnizoana a capitulat 1) cu con-
ditiunea de a putea iesi in siguranta din cetate. La 7/19 Iunie,
orasul a fost ocupat de Rusi. Cetatea a fost atunci daramata
din temelie. Se mai vad fried urmele zidurilor... Locul unde
au fost bateriile rusesti precum si paralelele au ramas neatinse.
Orasul a suferit mult in timpul asediului ; in locul caselor dis-
truse de foe se ridica acum colibe de pamant. Printre prin-
cipalele cladiri distruse, notez o moschee si o citadels. Ingro-
zitoare era privelistea cazarmei utilizata acum pentru in-
cartiruire. Totul aci era prapadit, cadavre de cai aruncate
In puturi, ghiulele de tun i fragmente de obuze peste tot prin
curte 1 Intreaga cliidire, cu numeroasele ei 1ncaperi, nu mai
este acum decal o mina ; doar trei °dal au fost oarecum
reparate, ca sa se poata locui Inteinsele. Braila este de-
stul de mica, ca Intindere. Garnizoana turceasca nu nu-
m gra mai mult de 5000 oameni in timpul asediului. Pe
Dunare, care curge sub cetate, se mai easesc multe §lepuri

1. Pentru bibliografia asediului BrAilei, vezi 1. C. Filitti, o. c., pag. 12.

www.dacoromanica.ro
 M XRTITRII FINLANDEZE 33

si alte vase mici rusesti. Caii nostri au sosit dimineata din

Galati...
Dupa amiaza, dupa ce s'au odihnit putin caii nostri, am
plecat inainte. La jumatate versta de cetate se afla locul de
unde treci Dunarea pe un pod plutitor. Dar cum drumul este
prost, nu am sosit acolo cleat pe inserate... Dunarea este in
acest punct larga de aproape o versta ruseasca. Era foarte
Intuneric si vant tare, valurile loveau puternic... Cand isi
facea loc luna printre nori, se zareau malul ridicat de sub ce-
tate si turnurile moscheelor. Trecerea aceasta a Dunarii noap-
tea era ingrozitoare si infricosatoare, dar in acelas timp ma-
re*, caci Dunarea maestoasa este regina fluviilor. Acum
ar fi trebuit sa ne apara fata Dunarii" inconjurata de naia-
dele ei, dar ea se odihnea de buns seams in adAncul apelor.
In zadar cautau ochii mei sa zareasca valul ei de argint. To-
tusi, parca-i auzisem glasul, din cauza sunetelor stranii si
necunoscute ce ne inconjurau si-mi inchipuiam ca este langa
noi, impreuna cu ceata ei, in diferite metamorfoze. Glasul
se vaita si se auzea cand aproape, cand departe. Mirat, am
intrebat pe carmaciu, care mi-a spus ca provine dela un
fel de pasare mica (marsuin) ce zboara noaptea, produce
aceste sunete, apoi dispare spre a-si reincepe jocul mai
departe.
Dupa ce am debarcat pe malul drept al Dunarii, ne-am
urmat drumul, cu tot intunericul. Din fericire, luna a aparut
si ne-a luminat calea. Noaptea era placuta, dar inaintam ane-
v oie, caci malul aces ta al Dunarii fiind jos, era inundat de
apele fluviului. In unele locuri trebuia sä mergem adanc in
apa. Am trecut Tanga cetatea Macin 1), cladita pe o
tura de pamant, pe malul Dunarei. In jurul cetatii erau pos-
tate sentinele cari impiedicau lumea sa se apropie, spre a nu
se lati molima ciumei, care bantuia aci. Intr'o vale, la doua
verste de Macin, am vazut cei mai frumosi piersici infloriti
si ne-am oprit acolo sa odihnim caii si pe noi insine, sa luam
ceaiul si sa ne bucuram de incAntatoarea dimineata.

1. In manuscris : Mangtschin".
3

www.dacoromanica.ro
34 R. V. BOSSY

Scimbeita 18 Aprilie. Trecem prin Greci 1), Cerna §i Ac-

bunar 3), la Artikioi (?), strabatand inteuna minunate livezi
de pomi roditori. In dreapta §i in stanga drumului, numai
meri, nuci, pruni §i persici in floare. Tinutul nu era un §es
monoton, ci o imbinare fermecatoare de dealuri §i vai, cu
cele mai frumoase priveli§ti pentru ochiul calatorului. Mi-
resmele pomilor infloriti, pacea §i seninatatea care pluteau
prin aer, totul facea ca aceasta zi sa fie cea mai placuta a
calatoriei noastre. Langa Artikioi a inceput sä ploua tare.
Sositi in sat..., am aflat vestea urata ea bantue ciuma... Am
preferat sa dormim sub corturi, cu toata ploaia...
Duminica 19 Aprilie... Ne-am grabit dimineata sa Varasim
acest ingrozitor focar de ciuma §i la ora 3 dupa amiaza am
sosit in Babadag. azi drumul ne-a adus printre cele mai
frumoase livezi de piersici infloriti. Tinutul este foarte de-
luros. Babadag este a§ezat intr'o vale adanca. Ora§ul este
mic, foarte neregulat, cu strazi stramte, case cladite foarte
aproape una de alta, dar o viata comerciala destul de vioaie...
Prezintandu-ma comandantului pietei, pentru incartiruire,
acest om politicos m'a trimis cu adjutantul sau sa-mi aleg
locuinta care-mi va conveni. Mi se aratau casele care treceau
drept cele mai bune, dar eu ma cutremuram intrand in acele
bordee intunecoase §i murdare, fara ferestre... Fiind informat
de adjutant ca exista si un han rusesc,.. m'am repezit intr'a-
colo, in nadejdea de a da de mai multa curatenie. Speranta
mea era intemeiata... §i am tras acolo. Ziva mi-am petrecut-o
plimbandu-mä prin targ §i cumparand provizii de drum.
Luni 20 Aprilie. Am facut un ocol destul de mare trecand
prin Babadag. Drumul cel mai scurt pentru not ar fi fost sa
trecem Dunarea la Har§ova 4), iar nu la Braila... Dar afla-
sem in Tecuci ca era ciuma la Har§ova... Am hotarit sit ne
odihnim o zi In Babadag. Ploua tare §i acum...
Marti 21 Aprilie. Am parasit dimineata Babadag. La ince-
1. In manuscris : Gretchi".
2. PP PP : Tschorna".
3. PP PP : Apumar".
4. pp 11 : Hirsowa".

www.dacoromanica.ro
 MIRT1JRIT FINLA.NDEZE 35

put drumul urma tot prin livezi minunate, dar curand pri-
velWea s'a transformat si am ajuns pe un platou arid si mo-
noton, unde nu se zarea nici un porn, nici o verdeata. Tre-
cem de Beidaut ,i sosim seara la Ta§au 1), unde tragem la
o crasma, tinuta inteun bordei de un cazac din tribul numit
Zaporotski" .
Miercuri 22 Aprilie. Inainte de plecare..., cer informa-
tiuni gazdei asupra celor doua triburi cazacesti din tinuturile
turcesti : Zaporotski" si Nekrasowsky". Aflu astfel a
primul trib, caruia ii apartine cazacul nostru, traeste pe mar-
ginea Dunarei, in tinutul Ismail, si-si trage numele Zapo-
rotski" dela cuvantul sa-parog", care pe ruseste insemneaza
acei cari locuesc in dosul cascadei". Dupa ocuparea Ismai-
lului si anexarea lui la imperiul rusesc, acesti cazaci si-au
parasit salasurile si s'au stabilit langa. lacul Razehn 2) sau in
locul unde bra %ul Sit. Gheorghe $) se varsa in Marea Neagra.
Asezarea for de capetenie este in Sici 4), nu departe de Du-
ncivei(a. Aci este o colonie de peste 6.000 cazaci. Tribul acesta
a crescut la numar si din cauza emigratilor din Rusia. Cat
despre tribul Nekrasowski", el traia pe vremuri intre gura
Nistrului si a Bugului, sau in imprejurimile Ociacovului 3)
si ale Cetatii Albe 6). Este de obarsie foarte veche. Un numar
insemnat de Raskolnici" (secta religioasa din Rusia), nemul-
turniti cu inovatiunile lui Petru cel Mare in materie religioasa
si cronologica (chestiunea stilului), s'au adunat sub condu-
cerea unui oarecare Nekrasow. Neizbutind sa reintroduca
vechiul regim, acesti Nekrasowski" (dupa numele lui Ne-
krasow) au fugit din Rusia in Turcia, unde au fost lasati sä
se stabileasca la gura Nistrului. Cand Ociacov si Ismail au
fost ocupate de Rusi, ei s'au retras mai departe in Turcia si
traesc azi in imprejurimile Babadagului. Aci sunt patru co-
1. In manuscris : Stn. Taschaud".
2. P9 : Raselom".
3. f9 PP : Georgiewska Dunajs".
4. PP 91 : Sitsch".
5. Pt PP : Otschakof".
6. ,, : Akierman".

www.dacoromanica.ro
36 R. V. BOBBY

lonii marl de Nekrasowski : In Slava, Ciurilovca 1), Sarikioi

§i Camena 2). Tribul este destul de numeros. Gazda mi-a spus
ca, In afara de multi Nekrasowski dusi de Turd In lupta for
contra Grecilor, peste 4000 dintre &Ansa s'au luptat contra
Rusilor in razboiul actual. Cele doua triburi cazacesti amin-
tite traesc foarte prost unul cu altul si se ataca des. Nekra-
sowski sunt mult mai numerosi cleat ceilal %i ci foarte ostil
Rucilor, pe cand Zaporotzki s'au supus de bunk voe, dela ince-
putul razboiului, stapanirei rusesti si au solicitat amnistia,
care li s'a acordat. Mai sunt Inca Nekrasowski in jurul Ismai-
lului : ei au ramas acolo si dupa ocuparea acestei cetati si
a Ociacovului de Rusi, din indemnul unei capetenii a lor, Ka-
kura, care ar fi fost rasplatit de guvernul rus ci ar mai trai
pana azi In Ismail.
Am pornit iar la drum, am ajuns la Caramural §i langa
tarmurile lacului Liman, unde ne-am asezat bivuacul, dupa
ce am trecut langa cetatea Constantei 3), la opt verste depar-
tare. Doream sa vizitez Cons/onto si O. raman acolo peste
noapte, dar ni s'a spus la poarta cetatii ca nu puteam intra
cleat dupa desinfectarea prin fumiga %iune nu numai a noastra
dar si a intregului nostru echipament. Asa fiind, ne-am vazut
de drum. Totuci ne-am odihnit caii langa cetate, iar eu m'am
plimbat pe malul marii. Conslan(a este asezata pe un farm
foarte abrupt al Marii Negre. Vederea este incantatoare, pri-
vecti marea deschisa ca un ocean. Ad nu vezi nici insule,
nici stand 4), numai cerul si apa. Malul, cum am spus, este
foarte repede si Malt de 20-30 picioare, hind format dintr'un
fel de pamant tare ca piatra. Cetatea, desi mica, pare bine
construita. Am vazut multe platforme pentru baterii de uscat
Acute din piatra, pentru apararea intrarii portului. La dreptul
vorbind, nu este un port ci o rada. Am coborat destul de greu
pana la mare. Chiar la farm, se gasese sumedenie de scoici
§i de midii de diferite soiuri... Bivuacul nostru la Liman era
1. In manuscris : Tschurilowka".
2. ,9 : Kamin".
3. ,D 9, : Konstendschi".
4. In Golful Finlandei sunt numeroase insule granitice.

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 37

destul de satisfacator si ne bucuram ca am castigat timp si

ca am evitat trecerea prin Constanta. In timpul drumului
am vazut multe lebede, gaste salbatece gi diferite pasari de
mare necunoscute noua... s --
Joi 23 Aprilie. Prin Tuzla 1), Carlichloi 2), Talligeac 3), la
cetatea Mangalia. Drumul serpuia dealungul malului inalt
al marii, vecinatate cam ingrijoratoare. Mi se facea ameteala
cand incercam sä masor cu privirea inaltimea acestui mal
abrupt si prapastios... Era ingrozitor, dar in acelas timp o
placere neobisnuita, sa privesti in jos la o asa adancime si
sa vezi acolo valuri cari se spargeau in spuma si se azvarleau
pe tarm. Se zareau adesea corabii marl cu panza venind pro-
babil din Odessa si ducand aprovizionament armatei ruse.
Dupa amiaza am sosit la vreme in Mangalia. aidi au
vrut sa ne desinfecteze prin fumigatiune, dar vazand infa-
tisarile noastre sanatoase, s'au convins ca nu le aducem ciuma
si ne-au scutit de astfel de ceremonii 1 In Mangalia, locuinte
speciale erau rezervate calatorilor. Am avut deci parte de
o camera spatioasa si de o hrana gustoasa de care ne deso-
bisnuisem de mult...
Vineri 24 Aprilie. Am parasit Mangalia la ora cinei. Dru-
mul continua tot dealungul malului marii. A plouat intr'una
si eram uzi pans la piele. Ar fi fost mai aproape pentru not
data am fi luat drumul drept dela Mangalia la Bazargic, 4) dar
acesta fiind considerat primejdios, din pricina incursiunilor
Turcilor si Bulgarilor, de pe urma carora fusesera pradati si
ucisi multi cantinieri militari, prudenta ne-a silit sa ocolim
prin Cavarna... Cum drumul este prost, nu mergem mult azi
si poposim in satul Surtuchioi 5)...
Sdmbiltei 25 Aprilie. Ajunul Pastilor (Sambata mare). Ne-am
parasit devreme bivuacul si am ajuns, dimineata 'Inca, la ce-
tatea Cavarna. Ca de obiceiu, au vrut si aci sa ne examineze
1. In manuscris : Tusda".
2. : Karin
3. PA /V : Tatlidschak".
4. Basardschik".
5. IP, : Sartikioi".

www.dacoromanica.ro
38 R. V. BOSSY

si sä ne afume" L.. Prima mea vizita a fost la comandantul

cetatii, spre a-1 ruga sa-mi dea o escorts Oa. la Balagea1),
situat la cinci poste de aci. Masura aceasta de precautiune
este indispensabila din cauza nesiguran %ei drumurilor, de
aceea comandantul interzice calatorilor de a pleca de aci fara
escorts. Am aflat cu bucurie vestea ca un grup de conva-
lescenti, escortat de 40 soldati, urma sa porneasca peste un
teas, sub comanda unui ofiter, la Bazargic. Incantat, am
plecat in cautarea unui han unde sa ma mai odihnesc si sa-mi
odihnesc caii istoviti. Cum nu se gasea &cat un singur han
in mica cetate Cavarna, am tras acolo. Restaurantul era de
acelas nivel ca orasul, adica saracacios si murdar... M'am
grabit sa parasesc acest loc neplacut, dar am aflat ca trupa
cu care era A. calatoresc, plecase si am cautat s'o ajung.
Toate satele prin care treceam erau arse pana la temelie. De
fapt, doar pietrele pe care le zaream printre urzici dovedeau
ca pe aci fusesera candva asezari omenesti. La zece verste de
Cavarna, ne-am oprit langa ramasitele unui sat, pe care-1
banuiam a fi satul Dep insemnat pe harts... Ne-am dat seams
ca, data trupa ar fi pornit pe acest drum, am fi ajuns-o de
mult. Poate ca se amanase sau se contramandase plecarea
ei... Ne-am hotarit deci sa continuam drumul la Bazargic,
singuri si far% escorts... Pe la ora cinci dupa amiaza am ajuns
in dreptul ruinelor altui sat, pe partea dreapta a soselei. Se
mai vedeau cateva case, mai mult sau mai putin distruse,
dar nici o fiinta omeneasca... Am intrat intr'o coliba aproape
de sosea si am petrecut noaptea de Paste in aceasta locuinta
nesigur5, gata de aparare la orice moment contra vreunui
atac din afara. SA ne fi vazut familiile noastre in situatia
aceasta critics, cu cats bucurie nu ne-ar fi dat din pasta si
ouale for de Pasti... Din fericire a sosit insfarsit aci si mult
asteptata trupa cu care inten %ionasem sä plecam la drum...
Duminica 26 Aprilie. Ziva de Pasti. Plecam impreuna cu
trupa disdemineata. Drumul era foarte prost... La cinci
verste departare de Bazargic, ne oprim sa odihnim caii....
1. In manuscris : Balard".

www.dacoromanica.ro
 MARTITRII FINLANDEZE 39

Insfarsit zarim si minaretele moscheelor din acest oral, iar

curand apoi bateriile asezate in jurul cetatii. Am but in
cinstea calatoriei terminate cu bine, pe urma am trecut in
fata redutei Nikolaewski, unde am fost opriti pentru caran-
tina. Medicul ne-a dat insa indata voe sä ne ducem la Bazargic
si am ajuns astfel tinta calatoriei noastre la ora 4 dupa amiaza,
55 zile dupa plecarea din Viborg si la departare de 2543
verste. Aci era cartierul regimentului si al diviziei, m'am
grabit sä ma prezint sefului comisiunei de incartiruire... Dupa
ce mi s'a gasit o locuinta mai bung, am primit vizita a doi
compatrioti : locotenentii von Knorring si Nordenberg.
Mircuri 29 Aprilie. Azi am cercetat mai deaproape Ba-
zargicul, plimbandu-ma peste tot, prin oral. Pe vremuri. erau
aci vre-o 3000 gospodarii, dar, dupa daramarile efectuate
spre a se largi zona fortificatiunilor, numarul for a scazut
la 500. Alinierea caselor este cu totul neregulata, ulitele stramte
si intortochiate... Totul pare distrus, nu vezi peste tot decal
cladiri facute una cu pamantul, ziduri daramate, burlane
de cosuri, pivnite deschise, puturi pline cu murdarii, gunoi
aruncat pe strada. Cu alte cuvinte Bazargicul infatiseaza
icoana adevarata a devastarilor razboiului. Jumatate din
cladirile ramase sunt intrebuintate ca spitale. Erau se pare
12.000 bolnavi aci, pe vremea inaintarei armatei in spre Sumla.
Mortalitatea in spitale era inspaimantatoare. Orasul este im-
prejmuit de un zid cu bastioane iesite in afara. Cinci redute
izolate inconjoara orasul, intarindu-i astfel apararea. Aceste
redute sunt denumite : Nikolaewski, Alexandrowski, Useliski,
Cavarna si Sumla 1). Fiecare isi are propria ei garnizoana
permanents, care locueste in case scunde de pamant in inte-
riorul redutei. Cu toata vecinatatea inamicului, viata comer-
ciala este foarte animata in Bazargic. Multi negustori si-au
instalat aci pravalii. Poti cumpara de toate : hrana, haine
etc.... Se vad Inca mai multe moschee turcesti ; una dintein-
sele a fost transformata in biserica ortodoxa...
Vineri 15 Mai. Primim ordinul de a inainta, impreuna
1. Intariturile erau efectuate de armata rusd.

www.dacoromanica.ro
40 R. V. BOSSY

cu corpul VI, contra inamicului. Regimentul din Kazan ra-

mane in Bazargic, a carui intindere a fost foarte mult redusa.
Mai raman doar vreo cincizeci de case, pe cand celelalte, ca
§i redutele, an fost daramate. Ziduri noui de aparare §i alte
bastioane vor fi ridicate, proportionate insa cu fortele reduse
ale garnizoanei.
Seimbtitti 16 Mai. Divizia noastra i§i parase§te cartierele
de lama dela Bazargic la ora 11 dimineata. Bivuacam langa
Uqenli.
Duminicti 17 Mai. Pornim de dimineata §i sosim seara
langa Kosludsche1)...

Anul 1830.
Duminicti 6 I unie... Tinutul prin care tree se transforms
din ce In ce mai mult intr'o stepa cu cat ma apropii mai mult
de Bazargic 2). Doar o padure frumoasa de stejari §i fagi in-
trerupe, tale de o jumatate po§ta, monotonia priveli§tei. Apoi
stepa reincepe. La ora §apte seara ajung in Bazargic...
Luni 7 lunie. Calaresc prin Bazargic... Deabea mai recu-
nosc ora§ul. Totul poarta pecetea distrugerei §i a ruinei. Din
1500 case nu mai ramaneau acum decat 100 3), nici locuitori
nici trupe, doar o garda de 22 oameni. Trupele, garnizoana,
spitalul, depozitele, toate au fost mutate de aci, din pricina
ivirei ciumei. care a bantuit in mod ingrozitor dupa plecarea
noastra. Revad acum, dupa un an §i doukeci §i doua de zile,
locul de unde am pornit la inceputul razboiului. Ma intorc
din campanie sanatos dar singur, caci toti compatrio %ii, toti
prietenii au fost secerati de molima care bantue prin lagare...
Multe sute de morti zac in mormane dealungul drumului.
Marli 8 lunie. Intovara§esc regimentul de infanterie din
Kazan care pleaca din Bazargic la ora 3 dupa amiaza. Mer-
gem inainte pans inopteaza, ne ratacim pe drum §i bivuacam
la departare de doug verste de satul distrus Delikioi. Mar§ul
1. Restul campaniel are lot In Bulgaria.
2. Este vorba de calatoria de 1ntoarcere a autorului, dupli campanie.
3. Cifrele acestea nu se potrivesc cu acelea pe earl tot Ramsay le dii mai sus.

www.dacoromanica.ro
 MAETURII FINLANDEZE 41

de azi a fost de 25 verste printr'o adevarata steps, fail co-

paci, raid case, fara sate, lath apa. Numai iarba frumoasa
pretutindeni. Trecand prin satul Fecceler 1), ars in intregime
am putut bea apa dintr'un put.
Miercuri 9 Iunie. Plecam disdedimineata, ajungem pe so-
seaua mare si pranzim in satul Caraiasargic 2) in care rama-
nem Oa. ce trece caldura mare. La ora 3 dupa amiaza,
pornim mai departe pans ajungem la cinci verste de satul
distrus Safianlic, unde asezam bivuacul. Privelistea a fost
astazi aceeasi ca eri : un ses nesfarsit fara copaci si fara umbra
La not acasa. in Finlanda, nici nu si-ar putea Inchipui cineva
ce sunt aceste stepe nesfarsite. Pamantul for este totusi rod-
nic. Acum el este acoperit cu iarba de toata frumusetea, care
nu se usuca cleat in Iulie ; atunci stepele devin Ingrozitoare.
Verdeata actuala face insa ca aceste campuri nelocuite si
lipsite de umbra sä fie mai putin neplacute la privire...
Joi 10 Iunie. Plecarea la ora 3 dupa amiaza. 25 verste de
mars. Tinutul continua a fi monoton : o steps nesfarsita. Su-
ferim de lipsa de apa. Asezam bivuacul la 5 verste de Man-
galia, de unde se poate vedea si marea si orasul.
Vineri 11 Iunie... La Mangalia drumul trece dealungul
unui deal de nisip stramt, care desparte lacul Liman de Marea
Neagra, mare lipsita de insule si asemenea unui ocean. In
timpul marsului de azi nu o pierdem o clips din ochi.
Sambeliti 12 Iunie. Mars dela Mangalia la Tula 3), 25 verste
dealungul marii. Suntem incomodati de un miros mefitic
iesit dintr'un fel de iarba aquatics, care creste pe mal... Bivuac
seara in fata ruinelor satului Tuzla. 5i aici peisajul este o steps
cat poti cuprinde cu ochiul, nici un porn, nici un stufis. Toate
satele au fost arse, totul este distrugere si neant.
Duminica 13 Iunie. Inot in Marea Neagra.
Luni 14 Iunie. Pornim dimineata devreme si trecem pe
langa cetatea Consianta 4), in fata careia bivuacam. 5i azi am
1. In manuscris : Edschem-lair ".
2. : Karajasardschik". Probabil actualul sat Pisarova.
3. In manuscris : Tusda".
4. : Kistendscht".

www.dacoromanica.ro
42 R. V. BOSSY

mers tot dealungul marg. Dela Tuzla drumul continua din

nou pe un deal stramt de nisip care desparte marea de lacul
Liman. Terenul Imprejur este un adevarat devert. Negasind
lemne, ardem trestil vi scaeti ca sä gatlm mancarea. Cum
vi ulanii ivi au tabara in fa ta Constantei, avem placuta sur-
prindere de a intalni aci doi compatrioti finlandezi : capi-
tanul de cavalerie Orn vi sublocotenentul von Hertzen. Am
Inotat cu totii in lacul Liman vi in Marea Neagra...
Miercuri 16 Iunie. Plecarea la ora 4 dimineata. Mary de
26 verste pe malul marii pans la Ta§clul. Un pustiu fara:nici
o verdeata, aproape Med' apa de Mut. Nu trebue &Ili Inchipue
Insa cineva ca tam aceasta a fost totdeauna ava de nenorocita ;
razboiul a prapadit totul pe aci : satele au fost arse, Mita-
nile vi puturile distruse, gradinile taiate. Numai urmele raz-
boiului peste tot.
Joi 17 Iunie. Ca sä evita'm arvita soarelui, pornim Inca dela
ora 2 dimineata. Divizia parcurge distal* Tagaul-Beidaut,
25 verste dupa ordinul de mare, de fapt insa 28. Drumul con-
tinua dealungul marii, dar mai departe ea pang acum. Numai
ici, colo, zaresc valurile marii, cari Imi odihnesc privirea obo-
sin' de stepe nesfarvite.
Vineri 18 Iunie... Plecarea tot la ora 2 dimineata, pe in-
tunerec. Trecem de targul Babadag, pe care-1 lasam la maim
dreapta, vi bivuacam la trei verste departare. La vase verste
de Babadag, natura s'a schimbat : Incep paduri. Pe aman-
doua partile drumuri se \rad minunate piiduri de stejarrvi
fagi, livezi de pruni vi piersici. Peisajul era incantator prin
aceste locuri. La Babadag insa stepa apare din nou. Babadag
se afla pe malul laculul Razelm...
Duminica 20 Iunie. Mary de 24 verste pans in Freca(ei1)...,
unde avezam bivuacul. Stejari frumovi Impodobesc locul acesta.
Luni 21 Iunie. Am mers azi 20 verste prin cel mai frumos
Si impadurit tinut 'Jana in satul MantistireVi2)... Tabara
noastra este avezata in vale langa satul acesta frumos, in-
1. In manuscris : Frikatschi".
2. f f ff : Monasteritschtze". Este vorba probabil de un sat al
mAnastirei Saunul.

www.dacoromanica.ro
 MARTITI111 FINLANDEZE 43

conjurat de dealuri. Frumoasa biserica ortodoxa. Locuitorii

sunt Moldoveni §i refugiati ru§i. Ei au livezi marl de pomi
fructiferi §i se ocupa §i cu cre§terea gandacilor de matase,
Indeletnicirea for de capetenie. Din bivuacul nostru putem
vedea Dunarea, Ismailul Si Isaccea.
Marti 22 lunie. M'am plimbat In jurul bivuacului §i in
satul Manastire§ti. Dupa ce am studiat putin cre§terea gan-
dacilor de matase, m'am dus sa admir frumoasa biserica or-
todoxa cu curioasele morminte dimprejurul ei. Aceste mor-
minte nu au o truce ortodoxa pe deasupra lor, ci stalpi de
lemn Ina lti de 6-8 coti acoperiti la varf cu o panza care a
apartinut mortului. Pe deasupra se Oa Muth' cu cue o scan-
dura transversals, pe care se gasesc trei crud mici de lemn.
Nici unul din not cari priveam acest fel de troite nu vazusem
in viata noastra altele asemanatoare. Forma for era cam
aceasta :
In jurul Manastire§tilor sunt pa§une,
dealuri cu paduri §i ogoarele cele mai
fertile. Am dat §i de trei fantani cu apa
excelenta de Mut.
Miercuri 23 Iunie... lie -am urcat pe
un munte din fain bivuacului, care se
inalta sus pans in cer 1) §i de acolo
am putut vedea cu ochianul Isaccea,
Satul Nou 2) §i Ismail. Urcu§ul ne fusese
greu dar eram rasplatiti printr'o pri-
veli§te intinsa §i splendida, cum rareori
intalne§ti...
Vineri 25 Iunie... M'am plimbat prin
Monastire§ti" §i am vizitat cateva case
moldovene§ti. Bine varuite §i foarte
curate. Cuptoare pentru paine in fiecare casa, construite
separat de corpul casei. Mai toti locuitorii crest gandaci de
matase...
1. Autorul jurnalului fiind Finlandez, deci neobipuit cu muntii, este im-
presionat de Inaltimea dealurilor noastre.
2. In manuscris : Satunovo".

www.dacoromanica.ro
44 B. V. BOSSY

.Marti 29 lunie. Plecam in zorii zilei §i sosim, dupa un mar

de 8 verste, pe malul Dunarii, unde ne a§ezam bivuacul
langa carantina din Isaccea... Se vede de aci Ismailul, Tu-
cicov 1) §i Tulcea.
Miercuri 30 lunie... Regimentul Ufinsky parase§te malul
turcesc la amiaza. Trecem frumosul pod de pontoane §i, dupa
12 verste, ajungem in Satul Nou, unde a§ezam tabara... In-
talnesc un tantir compatriot finlandez : fanrik" a Lindeback...
Vineri 2 Julie. Regimentul porne§te la ora 4 dimineata
§i, dupa 25 verste de mar§, i§i pune bivuacul la Etulia 5). . .
Peisaj urat, lark' paduri, adevarata steps. Malul snug al
Dunarii este in genere jos, pe cand eel turcesc este dimpo-
triva ridicat §i acoperit in cele mai multe locuri cu paduri.
Pe malul Dunarei sunt sate destul de mari §i bine cladite.
In timpul mar§ului de azi ne-am oprit langa frumosul sat
Caragacii Vechi4). Aci sunt vii §i livezi de pomi fructiferi...
Scimbata 3 Julie. Plecam §i de ad de vreme dimineata
sosim, dupa 25 verste de mar§, la carantina din Reni... Suntem
indata inchi§i intr'un lagar §i izola ti pe timp de 21 zile...
Joi 8 Julie. Brigada iii muta lagarul chiar langa caran-
tina de pe malul Dunarii. Apele acestui fluviu sunt oricum
mai bune ca acelea ale Prutului §i am ca§tigat la schimb.
Aerul este aci mai curat §i malul nu are acel namol rau mi-
rositor care acopera maluriie Prutului...
Marti 20 Julie... Se iau masuri ca solda %ii sa nu intre in
contact, in timpul carantinei, cu alte trupe, nici dupa tre-
cerea Dunarii nici la fumigarea efectelor la Isaccea sau la
Satul Nou 5). Seara primesc vizita a trei tineri compatrioti,
sosi %i de curand din patrie : fanrikorna" (cadetii) von Knor-
ring, von Pfaler §i Volter, din batalionul 3 de rezerva a regi-
mentului de infanterie din Perm...
Miercuri 21 Julie. Timpul nostru de carantina 21 zile-
1. In manuscris : Tutcbkof". Actualmente, suburbia orasului Ismail
2. Cadet, elev de scoala militarA.
3. In manuscris : Etyli".
4. : Kurgabsch".
5. PP : Satunovo".

www.dacoromanica.ro
 MABTURII FINLANDEZE 45

s'a terminat... Ma plimb calare in ora§ul Reni, ca sa vad mai

de aproape locul in care m'am chinuit trei saptamani. Ora§ul
este lipsit de insemnatate, casele sunt de pamant §i acoperite
cu pae. Locuitorii sunt Greet, Bulgari, Moldoveni, precum
Si cativa negustori ru§i. Brigada adica regimentele din
Ufim §i Perm a parasit carantina la ora 7 seara indrep-
tandu-se spre Chi§inau. Cand a inceput sa inopteze, ne-am
arzat tabara, la o distan %a de cinci verste de Reni, langa
satul Bu§orca 1).
Joi 22 Julie. Plecarea dimineata, de vreme. Mar 'Ana
la Vulcane§li 2). Trupa a stat sub corturi, dar pentru coman-
dantii regimentelor §i batalioanelor s'au gasit cartiere in sat...
Tinutul in care am ajuns era lipsit cu totul de paduri 3), dar
campurile erau rodnice §i bine cultivate. Se incepuse recolta.
Taranii se plangeau insa de starea proasta a cerealelor, da-
torita unei secete indelungate. Vulcane#ii sunt un catun 4),
sau sat mai marunt. Numarul gospodarilor din sat, care era
de 176, a sporit dela arzarea aci a unor emigran %i bulgari,
la 250 familii. Locuitorii din sat sunt Moldoveni ci Bulgari.
Pentru prima data am vazut aci o mom% construita sub pa-
mant §i pusa in mirare de boi. Sunt tot atat de multe mori
In Basarabia ca la not in insulele Aland, unde m'am mirat
intotdeauna de marele for numar. Am numarat aci in sat,
plimbandu-mä seara, nu mai putin de 25 mori, toate foarte
mid ca construc %ie §i prevazute cu opt aripi. Locuitorii, adica
cei stabiliti in sat de mai inainte, par in genere instariti. Din
lipsa de lemn, ei intrebuinteaza pentru foc Lagar uscat. Ca-
sele sunt cladite din pamant cu trestii groase, can crest pre-
tutindeni pe malurile Prutului §i Dunarei §i in toate locurile
mla§tinoase din imprejurimi.
Vineri 23 Iulie. Marc 16 verste pana la Ciuma 5). Ne-am
acezat bivuacul langa sat, care este mare §i populat... Pri-
1. In manuscris : Buschorka".
2. : M. Volkoneschte".
3. Lipsa de paduri Infra Intotdeauna pe un finlandez.
4. In text : mutetschka".
5. In manuscris : Tchumaij".

www.dacoromanica.ro
46 R. V. BOSSY

velistea in timpul marsului a fost aceeasi. Nici pomi, nici stu-

fisuri, in schimb insa dealungul soselei campii si ogoare foarte
fertile. Tinutul este variat : dealuri si sesuri la rand. Munti
si stanci nu se gasesc... Lemn de constructie se aduce dela
departare de 15 mile, din 'Muffle din imprejurimile Chisi-
naului, sau se cumpara langa Dunare dela negustorii din Ga-
Elia si Austria, can inundeaza tarile din jurul Carpatilor cu
produsele padurilor lor.
Siimbtita 24 I ulie. Plecam pe inserate si dupa 30 verste de
mars, sosim in satul Cazaclia 1). Asezam corturile pentru trupa,
far of4erii sunt incartiruiti in sat. Primesc o locuinta buns
de tot. Locuitorii sunt in cea mai mare parte Bulgari, emi-
grati aci din imprejurimile Bazargicului si Varnei... Lapte
se gaseste aci in belsug. Am cumparat smantana, untul eel
mai bun, oua, etc., toate foarte eftin. Multe case erau frumos
cladite pe dinafara ca si pe dinauntru, varuite si tencuite, cu
geamuri la ferestre... Bulgarii spuneau ca aci se simt liberi
si nu sufera opresiunea la care erau supusi inainte. Tinutul
este o stepa. N'am vazut un porn prin ogoarele cele mai ro-
ditoare. Sosise toamna, se Meuse recolta si se vedea ca nu
lipseste furaj in partea locului... Satul Cazaclia este destul
de mare, are o biserica frumoasa si numara vreo 150 gospodarii.
Duminica 25 I ulie. Odihna. Cercetez biserica satului. La
ora 6 dupa amiaza, plecam. Marsul continua noaptea prin
Con gaz 8) pana In satul Beplma 8), care se Oa la 15 verste
de Cazaclia si unde bivuacam peste noapte.
Luni 26 Iulie. Pornim din nou la ora 4 dimineata si dupa
ce parcurgem aproximativ 15 verste, ajungem In targul Com-
rat 4), unde sunt incartiruiti ofiterii si Tanga care asezam bi-
vuacul pentru trupa. Targul este destul de mare si bine cladit,
este o colonie bulgareasca de vreo 600 locuitori. Curatenia
care domneste pretutindeni este demna de semnalat... Pei-
sajul Intre Cazaclia si Comrat este acela§ ca in Basarabia :
1. In manuscris : Kazakli".
2. : Kungas".
3. : Besch-Alma".
4. : Kamrati".

www.dacoromanica.ro
 DIARTURII FINLANDEZE 47

pamant roditor, dar lipsa de paduri. Pe o distanta de peste

30 verste, venind dela Cazaclia nu am vazut un singur copac.
Primii pe can i-am intalnit erau cei plantati pe ulitele tar-
gului sau in cuilile oamenilor, dar copaci cari sa creasca sin-
guri, salbatici, n'am vazut.
Marti 27 Iu lie... Spre a evita soarele arzator al amiezii, ple-
cam la ora 6 seara §i dupa un mars de 10 verste, bivuacam
In satul Cenac 1).
Miercuri 28 Iu lie. Ne continuam mar§ul in zorii zilei 'Ana
In satul Jaugur 2), locuit de Moldoveni. Sunt incartiruit intr'o
nenorocita coliba de pamant, dar §i aci sunt impresionat de
curatenia §i ordinea care domnesc. Sargura este un sat mic,
dar i§i are biserica proprie §i preotul. Peisajul 1ntre Comrat
§i Sargura este acela§ ca acel prin care am calatorit inainte :
o serie de dealuri §i de vai. Nu intalne§ti munti de granit 3)
§i nu vezi macar o plated, dar sunt dealuri de pamant, uneori
destul de ridicate. Nici aci nu se vad copaci sau stufi§uri.
Daca n'ar fi aceste lipsuri, peisajul ar fi din cele mai placute,
caci pam.antul este neobi§nuit de roditor. 0 taring blagos-
lovita care cu putina munca da recolte bogate. Pe amandoua
partile drumului se vad ogoare mari semanate cu grau, orz,
hamei, dar inainte de toate cu porumb, care este cultivat
aci pretutindeni. Din acesta se pregate§te manialiga, hrana
de capetenie a Moldovanului, fail de care nu poate trai 4)...
Ddsta o mare deosebire Intre portul Bulgarilor §i al Moldo-
venilor 3)... Moldovencelor nu pare ca le place portul prea
Impodobit. Vestmantul for este sarac. Atat barbatii cat §i
femeile nu se imbraca bine. Si unii §i altii poarta cama§i lungi.
Barbatii I§i poarta cama§a peste itari. Femeile au un port
simplu... cama§a lunga §i doar o fusta de panza dela §olduri
acoperita de o fota stramta, acesta este intregul for costum
de vara. Parul for este Impletit simplu intr'o singura coada
1. In manuscris : Tchenak".
2. f : Schavgura"
3. Mirarea autorului este datorita faptului cA Intreaga Finlanda este granitica.
4. UrmeazA descrierea mamaligel.
5. Urmeaza descrierea portului bulgaresc.

www.dacoromanica.ro
48 R. V. BOSSY

care le atarna pe spate. Dar in aces t port simplu §i fail pre-

tentie am vazut multe fate bine legate §i frumoase de tot,
can adeveresc zicala moldoveneasc'a : unde-i casa mititica,
colo-i fata frumu§ica" 1).
N'am stat mult in Javgur. Am plecat la ora 6 dupa amiaza
§i am mers 10 verste papa in satul Hradi§tea 2) unde ne-am
pus bivuacul. De semnalat : Valul lui Traian.
Joi 29 Julie. De abia au disparut stelele noptii §i sunetul
tobelor ne §i pune in mi§care. Parasim Hradi§tea §i dupa
un mar§ de 19 verste, sosim Inca dimineata in satul Mole§li,
unde mi-am gasit un cartier bun de tot la preotul satului.
Preotul care, in privinta culturei, este prea putin superior
moldovenilor de rand, posedil totu§i oarecare cuno§tinte asu-
pra tinutului sau. Am incercat deci, in convorbirea avuta
cu dansul, sa aflu oarecari deslu§iri despre aceste locuri. Mo-
le§tii, HradiVea §i satul Galbdna, aflat la 12 verste de aci §i
numarand peste 500 gospodarii, apartin CaMara§ului Iancu
Balta§ 3) (de neam grecesc), care le-a dobandit printr'un schimb
cu mo§iile sale de pe cealalta parte a Prutului, efectuat °data
cu pacea dela 1812, cand Basarabia a fost anexata de Rusia.
Un kneaz Moruzi era inainte vreme proprietarul mo§iilor
din imprejurimile acestea. Proprietatile despre care este vorba
sunt, ca de obiceiu in Basarabia, arendate unor a§a numiti
posesori sau arenda§i. Ace§tia platese o surna anumita pro-
prietarului, care de cele mai multe on sta in Galitia_ sau lo-
cue§te la Viena §i nu vine deck arareori in domiciliul sat'
adevgrat. Posesorii primesc a zecea parte din toate produc-
tele taranilor, cari le datoresc §i douasprezece zile de munca
pe an. Venitul consta din cereale, cari se valid la Ismail sau
Chi§inau. Pretul graului in acele ora§e este de obiceiu de 2 lei 4)
(80 copeici) marca" 5), pe care o consider egala cu 6 tunna"
suedeze ale noastre, astfel incat o tunna" de grail revine
1. In manuscris : Uncle case mitika, okole fata formoschika".
2. : Gradischta".
3. ,, : Kammarherren Janko Ballotsch".
f2 ,, : hive.
5. 0 masurd.

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 49

in genere 12 lei sau 4 ruble §i 80 copeici hartie. Dupa spusele

preotului, regiunea aceasta sufera de opt ani din cauza re-
coltei proaste §i a lipsei ; In anul 1829 a aparut pe aci ciuma
in multe parti, in satul acesta au murit de ciuma vre-o 30
persoane, In Galbdna 70, iar in satul Leova mai toti locui-
torii. Drept consecinta au fost impedecate mai ales comu-
nicatiunile intre sate, de aceea nu s'a putut face recolta tu-
turor cerealelor §i o mare parte dintr'insele au ramas nese-
cerate pe campuri. Din anul 1822 pans acum in anul 1828
adica in §apte ani unul dupa altul lacustele au prapadit
cerealele, pricinuind pierderi ingrozitoare. Aceasta plaga a
Orli este grozava aci ca peste tot. Numarul lacustelor este
atat de mare, !neat acopera pamantul pe o inalVme de mai
multe degete, distrugand tot ce le sta In tale. Tinutul acesta
pustiit se terming langa Hradiqtea. Aci se observa din nou
multa vreme lipsa de paduri. Regiunea este variata ca mai
inainte, dar dealurile Si Valle sunt acoperite acum de o pa-
dure de stejari tineri, bine intretinuta. Aceasta padure tine
dela Hradi§tea la Mole§ti 1), adica 19 verste. Intre Savgur
§i Hradi§tea, am trecut in timpul mar§ului de eri pe la Valul
lui Traian, pe care-1 mai trecusem in mai multe randuri in
teritoriul tureesc, dar care nicaeri nu este atat de bine pas-
trat ca aci, la o jumatate rah' de satul .5avgura.
Vineri 30 Iulie... Ca sa ajungem devreme in Chi§inau,
plecam Inca in astaseara din Mole§ti, unde poposisem... Trecem
prin Gor.e$ti §i, dupa un mars de 20 verste, a§ezam bivuacul
in satul Braila. Regiunea parcursa Ora aci era lipsita de
paduri, numai ogoare cultivate §i teren foarte accidentat.
Un ,sir de dealuri §i de vai. Priveli§tea ar fi fost placuta la
vedere, data nu era lipsita cu desavar§ire de copaci §i stufi§uri.
Sdinballi 31 Iulie. Dupa un mar§ de 8 verste, am putut zari
disdedimineata Chi§intiu/, capitala Basarabiei... Facem o halta
de ajustare §i intram ceremonios in ora§. Instalam bivuacul
in apropiere, pe malul paraului Bic. De Indata ce s'au a§ezat
corturile, ma due calare 'Ansa in ora§ ca sa-1 cercetez mai de

1. In manuscris : Molugti".
4

www.dacoromanica.ro
50 B. V. BOSSY.

aproape. Dupa ce am luat masa la Antoni, cel mai bun res-

taurant din localitate, m'am urcat intr'o dro§ca ca sa fac in-
conjurul Chi§inaului. Intinderea este destul de mare §i sunt
vre-o 5000 locuitori, din care o mare parte Evrei. Chi§inaul
poate fi privit ca un ora nou, dela anexarea Basarabiei de
catre Rusia in 1812. Am vazut multe case man §i frumoase
de piatra, construite cu gust §i eleganta, ca de pilda casa mi-
tropolitului, a comandamentului militar, seminarul. Printre
locuintele particulare, am observat printre cele mai frumoase
pe aceea apartinand unui proprietar de aci : d-1 R. Bartho-
lomei. Comertul este foarte activ in ora§, negustorii fiind mai
ales Ru,i, Bulgari §i Evrei, ale caror pravalii se afla in cartiere
deosebite. Comerciantii de frunte sunt Evrei. Hainele §i ru-
fele aduse din Austria, sunt vandute aci mai eftin ca in Rusia.
Sunt multe gradini frumoase in Chi§inau, precum §i o gra-
dina publics numita Kreno cu partere de flori de toata fru-
musetea.
Duminica 1 August. Cu toate ca este Duminica, comertul
se arata mai animat decat ieri, de oarece Evreii isi inchid
Sambata. Dimineata mi-am petrecut-o in targ, apoi
am pranzit la Antoni §i m'am intors la lagar... La ora 5 dupa
amiaza, am parasit cu totii capitala Basarabiei. Cale de vreo
5 verste, drumul urea destul de tare §it vezi Chi§inaul jos in
vale. Am ajuns pe inserate in satul Goiani 1), care are o prea
frumoasa a§ezare intr'o vale marginita de doua dealuri ra-
poase. Prin mijlocul satului curge o apa care formeaza un
lac mic, ceeace-i da un caracter cat mai frumos §i pitoresc.
Pe marginile raului se afla o padure de stejari... Pozitia Goia-
nilor imi aminte*te pe aceea din Pravod in Bulgaria §i niciodata
n'am intalnit, in multele mele calatorii prin atatea tari, vreun
al treilea loc atat de caracteristic ca acestea doua. Dupa un
mars de 15 verste, inoptase bine §i ne-am oprit cu bivuacul
in Grwva 2), unde am stat intr'o casuta moldoveneasca.
Luni 2 August. Nu pot sa folosesc astazi zicala moldove-

1. In manuscris : Gojane".
2. In manuscris : Gruschewa".

www.dacoromanica.ro
 laRTIC11111 FINLANDEZE 51

neascA : unde-i casa mititicA, colo-i fata frumusica", cad

nu se gAseste nici o fata frumusica" in mica mea locuinta,
in schimb insA gazde foarte de treaba care-mi pun bucuros
la dispozitie tot ce au in camara. In deobste domneste cea
mai mare curalenie la Oranii moldoveni. N'or fi hainele asa
de bogate si impodobite..., dar in casa to minunezi de cura-
tenia si regula din gospodArie. Jur imprejurul oclailor se afla
langa pereti divanuri, acoperite cu scoarte de lanA sau bumbac
facute in cash* si foarte frumoase. Intr'un colt al °ail se g5.-
sesc de obiceiu multe alte scoarte puse la oparte pentru zes- .
trea fetelor. In diferite randuri am incercat, in casele unde
eram incartiruit, ea cumpar vreuna din aceste scoarte, printre
care erau multe frumoase, dar am fost totdeauna refuzat,
explicandu-mi-se CA de apartin fiicelor casei, can singure
le vor putea lua cu dansele, in ziva casatoriei. Pretul acesta
insa mi se parea prea stump si am renuntat de bunAvoe,
in nadejdea ca la Nord voi gAsi un tesut mai frumos care s'a
fie demn de pretul ridicat ce voi avea de plAtit : libertatea 111
La ora 3 dupA amiazA am plecat la Oni(cani 2), unde am
fAcut o halts si unde eu m'am dus sa vad izvorul de apa mi-
neralA. In satul Slobozia 3) am parasit timp de un teas regi-
mentul, spre a privi o nunta moldoveneasca... Seara tarziu,
dupa un mars de 20 verste, am s osit in targul Criuleni 4) pe
malul Nistrului, unde am asezat lagArul.
Marti 3 August. Ad se afla carantina, unde trebue s'a th-
mana 21 zile, sub control foarte sever, toate trupele care se
intorc din Turcia si Basarabia in Rusia, precum si to %i ca-
lAtorii...
Seirnbeitti 7 August. Caldura este ingrozitoare... Diferiti co-
wurtembergezi din imprejurimi au venit azi sa ne vandA
unt proaspat, paine, lapte si branzA...
Marti 10 August... LagArul nostru aci este mult mai plAcut
ca acela dela carantina de pe DunAre. Apa Nistrului este mai
1. AdicA casatoria cu una din flicele casei.
2. In manuscris : Onitskane".
3. : Slobodseo".
4. : Krijulan".

www.dacoromanica.ro
62 B. V. BOSSY

curata §i aerul mai sanAtos. Locul unde se afla laggrul este

foarte ridicat. De aci avem o vedere frtunoasa in spre malul
basarabean §i targul Criuleni, precum i inspre malul rusesc,
ora§ul Dubtipri 1), situat la depsartare de trei verste, §i multe
sate frumos a§ezate...
Vineri 27 August... Insfar§it, dupa un total de 83 zile de
carantin6 (dintre care... 6 pe malul Dunkii §i 21 la Dubayari),...
regimentul pleaca mai departe la ora 6 dimineata... Dupa
24 verste de drum sosim in satul Dubora 2), unde ramanem
peste noapte.

1. In manuscris : Dubosari".
2. Dubova sau Dublvoala pe Nistru (jud. Hotin), mo§ia de ba§timA a
boerilor Sendre5ti, era In 1830, cAnd a trecut pe acolo G. A. Ramsay, pro-
prietatea CAminAresei Anastasia Bossy, nAscutA Sendre.

www.dacoromanica.ro
 2.

CORESPONDENTA GENERALULUI FREDRIK NYBERG 1)

1827-1830

A.
Tullschin (Podolia), 29 Decembrie 1827.

Scumpe §i venerat tats,

Generalul Principe Gorciakoff, comandantul diviziei, m'a
detasat pe langa armata aflat6 in Basarabia. Am primit or-
dinul de a ma duce la Chiqintiu §i de a ma prezinta generalului
Voinoff. A trebuit deci sa calatorese printr'o parte a Basa-
rabiei. Am trecut Nistrul si am ajuns in Chisinau,... unde
am famas opt s'aptamani ; am petrecut §i o parte din timp
la tall. Pacat ca recolta este stransa i ca ogoarele sunt deci
mai putin frumoase de privit. Basarabia este bogata in ce-
reale, vite, vin §i fructe, Cu putine excep %ii, casele sunt fa-
cute din pamant in modul urmator : se aseaza mai intai lemne
1. Nascut In 1797 1a Svartholm ; flu al lui G. G. Nyberg, inspectorul
corpului de cadet.' din Haapanieml si al so%iei sale nascuta von Schoultz.
Sublocotenent in 1817 ; profesor de matematici la corpul cadeplor 1817-
1827 ; detalat la cartierul general al armatei ruse din Basarabia In 1827
participa la rasbolul ruso-turc si este inaintat, pentru acte de vitejie, lo-
cotenent-colonel in 1829 ; colonel in 1833 ; trecut in rezerva ca general de
brigadii In 1838 ; decorat cu ordinele St. Wladimir cl. IV, S-ta Ana cl. III
si II primeste spada de our pentru bravura. Mort la Borga (Porvoo) in Fin-
landa la 22 Aprilie 1870. Coresponden%a sa inedita cu tatal gi surorile lul
se afla azi In posesiunea st.ranepotului au Paul Nyberg, doctor in filozofie-
bibliotecar al Universitatii din Helsingfors. Public numai fragmentele de scri-
sori privitoare la Principatele romane prin cart a trecut cu prilejul rasboiului
ruso-turc din 1828-1829.

www.dacoromanica.ro
 54 B. V. BOSSY

Incrucisate, cari sunt apoi infasurate In pae, totul fiind aco-

pent in urma cu pamant. Case le taranesti nu au jos podeala
de lemn, ci numai pae. La oral sunt case mai bune, acope-
rite cu sindrila sau tigla, podeala este de obicei facuta din
stejar. Fiecare sat este format dintr'un grup mai mic sau
mai mare de case de pamant, fnconjurate de ate o vie mica
si de ate o grading cu pond roditori. Nu sunt nici staule,
nici grajduri, vacile si caii raman pe camp chiar cand ninge.
Numai cand to apropii iti dai seama a aceste cladiri mid,
si razlete compun un sat foarte frumos. Limba locuitorilor
este cea moldoveneasca, care nu seamana cu cea ruseasca.
In Chisinau am avut prilejul de a face cunostinte si de a fi
primit in casele kneazului Katakazi, consilier intim actual
al grecului Mavrojeni si al turcului Hasan Bey 1). Femeile sunt
imbricate ca la noi, dar barbatii si-au pastrat vechiul port
national. Toate persoanele acestea au o cultura frumoasa,
vorbesc mai multe limbi si sunt foarte primitoare. Cand a
trebuit sa parasesc Basarabia si sa tree inapoi Nistrul spre
a ma intoarce In Podolia, am stat trei zile in carantina, fiind
desinfectat zilnic cu aburi, impreuna cu toate efectele mete...,
din cauza contagiunei de ciuma. Nu am fost uitat de Craciun,
am primit un dar care m'a surprins si m'a bucurat : decoratia
S-ta Ana clasa 3-a ...Al vostru fiu supus,
Frederik.

B.
Hotin (ora; mic din Basarabia), 6 Februarie 1828.

Scumpe laid,
In urma unui ordin, sunt de cateva zile In mica cetate dela
Bolin. Voi ramane aci opt zile, apoi ma voi intoarce in Tull-
schin. Hotin se afla pe Nistru, in Nordul Basarabiei. Totul
este foarte eftin aci... Cele mai bune fructe aci sunt pepenii
si strugurii... Pesle tot in Basarabia, poporul vorbe§te moldo-

1. In text : Ilajanbe.

www.dacoromanica.ro
 id ARTUR 11 FINLANDEZE 65

vene§te, un amestec de turceste, ruseste si italieneste ; patura

de sus sau proprietarii se exprima in asa zisa limba greaca
moderns. Gospodaria Basarabiei lass mult de dorit, mai ales
In privinta cadastrului, pricina pentru care toti proprietarii
de mosii sunt vesnic in proces unii cu altii. Pe cat este de bogat
tinutul Basarabiei, pe atat este de nepasator Basarabeanul :
el nu se ingrijeste nici de ce i-ar fi mai de folos, vitele de pilda
sunt lasate iarna fara adapost si hranite o singura data pe
zi cu pae si cu fan amestecate... Am facut comparatii Intre
Finlanda si Basarabia : desi cea dintai nu se poate ma'sura
cu cea de a doua In privinta fertilitatii solului, aceasta din
urma pare mai saraca din pricina starii nenorocite a taranilor.
Daca privesti insa intinsele ogoare, fructele frumoase, viile,
turmele de vite, to crezi In rai 1)....
Frederit.

C.
Lagarul din Braila, 5 Iunie 1828.

Scumpe Si dorit tats,

Sunt trei saptamani de cand am parasit Bucure§tii. Divizia
noastra a strabatut campii nesfarsite, seara ne opriam si fie-
care se ingrijea singur de cilia.
Locuesc printre ruinele unei malialale din Braila. Culeg
flori printre ramasitele caselor arse de foc... Se mai gasesc
pomi roditori in floare, vita de vie, stufisuri... crutate de loc.
Imparatul nostru 2) este ad ; el vrea sä Indulceasca aspri-
mile rasboiului pentru populatie. De altfel locuitorii se con-
siders mai fericiti si mai In siguranta ca Inainte. Tinutul aci
este un ses putin populat care sufera din cauza secetei. Argita
este destul de mare, suntem In toiul verii Inca din luna Aprilie.
Numai noptile sunt racoroase, cade atunci un fel de mug li-
1. Sf fir0tul scrisorii, destinat surorilor, descrie receptiile oferite de contele
Wittgenstein, comandantul trupelor ruse 0 generalul Kisselef, *eful adminis-
tratiei ruse0i din Principate.
2. Tarul Nicolae I Paviovici.

www.dacoromanica.ro
 56 B. V. BOSSY

picioasa, primejdioasa pentru strainii neobi§nuiti. Locuitorii

se imbraca foarte u§or, In afara de cap §i stomac pe can le
pazesc cu multi bagare de seams contra racelii. Portul este
absolut turcesc in aceasta regiune... Industria vinicola §i
cre§terea vitelor sunt indeletnicirile de capetenie ale popu-
latiunei. Vinul, cunoscut sub numele de yin moldovenesc,
este placut dar slab...
Frederik.

D.
Lagilrul din Braila, 5 Iunie 1828.
Scumpele mele surori,
Moldova este locuita de Moldoveni, can se impart in tä-
rani §i boeri, ace§tia din urma sunt in deob§te greci pripa-
§iti pe aici. In alai% de micii despoti" moldoveni mai sunt
§i marii despoti" turd.
Ei au de obicei unul sau mai multe sate Si vorbesc, pe laugh'
moldovene§te, turce§te, grece§te, chiar frantuze§te. Case le
for au trei sau mai multe caturi, fiecare fiind Inconjurat in
afara de o galerie. Casa se afla de obicei in mijlocul unei gra-
clini, ale carei flori imbalsameaza vazduhul. Caturile de sus
sunt locuite de femei, cele de jos de barbati. Nu pot spune
cum sunt imbricate femeile elegante, caci nu am avut Inca
prilejul sä le intalnesc. Femeile din clasa de jos sunt insa Im-
bricate foarte simplu.
Fredrik.

E.
LagArul de Mug untla, 18 August 1828.

Scumpe §i veneral Mid,

Dupa scrisoarea mea din Braila, am strabatut o parte din
Bulgaria, am vazut vesti %ii Balcani §i ne-am luptat acolo,
iar acum suntem in 5umla. Am luat parte la asediul Bali lei 1)
1. Br Alla a Post asediatA dela 15 la 17 Iunie 1828, cand a cAzut 1n mai-
mile Ruiilor.

www.dacoromanica.ro
 NI A.RTURII FI/sTL ANDEZE 67

§i n'am fost ranit. Asediul a inceput cateva zile dupa ce v'am

scris de acolo. Am primit ordinul de a porni cu o coloana la
ora 8 dimineata, iar la ora 3 mi s'a dat ordinul de a ma in-
toarce inapoi. Niciodata nu voi putea uita aceasta zi ingro-
zitoare... Cateva zile dupa ce Braila a cazut in mainile noastre.
am plecat pe cellalt mal al Dunarei, am trecut prin Bazargic
§i am sosit in Sumla.
Pe cand strabateam Moldova §i Muntenia, totul era inflorit,
campiile inverzite, satele locuite §i taranii ne dadeau de toate.
In Bulgaria dimpotriva, caldurile din Iulie arsesera campurile,...
satele erau pustii, locuitorii ascun§i in paduri atacau deta-
§amentele noastre §i ucideau fail mild pe oricine le cadea
in cale... Pentru asediul Brailei am fost decorat cu ordinul
St. Wladimir clasa IV-a 1)...
Fredrik.

F.
Silistra, 6 Iulle 1830 2).

Scumpul §i bunul meu tats,

...Am sosit in Silistra la inceputul lunei Mai... Intre timp,
am stat doua saptamani in Bucure§ti ca sa-mi cumpar cateva
card aparute de curand §i sa-mi comand haine... Bucure§tii
numara 80.000 locuitori §i din punctul de vedere al cladi-
rilor cat §i al locuitorilor, infa'§ti§eaza un amestec extraordinar
de Europa §i de Asie. Langa o casa frumoasa cladita dupa gustul
european se ridica o locuinta asiatica. Umbra §i se incruci-
§eaza pe strazi Ru§i, Germani, Francezi, Italieni, Turci, Sarbi,
Moldoveni 3), Greci qi Evrei, fiecare putand fi recunoscut dupa
portul sau. Pea-Valli bogate ocupa o intinsa parte a ora§ului ;
acolo poti gasi eftin toate produsele Europei ca §i ale Asiei

1. Urmeaza douA scrisorl din Bazargic, cu datele 25 Novembre si 29 De-

cembre 1829, fArA legAturii insA cu subiectul nostru. Intr'o scrisoare din 1
August 1829, aminteste de caderea Silistrei.
2. Scrisoarea fusese inceputa la 20 Iunie.
3. Pentru Nyberg, toti RomAnii sunt Moldoveni".

www.dacoromanica.ro
58 R. V. BOSSY

Demne de cercetat sunt librariile din Bucuresti, in care ga-

sesti toate cArtile noua in limbile francez5, germana si engleza,
precum si once ziar, ceeace este cu totul extraordinar intr'o
Ora unde se sprijinsa asa de putin instructiunea.
Se zice ca bogatasii greci cari traiau pe vremuri In Bucu-
resti au petit in cea mai mare parte pe vremea revolutiei 1).
Restul a emigrat.
Distractii publice nu exists in afara de plimbarea generals
cu tra'sura Intre orele 6 si 9 dup5 =laza. Toata lumea se In-
dreapta spre o grading aflata la cateva verste de oral si se
plimba acolo cu trasura timp de o ora sau o or jum5tate,
dupa care se Intoarce acas5. Fiecare vrea s5 se infatiseze cat
mai bine la aceast5 plimbare. Pentru strAini si calatori se
gasesc teasuri de piata cari se pot Inchiria pc pretul de 3 pias-
tri, adicA 1,20 ruble, ora. SA nu credeti ca aceste trasuri sunt
rele, dimpotriva : sunt echipaje frumoase din Viena, trase
de doi sau patru cai. Asa in cat pentru 9 piastri m'am plimbat
o seal% intreagA, inchipuindu-mi c5 sunt om bogat...
Fredrik.

G.
Varna, 14 August 1830.

Scumpe §i veneral lalei,

...Poimaine plec In oraselul Bdrlad (la sud de Iasi) in Mol-
dova, unde de buns seams voi famane peste iarna. Desi nu
voi fi Inca in Rusia, ma voi afla Intr'o Ora frumoasa si Ana-
toasa... M'am echipat complet In BucureVi. Nu mai este nevoe
sa-mi trimeteti rufarie, caci am putut cumpAra In Valahia :
dousprezece perechi de ciorapi de bumbac a 5 ruble si panza
de Olanda de cea mai buns calitate pentru eamsasi pe ate
2 ruble cotul...
Fredrik.

1. Revolutia din 1821.

www.dacoromanica.ro
 If ART01111 FINLANDEZE Z9

H.
Chifinaii, 26 Decembre 1830.

Iubitul §i bunul meu laid,

Cand ii-am scris ultima scrisoare din Varna, credeam ca
voi petrece iarna in Moldova, dar soarta a vrut altfel §i iata-ma
In Basarabia.
Am plecat din Varna pe la jumatatea lui August, am trecut
prin Silistra, Bucure§ti, Fogani, apoi am trecut Siretul du-
candu-mä la Neamf §i am ajuns In Iaqi pe la Inceputul lui
Octomvrie. Am strgbatut deci partea occidentalg a Princi-
patelor. Tara aceasta este poate cea mai roditoare din lumea
Intreag6. Aci sunt viile frumoase cari produc vinul de Odo-
beVi. Tot aceasta Ora procura Turciei europene cele mai bune
fructe. Inteatata este agricultorul rasplAtit de munca sa, !neat
nici nu mai gase§te debu§euri pentru produsele sale. Lanurile
de porumb dau pAnsa la 150 la 1, constituind hrana de cape-
tenie a caranului. Moldovenii sunt un popor frumos §i primitor.
Oriunde m'am dus, am fost primit cu multa prietenie.
Am trecut Prutul in Octomvrie §i, dupA o carantina de
trei s'aptAmani, am sosit la Inceputul lui Noembrie la Atachi,
targu§or pe Nistru. ...0 zi inainte de Craciun, am primit or-
dinul de a pleca la Chi§inau, unde ma aflu de eri dimineata...
Fredrik.

www.dacoromanica.ro
 3.

Aspecte din asboiul din 1828 1) de Cap. Berndt Johan Ro-

senstrom 2).
Extras din revista Militar Tidskrift" 1885.
Pag. 304-305.
In cautarea regimentului Ulanilor din Curlanda, la care
fusese repartizat §i care plecase pe teatrul de rasboi, Rosen-
strom trece prin Basarabia via Dubd§ari, Chiqindu, Reni
apoi prin Moldova §i Muntenia. Urmeaza pasagiile din jur-
nalul sau cari se refers la 'raffle Romane :
Pag. 306. Lisaia-gora, 1113 Iunie 1828.
Sosit in satul Vadul lui Isar 3) unde se afla un pod peste
Prut, am avut de abia destui bani ca sa pot ajunge pans la
popasul urma'tor, in Moldova. Aci nu era locul de chibzuit
mult : luai caii unde ii gaseai §i mergeai cat to tineau caii.
Dela deta§amentele armatei de opera %iuni am aflat ea in
M'dxineni, targ din Moldova, se afla cartierul general al ar-
matei principale. M'am indreptat deci in a ceasta directiune
§i am ajuns acolo. Pe aci po§ta nu era organizata : caii, and
ii gaseai, erau sau neinvatati §i trebuiau dresa %i pe §oseaua
nationala sau istoviti de oboseala de mureau pe drum.
1. En krigarbild fran 1828". Se aflA Inregistrat la Biblioteca UniversitAtii
din Helsingfors sub : Puolustus' 1".
2. NAscut la Helsingfors In 1806, tail la 1823 In corpul cade%ilor finlan-
dezi, sublocotenent In regimentul Ulanilor din Curlanda In 1828, cu cari lull
parte la rAsboiul contra Turciei. Inaintat In 1834 capitan de cavalerie (Ryt-
tmastare), participa la rAsbolul din Caucaz In 1840 0 cade pe campul de
onoare la 11 Iunie 1840 (In lupta dela Valerik, in Georgia).
3. In text : Vodelig-Serch"

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 61

Ca lea strabatuta de ostire era groaznica si era cat pe aci

sa dau inapoi. Cu timpul insa m'am obisnuit si nu o mai ba-
gam in seams. oseaua era noroioasa si alunecoasa, ingra-
madita de trupe si care. Pretutindeni cai morti sau pe moarte.
Ofiterii superiori si inferiori mergeau pe jos, iar generalii alii-
turf de trasurile for trace de boi.
Locuitorii erau tratati cat se poate mai bine si tot ce li se
lua trebuia plata. Dar un fasboi este intotdeauna asupritor
prin insa§ esenta lui.
Nu ei erau priviti drept dusmani, ci Turcii cari erau adesea
luati ca prizonieri. Am ajuns incet la Maxineni, umplut de
noroi si de ploae, dar cartierul general plecase cu destinatia
Hagi Capitan, sub fortareata turceasca Ibrail sau Braila,
care urma sä fie asediata. La Maxineni erau deja instalati
functionari, astfel incat nu am mai fost silit sä-rni continui
drumul fara bani... Plecai la cartierul general dela Hagi Ca-
pilan... Am putut aci afla unde se afla regimentul meu... In
timpul noptii, mahalaua Brai lei a fost luata cu asalt, dar
n'am perdut de partea noastra decat 3 ofiteri si 100 soldati.
Pornii la drum sa-mi gasesc regimentul ; trebuia sa calato-
resc zi si noapte, ceeace nu era tocmai lipsit de primejdii. Am
refuzat escorta ce mi se oferia. Prin locurile acestea am gasit
insa cai buni, mai ramasese ordinea veche si postile erau bine
organizate. Aveam 300 verste de parcurs, dar am mers destul
de repede. CaTatoriam inarmat si prin locuri pe unde nu tre
cuse nimeni din armata rusa, ceeace era mai mult cleat riscat.
Dar totul a mers strung.
Am ajuns insfarsA la regiment, care isi avea tabara Tanga
un sat, dar n'am ramas not mult in acel loc... Am fost infor-
mati ca Turcii aflati in garnizoana la Bacure#i capitala
Valahiei se hotarisera sa dea foc orasului Intel) zi anu-
mita. Plecaram in grabs mergand zi si noapte spre a
salva orasul si am sosit inainte de ziva hotarita, dar Turcii,
vestiti din vreme de marsul nostru, o luasera la fuga cat de
repede putusera. Am intrat in Bucure§ii, aclamati cu bucurie
de locuitori si am facut prizonieri pe Turcii ramasi, fara a trage
un singur foc de arme. Spre a nu impovara populatiusta,

www.dacoromanica.ro
62 B. V. BOBBY

ne-am stabilit lagarul in afara ora§ului. Neavand timpul sä

punem corturile, ne-am culcat pe pamantul gol sub ni§te bordee
de trestii care nu puteau rezista nici o clips ploii ; cum a plouat
fara incetare in cele 48 ore cat am stat acolo, eram uzi pang
la piele. Am aprins un foc ca sa ne mai incalzim dar, lipsind
materialul combustibil, ploaia 1-a stins indata. Tabara noastra
s'a pus atunci in mi§care, iar eu am pornit spre noua mea
destinatie 1).
Am petrecut cateva zile in Bucure§ti inainte de a porni
la drum. Aci poti sä bei cat vrei §i cat am stat in Muntenia,
n'am baut niciodata apa. Hainele §i tesaturile nu erau scumpe
in Bucure§ti, dar din lipsa de bani nu puteam cumpara nimic.
Locuitorii sunt toti ortodoxi, majoritatea imbracata in haine
orientale. Cat am famas in ora§ am §ezut la un roman de
frunte §i bogat la care primeam de toate Mira plata. Toata
lumea i§i dadea osteneala ca sä arate recuno§tinta fats de
ulani. Cu adevarata parere de rail m'am despartit de ace§ti
oameni buni...
Din Bucure§ti am plecat la cartierul general langa cetatea
Brai lei, unde se aflau M. Sa Imparatul 2) Si A. S. I. Marele
Duce Mihail.
Avangarda armatei parcursese drumul inaintea mea, astfel
Inca nu se mai gasea hrana. Am flamazit 48 ore. Ajuns a
treia zi langa o pivnita cu yin, am baut pentru 4 coped cat
vin am putut, ceeace nu are urmari bune pe stomacul gol.
Aceasta este tot ce am consumat. Nici paine nu se putea gasi,
doar mamaliga, un fel de coca fiarta dintr'un soi de grane,
cu care n'am putut sa ma impac de§i Ru§ilor le placea grozay.
In laga'r, am dus-o bine. Aci era de toate bel§ug ; dar in
timpul mar§urilor, mai ales cand ne grabeam, ne lipseau multe.
La Slobozia, ora§enii m'au prhnit cu o cordialitate extra-
ordinara. Multi dintre ei vorbeau ruse§te. Preoti cu crucea
in mana veneau sa ma stropeasca cu aiazma §i sä ma bine-

1. Fusese detapt la un escadron de rezervA al regimentului, cu garnizoana

In gubernia Kiewului.
2. Tarul Nicolae I Pavlovici.

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 63

cuvinteze, si nu stiam cum sä evit aceste sfinte ceremonii. 1)

Sgrutam crucea si icoanele si eram ortodox deabinelea.
Dela cartierul general din Braila (care acum era sub focul
inamicului, de se auziau gloantele suerand langg urechi) am
mers peste Siret in satul Ftilciu 2), iar de acolo am trecut Prutul
in Basarabia.
Pag. 308.
La punctul de trecere mi s'au desinfectat hainele si hartiile
cu aburii, iar eu am luat o bae ruseascg. Am calgtorit (uneori
cglare) prin Leovas), Chi§inau,... pang la Olsana locul meu
de destinatie... In acest sat 04ana din gubernia Chersonului
ldnga Olviopol, precum §i in celelalte localitali dimprefur lo-
cuitorii au venit din Moldova §i vorbesc rnoldovene§te.
Pag. 309.
Aici 4), ca si in Moldova, Muntenia si Basarabia, casele
sunt construite fie din ramuri de copaci impletite si apoi
acoperite cu pgmant si vgruite, fie din cafamizi de pamant
arse la so are, fgra podele, cu acoperisuri de pae sau de trestie
cu ferestre fgcute din hartie unsg cu ulei si numai pe alocurea
din sticlg...
Pag. 310.
Mustaja-Pasta (leinga Filipopoli In Rumelia), 10/22 Oc. 1829.
Am pgrgsit garnizoana noastra linistitg 5) in toiul ernei
la 20 Ianuarie 1829 si am mers prin viscol si inghet ca
sg ajungem la regimentul nostru aflat in Muntenia. Am trecut
prin Duba§ari §i Chi§iniiu in Basarabia, apoi peste Prut, in
Moldova, prin Sculeni pang. la Ia0. De ad am pornit spre
Muntenia trecand prin orasele Vaslui, Bdrlad, Tecuci, Foc-

1. Ca Finlandez, Rosenstrii era protestant.

2. In text : Foltsch".
3. In text : Lojero".
4. In regiunea sus mentionata din gubernia Chersonului.
5. Escadronul de rezerva din care fa'cea parte Rosenstrom era trimes Pe
front spre a umple golurile pricinuite de cei cazuti In lupta".
Astfel a Post Rosenstrom a doua oar in Principate.

www.dacoromanica.ro
64 R. V. BOSSY

§ani, Rdmnic, Buz'du, Ploe§ti pang in Tcirgovi§te, unde mar -

Sul s'a terminat la 15/27 Martie, in plina vara 1 La 12/24
Aprilie am plecat cu totii sa incepem campania din anul
acesta.
Mai Intai am trecut prin orasul Bucure§ii din Tara Roma-
neascg, apoi peste Dunare Tanga cetatea I-1&§ova... Dupa
multe marsuri pentru observarea cetatii din Sumla si incge-
rani cu Turcii, am sosit ca sa luam parte la asediul Silistrei,
care a fost ingrozitor pentru amandoug pgrtile. Tot pe atunci
am luat parte la Inca alte doua lupte, una langa ruinele din
Turtucaia, alta langg satul Eskizmill, unde intreaga infan-
terie turceasca a cazut sub sulitele noastre.
Pag. 314-316.
La 22 August 1831, noi am parasit lagarul dela Cavarna
§i am stat cateva zile langa ruinele oraselor Babadag, Man-
galia §i Constanla 1), de unde am urmat valul lui Traian pana
la Cernavoda 2) (apa neagra) care se afla langa Dunare si unde
se terming valul lui Traian. Viata noastra in bivuac a con-
tinuat pana la 25 Septembrie stil vechiu, cand toata divizia
noastra a trecut Dungrea si a intrat in Tara Romaneasca.
Dela zidul de aparare al cetati Ifirqova nc-am Imbarcat
pe plute si am ajuns pe malul cellat, tocmai in locul de unde
pornisem cu un an si jumatate inainte, dar cu sentimente
cu totul opuse. La plecare ne Inchipuisem Turcia ca un rai
si speranta insufletia pe fiecare din noi, acum la intoarcere
o lungs experientg ne schimbase cu desavarsire ideile in
aceasta privinta...
Debarcand pe celalat mal al Dungrei, am fost cuprinsi de
o bucurie nespusg privind din nou un tinut locuit de oameni
pasnici cari se indeletniceau cu de ale gospodariei. Privelistea
aceasta producea o adanca impresiune asupra mea care nu
vazusem atata vreme decat pradaciuni si distrugeri, mai
toata Bulgaria nefiind locuita decat de flare salbatece, cu
lagare militgresti in loc de sate.
1. In text : Kiistendsche".
2. In text : Kara-Suu.

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 65

Acum dadeam ochii din nou cu lumea civilizata, mirandu-ne

de fiecare amanunt, cad si not devenisem un fel de a semi-
salbateci ca acei de pe Oceanul Pacific cari, intrand in le-
gatura cu Europenii, se minuneaza de toate obiectele pe care
le vad.
Marsul nostru ne-a dus la Braila, care mai suferia Inca
de pe urma asediului, apoi la Foc§ani, Tecuci, Adjud, Bacau
pang la Roman, locul nostru de destinatie, unde am ajuns
in Octonivrie. Aci am stat sa ne odihnim peste iarna si am pe-
trecut foarte bine. Un club a fost organizat in grabs, la care
au fost poftite si Moldovencele, care nu mai poartel costumul
furcesc acum, sunt foarte tulle. Aveam un comandant de
regiment nou, un curlandez numit Langel, a carui sotie ta-
nara si frumoasa era sufletul orasului, fiind privita drept o
semi-zeita mai ales de Moldovence cari vedeau Intr'Insa idealul
femenin. Timpul a trecut cu multa veselie iar viata era ef-
tina, in deosebi pentru ofiterii din escadroanele aflate in sate
ceeace a fost si cazul meu uneori. Am stat &Cava vreme...
In satul Rogna 1) cu plutonul meu, dar cea mai mare parte
a ernei am petrecut-o in Ia§i, unde fusesem numit coman-
dant al serviciului de garda. Orasul acesta frumos mi-a pia-
cut foarte mult, mai ales dupa ce am facut cunostinta ca-
selor boeresti celor mai distinse. Se pot vedea in Iasi ras-
sele cele mai deosebite si se gasesc produsele tuturor tarilor
s traine.
Daca am intarziat cu descrierea celor intamplate este pen-
truca mi-era cu neputinta de a expedia o scrisoare inainte
de a sosi in Iasi, caci numai aci exists o posts...
Pag. 316-317.
Sculeni pe Prut (carantina Basarabiei), 18 Martie 1831
stilul vechiu.
...Am primit pe neasteptate ordinul de a parasi grabnic
Moldova, unde, dupa informatiunile pe care le aveam, urma
sa ramanem opt ani. Plecaram deci la 1 Martie si acum, dupa
carantina, plecam In directia Podoliei... A trebuit dar sa ne
1. In manuscris : Rogene Leontschi".
5

www.dacoromanica.ro
66 R. V. BOSSY

luam repede reimas bun dela aceastel Moldova iubitei unde multi
din noi I i facusera proecte de viitor unde primeam o solda
buns ii ne bucuram de atatea privilegii...
De altfel, unde este bine acolo este tara mea ; de aceea con-
sider Moldova ca a doua mea patrie, pe care nu o voi putea uita
niciodatei ca qi pe cea dintdi....
Pag. 317-318.
Ostrog (Volhinia), 26 Julie 1831, stil vechiu.
Dupg carantina pe Prut, am plecat la 20 Martie stil vechiu
prin Basarabia, dealungul Prutului, pe o vreme minunata
ca aceea dela noi fn Finlanda vara. Am ajuns astfel la Hotin
pe Nistru, pe care 1-am trecut la 1 Aprilie... In Podolia am
cazut bolnav de holera, care se latise si in Basarabia pe cand
eram acolo... cazurile de holed s'au mai imputinat aci, dar
boala bantue Inca in Moldova, mai ales la Iasi unde a rapus
mai multi cunoscuti de ai mei...
Pag. 329.
Note zilnice. 1828-1829.
...In Tarile romane bantuesc In genere multe boli epide-
mice..., adesea chiar ciuma numita febra moldoveneasca".
Sunt qi cutremure de pamant. Vara, caldura este aproape
de nesuferit. Vin se gaseste,en belsug la fiecare %saran.
Ne-am odihnit pans la 12 Aprilie 1829, cand am plecat
cu regimentul spre a trece Dunarea si a lupta din nou cu dus
manul. Dupa ce am ascultat Sf. Liturghie, ne-am Indreptat
-care targul Geie§ti 1), unde urma sa se intruneasca regimentul.
Aci am locuit la un roman 2) avut, in casa lui mare de piatra.
De fapt pared eram noi gazdele, iar adevarata gazda invi-
tatul nostru. M'am mutat apoi In alta locuinta, care-mi con-
venia si mai bine. Intreaga brigada II-a a diviziei noastre
s'a adunat aici si ne-am pus in miscare la 14 Aprilie. Ziva
intaia de Pasti am serbat-o in mod solemn inteo ma'nastire :
am asistat la Sf. Liturghie In biserica manastirei steagu-

1. In manuscris : Gajesdili".
2. : Moldav".

www.dacoromanica.ro
 MAItTITRII FINL LNDEZE 67

rile noastre au fost binecuvantate printr'o ceremonie, ca sa

birue in lupta dusmanul, ceeace s'a si intamplat. Parasind
acest loc incantator, ne-am dus in capitala Tarii Romanesti,
pe care o vedeam acum pentru a doua oars. Brigada intreaga
a intrat in Bucure§ti, defiland ca la parada ; am fost trecuti
in revista de generalul Pahlen 1). 0 multime uriasa, infati-
sand diferite nationalitati, umplea casele si strazile. In aceasta
multime, Romancile 2) nu erau la urma. Se observa stralucirea
multicolor% a tuturor costumelor occidentale si orientale.
Cete de arnauti bine imbracati, calari pe cai mici si frumosi,
escortau pe cite un general rus sau pe domnul tariff. Pretu-
tindeni lucruri interesante de privit, lume bine imbracata
si chipuri frumoase. Orasul este intins si destul de populat
dar a suferit de pe urma ciumei care a bantuit in timpul verei
din 1828 si care nu a disparut de tot prin imprejurimi. Bu-
curestii ar semana in totul unui oral occidental data n'ar
fi ulitele stramte si intortochiate si costumele orientale. Sunt
50.000 locuitori apartinand tuturor rasselor posibile.
Dupa parada, regimentul s'a pus pe drum si a parasit orasul.
Numai cativa ofiteri si cu mine am mai ramas intentionand
sa ne intoarcem noaptea la regiment. Am cumparat ce mi-era
necesar pentru drum si credeam ca pot pleca cu o trasura
de piata, dar toate erau ocupate. Ma hotaiii sä astept pana
inopteaza si sa pornesc &Mare pe calul ce-1 cumparasem, fara
sea, ca sä ajung la regiment Inca in noaptea aceea. Luand
informatiuni asupra drumului ce trebuia sä urmez, am pa-
rasa orasul pe intunerec, Fara sa stiu insa precis care era so-
seaua care ducea in satul rigane§ti 3), unde regimentul isi
asezase lagarul peste noapte. Am luat un drum cam la intam-
plare, sperand ca voi putea gasi vreun drumet care sa-mi
slujeasca de calauza. Dibuind un sat in intunerec, m'am in-
dreptat in acea directie si am inceput sa bat la toate usile
oamenilor si sa strig in gura mare fara sa primesc vreun eas-
1. Generalul conte Feodor Petrovici Pahlen, consilier intim al tarului, §eful
.administratiei centrale provizorii rusesti din Principate. Filitti, o.c., p. 10.
2. In manuscris : Moldaviskorna".
3. PS 11 : Tingano"

www.dacoromanica.ro
68 R. V. BOBBY

puns. Numai tarziu mi-a exit in cale o baba care mi-a spus
ca bantue ciuma In sat si a nimeni nu este in stare sa-mi
arate drumul, ea In* simtia ca i se apropie sfarsitul. Am
plecat In grabs, continuand drumul. Intunerecul se adancia
si nu mai puteam deslusi nici drumul nici nimic. Era vreme
lungs decand pornisem. Curand izbucni si o furtuna grozava,
ploua cu nemiluita si numai la lumina fulgerelor puteam
vedea calea pe care o strabateam. Eram In tinuta mare de
parada, fara manta sau alts hainA pe mine, caci nu ma as-
teptasem la asa vreme. Sosii in alt sat, dar si aci nu erau cleat
ciumali. La strig'atele mele iesi un om din casa Si-mi spuse
a ma aflam pe drumul drept. L-am luat calauza cu deasila
si ca sa -1 mai Insufletesc si sa-1 fac sa-si uite ciuma, i-am
tras cateva lovituri de sabie cari 1-au Indemnat sa mearga
mai repede. Dar era atat de intunerec !neat nu observai decat
peste cfitva timp ca omul care mergea in fa %a calului meu
reusise A o is la fuga. Nestiind ce sä fac m'am oprit o clips
apoi am lasat calul sa mearga unde o vrea. Noaptea Intreaga
am ratacit In ploae si In Intunerec, cand am auzit deodata
comenzi In limba rusa. Banuind ca aci se afla bivuacul regi-
mentului, ma apropiai, dar dadui de soldati de infanterie
can ma oprira sa merg mai departe, cad si ad era un sat
contaminat de ciuma. Ce sa. fac? Ud pans la piele, m'am ho-
tarat sa intru In satul ciumatilor. M'am oprit la o coliba, am.
izgonit pe bolnavii dinauntru si m'am instalat pentru noapte.
Dupa ce am mancat o ceapa singura mea hrana am
adormit. Diminea %a, de abia trezit din somn, am constatat
ca fugise calul meu. Am pus pe toti bolnavii de ciuma sä
alerge dupa el pans 1-au gasit. Mi-am urmat drumul cam In-
grijorat de primejdia contagiunei ciumei. Afland care era
drumul, am ajuns la destinatie dupa 24 ore de ploae si la-
povita. Gasii regimentul bivuacand fara corturi, Imi schimbai
acolo hainele, ma mai Incalzii pu %in la foe si povestii cama-
razilor Intamplarile mele. Erau toti asa de InspAimantati
de molima, Inca nu s'au apropiat de mine decat dupa ce
am fost dezinfectat si spalat cu otet. Facusem 60 v erste, fara
sea, ud pans la piele si totus n'am cazut bolnay...

www.dacoromanica.ro
 MA.RTIIRII FINLANDEZE 69

Pag. 331.
Treceam prin tinuturi pradate §i pustiite, bantuite de cluing,
saracite de rasboi. Ora§ul Slobozia unde am ajuns era un
morman de ruine. Am continuat pans la punctul in care Ia lo-
mita se varsa in Dunare. In fata se afla cetatea Iltrova, cu-
cerita in campania precedents. Toata divizia 4-a de ulani
a fost transportata peste Dunare pe plute, timp de patru zile...,
la sfar§itul lunei Aprilie. Pornim de aci, mergand zi §i noapte,
ca s'o luam inainte du§manului §i sa ocupam o pozi %ie inn-
rita pe drumul *umlei care trece prin Silistra, ca sa ajutam
trupele de asediu can se indreptau spre acolo... In calea noastra
spre Silistra, am trecut prin Cernavoda, sediul cartierului
general, unde am defilat in fata contelui Diebitsch. Apoi am
strabatut paduri mad fara a intalni nici du§mani nici locui-
tori cre§tini, pans sä ajungem la pozitia noastra1).... In sfar§it
am parasit pozitia, hind inlocuiti de divizia a treia de husari
§i am inaintat spre Silistra ca sä laum parte la asediu im-
preuna cu brigada noastra I-a, unde era ss sosim fara a fi
fost descoperiti de inamic...

Pag. 334.
Am ajuns la ruinele ora§ului Turtucaia pe Dunare, in apro-
pierea caruia am putut face legatura cu fortele noastre prin-
cipale... Inaintam mereu spre Silistra §i hrana mea de cape-
tenie erau cire§ile, can se gaseau pretutindeni in cantitati
mad. Ne-am a§ezat lagarul sub un violent bombardament ;
priveli§tea era mareata dar ingrozitoare... Asediul Silistrei 2)
a inceput la 5 Mai Si, la sosirea noastra, paralela a doua fu-
sese deja cucerita. Viata ce o duceam i§i avea farmecul ei :
ziva ne duceam la bazar (un targ vesel plin de corturi §i carute),
unde cu bani gata gaseai de toate mai ales hrana §i bautura
in numeroasele hanmi ; iar noaptea inaintam spre cetate
oprindu-ne la vreo 200 metri de acolo, spre a fi gata in cazul
unei ie§iri a inamicului 3)... Turcii au capitulat in seara zilei
1. Urmeaza descrierea luptolor cu Turcil.
2. Comandant de generalul Krassowski.
3. Descrie bombardamentul In timpul noptii.

www.dacoromanica.ro
70 R. V. BOSSY

de 18 Iunie, iar la 19 Iunie au iesit din cetate si au fost facuti

prizonieri, erau 10.000 din armata regulata. S'au aparat eroic
si vor fi intotdeauna admirati ca eroii apararii Silistrei. Atunci,
am intrat in cetate si o priveliste inspaimantatoare ni se in-
fatisa : nici o casa nu ramasese neciuruita de gloante, nu era
strada sau piata care sä nu fi fost scormonita de explozia born-
belor, zidurile erau distruse. Garnizoana traise in santuri
sub metereze. Cu adanca admiratie am constatat ca ziduri
riou'a fusesera construite inapoia celor vechi. Un miros ne-
suferit ne intampina pretutindeni, caci intreaga cavalerie
era inmormantata in cetate si, din lipsa de loc, papa si stra-
zile fusesera transformate in cimitire unde odihneau peste
6000 ostasi. Prizonierii turci semanau mai mult cu schelete
cleat cu fiin%e vii. In cetate am gasit 200 tunuri si stocuri
de echipament...

Pag. 339-343.
Itinerarul marlurilor in anii 1828-1831 1).
Anul 1828.
1 Mai. Hagi Capitan langa Braila.
5 Mai. Bucure§ti.
10 Mai. A doua sosire la asediul &Mei.
Anul 1829.
18 Februarie. Trecerea Prutului langa Sculeni.
15 Martie. Sosirea la Thrgovi§le.
12 Aprilie. Plecarea din Teirgovi5te.
16 Aprilie. Prin Gae§ti la Bucure§ti.
30 Aprilie. Trecerea Dullard langa Hirova.
4 Mai. Pozitia dela Kaurgi pe drumul 5umlei.
7 Mai. Marsul spre Silistra...
21 Mai. Pada la Silistra.
19 Iunie. Caderea Silistrei...

1. Citez numal localitatile elate pe teritoriul actual al Romaine'.

www.dacoromanica.ro
 mARTuRri FINLANDEZE 71

Anul 1830.
2 Iunie. Satul Matgal langa Cavarna...
18. August. Vizitarea ruinelor fostei cetati dela Caliacra 1)
cu grota §i biserica Sf. Nicolae.
22 August. Plecarea spre satul Schewle" lang6 lagarul
dela Cavarna.
23 August. Sosirea la Mangalia printr'un istm ; grota sub-
terana cu izvor cald §i rece.
24 August. Sosire la Tuzla 2), langa un golf al Marii
Negre.
26 August. Sosire in Constan(a 3) §i dealungul valului lui
Traian.
27 August. Sosire in Cernavoda 4) Tanga un golf al Du-
narei...
20 Septembrie. Dealungul Dunarii, spre 111r§ova...
25 Septembrie. Carantina la Pio Petri".
28 Septembrie. Cetatea Braila.
30 Septembrie. Peste Siret la &rbane0i.
2 Octombrie. M'aximeni : Braina".
3 Octombrie. Fundeni.
5 Octombrie. Tecuci.
6 Octombrie. Marao§ti langa Siret.
7 Octombrie. Adjud.
9 Octombrie. Badiu.
12 Octombrie. Roman. Trecere in revistA.
17 Octombrie. Tabgra in satul Rogna 5).
Anul 1831.
12 Ianuarie. Mar§ 'Ana' la Tdrgul Frumos, cu escadronul
de garda.
13 Ianuarie. Podul Iloaei t).
1. In manuscris Kaliavi".
2. In manuscris Tuoda".
3. ff ff Kiistendesche".
4. ff : denumirea turceasca Karasun" (Kara-Sun-Cerna-Voda
apA caldA).
5. In manuscris : Rojene-Leontschi".
6. VI VP : Podadsluj".

www.dacoromanica.ro
72 R. V. BOSSY

14 Ianuarie. Iqi.
15 Februarie. Plecarea din I qi spre Roman §i fostele
cartiere
4 Martie. (4 escadroane). Mars spre Podul Iloaei 1).
5 Martie. Carantina dela Sculeni §i trecerea Prutului.
20 Martie. Plecarea din Sculeni.
27 Martie. Lipcani pe Prut (Basarabia).
30 Martie. Cetatea Hotinului.
1 Aprilie. Trecerea Nistrului.

1. In manuscris : Podadsluj, Moldau".

www.dacoromanica.ro
 4.

OPERATIUNILE MILITARE LANGA PLEVNA DELA JU-

MATATEA LUNEI IULIE 1877 PANA LA LUAREA
PLEVNEI 1). DE COLONELUL TE OD OR FRITI OF BLA-
FIELD 2).

CAP. I

Prima i a doua lupta din jurul Plevnei.

Anul 1886, pag. 302.
Planul de aparare al Turcilor, m4cdrile lui Osman Pa§a.
...Se hotarise ca Osman Pa§a sa se indrepte spre Plevna,
dar demonstra %iunnile iscusite ale Romani lor langa Calafat
amanara realizarea acestei deciziuni pans ce la urma, dupa
lunga §i Indelungata chibzuire, sultanul ii porunci, in prima
jumnate a lunei Iu lie, sa inainteze 1ndata spre telul indicat
§i, 1mpreuna cu Ahmed-Ejal-Pa§a, caruia i se daduse or-
dinul de a opera la Est, s6 tae retragerea Ru§ilor inspre
Si§tov.

Pag. 348.
Nicopole a fost ocupat de trupele romane *i de regimentul
19 infanterie din Kostroma.
1. KrIgsoperationerna i trakten av Plevna fran medlet av juli 1877 till
Plevnas fall". Publicat In Pinsk Militar Tideskrift", anil 1886-1891.
2. 1847-1902. A luat parte la rasboiul 1877-1878 pe frontul din Asia
Mica, fiind capitan In regimentul de dragoni din Perejeslay. Ajuns colonel
In 1890, a Post numit eful statului major al armatei finlandeze.

www.dacoromanica.ro
74 R. V. BOSSY

CAP. II.
Turcii tree la ofensivil.
Pag. 423.
Grupul de forte de Vest at armatei ruse.
Grupul de forte de vest al armatei ruse, caruia i se alatu-
rase atunci armata romana, porni ofensiva §i asaltul Plevnei
la 11 Septemvrie.
Pag . 424.
Asaltul Plevnei.
Armata romana, care se pregatia sä treaca Dunarea la Co-
rabia (37 km. mai sus de Nicopole), urma ,i ea sa is parte
la opera %iunile grupului de Vest al armatei ruse.
Pag. 428-431.
Spre a inlocui trupele ruse trimese la ipka, grupul de Vest
al armatei ruse primi ca 1ntarire armata romana, compusa
din urmatoarele trupe :
Divizia 3-a de inlanterie romana 1) :
1 batalion de tragatori 1 batalion
2 regimente de linie 2) 4 batalioane
4 regimente de dorobanti 8) 8 batalioane
2 regimente de calara§i 4) 8 escadroane.
Total 13 bat., 8 escadroane, 6 baterii.
Divizia 4-a de inf anterie romana 5) :
1 batalion de tragatori 1 batalion
2 regimente de linie 6) 4 batalioane
4 regimente de dorobanti 7) 7 batalloane
2 regimente de calara§i 8) 12 escadroane.
Total 12 bat., 12 escadroane, 6 baterii
1. Gomandatd de colonelul G. Anghelescu.
2. Regimentul 8 Linie din Brigada I 0 Reg. 2 Linie din Brigada II.
3. Reg. 10, 12 Doroban%i din brigada I §i reg. 9 §i 11 dorobanti din brig. IL
4. Reg. 5 si 6 cdldra§i.
5. ComandatA de colonelul Al. Anghelescu.
6. Reg. 7 Mlle din brigada I §i reg. 5 linie din brigada II.
7. Reg. 13, 14 Dorobanti din brigada I §i reg. 15, 16 dorobanti din brig. II.
8. Divizia IV-a avea trei reg. de cAldra§i : 3, 7 §i 8.

www.dacoromanica.ro
 MARTIJRII FINLANDEZE 75

Rezerva armatei romdne (divizia 2-a) 1)

Tragatori 1 batalion
Infan. 3 brigazi (8 reg.) 2) 16
2 regimente de ro§iori 3) 8 escadroane
1 )3 calara§i4) 4 tf

Total 17 bat., 12 escadroane, 6 baterii.

Total general 42 bat., 32 escadroane, 18 baterii.
Fusese proectat la inceput ca Romanii, dupa trecerea Du-
llard langa Corabia, sa opereze separat §i independent pe
terenul dintre Isker Si Vid 5). Dar generalul Zotoff, care pri-
mise ordinul de a sta in ajutor Romanilor la nevoe, f§i dete
toat." osteneala spre a convinge statul-major de inoportuni-
tatea unor operatiuni separate §i independente ale for §i de
dificultatea de a-i ajuta in aceasta eventualitate ; el ceru sta-
ruitor ca Romanii sa fie a§ezati pe malul drept al Vidului.
Parka la urma i§i dete invoirea comandantul suprem, dar
inainte ca Romanii sä poata fi alipiti de grupul de Vest, tre-
buiau Inca stabilite unele chestiuni conexe. Chestiunea prin-
cipals era urmatoarea : tine va fi comandantul suprem al
tuturor trupelor concentrate langa Plevna. Ordinul de zi catre
armata din 29 August impra§tia toate indoelile in aceasta
privinta : Principele Carol al Romaniei era numit comandant
al Intregului grup de Vest al armatei, iar generalul Zotoff
era numit §eful sau de stat-major. Fostul §ef de stat-major,
generalul Novitzki, fu numit ajutor al generalului Zotoff.
In modul acesta, chestiunea jonctiuneiRomanilor cu tru-
pele ruse a fost rezolvata dupa vederile generalului Zotoff,
de§i existau mai multe motive cari militau in favoarea unor
operatiuni separate ale Romanilor pe malul stang al Vidului,

1. Comandata de colonelul M. Cerkez.

2. Brig. I (reg. 1, 7 dorobanti, bat. 4 vanatori), II (reg. 4 linie, 6 $i
8 dorobanti) si III reg. 3 linie, 5 dorobanti, bat. 1 vAnAtori).
3. Reg. 1, 2 rosiori.
4. Reg. 4 calarasi.
5. Solutiune sustinuta de comandamentul armatei romAne. Mai tArziu s'a
vazut gresala fAcuta prin neadoptarea ei. Rosetti, o.c., pag. 38.

www.dacoromanica.ro
76 B. V. BOSSY

Teama generalului Zotoff ca. Romanii lasati singuri ar putea

suferi o Infrangere intre Isker si Vid era bazata pe presu-
punerea Ca armata lui Osman Pasa numara 80.000 oameni.
tim totusi acum ca toate fortele sale se compuneau doar
din 44 batalioane cu 54 tunuri si ca nu ar fi putut deci trimete
decat cel mult 30 batalioane si tot atatea tunuri pentru a
ataca pe Romani. Ar fi lost deci foarte nimerit ca o armata td-
nard §i neuzata incti in r'dsboaie, compusa din 42 batalioane
32 escadroane # 144 tunuri, sa se poatd masura, in prima ei
luptd, de pe o poziliune 1W/did, cu 30 batalioane §i 30 tunuri
turce.5ti. Preveniti la timp de o eventuala esire din Plevna
a 1W Osman Pasa (miscare ce ar fi fost MI% Indoiala greu de
tainuit), nu ar fi fost greu Rusilor sä villa in ajutorul
Romani lor fie trimitandu-le un corp rusesc, fie atacand
Plevna ceeace ar fi silit pe Osman sä treaca dela ofensiva
la defensive.
Pe de alts parte, operafiuni romeine.yti pe malul Wing al
Vidului puteau aduce marl. foloase. Desvoltandu-si activitatea
pe drumul de comunicatiune al lui Osman, i-ar fi luat posi-
bilitatea de a primi pe soseaua dela Sofia intaririle si apro-
vizionarile de rasboi, si prin aceasta s'ar fi obtinut doua re-
zultate : 1) apararea Plevnei ar fi fost de mult mai scion.
durata ; 2) garda ruseasca ar fi fost scutita de perderi insem-
nate cand cu ocuparea fortificatiunilor ridicate in urma la
Gorni Dubnik si Telis. In afara de aceasta, chestiunea coman-
damentului suprem la Plevna nu ar fi fost rezolvata In felul
cum a fost si urmarile fatale pe cari le-a avut acest fapt asu-
pra asediului Plevnei din 11 Septembre nu ar fi avut nici ele
loc 1). Trecerea Romanilor pe malul drept al Vidului prezinta
nu numai complicatiuni strategice si de comandament, ci si
dificultati materiale. Toate aprovizionarile adunate langa
Corabia trebuira duse la Nicopole si, pane nu s'a transportat
podul dela Zimnicea la Corabia, armata romana a suferit
de lipsa de aprovizionare.

1. Este vorba de comandamentul dublu, caci Zotoff proceda fare a con-

sulta pe Domnitor si erau de fapt deci do! comandanti l

www.dacoromanica.ro
 MIRTURII YINLANDEZE 77

Folosul tras in urma din cooperarea armatei romane nu

a putut corespunde cu forta ei reala, caci, cum vom vedea
mai jos, ea §i-a sleit toate puterile la 11 Septembrie prin asal-
turi zadarnice contra fortului de langa Grivita, care nu pre-
zinta nicio importanta deosebita.
Potrivit conventiunei incheiate cu Principe le Carol, ar-
mata romans se mica dela gura Iskerului (in fata Corabiei)
pan5 la Vid, in scopul de a se uni cu flancul drept al corpului
9 de annata rus.
Totu§i, la 29 August, o divizie romaneasc5, care trecuse
Vidul, primi ordinul de a se intoarce inapoi. Motivul era ca
generall Zotoff aflase printr'un agent secret informatia cä
Osman Pa§a se pregatea sa trimita dela Plevna doug coloane
fiecare de 15.000 oameni una la Nicopole, cealalta dea-
lungul §oselei spre Lovcea. Zvonul fusese de 'Duna seamy ras-
pandit chiar de Osman Pa§a spre a slabi centrul rus.
Pp. 432-434. Lupla de king! Peli§al la 31 August.
Inaintarea turceasca contra corpului IV armata rus nu
putea fi decat o mi§care demonstrative spre a ascunde un
atac proectat in potriva corpului IX sau a armatei romane
(informatiuni ulterioare intareau aceasta ipotez5). In con-
secinca, generalul Zotoff hotari sa lase corpul IX §i divizia
romfineasc6 pe pozitiile Tor, pans se va deslu§i limpede in-
tentiunea inamicului... 1).
...Dupe ce se convinse ca Turcii ataca inteadevar corpul
IV de armata, generalul Zotoff dispuse ca divizia romaneasca
sa paraseasca Breslianita §i sa se concentreze laugh' Ciali§ovat.

Pag. 481. Asallul dela Lovcea, la 3 Septembrie.

Spre a se indeparta atentia inamicului, dela Lovcea, urma
ca, in ziva unui atac indreptat contra acestui punct, gene-
ralul Zotoff impreuna cu trupele sale §i armata romans sa
inainteze contra Plevnei §i sa bombardeze pozitia inamica
cat timp va tine lupta de langa Lovcea...

1. Pasagiile omise sent cele earl nu privese ac%iunea armatei romane.

www.dacoromanica.ro
78 R. V. BOSSY

CAP. IV.

Pregatirile in vederea asaltului Plevnei.

Anul 1887, pp. 10, 11.
La sfarsitul lunei August, Rusii au primit multe intgriri...
precum si ajutorul armatei romane, compuse din 42 bata-
lioane, 32 escadroane $i 18 baterii... Intgririle sosite pang
la 1 Septembrie cari puteau fi privite drept rezerva ge-
neralg a celor trei grupuri de trupe rusesti erau consti-
tuite de 40 batalioane rusesti cu 150 tunuri si formau astfel
laolaltg cu armata romang o Wire de 80 batalioane, 250 tu-
nuri §i. 30 escadroane.
S'au stabilit trei planuri deosebite pentru intrebuintarea
acestei rezerve : 1) contra lui Mehmet-Ali, 2) contra lui Su-
leiman Pap, 3) contra lui Osman Pap, adica contra Plevnei.
Inainte de a examina pe scurt aceste trei planuri trebue
totusi adgogat ca armata romana nu s'a alaturat armatei
ruse§ti decat sub anumite conditiuni cari impedecau pe co-
mandantul suprem rus de a dispune in voe de trupele romane
pe cele trei fronturi apgrate de rusi.
Pag. 15. Intr. ebuinfarea rezervelor contra Plevnei.
In contra Plevnei puteau acum fi intrebuintate cea mai
mare paste a trupelor sosite de curand pe campul de luptg
precum si toata armata romcina. Putinta de a dobandi coo-
perarea imediatg a aliatilor facea din planul al treilea cel mai
avantajos, cad primele doug planuri nu ar fi dat Rusilor po-
sibilitatea de a alatura pe Romani nici la armata Mosteni-
torului Tronului, nici la corpul de armata al generalului Ra-
detzki. Armata dela Plevna cu rezervele ei si cu Romanii se
ridica la 100 batalioane, 70 escadroane si sotnii, si 400 tunuri.
Pag. 20-21. Autorul menfioneaza din nou tabloul infaliqat
mai sus privilor la armata romeina, apoi continua:
Daca admitem ca batalionul numgra 700 oameni, iar es-
cadronul 120 oameni, insemneaza Ca toata partea aceea a ar-
matei romane care era hotgratg pentru Plevna se compunea

www.dacoromanica.ro
 IIARTURII FINLANDEZE 79

din 30.000 baionete §i 4.000 sabii sau, data socotim §i arti-

leria, din aproximativ 40.000 oameni §i 120 tunuri.
Batalioanele de vanatori §i regimentele de linie aveau arme
sistem Peabody, armele dorobantilor erau sistem Dreise 1).
Armamentul cavaleriei it formau lancile, sabiile, revolverele
§i carabinele cu ac. Infanteria era prevazuta cu cate o lopata.
u§oara Linnemann de fiecare doi soldati. Exercitiile regimen-
telor romane§ti erau acelea§i ca in Prusia, cu exceptia infan-
teriei care adoptase exercitiile belgiene.
Armata romans trecu Dunarea in doua locuri : divizia 4-a
s'a transportat peste fluviu langa Nicopole la 7 August 2),
celelalte trecura fluviul la 24 Si 25 pe un pod ridicat langa
Corabia 3). S'au unit cu aripa dreapta ruseasca langa Plevna :
divizia 4-a la 2 Septembrie 4), divizia 3-a la 7 Septembrie 5)
§i divizia 2-a la 8 Septembrie 6).
Pag. 25.
Forta armatei romane este socotita, dupa cum am amintit
mai sus, impreuna cu toata rezerva sosita la armata din Plevna ;
in afara de aceeasta dam mai jos tabloul trupelor socotite
dupa efectivul for :
Infanterie Cavalerie Tunuri
Rust . . . . . 52.000 7.000 324
Romani 1) . . 30.000 4.000 120
Total. . . 82.000 baionete 11.000 sabii 444 tunuri.
Pag. 27. Frontul nord al Turcilor, redulele de ldnga Grivila.
In fata redutei No. 2 se afla o retea de tranve §i de luta-
1. Si sistem Krnka. Idem, pag. 20.
2. Primul detwment a trecut la 28 Iulie, divizia 4-a Intre 2 §i 6 Au-
gust, iar o baterie ji coloana de munitiuni fntre 11 ji 14 August. Id. pp. 39, 41.
3. Divizia 3-a (afarA de brigada de cSlSraji trecutA pe la T.-Magurele-Ni-
copole) a trecut DunArea la Corabia fare 24-28 August, iar divizia de
rezervA la 1 Sept. 1. c.
4. Divizia 4-a soseste pe platoul dela Verbi%a la 6 Septembre, id., p. 42.
5. Divizia 3-a soseste la 5 Sept. la Cali§ovat.
6. Divizia de rezervA soseste la Coiulovcea la 6 Sept. 1. c.
7. Efectivul trupelor romane era de vreo 38.000 oameni sI 108 tunuri, 1. c.

www.dacoromanica.ro
80 B. V. BOSSY

rituri ale vanatorilor, iar la un kilometru la est se gaseau 'an-

turi Inaintate ocupate apoi de Romani la 8 Septembrie 1).

Pag. 259. Planul de asalt al Plevnei la 6 Septembrie .

9 divizii intregi de cavalerie ruseasca urmau sa se insirue
langa soseaua Grivitei, sa acopere flancul drept al corpului
IX armata rus si sä mentina legatura cu divizia 4-a roma-
neasca aflata laugh' satul Verbita').
Pag. 260. Urmare. Flancul drept.
Armata romans primi ordinul urmator : divizia 4-a roma-
neasca porneste si impreuna cu trupele rusesti, se indrepta
din satul Verbita spre Plevna, ocupa pozitiunea la Nord de
soseaua care duce dela Plevna la Bulgareni, pe creasta mun-
tilor din fata redutelor dela Grivita, pe accea§ linie ca §i corpul
IX armata rus 3).
Divizia 4-a romans aseaza pe pozitie 3 baterii (2 baterii
de tunuri de calibru 9 cm. si 1 baterie de tunuri de calibru 8 cm.)
Divizia 3-a romans face in timpul noptii mar§ul dela satul
Kajulovtsi la Turski-Trestenik ; la ora 6 dimineata porneste
din nou si ocupa in aceeasi zi pozitiunea la dreapta diviziei
4-a, pe aceea§ linie ca aceasta.
Divizia 2-a romans ajunge la 7 Septembrie la satul Bres-
lianita si se pune in rezerva in dosul diviziilor 3 si 4.
Toata pozitia flancului drept este ocupata de 3 regimente
de calarasi cari trebue sä si observe ce se petrece pe teritoriul
dintre satul Verbita §i raul Vid.
Pag. 261. Repartifia geniului.
La divizia 4-a romans : 40 pionieri, 190 lopeti si 50 sape.

Pag. 263. Mama in noaptea dela 6 la 7 Seplembrie dupti instruc-

Pe de mai sus.

1. Atacul condus de lt.col. Voinescu. Ibid., pp. 48-49.

2. Ibid., pag. 47.
3. 1. c.

www.dacoromanica.ro
 MARTITRII FINLANDEZE 81

Divizia 3-a romans se rataci in intuneric si umbra timp

de 8 ceasuri prin campuri ; astfel Incat capul coloanei sosi
de abia la ora 11 dimineata pe pozitiile sale la nord de di-
vizia 4-a 1).
Cu toate piedicile numeroase, ca de pilda : Intunerecul
noptii §i necunoasterea suficienta a terenului, inaintarea ar-
matei ruso-romane spre Plevna a izbutit pe deplin In noaptea
dela 6 spre 7 Septembrie. Succesul a fost insa determinat
in mare parte de inactiunea completa a Turcilor.
In zorii zilei de 7 Septembrie, infanteria ruso-romans cu
artileria ei ocupa linia ce se intinde de pe inaltimile situate
In fata redutelor Grivitei (acolo unde a fost ridicata apoi
reduta Alexandru) prin satul Grivita papa la satul Radisevo
si pe urma In directiunea Vest spre valea Tucenita. Aceasta
linie, lungs de 10 km., era ocupata de 87 batalioane ruso-
romane... adica 66.000 soldati de infanterie... Pe terenul acesta
se aflau 260 tunuri de campanie si 20 tunuri de asediu... La
Inceputul zilei de 7 Septembrie erau adunate :
Baterii Tunuri.
Din Divizia 4-a romaneasca . . . . 3 18

Total . . . 17 134
Pag. 265. Beildlia dela Plevna.
La un semnal dat o salva trasa de 12 tunuri de asediu
toate bateriile ruso-romane an deschis focul contra fortifi-
catiunilor turcesti. La Inceput, loviturile de tun erau febrile
si Intaratate, spre sears se linistira, iar noaptea Incetara cu
totul.
Asezarea bateriilor ruso-romAne la 7 Sept. si obiectivul
tirului de artilerie : a) la aripa dreapta 3 baterii din divizia
4-a romaneasca erau asezate la nordul soselei care ducea
spre Grivita ; o baterie apartinand diviziei 3-a romanesti
nu sosi cleat la ora 11 dimineata si se stabili la nordul ba-
teriilor precedente...
1. 1. c.
6

www.dacoromanica.ro
82 B. V. BOSSY

La 7 Septembrie, se aflau In total, la aripa dreapta, 72 tu-

nuri de artilerie de camp §i 20 tunuri de artilerie de asediu.
Tunurile de artilerie de camp i§i indreptau tirul in directia
redutei Grivita No. 1. Cele 8 tunuri de asediu mai apropiate
bombardau de asemenea in parte reduta aceasta §i in parte
tabara turceasca dela Bas Tabia ; cele 12 tunuri mai depth--
tate bombardau aceea§i tabara precum §i forturile turce§ti
din apropiere.

Pag. 268. 8 Septembrie.

Principele Carol al Romaniei a dat urmatoarele ordine
pentru ziva de 8 Septembrie :
1. Artileria va continua sa bombardeze viguros bateriile
§i intariturile inamice. In cursul zilei vor trebui a§ezate cateva
baterii cu piese de 4. 2. Divizia 3-a romaneasca trebue sa se
concentreze in zorii zilei de 8 Septembrie pe flancul drept
al diviziei a 4-a §i sa se alinieze cu dansa pentru lupta. Deta-
§amentele din divizia 4-a, cari se afla in satul Riben (ele for-
mau avangarda laterala In timpul mar§ului spre Plevna),
vor trebui sä se uneasca cu unitatea lor. Divizia 2-a roma-
neasca va trece prin satul Bresliani %a la Verbita §i va ramane
acolo in rezerva. 3. Cavaleria generalului Laskareff va primi
ca intarire 4 regimente de cavalerie romaneasca cu o baterie
calare §i va trece apoi in satul Dolni-Dubnik, la spatele ina-
micului, iar aci, prin operatiuni energice, va stanjeni §i chiar,
data se poate, va impiedeca cu totul pregatirile turce§ti. In
cazul in care Turcii Incep retragerea, vor trebui urmariti cu
toga energia. 4. Deta§amentul principelui Imeretinski va
incerca sä ocupe creasta a 2-a a Muntilor Verzi.

Flancul drept.
La cele patru baterii aflate deja pe pozitii se adaogara
Inca cinci baterii ; cele noun baterii laolalta continual%
sä bombardeze reduta Grivita precum §i §anturile Inaintate
situate la o distanta de 1 km. in fata celor doua redute. La
ora 4,30 dupa amiaza, focul artileriei romane§ti sili pe
Turd sa paraseasca acea tran§ee ; ea fu repede ocupata de

www.dacoromanica.ro
 MAIITIIIIII FINLANDEZE 83

divizia 4-a romaneasca care incepu indata s6 se intareasca

acolo 1).

Pag. 275. Cavaleria aripei drepte.

...Cea mai mare parte a cavaleriei aripei drepte pleea, sub
comanda generalului Laskareff, din satul Riben in satul Dolni-
Dubnik spre a ameninta pe Turci, operand in dosul frontului
for (potrivit ordinului de zi al Principelui Carol). 0 brigada
de ro§iori a fost trimisa in satul Dolni Etropol ca sa observe
ce se petrece de alungul §oselelor dela Plevna spre Rahova
§i pe pozitiunile turce§ti de langa satul Opanez...
...La ora 4, ro§iorii au fost atacati de o coloana puffin nume-
roassa a infanteriei din redutele dela Opanez, sub focul de
artilerie pornit din acele redute.

9-10 Septembrie. Aripa dreapta.

Bateriile romane§ti au bombardat, ca in zilele precedente,
redutele dela Grivita. Tirul a tinut dela ora 5 dimineata pan6
la ora 7 seara §i a fost mult mai violent ca la 7 §i 8 Septembrie.
Noaptea, bateriile trageau cate o salva la fiecare sfert de teas.
Artileria ruso-romans a izbutit sä aprinda de doua ori, in
cursul zilei, baracile din dosul redutelor Grivitei. In noaptea
dela 9 spre 10 Septembrie se dete alarma. Tirul artileriei a
fost simtitor mai slab la 10 Septembrie decal in ziva
precedents.

9-10 Septembrie. Cavaleria.

0 linie deasa de tiraliori turci, ale Carel flancuri erau ocu-
pate de cavalerie, a fost zarita la Dolni Etropol la ora 4,30
dupa amiaza. In spatele acestui cordon se vedeau rezervele
iar dincolo de podul peste Vid alte trupe mai erau concen-
trate. Ro§iorii cu bateria for incepura sa se retraga ; din care
cauza doua escadroane ale regimentului 8 de dragoni din As-
trahan primira ordinul sa descalece §i sa atace flancul de sud
al Turcilor ; 2 escadroane din regimentul 9 de dragoni, cu

1. Atacul lt.-col. Voinescu. Ibid.; pag. 48-49.

www.dacoromanica.ro
84 B. V. BOSSY

doua tunuri, le stateau in ajutor la dreapta iar 2 escadroane

din regimentul 9 de ulani, cu patru tunuri, la stanga. Trei
regimente romanecti de cavalerie, cu o baterie, primira or-
dinul de a se apropia de frontul inamic. In urma acestor ma-
suri, Turcii fur% siliti sä se opreasca, iar in urma sa se retraga.

CAP. V.

Asaltul Plevnei la 11 §i 12 Septembrie 1877.

Pag. 287. Dispoziliuni pentru asalt. 11 Septembrie.
a) Asaltul va incepe la ora 3 dupa amiaza §i va fi executat
a stfel :
Armata romana va ataca reduta dela nord. Ca ajutor se
va trimete dela Grivita Romanilor o brigada de infanterie
a corpului IX armata precum §i 2 baterii de tunuri de 4, in
scopul de a acoperi flancul stang romanesc §i de a-1 apara
contra oricarui atac pornit de rezerva inamicului. Dula ba-
terii ale acestei brigazi vor ataca reduta dela sud-vest, Im-
preuna cu Romanii ;
b) Generalul Laskareff (sub comanda caruia se afla cava-
leria romaneasca) va opera cat mai energic cu cavaleria sa
contra trupelor inamice cari s'ar putea arata pe malul snug
al Vidului §i va face legatura cu generalul Leontieff.
...h) Brigada de calara§i a colonelului Rosnovanu va con-
tinua ca pans acum sa acopere flancul drept al armatei romane.
Regimentul husarilor dela Kiew va ramane in apropierea
§oselei Bulgareni-Plevna spre a mentine legatura cu corpul
IX de armata §i armata romana.

Pag. 289.
Se proectase ca artileria ruso-romana sa deschida focul
in dimineata zilei de 11 Septembrie contra forturilor turce§ti,
iar apoi sa-1 inceteze Impreuna §i in acela§ timp pe toata linia.
Se cauta prin aceeasta e§irea din forturi a rezervelor inamice,
dupa care urma sa inceapa asaltul...
Misiunea de capetenie a aripei drepte a infanteriei, corn-

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 85

pug din 42 batalioane romane§ti §i din 6 batalioane ruse§ti,

era de a ocupa reduta Grivita No. 1.
Pag. 290.
Trupele urmau sä inceapa la ora 3 asaltul redutelor Gr-
vita No. 1, Omar-Bey-Tabia §i Skobeleff No. 1 §i 2. Dupa
atingerea obiectivelor, trupele ruso-rontane trebuiau g atace
laolalta centrul lagarului intarit al Turcilor la ragritul ora§ului.
Pe campul de lupta erau de fats : Maiestatea Sa Imperials
cu Salta Sa §i cu comandantul suprem al armatei Dunarei,
Mare le Duce Nicolae, dar comandantul armatei dela Plevna,
Principe le Carol al Romaniei §i §eful sau de Stat Major, Ge-
neralul Zotoff, aveau completa libertate de actiune.
Comandamentul era impartit, dupa conventie, intre per-
soanele sus mentionate §i astfel se pare c5. generalul Zotoff
conducea in mod independent trupele ruse, iar Principe le
Carol pe cele romane. Originalul ordinelor cari soseau la ar-
mata rug nu erau semnate cleat de generalul Zotoff singur.
In timpul asaltului, comandamentul suprem la aripa dreapta
era incredintat Ministrului de Rasboi al Romaniei, gene-
ralul Cernat...

Pp. 292-294. Operafiunile din 11 Sept. pe aripa dreapta ruso-

ronzeind.
Atacul trebuia indreptat contra redutei No. 1 dela Grivita.
Pentru executarea acestui atac an fost desemnate diviziile
romane§ti 3 §i 4 precum §i o brigada din divizia 5 de infan-
terie rus5, in total 31 batalioane ; rezerva for era formats
kle divizia 2-a romaneasca, compug din 17 batalioane. Asal-
tul a fost pregnit printr'un tir de artilerie efectuat de 100
tunuri. Dupa cum am spus mai sus, comandamentul acestor
trupe era incredintat generalului Cernat.
Artileria romaneasca primi ordinul de a trage dela ora 6
la 10, iar apoi dela ora 2 la 3, cu nate 10 minute de interval
intre fiecare lovitura ; dela ora 2 la 3 ins' , iuteala focurilor
urma sä fie treptat sporita astfel ca, dupa ora 3, sä atingsa
maximum Oa. ce trupele vor ajunge la reduta. Dupa aceea,

www.dacoromanica.ro
86 B. V. BOSSY

Maia tunurilor trebuia Intinsa spre a tinti §i distruge re-

zervele turce§ti, cari ar fi putut sari In ajutorul trupelor din
reduta. Se pare Insa ca, din pricina cetii, focul artileriei nu
dobandi rezultatul dorit. Partea campului de lupta asupra
caruia Romanii I i Indreptara atacul o formau redutele No. 1
§i 2 Grivita... Pentru asaltul redutei No. 1 dela Grivita,
trupele an fost repartizate In modul urmator : divizia 4-a
romans urma sä asedieze fatada de vest, divizia 3-a romans
fatada de nord §i brigada rusa fatada de sud. Cele trei coloane
trebuiau sa Inceapa asaltul la ora 3 dupa amiaza precis. 0
brigada a diviziei a 3-a romaneasca primi de asemenea or-
dinul de a face demonstra %ii contra redutei Ba§ Tabia...

Lupta diviziei 4-a romdne.

Divizia 4-a romans era arzata In ordinea de batae urma-
toarea pe linia 1-a 2 batalioane, fiecare cu 2 companii in.
lant, §i 2 batalioane ca rezerva. Rezerva cea mai apropiata
de linia 1-a se compunea din 3 batalioane can se arzara In_
dosul centrului. Rezerva generals a diviziei era formats din
8 batalioane cari luara loc In dosul aripei stangi a liniei de-
lupta.
La ora 3 dupa amiaza precis, divizia se puse In mirare.
Prima linie izbuti sa ocupe tranrele din fata ale inamicului,
de unde, dupa ce se odihni, continua asaltul. Totu0 prima
linie a fost silita sa se Intoarca din cauza focului puternic deschis.
de Turci din tranee §i din reduta. Mai tarziu, batalioanele din
linia a doua §i intreaga rezerva au luat parte la lupta, dar papa
la ora 5 divizia a fost nevoita sä se retraga In tranrele cari
fusesera luate la lnceput de linia 1-a, punandu-se la adapostul
tirului turcesc. Intreaga lupta aceasta a fost dusa de divizia
4-a singura.
Lupta diviziei 3-a romdne.
Divizia 3-a romans a luat loc pentru lupta pe malul raului
Bucov ; linia de batae era compusa din 5 batalioane arzate
1. Urmeaza descrierea arnanunitta a pozitiunet acestor redute si a tran
§eelor dimprejur.

www.dacoromanica.ro
 MARTITRII FINLANDEZE 87

in acela§ mod ca la divizia 4-a. Brigada 2-a (7 batalioane)

forma rezerva generals a diviziei. La ora 3 dupa amiaza, linia
de batae se puse in mi§care §i regimentul dela aripa dreapta
care primise ordinul de a face demonstratii contra frontului
nord al trupelor turce§ti, ataca o tramee puternic intarita,
dar nu reu§i s'o ocupe. Primul batalion al brigadei dela aripa
stanga cobori in vagauna din fata redutei Grivita No. 2, de
acolo se urea pe povarni§ul rapos dela sud, apoi se arunca
contra redutei, ajungand pang la §ant ; din lipsa de ajutor
la timp trebui insa sä se retraga 1).
Se dadu acum ordin brigadei a 2-a de a sari in ajutorul bri-
gadei 1-a, dar in urma cetii dese §i a terenului accidentat acest
ajutor intarzia. Astfel fiind, pans Ia ora 5 se respinsesera dot&
asalturi Intreprinse de 18 batalioane contra redutelor Gri-
vitei. Se putea reincepe Insa lupta, cad mai ramaneau pe
flancul drept al aliatilor Inca 24 batalioane romane§ti §i 6
batalioane ruse§ti cari nu luasera parte la lupta.
Pp. 295-296. Lupta Brigadei 1-a a Diviziei 5-a de in /an. rush.
...Dupa respingerea diviziei 4-a romane, brigada rug primi
ordinul de a Inainta... 0 parte din divizia 4-a romans lua §i
ea parte la asediu, impreuna cu brigada rush. Ru§ii asediau
fata de vest a redutei. Romanii se urcara pe fata de est...
La ora 9 seara se dadu ordin unui regiment al diviziei 4-a
romAne de a Intari pe cuceritorii redutei, dar regimentul, ne-
gasind drumul din pricina Intunericului, petrecu noaptea la
o distanta de 850 metri de reduta.
In timpul noptii, Turcii facura trei incercari zadarnice de
a reca§tiga pozitiunea perduta.
Trofeele aripei drepte se compuneau din 5 tunuri §i din 2
steaguri. Perderile se ridicau la 3.580 oameni, din cari 19
ofiteri §i 1.000 soldati ru§i. Dupa informatiunile turce§ti, nu-
mai 4-6 batalioane participasera, din partea lor, Ia batalia
aripei drepte.
1. Lipsa de ajutor din partea batalioanelor rusestieoloana diviziei a 3-a
atacand reduta Grivita No. 2 a impedecat bat. 1 al reg. 16 dorobanti salt
mentinA pozitia. Ibid., pag. 56.

www.dacoromanica.ro
 88 R. V. BOSSY

Pp. 427-428. Comandantul de capetenie al armatei dela Plevna

(o solufie foarte pufin satisfciedloare).
Cum i§i aminte§te desigur cetitorul, dela capitolul II, Prin-
cipele Carol al Romaniei a fost numit, cu ordinul de zi din
29 August, comandantul suprem al intregei armate dela Plevna,
generalul Zotoff fiindu-i desemnat totodata ca §ef de Stat-
Maj or. Dispozitiunile acestea nu erau decat nominale cad
inteadevar generalul Zotoff conducea in mod cu totul inde-
pendent operatiunile trupelor ruse, far Principele Carol nu
comanda cleat armata romans, ceeace este confirmat intre
alte imprejurari §i de faptul a ordinele pentru asalt date
trupelor ruse erau semnate numai de generalul Zotoff. Acest
dublu comandament a exercitat o influents regretabila asupra
rezultatului asaltului.
Prima urmare a ordinului de zi din 29 August a fost jig-
nirea generalului Zotoff, care s'a sim %it ofensat de ceeace
considera ca o lipsa de incredere in dansul.
In afara de aceasta, pozitiunea falsa in care se aflau Prin-
cipele Carol §i generalul Zotoff unul fata de cellalt a inraurit
In mod claunator asupra raporturilor for personale §i mai tarziu,
chiar §i asupra atitudinei trupelor ruse fats de cele roman,
caci acestea din urma nu se bucurau de increderea, ajutorul
Si primirea prieteneasca a Ru§ilor, cum s'ar fi cuvenit spre a
se stabili o adevarata fraternitate de rasboi intre cele doua
o§tiri §i a se dobandi o emulatiune onorabila pentru atingerea
scopurilor comune. Rezultatul a fost ca folosul tras de Ru§i
din cooperarea Romanilor la Plevna a fost simtitor mai slab
cleat ar fi putut fi in alte imprejurari.
Comandamentul dublu a mai exercitat §i o influenta dau-:
natoare asupra insu§ asaltului, in urmatoarele privinti :
1. In ordinele date pentru asalt, timpul pentru oprirea ti-
rului de artilerie era fixat la ore diferite, ceeace desigur con-
tribui sa intareasca convingerea Turcilor ca asaltul general
era inceput.
2. In seara zilei de 11 Septembrie §i in dimineata zilei de
12 Septembrie, generalul Zotoff, nu cuno§tea numarul tru-
pelor roman care nu luasera parte la lupta, acelea§i infor-

www.dacoromanica.ro
 hi ARTE/RII FINLANDEZE 89

matiuni lipseau §i Principelui Carol cu privire la trupele ruse.

Astfel crezura amandoi ca trupele proprii constituiau unica
rezerva. Acesta este motivul pentru care lupta nu a fost con-
tinuata la 12 Septembrie pe intreaga linie de batae §i pentru
care generalul Skobeleff (la aripa stanga) nu a fost sustinut
destul de energic.

Pp. 430, 434. Activitalea artileriei. 7-10 Septembrie.

...Distantele intre bateriile ruso-roman §i intariturile Ma-
micului erau la 7 Septembrie, pe aripa stanga : inspre bateriile
romane§ti 2-3 km., in spre bateriile ruse§ti 3,6 km. La 8
Septembrie, bateria romaneasca cea mai apropiata era la o
distanta de 1 km., iar cea rusa la 1,6 km. de reduta Grivita...
...Bombardamentul ar fi trebuit sa fie mai efectiv contra
fortificatiilor asediate... Tunurile de campanie ale aripei drepte
nu tinteau decal reduta Grivita No. 1, pe cand reduta cu
acela§ nume No. 2, care infrunta atacurile Romani lor, nu a
fost bombardata de loc. A§a dar, aripa dreapta nu pregatea
asaltul, prin tir de artilerie, cleat in potriva unei jum.'tati
a punctelor desemnate. Explicatiunea acestei diferentieri este
tot lipsa de comandament unit.

Pag. 439. Activitatea cavaleriei.

...La 9 Septembrie, aripa dreapta a trimes patrule in di-
rectiuni diferite, dar nu s'a ajuns la nicio legatura cu aripa
stanga, nici in acea zi, nici in zilele urmatoare. La acest fapt
gray s'a adaogat §i nepasarea de neinteles §i de neertat a ge-
neralului Laskareff fata de §tirea ce a primit ca se afla un
lagar mare inamic la Teli§. Nu incape indoiala ca, sub o co-
manda destoinica §i fata de lipsa de cavalerie a armatei
lui Osman Pa§a , cele 90 de escadroane §i sotnii ruso-ro-
mane ar fi putut fi stapane pe situatie in regiunea Plevnei.
Pag. 440. Repartizarea comandamentelor.
Nu numai comandamentul suprem avea de fapt doi titu-
lari, dar se aflau mai-multi comandanti §i pentru aripa dreapta
centrul Si aripa stanga. Astfel, brigada diviziei a 5-a de infan-

www.dacoromanica.ro
90 R. v. BOSSY

terie rush, care ataca reduta Grivita No. 1, nu se afla sub

comandamentul generalului Cernat si nici nu este sigur dach
divizia 2-a romans era sub ordinele sale.

Pag. 443. Repartizarea trupelor.

Divizia 2-a romans forma rezerva parcului 29 al aripei
drepte...
...Faptul ca, fn afara de RomAni, au mai fost desemnate
case batalioane ruse spre a lua parte la While pe aripa dreaptA
se explica prin motivul ch nu se dovedise inch destoinicia
in lupta a armatei romane.

Pag. 453. Critica motivului invocat de generalul Zotoll ca ne-

reu§ita asaltului se datora lipsei de trupe proaspete.
Trupele urmatoare nu luasera inch parte la asalt :
Romdni,
1 brigada a diviziei a 3-a care se ratacise fn ziva precedents
din cauza cetii 7 batalioane
Divizia 2-a 17
Total 24 batalioane.
Ru0 :
Trupe intacte 17 batalioane.
In totul deci 41 batalioane cu 100 tunuri, adica tot atata
infanterie cf 1 on mai multa artilerie decat avea la dispo-
zitie Osman Pasa, nu luasera parte la lupth. Cu toate acestea,
Principele Carol si generalul Zotoff renuntara sh continue
asaltul.
...In genere, generalul Zotoff nu Linea seamy de trupele
romane.

Anul 1888, pag. 10. Considera(iuni asupra luptei de pe aripa

dreapt'd.
Motivele pentru care numai o singura reduta a fost ocu-
path de 48 batalioane sustinute de 150 tunuri :
1. Trupele nu se aflau sub un comandament unit, astfel
luck sforthrile for nu erau destul de unitare.

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 91

2. Nu s'a cunoscut indestul terenul inainte de asalt, astfel

incat divizia 3-a romans a atacat pe nea§teptate reduta Gri-
vita No. 2 in loc de a ataca fatada de Nord a redutei No. 1.
3. Diviziile romdne 3 §i 4 deslei§urar'd mare vilefie in timpul
asulturilor, ceeace a lost dovedit §i pan perderile lor ridicate
de 2500 oameni, totu§i aceste asalturi nu au fost conduse
destul de indemanatec : rezervele an fost puse inainte prea
tarziu, de abia cand primele linii erau silite sa se retraga,
astfel incat trebuira sä reinceapa actiunea liniei de lupta,
in loc sa desvolte rezultatul obtinut ; 7 batalioane din divizia
a 3-a se ratacira §i nu putura participa la lupta.
4. Motivul principal a fost insa inactiunea aripei drepte
ruse§ti in ziva de 12 Septembrie, despre care am amintit mai sus.
Regimentul romanesc, trimes ca intarire Ru§ilor, s'a ratacit
§i nu a putut sosi la locul desemnat...
CAP. VI.
Asediul Plevnei de cAtre cavalerie.
Pag. 20.
Neincrederea generalului Zotoff fats de Romani spori 'Inca
dupa asalt (11-12 Septembrie), astfel incat nu tinu de loc
socoteala, in calculele lui, de cele 40 batalioane ale lor.
Un consiliu de rasboi a fost tinut la 14 Septembrie 1), la
care au luat parte comandantii superiori ai armatei, printre
ei Principele Carol §i generalul Cernat. In acest consiliu s'a
hotarit ca Romanii sä ramana pe pozitiunile lor... Principele
Carol a adus la cuno§tinta ca Romanii vor ocupa zilele acestea
reduta Grivita No. 2.
Despre acfiunea armatei romdne.
La aripa dreapta. Romanii intarira reduta cucerita a Grivi ei.
La 18 Septembrie, Romanii incercara un asalt contra redutei
Grivita No. 2, dar furs respin§i 2).
1. In memoriile Regelui Carol I, data consiliului este arAtata ca fiind 13
Septembrie. Ibidem, pag. 61.
2. Ibid., pp. 62-64.

www.dacoromanica.ro
92 B. V. BOSSY

...Acest insucces al Romani lor dovedi imposibilitatea unui

nou asalt.

Pag. 21.
La sosirea sa, generalul Todleben a vrut sa cunoasca nu-
marul armatei ruso-romane. Numarul Ru§ilor a fost calculat
la 34.000 oameni, numarul Romani lor la 40.000 oameni. In
adevar insa erau 60.000 ru§i Si 27.000 romani 1).

Pp. 38-41. Acfiunea armatei romane la Plevna dela 13 Sep-

tembrie la 24 Octombrie 1877.
La 12 Septembrie, trupele ruse, cu exceptia a doua companii,
parasira reduta Grivita No. 1, care a fost ocupata de trupele
romane. La 13 Septembrie Turcii facura o sfortare spre a lua
inapoi reduta, dar flied respin§i... Printre trupele romane
care in timpul atacului a§teptau A. fie schimbate s'a pro dus
o invalma§eala, iar o parte din soldati se grabira sä iasa din
reduta cu toate incercarile ofiterilor de a-i reline. Alte doua
batalioane sosira la reduta dupa respingerea Turcilor, coman-
dantul for intreprinse cu energie repararea stricaciunilor pri-
cinuite redutei de focul artileriei.
La 15 Septembrie, ora 5 dupa amiaza, Turcii incepura din
nou sa atace reduta cu forts considerabila. Se apropiara de
data aceasta in doua coloane. Cele doua batalioane roma-
ne§ti §i cele doua companii ruse§ti can se aflau in reduta au
fost grabnic intarite cu doua batalioane ale regimentului
din Arhangelogorod : unul din ele infra in reduta, pe cand
cellalt §i-a luat pozitiunea pe stanga de unde putea bombarda
pe Turci in flanc. Mai sosira §i doua batalioane din vechiul
regiment din Ingermanland. Trupele ruso-romane reu§ira
prin sfortarile for unite sä respinga atacul inamicului, executat
de data aceasta din ordinul lui Osman Pa§a care trimisese
intariri in acest stop. Vazand ca nu izbutesc, Turcii nu au
mai atacat de atunci incolo acea reduta.
Romanii incepura acum sa desfa§ure o vie activitate in
1. Efectivnl armatei romane de operatiuni era de 58.700 oameni. Ibid., p. 18

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 93

executarea lucrArilor de tran§ee : ei terminara repararea corn-

pieta a redutei pans in ziva de 18 Septembrie, o legal% de
pozitiunea rezervelor printr'un *ant larg §i adanc, construira
prima paralela de asediu §i a§ezara bateriile pentru bombar-
darea atat a redutei Grivita No. 2 cat §i a fortifica %iunilor
inamice din grupul central.
Romanii hotarara sa atace la 18 Septembrie reduta Gri-
vita No. 2. Dupa asaltul din 11 Septembrie, Turcii nu au in-
cetat de ali intari apararea §i, Fara a socoti tranwele incon-
juratoare, erau acum in stare sa respinga un atac cu patru
linii de foc de arme din reduta : 2 linii erau a§ezate pe plat -
formele largi instalate pentru tragatori pe metereze, celelalte
2 linii se aflau pe platformele pentru tragatori construite pe
partea exterioara a §antului. In afara de acestea, se mai gasia
Inca o linie in fundul §antului, gata sä primeasca cu baione-
tele pe cei ce ar indrazni sä coboare acolo. Distanta dintre re-
dutele No. 1 §i No. 2 ale Grivi %ei era de aproximativ 300 metri.
Turcii puteau a§tepta intariri in deosebi din lagarul Ba§-
Tabia, situat la vreo 2 km. de reduta No. 2. Brigada 1-a a
diviziei de infanterie rusa executa demonstra %iuni energice
contra acestui lagar turcesc.
Dupa izvorul cel mai autorizat, atacul Romanilor avu loc
in modul urmator : pe 1-a paralela fu a§ezat un batalion in
formatiune de tiraliori ; regimentele 5 §i 6 de dorobanti, cari
urmau sä sprijine pe tragatori, se stabilira in dosul lor. La
ora 3 dupa amiaza, batalionul de tragatori inainta, ajunse
la tranpea inamica dar, nefiind sustinut la timp, trebui sä
se retraga. Regimentul 5 dorobanti, care la inceputul atacului
fusese dus la paralela 1-a, reincepu atacul dar, intampinat
de un foc violent de arme, fu curand silit sä dea inapoi ; regi-
mentul 7 dorobanti, care ajunsese la paralela tocmai cu aju-
torul regimentului 5, a fost dezorganizat §i invaluit in retra-
gere a acestuia 1).
In urma acestei infrangeri, Romanii se hotarira sa continue
lucrarile for de asediu §i sa nu reinceapa asaltul decat atunci

1. toc. cit.

www.dacoromanica.ro
94 R. V. BOSSY

cand se vor afla mai aproape de inamic. Romanii au reusit

sa construiasca pang la 18 Octombrie a 2-a, a 3-a si a 4-a pa-
ralela, ultima la o distanta de 40 metri de santul redutei ina-
mice. Pe prima paralela au asezat o baterie de patru mor-
tiere si au facut mai multe transee de legatura. Din pricina
ploilor erau peste 30 centimetri de apa in transee, ceeace
ingreuia mult efectuarea lucrarilor si silea pe soldati sa ra-
mana tot timpul in picioare, din care cauza trebuiau schim-
bati zilnic...
Turcii bombardara pe Romani, in timpul execularii lucra-
rilor lor, cu foc de arme si de artilerie. Aproape in fiecare
noapte, Incepea din amandoua partite un tir violent in cursul
careia cele dou'd parti erau convinse ca respinsesera atacurile
celeilalte. In afara de aceasta, Turcii intarira simtitor for-
tificatiunile for si legara reduta Grivitei de pozitia de langa
Bas-Tabia printr'o transee de comunicatiune partial aco-
perita, inlesnindu-se mult prin aceasta sosirea rezervelor.
Pe langa efectuarea lucrarilor de fortificatiune, Romanii
mai intarira si spatele pozitiunilor for precum si aripa dreapta.
Ei construira in spate reduta Alexandru asezand baterii in
jurul ei, iar la aripa dreapta reduta Craiova. Mai departe,
inspre Vid, au pus posturi cari, prin patrule de cavalerie, erau
in legatura cu cavaleria aflata la vestul acestui rau.
La 19 Octombrie, Romanii intreprind pentru a doua oars
asaltul redutei Grivita No. 2. De data aceasta ei trebuiau
sa inainteze dela paralela 4-a distanta de vreo 60 pasi pe teren
descoperit pans la santul inamicului. Asaltul a avut loc la
cererea comandantului diviziei a 4-a) colonelul Angelescu.
Ca ajutor avea pe maiorul Liegnitz din statul-major general
prusian, un ofiter viteaz si foarte abil.
In vederea asaltului, s'au adus la paralela 4-a gabioane
umplute cu lana si piei de oi, de dimensiuni atat de marl
!neat sa poata acoperi, ca niste metereze, pe soldatii cari be
rostogoleau din spate. Inainte de atacul propriu zis, Romanii
au facut cateva atacuri false spre a insela pe Turci asupra
momentului cand urma sg aiba loc adevaratul asalt. Dupa
focul violent a 48 tunuri romanesti si a vreo 24 tunuri rusesti

www.dacoromanica.ro
 MARTIIRM FirmawDEzE 95

incepu asaltul. Pionierii, impingand in fata for gabioanele

ajunsera la ,cant in care lama sa caza gabioanele, fiind apoi
aproape toti ucisi. Coloanele de atac furs silite s'a se opreasea
din cauza focului turcesc si, dupa mai multe tentative noug,
trebuirg ssa se retraga. Un atac nou fu executat in timpul noptii,
dar nici de data aceasta nu izbuti 1).
Perderile romanesti s'au ridicat la 1000 oameni 2). In
urma acestei infrangeri, Romanii renuntara la planurile
for de a lua reduta cu asalt incepm% lucrari pentru aseza-
rea de mine explozibile. Divizia 4-a a fost inlocuita, dupa
asalt, prin divizia 2-a si a famas mai intai in rezerva, tre-
cand apoi, in timpul perioadei a 2-a, la aripa dreapta intre
reduta Craiova si Vid 3).

Activitatea Cavaleriei, pag. 315.

...Romanii s'au concentrat pe pozitiunea dintre Grivita si
saiul Verbita, ...lungimea pozitiunilor fiind de 61/2 km...
Intrucat infanteria romaneasc5 se compunea din 22.500 oa-
meni, se putea socoti deci aproximativ 3.500 oameni la fie-
care kilometru al pozi(iunilor lor.

Pag. 319.
...De acum, intregul corp al cavaleriei se afla pe malul
stang al Vidului si era compus din urmatoarele trupe :
brigada romans de rosiori a colonelului Creteanu 4) (2 re-
gimente), brigada romans de calarasi (regimentele 5 0 6 5),
...1 baterie romans &Mare. In total 12 regimente si 30
tunuri.
Daca aceasta cavalerie ar fi fost in totul conforms cu
ordinea de bAtae s'ar fi ridicat la urmAtoarele cifre consi-
derabile :

1. Ibid., pp. 67-69.

2. Morti 41 raniti : °Merl 23, oameni de trupa 964. I. c.
3. Ibid., pag. 70.
4. Reg. 1, 2 ro5iori.
5. Comandata de col. Formac.

www.dacoromanica.ro
96 B. V. BOSSY

Corpul comandat de Generalul Kriloff :

4 regimente romanesti 2.304 sabii

Total . . 7.800 sabii

Deta samentul comandat de Generalul Laskareff :

1.324 sabii
Total general 11.124 sabii.

De fapt insa, din cauza perderilor si a contra-ordinelor,

nu trecea de 5-6.000 cavaleristi, din cari 3.500 apar %ineau
corpului comandat de generalul Kriloff... Astfel, brigada de
rosiori se compunea din 7 escadroane in loc de 8, iar brigada
de calarasi din 6 escadroane in loc de 8.
Generalul Tutolmin observa : Trebue adaogat la aceasta
ca toata aceasta cavalerie, cu singura excepfiune a Romdnilor,
nu se afla Intr'o stare prea stralucita".
In seara de 19, se pare Ca dispoziliunea cavaleriei era ur-
matoarea : langa satul Gorni-Etropol se aflau 4 regimente
romanesti cari-si asezara avangardele spre Plevna, intre
satul Dolni-Etropol si soseaua Sofiei ; in afara de acestea un
escadron romanesc era trimis in satul Magalet.

Pag. 326.
Sosind in Dolni-Dubnik, generalul Kriloff afla dela coman-
dantul escadronului romanesc din Magalet ca trupele inamice
inaintau pe malul stang al Iskerului... Generalul Kriloff tri-
mise atunci doua escadroane ale Dragonilor din Astrahan"
spre Magalet, pentru a veni in ajutorul Romanilor.

Pag. 330. Inainlarea inamicului.

Romanii se aflau langa Etropol. Generalul Kriloff afland
ca doua coloane inamice iesisera din Plevna, din cari una
se indrepta spre Etropol,... dete ordin rezervelor sale de a
sari in ajutorul Romanilor.

www.dacoromanica.ro
 MARTI:WI FINLANDEZE 97

Pag. 335. Dupti lupla.

...0 brigada de calara§i se opri intre satul Etropol §i brigada
Kurnakoff.
Pag. 337.
Principe le Carol trimise generalului Kriloff ordinul urma-
tor : In cazul In care inamicul mai numeros (infanterie
§i artilerie) v'ar obliga sa parasiti pozitiunile langa §oselile
spre Vidin §i Sofia, va yeti retrage la Riben. Intregul teren
dintre Vid §i satul Brest trebue fortificat de D-v., cat de
departe posibil. In satul Gulianita se afla regimentul 4 ca-
lara§i, cu care NI yeti pune in legatura. Doresc ca Dv. sa
paziti acest teriotoriu astfel incat nimeni sa nu poata trece
fara §tiinta dv. Tinta deta§amentului dv. trebue deci sa fie de
a apara armata contra oricarui atac de cavalerie. Riben este
Ocupat de 1 batalion §i 4 tunuri ; la Kreta §i Samlin se afla
deasemeni ate un batalion.
Pag. 338.
Generalul Kriloff i§i parasi pozitia §i pleca la 24 Septem-
brie spre Trestenik, lasand langa Etropol brigada de la Don
§i brigada calara§ilor ')... Generalul Kriloff intreprinse atunci
un mar§ in directia Rahovei... §i constata ca garnizoana aces-
tui ora§ era compusa din 3 batalioane cu 4 tunuri, ceeace
era cunoscut de mai inainte de infanteria romans care ob-
serva ora§ul de pe malul opus...
0 trupa putin numeroasa de cavalerie romaneasca se afla
la Bivolari ; ea nu depindea de generalul Kriloff.
In noaptea dela 30 Septembrie spre 1 Octombrie, coman-
dantul suprem al armatei romane, generalul Cernat, sosi
la generalul Kriloff. Aceasta vizita avea de stop : 1) de a-§i
da seama personal de a§ezarea trupelor §i de starea deta-
§amentului generalului Kriloff, 2) de a propune trupelor ruse
aflate in dosul Vidului de a ajuta pe Romani inteo recunoa-
§tere la Opanez pe care ace§tia aveau intentiunea s'o intre-
prinda a doua zi. Printr'un acord intre cei doi generali se ho-

1. Comandatd de col. Formac.

7

www.dacoromanica.ro
98 K. V. BOSSY

tart ca initiativa asistentei pe care Rusii urmau s'o presteze

a doua zi Romani lor sa fie Incredintata generalului Cerno-
suboff, in calitatea sa de comandant al trupelor dela Etropol,
can aveau sa opereze independent pail la sosirea generalului
Kriloff cu fortele principale.
Turcii insa o luar6 inainte Rusilor si Romani lor. La ora 8
avanposturile raportara cä din Plevna esiau 6 batalioane
de infanterie si 6 escadroane de cavalerie cu cateva tunuri
si ca acest detacament era urmat de care. Brigada de la Don,
care se afla gata spre a veni in ajutorul Romani lor in cursul
recunoasterii lor, trebuie sä fnainteze numaidecat contra
Turcilor... Prevenit de cele intamplate, generalul Kriloff a
putut sosi la timp din Trestenik cu regimentul Cazacilor din
Cuban, cu rosiori §i cu 26 baterii. El dete indatA ordin celor
doug baterii &á se alinieze al'aturi de Cazacii de la Don ; Ca-
zacii §i rociorii urmau sä acopere artileria... Spre sfarsitul
luptei, pe la ora 3 dup6 amiaza, generalul Kriloff a fost in-
format de Romani ca recunoacterea ce proectaserI a fost
amanata.
Pag. 364.
La 22 Octombrie,... detasamentul generalului Cernosuboff
a fost intarit cu 5 batalioane romanesti §i bateria for de tunuri
cu tir lung... In seara zilei de 22, brigada de calarasi a colone-
lului Formac inlocui la Magalet detacementul lui Cerevin.
Pag. 488. Deta§amentul dela Lovcea.
Detasamentul trebuia sä apere Lovcea ci, in acelac timp
sa fact legatura Intre armata dela Plevna §i corpul 8 de
armata aflat la Sipka, sä ocupe orasul Sebri precum si pa-
surile Traiansk §i Raelitz in Balcani. De aceea, comandan-
tul detasamentului dela Lovcea se afla sub ordinele Princi-
pelui Carol al Romaniei §i trebuia sa raporteze toate eveni-
mentele importante generalului Radeztki. Dupa Cava timp
insa, detasamentul a fost trecut sub ordinele directe ale
comandantului suprem al armatei dela Dunare 1).

1. Marele Duce Nicolae Nicolaevici.

www.dacoromanica.ro
 MARTUREL FINTLANDEZE 99

Pag. 498. Activitalea infanteriei in Septembrie §i Octombrie,

pe timpul asediului Plevnei de catre cavalerie.
...La vest de Vid s'ar fi putut repartiza mai mult decal o
divizie, chiar intreaga armatsa romans de pilda, care ar fi
putut atunci executa mai sigur asediul Plevnei dinspre Apus...
Vitejia ardtatti de Romdni in cursul atacurilor for asupra
redutei Grivija No. 2 nu a repurtat tolu# izbdnda, mai ales
din viva RuOlor cari, adoptdnd alt plan de acjiune,ili mdrgi-
nird participarea in aceste lupte numai la demonstra(iuni.

CAP. VII.
Incercuirea gi asediul Plevnei.
Pag. 550.
. ...A doua zi dupa consiliul de rasboi din 3 Octombrie, ge-
neralul Totleben a fost numit ajutor al Principelui Carol,
cu dreptul de comandament asupra trupelor ruse.
Pag. 610. Planul de luptd ldngd Gorni Dubnik.
La 22 Octombrie, generalul Gurko primi din partea gene-
ralului Totleben o nota scrisa continand un ordin al Altetei
Sale Principelui Carol, comandantul armatei. Ordinul dat
generalului Gurko era de a ocupa §oseaua Sofiei §i terenul
la vest de Vid. In acest stop i se punea la dispozitie, in afart
de celelalte trupe, 8 batalioane romeme§ti, printre cari acel
aflat in Demirkioi 1).
Pag. 616. Planul de luptel al generalului Gurko pentru batalia
de lcinga Gorni-Dubnik.
Doua din detapmentele puse la dispozitiunea generalului
Gurko urmau s6 opereze contra Plevnei. Unul din aceste de-.
ta§amente, compus din 5 batalioane romane§ti, 7 sotnii §i
12 tunuri, sub comanda generalului Cernosuboff, trebuia
srt ias'a din Dolni-Etropol, sa ocupe pozitia din fata podului
de peste Vid §i ssa deschida de acolo focul contra redutelor
dela Opanez §i a fortificatiunilor de lang6 pod...

1. Ibid., pag. 71.

www.dacoromanica.ro
100 P.. V. BOBBY

Pentru executarea demonstra%iunilor contra Dolni-Dubni-

kului an fost desemnate doua detasamente, unul comandat
de generalul Arnoldi §i compus din 2 batalioane romanesti,
19 escadroane si 16 tunuri urma sa porneasca dela Dolni
Etropol, iar cellalt... sä soseasca dela Sud-Est. Misiunea co-
muna a acestor doua detasamente era de a reline pe Turci
la Dolni Dubnik si de a-i Impedeca sa villa In ajutorul gar-
nizoanei dela Gorni-Dubnik 2).

Pag. 618.
...Dona detasamente de cavalerie trebuiau sa fie trimese
la Radomirtzi, unul dela Vest prin Ciumakovtzki format
din 8 escadroane romanesti cu 8 tunuri cellalt dela Lovcea.

Anul 1889, pag. 46. Dernonitrafiunile contra Dolni-Dubni-

kului in timpul luptei de ldngti Gorni-Dubnik.
...Coloana generalului Arnoldi (2 batalioane romanesti 2),
19 escadroane, 16 tunuri) s'a format la ora 7 dimineata In
ordine de batae, la 3 km. la Nord de Dolni-Dubnik, si s'a In-
dreptat apoi in direc%iunea Sud-Vest cu scopul de a se aseza
intre Dolni Dubnik i Gorni Dubnik. In timpul acestei mi§-
earl, detasamentul a fost bombardat din partea de Vest a
redutelor turcesti. Bateria de artilerie calareata a Romanilor,
acoperita de dragoni, a ra'spuns atunci focului inamic. Cand
coloana 1ntreaga trecu In fata bateriei, aceasta 10 muta po-
zitia fnainte, constituind astfel Impreuna cu excorta ei un fel de
avangarda de flanc pentru restul detasamentului in mars. Putin
la nordul soselei Sofiei a fost pusa o baterie de 12 tunuri care
si ea a tras tot timpul in potriva dusmanului. Escorta cea
mai apropiata a bateriei o formau husarii §i rosiorii 8) ; la stAnga
acestora luara pozitie dragonii dela Ekaterinoslav, dupa ce
au izgonit niste tragatori turci de pe un ogor de porumb aflat
acolo. Cele doua batalioane romanesti sosira pe campul de
lupta ci schimbara dragonii, construinduli fntarituri pe pozitii.
1. 1. c.
2. Batalionul 2 vanatori Qi tin batalion din regimental 16 dorobanti, 1. c.
3. Brigada de ro5iori comandat' de col. Creteanu, I. c.

www.dacoromanica.ro
 MAI:MOBIL ITETLANDBZB 101

Detasamentul continua pana seara un tir de artilerie viu

contra fortificatiunilor inamicului...

Pag. 47. Demonstraliunile contra Plevnei in timpul luptei de

lcingti Gorni-Dubnik.
In noaptea spre 24 Octombrie, detasamentul generalului
Cernosuboff I) a Intarit pozitiunea de pe malul stang al Vi-
dului, in fata podului, de unde a bombardat a doua zi cu
artileria sa fortificatiunile turcesti cele mai apropiate...
...La ora 7 dimineata, Romanii incepura sa bombardeze
re duta Grivita No. 2...
Pag. 199 Dispozi(iuni in vederea luptei de langil Teliq. 28 Oct.
Detasamentul generalului Arnoldi 2) are de executat o de-
monstratiune energica contra Dolni Dubnikului spre a refine
Turcii pe pozitiile lor, Impedecand sa ne atace langa Gorni
Dubnik.

Pag. 206. Demonstraliunile In timpul luptei dela Teli$. 28 Oct.

...In acea zi... 60 tunuri romanesti continuara focul fara
incetare...

Pag. 209. Ordinea de bcitae a trupelor dupti lupta dela Telif

Extras al ordinului de zi din 30 Octombrie :
...Brigada de tragatori din garda imperials cu o baterie
din brigada 1-a de artilerie din garda va ocupa pozitiunea In
fata Dolni-Dubnikului, ocupata anterior de cavaleria gene-
ralului Arnoldi si de Romani...
Cavaleria generalului Arnoldi pleca la Gorni Etropol ; Ro-
manii urmau sä plece dela Dolni Dubnik la Gorni Etropol
spre a se uni acolo cu divizia 4-a romana de infanterie ; 2 re-
gimente de calarasi trebuiau sa ocupe fosta pozitie a lui Cer-
nosuboff Intre Gorni gi Dolni Etropol... Toate miscarile pre-
vazute in ordinul de zi trebuiau executate la 31 Octombrie.

1. Din care Wean parte 5 batalioane romineW, V. Sopra.

2. Din care Mean parte 2 batalioane romine§ti. V. Sopra.

www.dacoromanica.ro
102 B. V. BOBBY

Pag. 213. Dupa evacuarea Dolni-Dubnikului.

...Pe inaltimile de langa Trina se aflau brigada 2-a a divi-
ziei a 3-a de infanterie din garda, la stanga ei era divizia a 3-a
de grenadieri al carei flanc stang se aseaza langa Romani..

Pag. 218. Repartizarea trupelor dupa ordinul de zi din 2 Novem.

...10) Cele doua regimente de calarasi se vor aseza in fata
Demirskioiului, intre Vid si falanga stanga pe pozi %ia inta-
rasa de Romani...

Lanful avanfposturilor la 111/2 km. in fella fortificafiunilor.

...In fata pozitiunilor romanesti se vor aseza 3 companii,
dupa aprecierea comandantului diviziei a 4-a romane 1). Fa-
langa dreapta a diviziei a 3-a de infanterie din garda si fa-
langa stanga a lantului Romanilor trebue neaparat sa se in-
tinda pana la Vid...
Pichetele de cavalerie in fafa avantposturilor de in
...In fata lantului romanesc se vor aseza 3 pichete din re-
gimentele de calarasi...

Pag. 221. Aprovizionarea.

Divizia 2-a din garda si divizia 4-a de cavalerie vor ingriji
de procurarea numarului necesar de vite pentru aprovizionarea
corpului gardei, a diviziei a 3-a de grenadieri si a trupelor
romane....

Pag. 261. Acfiunea trupelor de asediu dela 24 Octombrie la 15

Noembrie.
In momentul inceperei operatiunilor generalului Gurko
langa soseaua Sofiei, Romanii aveau urmatoarele pozitii :
Divizia 2-a se afla in fata redutei Grivita No. 2, divizia 3-a
in fata redutelor Bucova-Lipa $i Bas-Tabia, 5 baterii din
divizia 2-a formau o rezerva mobila in spatele redutei Cra-
iova, divizia 4-a se %inea in rezerva langa Verbita. Aripa
dreapta dela reduta Craiova la Vid era sub paza cavaleriei

1. Colonel Al. Anghelescu.

www.dacoromanica.ro
 MARTI:MU NINLANDE ZE 103

romane, care mentinea si legatura cu cavaleria rusa la vest

de Vid.
De indata ce corpul gardei incepu sa soseasca, divizia 4-a
inainta spre Vid Tanga Riben, in acelas timp rezerva mobila
isi aseza avanposturile In directia redutelor dela Opanez.
La 24 Octombrie, 7 batalioane, 34 tunuri si cea mai mare
parte a cavaleriei romane luara parte la demonstratiunea
generalului Arnoldi contra Dolni Dubnikului. In aceeasi zi,
brigada colonelului Formac Inainta pe amandoua malurile
ale Iskerului, dela Magalet spre Ciumakovtzki si Cervenberg.
Bateriile bombardau aprig Plevna.
La 28 Octombrie, Romanii bombardara din nou Plevna,
1ndreptandu-si pentru prima oars focul in potriva redutelor
dela Opanez.
La 29 Octombrie, divizia 4-a romana trecu Vidul 1) si se
indrepta spre Gorni Etropol... Dupa sosirea diviziei a 3-a
de grenadieri, o parte din divizia romana s'a intors pe ma-
lul drept, restul a ramas pe pozitia dintre Dolni Etropol si
Vid (unde si-a avut apoi pozitia brigada 1-a din divizia 5-a).
Romanii an ramas pe aceasta poziiie pana la 15 Noembrie.

Pag. 271. Corespondenfa intre generalul Totleben §i A.S.I.

Marele Duce Nicolae, comandant suprem al armatei dela Du-
Wire, privitoare la ordinele de dat trupelor ,ii comandanfilor tor.
Comandantul suprem catre generalul Tolleben :
...,,In timpul aflarii mele aci, am gasit necesar sa reparti-
zez Coate trupele care opereaza pe teatrul de fasboi dela Vest
In trei grupuri : 1) un detasament menit sa asedieze indata
Plevna, 2) detasamentul care opereaza pe malul stang al
Vidului si 3) detasamentul dela Lovcea-Selbi. Primul deta-
sament este format din armata romana, din corpurile de ar-
mata IV si IX, precum si din trupele destinate a fi adaogate
acestor corpuri de armata. Acest detasament va fi trecut
sub comanda Principelui Carol al Romaniei si sub directa
dv. conducere, In calitate de ajutor al sau... Nicolae".

1. 1. c.

www.dacoromanica.ro
104 R. V. BOSSY

Celelalte doua detasamente ILIA. puse sub ordinele gene-

ralilor Gurko si Kastzeff...
Potrivit corespondentei de mai sus, trupele ruse Tanga
Plevna primeau doi comandanti cu totul independenti unul
fata de celalt, fara a mai aminti pe Principe le Carol care, desi
purta titlul de comandant suprem al armatei de Vest, nu
comanda de fapt decat trupele romane...
Detasamentul generalului Totleben era compus din 63
batalioane, 6 sotnii si 264 tunuri ; detasamentul generalului
Gurko din 65 batalioane, 76 escadroane si sotnii si 252 tu-
nuri, in afara de acestea divizia 4-a romana si o brigada de
calarasi (12 batalioane, 8 escadroane, 36 tunuri) se afla sub
ordinele sale. La dispozitia directs a Principelui Carol se
aflau diviziile romane 1 si 2, precum si 6 regimente de card-
rasi, adica : 30 batalioane, 24 escadroane si 70 tunuri.

CAP. VIII.
Luarea Plevnei.
Pag. 456.
...Divizia 4-a romana, care se afla pe pozitie la Nord-Est
de divizia 1-a de infanterie din garda pana in satul Demirs-
kioi, a fost trecuta acum sub ordinele generalului Daniloff
comandantul diviziei a 3-a a garzii si urma sä Lea loc gre-
nadierilor, retragandu-se la stanga spre a ocupa pozitia dela
Dolni Etropol pana la Bivolari pe malul Vidului, unde avea
sä faca legatura cu trupele de pe malul cellalt...

Pag. 457.
Dupa ocuparea de catre divizia 3-a de grenadieri a pozi-
%iei dintre aripa dreapta a diviziei 1-a a garzii si satul Dolni
Etropol, divizia 4-a romana trebuia sä mentina si sa apere
pozitiunea aflata intre satul sus mentionat si malul Vidului
langa Bivolari. Aceasta pozi %iune lungs de aproape 5 km.
era prea intinsa pentru a putea fi aparata de divizia romana.
In afara de aceasta, pozitia mai prezinta si alte inconveniente :
Tanga flancul de Vest, pe malul opus, se afla satul Bivolari,

www.dacoromanica.ro
 MART ln:LIT FINLANDEZ;B 106

cercetat des de Turd, can, in modul acesta, puteau primi in-

formatiuni amiinuntite privitoare la repartizarea trupelor
aliate. De mai mare insemnatate Inca era un deal la Sudul
satului acesta, care domina intregul teren la Vest de Vid si
pe inaltimea caruia Turcii ar fi putut aseza baterii si bom-
barda intreaga regiune pans in satele Dolni Etropol si De-
mirskioi. Spre a nu lasa acest avantaj inamicului si, pe de alts
parte, pentru a dobandi o legatura mai puternica cu Romanii
la dreapta Vidului, generalul Gurko hotari sa ocupe dealul
in noaptea dela 11 la 12 Noembrie. Misiunea de a ocupa dealul
a fost incredintata batalionului 4 romanesc in formatiune
de tiraliori, precum si companiei a 12-a a regimentului gre-
nadierilor din Astrahan. In seara zilei de 11 Noembrie, aceste
trupe trecura pe jos Vidul si ajunsera la deal, fara sä li se
opuna vreo rezisteata. Aci avura timpul sa construiasca, in
timpul noptii, o luneta" mica si cateva transee. Cand Turcii
zarira dimineata nouile fortificatiuni, ei au deschis un foc
de arme foarte viu asupra for din redutele dela Opanez, la care
au raspuns grenadierii si Romanii. Noaptea urmatoare, un
al doilea deal, la Est de cel precedent, a fost si el intarit. De
oarece pozitiile Romanilor se intinsesera prin ocuparea coli-
nelor de pe malul drept al Vidului ii s'au trimes zilnic ca ajutor,
cu Incepere dela 13 Noembrie, cate trei companii din brigada
2-a a diviziei a 3-a de grenadieri.
Armata dela Plevna a fost Impartita la 15 Noembrie in mo-
dul urmator un detasament la Vest si un detasament de
asediu. Acesta din urma, compus din 120.000 oameni, cu 522
tunuri de camp, 21 tunuri de asediu, 6 mortiere si 6 mitra-
here, se afla sub ordinele directe ale generalului Totleben,
in calitatea sa de ajutor al Principelui Carol. Ostirea aceasta
era impartita in 6 sectoare 1).
Pag. 459.
Primul sector se Intindea din satul Bivolari pans la Gri-
vita si era format din diviziile romane 1 si 2 de sub comanda
generalului Cernat.
1. Ibid., pag. 73 si schita 16.

www.dacoromanica.ro
106 R. V. BOSSY

Pag. 460.
Sectorul al saselea, la Vest de Vid, coprinzand pozitia de
Tanga Bivolari pe malul drept al raului, era aparata de... di-
vizia a 4-a romans cu artileria ei,... si de un regiment de ca..
larasi. Comandant era generalul Ganetzki.

Pag. 460-463 Activitatea in diferitele sectoare dela 15 No-

embrie la 16 Decembrie.
Primul sector : In tot timpul asediului, Romdnii au lucrat
cu un zel admirabil. Li s'ar li putut imputa mai de grabd
bel§ugul de fortificaliuni decal lipsa tor. In deosebi de remar-
cabil a lost numdrul fortilicafiunilor inchise pe cari le-au cons-
fruit in spetele lor.
Cu ajutorul acestor fortificatii, Romanii puteau astepta
fara teams atacurile turcesti, desi pozitiunea pe care o ocu-
pau (cam 10 km. lungime) era prea intinsa pentru fortele Tor...
Printre lucrarile efectuate de Romani langa Plevna trebuesc
semnalate si lucrarile de mina. Dupa ultimul for asalt neiz-
butit contra redutei Grivita No. 2, Romanii hotarira sa sub-
mineze aceasta reduta si s'o arunce in aer inaintea unui nou
asalt. In acest stop ei 1naintara cu transeele si construira o
galerie de mine dela paralela 3-a afraid la o distanta de
30 m. de reduta pans sub zidul redutei unde asezara 3
mine. Apoi au construit o galerie dela paralela 4-a inainte,
punand 3 mine sub platforma fatadei Sud-Vest. Aceste lu-
crari migaloase nu au adus Ins foloasele asteptate caci, desi
executate de Romani cu cel mai mare secret posibil, full to-
tus descoperite de Turci caH, la randul for subminara partea
de Vest a redutei. Vestea aceasta ajunse pans la Romani si-i
opri de a face sa explodeze minele for si de a intreprinde un
nou asalt. Desi lucrarile Romanilor erau demne de toata lauda
din punctul de vedere cantitativ si erau executate cu des-
toinicie si precizie, ele dadeau 1nsa dovada de mai putina
competenta technics cleat acelea ale Rusilor si Turcilor si Mau
uneori de dorit din punctul de vedere calitativ (forma si pla-
sarea pe teren). Se 1ntampla si uneori ca Romanii sä lase la
o parte fortificatii necesare spre a efectua, cu mult zel, altele,

www.dacoromanica.ro
 MARTTIRLI FINLANDEZE 107

inutile. Astfel, de pilda, comandantul corpului IX de armata

rus raporta, dupa o inspectie a redutei Grivita No. 1, ca in
partea acestei redute ocupate de Romani §anturile erau joase
§i umplute cu petri§. Se spunea ca tran§eele din imprejurimile
redutei fusesera a§a de neindemanatec planuite incat tirul
armelor nu era eficace cleat pe o portiune de teren de 150
pa§i in fata traneelor.
In legatura cu activitatea Romani lor langa Plevna, trebue
amintita de asemenea aci o expeditiune la Rahova, la care
§i Romanii au luat parte.
...Spre a se taia drumul lui Osman Pa§a, prin Rahova, la
Vidin, s'a hotarat ca Rahova trebue luata Turcilor. Un deta-

de generalul Meiendorff ,
§ament a fost construit in acest stop din 4 regimente ruseqti
de cavalerie cu o baterie de artilerie calareata comandate
precum §i 71/2 batalioane de
infanterie, 3 regimente de cavalerie §i 30 tunuri toate din
armata romans 1). In acest numar sunt socotite toata cavale-
ria §i 3 1/2 batalioane ale trupelor romane dela Plevna, §i 4
batalioane cu 6 tunuri dela trupele romane insarcinate cu
paza Dunarii. Cifra totals a trupelor romane din acest deta-
'ament se ridica la 5.050 oameni 2).
...S'a stabilit data de 19 Noembrie pentru asaltul contra
fortificatiunilor Rahovei. Romanii izbutira sa is cateva
tran§ee inamice. Asaltul totu§i, in ansamblul lui, n'a avut
succes. In ziva de 20 Noembrie, deta§amentul a ramas la
Rahova fara sä relnoiasca atacul. In noaptea dela 20 spre 21
Noembrie, granizoana turceasca (1300 oameni cu 3 tunuri)
reu§i sa respinga un batalion roman slab care-i taia drumul
spre Vidin, apoi fugi inapoi in cetate. Perderile Romanilor
langa Rahova s'au cifrat uci§i §i ran* laolalta la 9
ofiteri §i 300 soldati 3).
Cu Incepere de la sfar§itul lunei Noembrie, cate 15-20
§i totul
dezertori turci se predau zilnic la pozitiile romaneqti

1. Sub comanda colonelului Slaniceanu.

2. Pentru cifrele exacte, a se vedea Ibid., pag. 78.
3. A se vedea Ibid., pp. 77-81.

www.dacoromanica.ro
108 IL V. BOSSY

arata ca du§manul se va hotari in curand sa pue capat, intr'un

fel sau altul, asediului din jurul sau.
La 26 Noembrie, cateva reigmente romane§ti, cu un numar
corespunzator de tunuri, au fost concentrate langa fortul
Alexandru, de unde pornira la Demirkioi. Scopul acestei
actiuni era de a se afla care era timpul necesar pentru o atare
mi§care. Cu toata starea jalnica a drumurilor, mi§carea pana
la Vid, a fost executata in 3 ore.
La 10 Decembrie, pe la ora 2 dimineata, avanposturile aripei
drepte romane in§tiintara ca Turcii i§i concentrau trupele
langa podul de pe Vid §i lucrau la construirea unui al doilea
pod langa eel dintai. Cam dupa doua ceasuri, avantposturile
aripei stange raportara ca Turcii evacuasera reduta Grivita
No. 2. Astfel fiind, generalul Cernat dadu ordin diviziei a 2-a
romane de a ocupa reduta 1).
In fruntea diviziei inainta compania a 3-a de pionieri ai
card ofiteri descoperira 3 mine in reduta §i avura timpul A.
le tae funiile, carora li se pusese deja foc, astfel incat minele
nu au facut explozie. Dupa ocuparea redutei, divizia 2-a ro-
mans se indrepta, impreuna cu divizia 3-a romans, spre
taberele de la Bucova-Lipa. Artileria romcineasca deschise un
loc energic contra acestor tabere, care tinu pada ce comandan-
tul corpului IX de armata rus vesti ca lagarul fusese parasit
de Turd. El a fost atunci ocupat Para rezistetta de Romani.
Pe la ora 6 dimineata, in aceea§ zi, generalul Totleben
a dat ordinul ca 4 batalioane romane§ti sa fie trimese, cu
3 baterii, spre Demirkioi, ceeace s'a executat.
Divizia 4-a romans, precum §i brigada ei de rezerva, inainta
in directia redutelor dela Opanez, dar nu putu mentine multa
vreme aceasta pozitie. La urma, dupa ce i§i dadura seams
ca once incercare de a ie§i din cetate le era zdrobita, Turcii
ridicara steagul alb Si, 2.000 la numar, se Mara luati pri-
zonieri de Romani. In ziva aceea, pierderile Romani lor du fost
nule, sau in once caz minime.

1. De fapt, It.-colonelul Cotrut, comandantul reg. 6 little, ocupft reduta

Ibid., pag. 74.

www.dacoromanica.ro
 btkurtraii FINLANDEZE 109

Pag. 466.
Sectorul al doilea : Autorul aminte§te din nou ocuparea de catre Ro-
mAni a redutei Grivita No. 2 td a lagarului Bucov-Lipa.

...Pe cand divizia 31-a de infanterie rusa inainta spre Vid,

o parte din Romani sosi din Bivolari peste dealurile dela
Opanez la punctul in care paraul Grivita se varsa in Vid.
0 parte mai mica din prizonierii turd a fost trimisa la pozi-
tiile romane§ti, restul a fost incredintat pazei regimentului
123 din Koslov...
Anul 1891, pag. 259.
Sectorul al saselea : ...Pozitiunea de nord a sectorului al
saselea a fost infanta de divizia 4-a romana.

Pag. 260.
Trupele aflate la dispozitia generalului Ganetzki in secto-
nil al §aselea cuprindeau : ...divizia 4-a de infanterie romana
(13 batalioane, 18 tunuri, 4.500 subofiteri §i soldati)... §i o
brigada de calara, cu o baterie de artilerie calareata (8 es-
cadroane, 6 tunuri, 1100 subofiteri ci soldati)...
Mai jos, spre Est de Dolni Etropol §i inspre Bivolari, se afla
divizia 4-a romana care ocupa cele doted maluri ale Vidului
pe o intindere de 6 km. Divizia era impartita astfel ca 7 ba-
talioane §i o baterie formau linia 1-a, iar 6 batalioane §i o
baterie linia 2-a.

Pag. 506. Lupta final&

La amiaza, Turcii perdusera once na'dejde de a continua
lupta pe malul de Vest al Vidului. Diviziile 2 si 3 din garda
(din corpurile de armata IV si IX) si Romanii avusesera
timpul sä ocupe tot lagarul in jurul Plevnei $i se zareau acum
pe dealurile dela apusul orasului. Corpul II de armata tur-
cesc nu-si mentinu pozitiile cleat pans ce corpul I incepu
sa se retraga. Dupa aceea, brigada 6-a s'a retras spre Vid, a
5-a s'a predat prizoniera diviziei a 3-a a garzii, iar a 7-a s'a
predat Romanilor. Aceste doua din urma brigazi au pus jos
armele aproape fara lupta.

www.dacoromanica.ro
 5.

NOTE ASUPRA CAMPANIEI DIN TURCIA 1877-1878.

DIN LW LA CONSTANTINOPOLE DE ANTON VON
ALFTHAN 1).
Helsingfors, J. W. Edlund, 1879 2).

CAP. I.
Dela mobilizare pima la lupta de Mina Gorni-Dubnik
Brigada I de artilerie din garda pleca pe front la 3 Sep-
tembrie 1877, stilul gregorian. Dupa un drum lung O. plicticos
cu trenul, ajunsera Insfar§it in Moldova.

Dela Dubai (pe Nistru) la Oniteani.

Avem prima oprire la Onifcani, sat moldovenesc a§ezat
pe o coasts de deal. De la o casa la alta se Intind cate doua
randmi de grAdini cu o trecere 1ngusta intre ele. ceeace dá
satului o Infati§are cracteristica.
Debi aceasta parte a Basarabiei era anexald Rusiei dela 1812

1. Anton-Reinhold von Alfthan, finlandez, nascut In 1858, Inscris in 1870

In scoala military numitii Corpul cadetilor finlandezi", trecut In 1874 In
Corpul Pajilor Imperiali" din St. Petersburg, Paj de Camera In 1878, sub-
locotenent In brigada 1-a artilerie a garzii In 1877, In care calitate trece Du-
narea la Zimnicea si participa la rasboitil contra Turcilor. Dupa rasboi de-
vine adjutant al guvernatorului general al Finlandei, apoi se retrage din ar-
matil In 1881, ocupand diferite functiuni civile pe vremea stiipanirei rusesti.
2. Lucrarea se afla In Biblioteca Universitatii din Helsingfors, Inregistrata
Suom. hist. 3.310.V111.9".

www.dacoromanica.ro
 MAWrIJEII FINLANDEZE 111

§i se a /la de atunci sub administrafiunea ruseased, locuitorii

ei nu adoplaserd limba rusa $i ihi pastraserd de asemenea ce-
lelalle obiceiuri nalionale.
Case le de lut acoperite cu pae ale satenilor dau o infati§are
de mare curatenie. Zidurile sunt varuite. De peretele din afara,
inspre ograda, este rezemata o lavita pe care §ed toata ziva
gospodarii, tacuti §i dui pe ganduri, cu luleaua in gura.
Fata taranului moldovan este ovals cu o expresiune blajina
§i cinstita, firea lui este tacuta, aproape descurajata, §i de§i
copil al unei tari de miaza-zi, aduce cu Finlandezul, prin
lini§tea felului sau de a fi. Bel§ug mare nu prea e pe aci, dar
mai mult din lipsa de initativa, de silinta §i de staruinta a
locuitorilor, decat din pricina calitatii pamantului.
In mijlocul satului, o dumbrava mica §i adumbrita, imprej-
muita cu un zid : cimitirul. Privind crucile de lemn aplecate,
ma gandeam la cimitirile Inca necunoscute cari vor rasari
pe urmele noastre, dupa sosirea la front, pe campurile Bul-
gariei de Nord, in vagaunile Balcanilor, la poarta lui Traian
§i pe campiile noroioase din valea Mantel.
Nea§teptata schimbare a vremei prezicea ploae pentru ziva
a doua a mar§ului nostru in directia Chi§inaului, ora§ despre
care s'a vorbit mult de la mobilizarea armatei ruse in 1877.
Si inteadevar o furtuna grozava, o veritabila catastrofa
ne-a apucat in timpul mar§ului.
Parca se deschisesera cerurile, ploua cu nemiluita, pica-
turile de ploae erau a§a de mari incat ne dureau destul de tare
and cadeau pe fetele noastre. Caii nu mai inaintau decat
cu crava§a §i pintenii. Dar cand grindina lua locul ploii §i
impinsa de vant, lovi capul tailor, ace§tia nu mai ascultara
de nimic, se intoarsera §i ne silira sa a§teptam sfar§itul fur-
tunei.
0 vijelie de toamna, care nu tinu decat un sfert de ceas
dar care uda complect hainele soldatilor §i prefacu §oseaua
trite() garla prin care trebui sa balacim pans in ora§.
Chi§iniful nu merits nici o descriere ca ora§, dar din cauza
comertului de ad, atat de desvoltat in timpul rasboiului, a
ajuns o localitate istorica memorabilia. Seara se lam ilumi-

www.dacoromanica.ro
112 E. V. BOSSY

natie in gradina cea mai de seams a ora§ului §i totii militarii

se adunara acolo. Intrand in restaurant nu gasii cleat mi-
litari, cari discutau cu aprindere ultimul comunicat oficial
privitor la atacul nenorocit de la Plevna din 11 Septembrie
(30 August, dupa stilul vechiu).
In mijlocul odsii erau a§ezati, in jurul unei mese, un mare
numar de ofiteri. Ei purtau o uniforms albastra cu guler
brodat in argint §i nasturi de argint. Tipul fetii for ca §i limba
pe care o vorbiau ii arata ca straini. Erau ofiterii batalionului
3 de Skarpskytte (tragatori) finlandezi ai Gardei Imperiale,
care sarbatoreau in ziva aceea patronul batalionului...
A doua zi, bateria porni spre Strapni, sat pe jumatate
moldovenesc, pe jumatate rusesc, iar in ziva urmatoare
poposiram in satul ruso-evreesc Ccilara 5i. Starostele ne
duse la o casa aflata pe ulita principals, unde gasiram nu
numai confort, ci chiar lux.
Dar divanurile acoperite cu catifea ro§ie nu izbuteau sa
impedece o oarecare atmosfera caracteristica care ne con-
vinse ca trasesem la Evrei, ceeace nu doriam de loc. Rana la
urma gasiram locuinta la un negustor dela Ora, atunci che-
maram bucatarul popotei sa ne pregateasca masa...
U§a se deschise deodata §i un civil purtand bratara alba cu
truce ro§ie infra in odae. Era medicul unui tren sanitar sosit
in seara aceea.
Vii de la Ia§i?" intreba colonelul pe noul sosit.
Vin de la Frate§ti, ceva mai departe ca Bucure§ti,
la §apte verste departare de Giurgiu" raspunse doctorul
aduc cu mine raniti din ultima lupta de langa Plevna".
Ce se mai spune de la cartierul general?"
Atmosfera este destul de apasatoare. Se pare ea Me-
hemed All Pa§a a reu§it WO faca drum printre liniile dela
Kara-Lom §i a izbutit, Tanga Kazelovo, sa respinga trupele
noastre §i sa ocupe pozitiunea 1). Exists temeri pentru Tar-
nova §i pentru soarta trupelor dela Sipka. Se aude ca ar fi
vorba sa se mute din nou cartierul general dela Biela la
1. V. General liosettt, o. c., pag. 45.

www.dacoromanica.ro
 MARTUREL FINLANDEZE 113

Gorni-Studen §i ca se a§teapta corpul gardei cu multa ne-

rabdare".
Cred §i eu," urma acela care incepuse conversatia
vor sa ne dea §i notia prilejul de a ne sparge capul !"
Masa ispravita, facuram o plimbare prin sat, atr4 de
farmecul serii.
La marginea satului, in fata unei colibe de lemn, se aflau
adunati barbati §i femei cari petreceau seara jucsand. Ei se
tineau de 'liana si jucau in roan, dar uneori dansau §i cate
doi. Se purtau cuviincios §i lini$titi. Inchi§i la fata, cu parul
negru, nu incapea nici o indoiala ca erau din neamul
tainic §i pribeag pe care nici o putere in lume nu-1 poate opri
de a se lasa dus de pornirile sale seculare. Aici, inteadevar,
jucau tiganii, nepasatori, dar alaturi se afla o ambulanta
plina de oameni istoviti veniti de la un easboi sangeros §i
crunt.
Dupa o zi de odihna, ne indreptaram, la 9/21 Septembrie,
spre satul Graseni 1) Oprirea urmatoare avea sa fie in Iasi,
capitala Moldovei.
In zori de zi ma trezi un sergent de artilerie grad co-
respunzator cu cel de subofiter de infanterie. Primisem ordin
de a pleca inainte cu convoiul.
In loc de a porni Ware, ma urcai inteo caruta trasa de doi
cai mici romane§ti. Erau inhamati in mod foarte primitiv :
gatul calului era Indus cu un beau de care erau legate doua
franghii ale carutei.
Pe la amiaza sosiram la granita ruso-romans, langa statia
Ungheni. Formalitatile furs indeplinite repede, dar ne-a tre-
buit multa vreme pans ce podul de tale ferata singurul
care exists pe Prut a putut fi descongestionat de numeroa-
sele trenuri de .marfa, spre a ne lass sa trecem cu carutele
noastre. Lasai unui sergent de artilerie ordinul sa suprave-
gheze convoiul §i (Mini bite tailor. Treceam acum iute pe §o-
sea, prin paduri §i campii, pe langa case tarane§ti §i stalpi
telegrafici.

1. In text : Grazieni".

www.dacoromanica.ro
114 R. V. BOSSY

Privel4tea pe care o strabateam se prefacea acum intr'un

,yes roditor §i oamenii intalniti in cale infati§au atat prin
trasaturile fe %ii cat §i prin port, tipul caracteristic romanesc.
Cama§a alba coborata pana la genunchi peste itarii de panza
alba, opinci in loc de cisme, cari nu sunt purtate cleat pe
vreme ploioasa, chimir de piele, un cutit, un amnar §i o punga
de tutun, cojocul aruncat pe umeri, toiagul in mans, iata
portul taranului roman care ne ie§ia in cale. Fete le romance
erau frumoase de nespus in portul for national, cu fota stran-
sa la mijloc.
Dar iata ca se inalta in zare turlele §i clopotnitele bisericilor
din Iayi. Ajungem intr'o mahala cu cocioabe de lemn §i
uliti stramte §i murdare. Mu Rime de oameni se aduna ca sa
nu piarda prilejul de a ne privi. Multimea era alcatuita dintr'un
amestec de rasse orientale : Romani, Greci, Evrei, Armeni, Ti-
gani, ba chiar ici colo vreun soldat rus. Ne ducem indata
la gars, unde comandantul ne in§tiinteaza ca trupele sosite
au a§ezat o tabara in sud-estul ora§ului.
Atata informatie am putut obtine §i noi. In genere, nimeni
nu gasea cu cale sa ne spuna ceva '). Nu era vreo persoana
specials care sa indite trupelor, la sosire, locul unde urmau
sail a§eze lagarul, astfel incat fiecare trupa trimetea patrule
in toate partite pana sa gaseasca locul taberilor. Uneori, cer-
cetarile acestea ramaneau fara rezultat, afara numai data
vreo imprejurare nea§teptata nu deslega problema.
Cu cat ne aproiam de centrul ora§ului, cu atat cele ce se
infati§au ochilor no§tri erau mai placute de privit, pana ce
ajunseram pe o strada frumoasa §i asfaltata. Demne de ad-
mirat erau tarsurile de piata atat de elegante, cu cai frumos
inhamati, puse la dispozi %ia publicului in schimbul unei taxe
bucuros platite avand in vedere comfortul Si placerea pe can
be procurau. Pe capra, la stanga birjarului, se afla un biciu
mare care falfae in vant. Shuffle de case frumoase, pravAliile
cu galantare atragatoare, cafenelele superbe ne dadeau impresiu-
nea pl'acuta de a fi ajuns inteun ora§ construit in mod occidental.

1. A se vedea si Torga, o. c., pag. 96.

www.dacoromanica.ro
 mAuTtruu TINLANDEZE 116

In mijlocul acestui lux orbitor, biata noastra caruta tre-

buia sa paid foarte primitive, semanand mai mult cu carele
in care se transports gunoiul.
Dupe amiaza sosi si bateria noastra. Nu fora greutate stra-
batea ea orasul : caii alunecau, ba uneori si cadeau pe pa-
vajul ajuns lunecos din cauza ploilor.
Dupe ce instalaram corturile, ne schimbaram tinutele de
drum in altele mai potrivite cu o vizita in oras si plecaram
sa mai admiram Iasul.
Printre cladirile oficiale cercetaram universitatea, palatul
domnesc aflat singur pe o piata, seminarul, catedrala cu patru
turle si o sumedenie de biserici mai marunte.
Pravaliile sunt bogat aprovizionate, gasiram tot ce ne tre-
buia, ce este drept pe preturi foarte ridicate. Dar in zadar
cautam cu ochii burlanele fabricilor in cari ne-am fi asteptat
sa se lucreze macar o parte din marfurile din pravalii. Orasul
Iasi nu poseda insa nici o industie, iar Romanul nu se lade-
letniceste cu mestesug manual.
Constitutia romaneasca promulgate in 1866 este foarte
liberals si asigura cetatenilor principatului, in afara de liber-
tatea invatamantului, a presei si a intrunirilor, si inviola-
bilitatea persoanelor si a confesiunilor. De aceea se intalnesc
In Iasi oamenii cei mai deosebiti. Astfel scapetii", opriti
In Rusia, au gasit aci adaposturi linistit ; sunt mai toti de
meserie birjari si formeaza o societate barbateasca organi-
zata dupa modelul comunist. Ei se pot lesne recunoaste dupa
fata for spans care, la adulti mai ales, pare foarte stranie si
produce o impresiune curioasa asupra trecatorilor.
Pe strazi se observe animatie mare. Rareori lug se intal-
nese plimbandu-se pe jos persoane din lumea mare, doamne
mai ales. Cand se intampla asa ceva, atunci persoana este
Intotdeauna urmata de vreun servitor.
In imprejurimile orasului se afla un part mare 1), in care
lumea eleganta se plimba seara cu trasura. Multi tineri mol-
doveni 2) indragostiti privesc cu inima tremuranda cum tree
1. Copou.
2. In text : valachisk".

www.dacoromanica.ro
116 R. V. BOSSY

pe aci boeroaicele frumoase 1i gatite, cu nasul for roman, cu

gura for subtire, cu parul for inchis lucios, cu ochii negri
i arzatori. Doamnele poarta adesea costumul national. Din
nenorocire insa buclele cele multe nu sunt adesea decat mreji
inselatoare, iar ochii frumosi plini de neastampar nu oglin-
desc intotdeauna credinta.
Cofetariile sunt, indeosebi dupa amiaza, locul de predi-
lectie al esenilor. Printre hoteluri, Hotel du Nord" este cel
mai recomandat strainilor ; el este situat in central orasului
si se compune dintr'o cladire cu doua caturi, formand un pa-
trat in jurul unei curti spatioase.
In timpul trecerii trupelor ruse, se intalneau multi ofiteri
in sala de restaurant a acestui hotel. Cum intrai seara, Iti
1i loveau auzul zanganitul sabiilor si glasuri vesele. Bufetul
era bine asortat, o masa lungs luminata de cateva lampi se
intindea in mijlocul salii, alte mese mici se aflau randuite
de alungul peretilor. Lautarii 1i cantaretii data nu erau Inca
in restaurant inaintea venirei noastre, sosiau numai decat
dupa noi. De abia ne asezam la masa si timbalagiul" si in-
cepea sä atinga strunele, schitand cateva acorduri, pe cand
tovarasul lui se apuca sa cante primul cuplet din prea cu-
noscutul cantec : Ich reit durch Feld and Wald". Pintenii
si sabifle tineau tactul sprintenei melodii, pe cand vreun spec-
tator tacut s'o fi gandit fara voe ca in curand, peste cateva
saptamani poate, mai multi din aceia cari faceau atunci zgo-
motul acesta tanar nevinovat nu vor mai putea niciodata
sa loveasca pintenii unul de altul.
Iesind din retaurantul hotelului, aceleasi sunete sunt re-
petate de o flansneta, iar a doua zi, in timpul vizitei ce fac
la lagarul batalionului garzii finlandeze, and cantand in cor-
turile ofiterilor : Da, eu sunt micul postilion".
Potrivit ordinului de zi, porniram la 13/25 Septembrie 1),
cu trenul, spre capitala Munteniei. 0 animatiune mare dom-
neste in garde de pe aceasta linie. Se vad acolo Romani,

1. In aceeas zi pleca spre Bucuresti, cu acela§ itinerar si batalionul fin-

landez al garzii.

www.dacoromanica.ro
 MARTITRII FINLANDEZB 117

Unguri, Evrei de rit spaniol etc. Niste oameni imbracati curios,

cu expresiuni energice pe fetele lor, cu ochi lucitori si par negru
sunt Armeni. Vestele for lungi de matase si sacourile de cati-
fea atrag indata privirea. Negustori indemanateci si foarte so-
lidari intre dansii, ei aduna averi marl, dar nu izbutesc sä fie
iubiti de obstea locuitorilor.
La 14/26 Septembrie trecuram prin Ploeqli, unde s'a aflat
catva timp cartierul general rusesc. In seara aceleiasi zile
ajunseram in capitala Romaniei, veselul Bucureqti.
Cu un adevarat sentiment de fericire intraram in sala de as-
teptare bine luminata a &H. In jurul unei mese se zarea o
sumedenie de uniforme multicolore. Craseai acolo nu numai
ofiteri de pe front, ci si functionari in uniforms dela contabi-
litatea armatei, telegraful si posta militara, precum si ofi-
terii de intendenta, cad. nu trebue uitat ca Bucurestii erau
centrul de aprovizionare al ostirei.
Vanzatori de maruntisuri ofereau plapami de lank saluri,
ciorapi, camasi calduroase si alte lucruri de care un osta§ poate
avea nevoe in vieata sa de pe campul de lupta. Vanzatori de
ziare ne intindeau jurnalele diferitelor taxi.
BucureVii sunt un oras intins, cu vreo 200.000 locuitori,
interesant de vizitat, chiar in treacat. Privit din departare,
in lumina amurgului, infatiseaza un tablou incantator si mi-
nunat. Nenumaratele biserici cu turlele lucind in soare, cu
crucile for stralucitoare ca aurul, manastirile construite in
stilul caracteristic al Orli, dar acuin aproape darapanate,
cladirile marete la rand cu dughenile saracacioase, acoperi-
smile de olane printre care se zareste verdeata gradinilor,
toate formeaza o panorama de o frumusete desavarsita care
se desfa'soara in fata ochilor nostri.
Ce pacat ca aceste impresiuni placute dispar de indata ce
soarele asfinteste ! Suntem siliti sä trecem in intuneric prin
soseaua lungs care duce din gars in oral, arcurile trasurilor
fiind in primej die de a fi strambate sau frante in drumul facut
prin mahalale, ale caror strazi de o murdarie de neinchipuit
se prefac cand ploua, in adevarate cloace. Trebue insa sa
recunoastem ea o mare parte de raspundere in starea deplo-

www.dacoromanica.ro
118 B. V. BOSSY

rabila a soselelor o au carele grele, incgrcate cu aproviziona-

ment pentru armatg, care treceau prin Bucure.1i in timpul
rgsboiului...
Nenumgratele ulicioare ale Bucure§tilor, care se incruci-
seaza la fiecare pas, precum si randurile de case neregulate
$i murdare nu dau impresiunea unui plan bine intocmit de
sistematizare. Rar se intampla calgtoritlui sa vada contraste
atat de izbitoare ca in acest oras. Palate frumoase stau alg-
turf cu biete cocioabe, cu macelgrii murdare ; echipaje ele-
gante se intalnesc cu cgrute primitive ; lume bine imbracata
se impiedecg de tigani pe jumgtate goi. Acelas contrast exists
intre bulevardele din centrul orasului si strgzile mici din
mahalale.
Am descris in linii mari starea mizerabila a cartierelor si
mahalalelor indepgrtate ; centrul dimpotriva prezintg as-
pectul luxos al oraselor mari din apus : strgzi pavate fat%
cusur, case inalte, magazine scanteietoare, hoteluri spatioase
si confortabil amenjate.
Animatia pe strazi este foarte intensg. Vezi oameni cari
perd toata ziva, de dimineata pang seara tot plimbandu-se
pe trotuarele strazii celei mai distinse. Printre pietoni, fe-
meile nu pot fi de loc considerate cele mai lenese, par chiar ca
cunosc intreg publicul pe care-1 intalnesc. Se zice ca si multe
din doamnele cari se plimba cu trasura ar duce o viata usoarg.
Despre bgrbati nu spun nimic cad for li se recunoaste pre-
tutindeni dreptul de a fi extravaganti.
Ne-ar mai fi ramas multe de vazut, dar se Meuse dupil amiaza
si trebuia sa pornim cu bateria. Sosirgm seara la Frafe§ii.
Tabgra bateriei a 4-a se aflg la cativa metri de gars, pe
o campie monotony ; ceva mai departe se ridica corturile
tragatorilor finlandezi din infanterie. Poimaine plecgm im-
preung cu ei, spre campul de lupta care nu mai este prea in-
depgrtat de aci. Vom folosi ziva de odihna de maine spre a
face o excursie pang in orasul apropiat Giurgiu, pe malul Nord
al Dunarei.
Soarele este sus pe cer and parcurgem pc jos distanta
scurtg dela gars si ajungem in centrul orasului, pe o piatg de

www.dacoromanica.ro
 MARTITRII FINLAND EZE 119

forma unui poligon regulat. In mijlocul pietii se Oa un turn

vechiu §i nici un calator nu vrea sa piarda prilejul de a se
urca sus pe turn. Acolo, de pe o mica galerie, ne aruncam
privirile peste priveli§tea dimprejur. Dincolo de Dunare se
vede cetatea Rusciucului. Sus, pe platoul muntos se zaresc
corturi albe §i conice peste cari flutura in vant semiluna tur-
ceasca ; mai jos, pe povarni§ul de langa fluviu, este a§ezat
oraplui Rusciuc cu minareturile sale albe Indreptate spre
cer. De jur imprejur, unele deasupra altora, se \Tad mai multe
ziduri de aparare groase, acolo sunt puternicele baterii de
cetate ale Turcilor.
De vrei sä cuno§ti rezultatul produs de aceste baterii, uite-te
in jos la ora§ul de aci : locuitorii §i-au parasit casele, distruse
acum din temelie. De altfel nici bateriile ruse ci roman de
pe mal, cu tunuri i mortiere (cu calibru de 0,216 cm.) nu s'au
purtat altfel fata cu bateriile §i casele din cetatea turceasca
de peste fluviu...
La 28 1) Septembrie, bateria, sub escorta batalionului 3 al
tragatorilor finlandezi din garda Imperials, se indreapta spre
Zimnicea, unde se aflau in apropiere podurile §i pontoanele
de trecut Dunarea.
De§i nu eram Inca pe campul de lupta, inaintam totuci
dupa regulele prescrise pentru toate trupele aflate in tall,
inamica : infanteria trimetea inainte trei pichete §i o avant-
garda de 50 soldati comandati de un ofiter, cari mergeau la
o distanta de 200 p4 in fata batalionului. Dupa ei venea
bateria pe coloana, astfel ca fiecare tun sa fie intovara§it de
carele cu munitii §i de afeturile de rezerva. Trasurile de am-
bulanta urmau Intotdeauna coloanele fiecarei trupe, pe cand
convoiul forma o coloana specials care venea in urma de tot...
Tinta comuna a mar§ului nostru era un sat mic numit Pu-
tinea 2). A doua zi, ajunseram in alt sat, Bragadiru 8), in fata
caruia curge un afluent al Dunarei, Vedea. Pe cand bata-

1. Data gre§ita, plecarea a lost la 29 Septembrie.

2. 30 Septemvrle.
3. 1 Octomvrie.

www.dacoromanica.ro
120 R. V. BOSSY

lionul i§i araza bivuacul in sat §i ofiterii se pun la masa in

aer Tiber, bateria noastra coboara pans la fluviu, unde iii
stabile§te parcul, cu gurile tunurilor indreptate spre sud.
Se pun corturile ofi %erilor intr'un cling de pe mal. Fluviul
nu este larg aci, apele sale curg lini§tite intre malurile aco-
perite cu copacei inverziti.
Seara e plina de Were. Nenumarate stele sclipitoare pre-
sara nesfar§ita intindere a cerurilor. Luna rasarita apare §i
scalds intreaga priveli§te in lumina ei. Zvon de cantec se ri-
dica din sat : rasuna in vazduh, blanda §i cuvioasa, rugaciu-
nea de seal% a osta§ilor finlandezi.
Disdedimineata, a doua zi, incepe mar§ul spre Zimnicea 1),
langa Dunare. Cu cat inaintam pe campia intinsa §i ne apro-
piem de fluviu, cu atat ni se deslu§e§te mai limpede in fata
ochil or m areata panorama.
Acolo in dreapta este Zimnicea, unde ne despartim de
Romania §i de Romani ; in fata, peste Dunare se zare§te *istov
care, cu minaretele lui, pare din departare un sat mic prins
intre munti. Drept in fata noastra se vad podurile §i pontoa-
nele legand intre ele insule destul de mari, peste Dunarea
care aci apare mai mult ca o mare decat un fluviu. Este greu
de descris toata mirarea care domne§te pe malurile flu-
viului langa Zimnicea §i Sistov. Birjele romane§ti trase de cai
mici §i slabi, carutele bulgare§ti §i o sumedenie de trasuri
de forma neprecisa se ingramadesc pe §osea, unele peste
altele, imbacsind podul. Caruta§ii, mai toti Romani, purtand
cama§i lungi albe, cu caciula in cap, mans nepasatori caii
for inceti §i impovarati.
Povara o compun in deosebi aprovizionarile. Faina, painea,
furajul pentru cai, de cari putea sä aiba nevoe numeroasa
armata rusa in Bulgaria, totul era transportat peste fluviu.
Se poate astfel lesne inchipui ce ingramadeala, ce haos §i
ce zarva s'au produs, dupa primul atac al Plevnei, cand un
bulgar &Mare raspandi vestea neadevarata ca vin Turcii. Fapt
de neinteles, caruia i se dete numele de panica dela Si§tov".

1. 2 Octombrie.

www.dacoromanica.ro
 MA.RTURII FINL ANDEZE 121

Dupa o zi de odihna, incepuram trecerea Dunarei. De cu

noaptea rasunase vazduhul de tirul tunurilor dela Plevna
§i prea putini dintre not se putura odihni lini§titi. La 20 Sep-
tembrie/2 Octombrie, trecuram Dunarea.

Pag. 31.
La Poradim se afla cartierul general al Principelui Carol
al Romaniei. Mind comandantul grupului de armate de care
fara indoiala urma sa depindem §i intrucat era, in afar% de
acesta §i Domnitor, a inspectat trupele. Apoi le trecu in ins-
pectie §i generalul Todleben. Ni s'a spus ca amandoi erau
comandantii no§tri supremi.

Pag. 41.
Lupla dela Gorni Dubnik. Opt escadroane de calara§i 1)
au primit ordinul sa treaca la vest de Teli§ de a lungul Is-
kerului. Generalul Arnoldi, dispunand de 19 escadroane, de
2 batalioane romane§ti 2) §i de 16 tunuri, urma sa procedeze
la un atac fals contra pozitiei Dolni Dubnik 2). Generalul
Cernosuboff, cu 700 cazaci, 5 batalioane romane§ti, 6 tunuri
din artileria calareata, trebuia, din pozitiile luate langa Dolni-
Etropol 4), sa respinga un atac eventual pornit din Plevna.
Pag. 57.
Dupd evacuarea pozitiei Dolni Dubnik. A doua zi de di-
mineata (2 Noembrie), toate trupele se indreptau, pe §oseaua
cucerita, in directia Plevnei. Divizia 2-a din garda §i brigada
tragatorilor finlandezi (Skarpskytte) ramasera ca rezerva in
fata pozitiei Dolni Dubink. Divizia 1-a fu nezata, cu arti-
leria ei, intre Trina 5) §i satul Bivolar, pe malul drept al Vi-

1. Brigada de calarasi (reg. 5 si 6) comandata de colonelul C. Formac.

!bide, pag. 71.
2. Batalionul 2 van5tor1 3i un batalion din reg. 12 dorobanti. Loc. cit.
3. La acest atac fals a luat parte si brigada de cavalerie a colonelului
Victor Creteanu, 1. c.
4. In text : Netropoli".
5. In text : Termina".

www.dacoromanica.ro
122 B. V. BOSSY

dului, la Nord-Est de satul Dolni-Etropol. Misiunea ei era

de a mentine contactul cu divizia 4-a romans 1), fangs Dolni-
Etropol, in vederea asediului complect al Plevnei.

Pag. 59.
Pa linia Dolni EtropolDolni Dubnik -Trina 2). Bateriile
romane§ti bombardau toatil ziva micile fortificatii aflate la
capul podului de peste Vid.

1. ComandatA de colonelul Al. Anghelescu.

2. In text : Ternina".

www.dacoromanica.ro
 6.

CE AM VAZUT PRIN CATE AM TRECUT IN TIMPUL

BASBOIULUI RUSO-TURC DIN 1877 -781, DE COLONEL
VICTOR TUDERUS 2).

CAPITOLUL I
Ordinul de mobilizare este prima cu entusiasm de regiment,
de§i era a§teptat Inca de cand Mare le Duce Nicolae, coman-
dant in §ef al armatei, concentrase trupele In Basarabia, la
frontiera romaneasca. Corpul gardei nu a fost insa mobilizat
decal dupa enormele perderi de langa Plevna care necesitara
o sfortare puternica. La 16 August 1877, dragonii din garda
pornesc pe itinerarul urmator : Moscova-Kursk-Kiew-/aqi-Bu-
cure§ti. Calatoria este placuta ; pretutindeni serbari §i ova %iuni
Intrand in Basarabia, gasim dealuri despadurite, maracini-
§uri joase §i lanuri de porumb monotone. Un vant cald ri-
dica praful alb, satele sunt lipsite de gradini, casele locuito-
rilor pline de insecte. Sculeni a fost ultimul popas inainte
de frontiera romaneasca acolo, generalul Gurko, coman-
dantul diviziei, inspects regimentul.

1. Vad jag sett och upplevat under I alttaget 1877-1878". Manuscris

aflat la Biblioteca Universitiitii din Helsingfors, lnregistrat E./ I 8".
2. Nascut In 1852 la St. Michel (Finlanda), a luat parte la riisbolul 1877-
1878 ca sublocotenent si apoi locotenet In regimentul dragonilor din garda
Imperiala rusa (cu garnizoana din limp de pace In Novgorod). Stabilit la
bAtrAnete In Nizza, moare acolo In 1925. Manuscrisul s5u, cuprinzand 294
pagini In 40, a fost seris In anii 1902-1905, dupA jurnalul tinut In timpul
campaniei.

www.dacoromanica.ro
124 R. V. BOSSY

CAPITOLUL III.

Prin Romania la eampul de lupta.

Dupa o zi de odihna in Sculeni, regimentul, isi urma la 8
Septemvrie drumul spre sud si, 2 km. mai departe, trecu
Prutul, granita dintre Rusia si Romania.
Cu intrarea noastra pe teritoriul roman se modifica si or-
dinea de mars, care se efectua de acum pe brigada. Regi-
mentul nostru forma impreuna cu grenadierii Garzii lm-
periale si cu bateria a treia a garzii calari o coloana comuna
puss sub comanda comandantului nostru de brigada, ge-
neralul-maior Leonoff. Potrivit conventiunei incheiate intre
Rusia si Romania, trupele ruse nu puteau fi incartiruite in
orase si sate, in timpul marsului for prin Romania, ci urmau
sa-ti aseze taberele in afara acestora. Tinta primei noastre
zile de mars pe pamant strain era capitala Moldovei, Iasi.
Drumul de parcurs nu era lung, vreo zece kilometri... Primal
nostru bivuac a fost dispus in imprejurimile orasului Iasi.
Fiecare ofiter primise in Sculeni un tort, chemat cod-
a dapost, ce era transportat, cu celalte efecte ale ofiterilor,
de convoiul escadronului. Dadui ordin lui Stepan, ordonanta
mea, sa-mi aseze cortul pe cand imi schimbam tinuta spre a
vizita orasul romanesc. Cateva trasuri de piata elegante se
aflau langa tabard si asteptau musterii ; la una din ele era
inhamata o prea frumoasa pereche de cai de trap. Ma urcai
in una din aceste trasuri, impreuna cu trei camarazi, si por-
niram inspre oral. Trasura o lua mai intai pe o sosea larga
si pavata, imprejmuita de parcuri si gradini stufoase. Dar
deodata potcoavele tailor lovira pe asfalt si ne aflaram in
orasul insus. Treceam acum in fata unor vile, unele mai ele-
gante decat altele, ale caror fatade frumoase si partere de
flori minunate provocara via noastra admiratiune. Urmara
apoi randuri de case, cele mai mult in stilul Renasterei, pravalii
superbe cu galantare luxuoase, cafenele si restaurante. Ne
aflam inteun oral, mare, absolut modern, care, prin eleganta
sa, putea rivaliza cu cele mai frumoase orase din Europa.

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 125

$tiam ca Ia,Iii se bucura de renumele unui oras frumos, nu ma.'

asteptam Insa sä gasesc in Romania un gust estetic atat de
rafinat la fiecare pas. Impresiunea aceasta placuta era sporita
Inca de eleganta publicului din oras, mai ales a Romance lor,
vestite pentru frumusetea lor, care se plimbau pe stradli cu o
gratie neasemuita si ne aruncau pe furis, noun strainilor,
priviri de curiozitate si ni se parea chiar uneori de Incurajare.
Trebue sa adaog totusi numai decat, ca sa fiu drept, ca au-
zisem vorbindu-se atata de usuratatea frumoaselor Romance
si de sentimentele lor repede Inflacarate, Incat se poate prea
bine ca, influnetat de aceasta, sa fie interpretat gresit
privirile cele mai nevinovate.
Trasura se opri in fata unuia din hotelurile cele mai fa-
shionable ale orasului. Pretul cerut de birjar doi lei
parea fabulos de eftin, tinand seama de eleganta trasurei si
de lungimea drumului parcurs. Nu pot spune acela§ lucru,
din nenorocire, de preturile restaurantelor si hotelurilor care,
de 'mina seama din pricina sosirei trupelor ruse, erau foarte
ridicate.
Dupa ce mi-am astamparat foamea si m'am odihnit dupa
masa, m'am plimbat prin oras. Am facut unele cumpara'turi,
apoi am nemerit intr'o cafenea eleganta unde gasii cativa
camarazi si petrecui restul zilei. Noaptea tarziu m'am Intors
la tabara si pentru prima oars dela Inceputul campaniei,
am dormit sub cortul meu.
A doua zi, disdedimineata, brigada si-a urmat drumul
spre sud... In nordul Romaniei satele mi s'au parut rare,
orasele dimpotriva destul de numeroase si In genere despar-
tite unul de altul doar prin distanta unei zile de mars. Ne-a
fost astfel cu putinta sa ne asezam bivuacul in fiecare zi a-
proape de un oras. In felul acesta, am facut cunostiinta cu
orasele Vaslui, Bdrlad, Tecuci, Foc§ani, Rdmnic, Buzciu si
Ploe§ti.
Cele mai multe din aceste orase, deli mai mici decat Iasi,
se distingeau prin curatenia si eleganta lor. Casele aveau de
obicei numai unul sau doua caturi ; erau de cele mai multe on
construite ca niste vile, inteun stil arhitectonic ales. Grg-

www.dacoromanica.ro
126 R. V. BOSSY

dini fermecatoare inconjurau adesea aceste cl adiri placute.

Casele erau tot atat de elegante inauntru ca in afara : odaile
indeobste mari si luminoase cu ferestre duble si sobe frumoase,
peretii si tavanele zugravite cu mult gust in ulei sau al-fre-
sco". In ficeare oral se aflau restaurante bune si pravalii
unde gaseai de toate, precum si o grading publics nelipsita,
loc de intrunire preferit al locuitorilor dupa amiaza si seara.
Gradina aceasta publics sporia simtitor farmecul oraselor.
Nu sufeream de necunoasterea limbei romane, de oarece se
vorbia limba franceza in toate orasele romanesti, astfel incat
ma descurcam in toate imprejurarile. Firea meridionala vie
a populatunei se manifesta pretutindei, creind o atmosfera
de veselie constants. Oriunde sosiam, eram intampinati de
sunetele unei muzici vesele, executate de un taraf de lautari,
cari cantau atunci cu foc melodii si arii la mods.
Ramificatiunile Carpatilor, care ajung pana aproape de
Iasi sub forma unor dealuri impadurite, scad din ce in ce mai
mult spre sud si dispar cu totul langa Foqani. Aci Ora se trans-
forma intr'un ses intins pana la Dunare. Desi batea un vant
de miaza-zi, primele zile ale marsului nostru prin Romania
au fost destul de reci si noaptea cu bruma. Pe la mijlocul lui
Septemvrie vremea s'a schimbat si s'a facut mai cald.
La 20 Septemvrie, brigada ajunse in Ploqii, primul oral
mai insemnat pa care-1 intalnim de cand parasisem Iasul.
Cu casele sale aratoase, cu teatrul sail frumos, cu pravalii si
cafenele elegante, Plooti producea impresia unui oral mare.
Inainte de trecerea Dunarii de catre trupele ruse, cartierul
general al armatei de operatii se stabilise in Ploeqli §i chiar
Imparatul sezuse aci catva timp.
Nop %ile reci sub cort vatamasera sanatatea mea. Ma sim-
team rau de la o bucata de vreme, mai ales dela sosirea fa
PloqIi. Trebuii deci sa cer invoirea de a locui in oral, ceeace
era ingaduit in caz de board. Ofiterul cu incartiruirea, foarte
indatoritor, ma duse in camera ce-mi rezervase. Care nu-mi
fu mirarea afland ca urma sa stau in una din vilele cele mai
distinse si alese ale orasului, la o familie bogata care pusese
o odae foarte frumoasa la dispozi %iunea mea. Aflai in urma

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 127

ca.' marele duce Wladimir locuise vila aceasta, cat timp fusese
cartierul general in Ploe§ti.
Cam ru§inat de a ma infati§a gazdelor mele prafult dupa
mar§, intrai cerandu-mi ertare in camera mea luxoasa...
La ora cinci dupa amiaza, ma simtii destul de odihnit spre a
ma plimba prin ora§. In fru moasa grading publics, in care
canta orchestra §i se adunase public numeros, intalnii mai
multi camarazi din regiment. Printre ei se afla Si colonelul
Lantz, comandantul regimentului. Ii raportai starea sana-
tatii mele §i ii cerui o permisie de cateva zile spre a ma duce
cu trenul la Bucure§ti §i a ma cauta acolo 'Ana la sosirea regi-
mentului.
Colonelul Lantz se aratase, in timp de pace, plin de ener-
gie §i de zel pentru reorganizarea o§tirei ; el se pasiona pentru
tot ce era nou §i modern in cariera armelor ; tinea, cu sau
fara rost, discursuri inflacarate despre participarea glorioa-
sa a regimentului nostru intr'un eventual rasboi. Regimentul
trebuia sa culeaga lauri de onoare §i de glorie, faima lui sa
treaca de granitele Rusiei Odata insa aparut ordinul de
1

mobilizare, colonelul Lantz iii schimba cu totul punctul de

vedere. Insu§irile lui martiale disparura cu desavar§ire §i
marturisea, cu o francheta extraordinara, antipatia sa fats
de tot ce privea rasboiul. Antipatia aceasta sporea pe masura
ce ne apropiam de campul de lupta. Parca voia sa se foloseasca
de once prilej pentru a incetina mersul regimentului, a-i
mic§ora aptitudinea de lupta Si astfel a-i amana participarea
in operatiunile militare. Cu cea mai larga bunavointa imi
acorda deci permisiunea solicitata, vaitandu-se §i el de obo-
seala §i dureri de cap. El adaoga ca nu era de mirare ca un
mar§ atat de lung Si de obositor sa fi daunat sanatatii ofi-
terilor §i ca din partea sa, era bucuros sa le poata ingadui sa
se odihneasca.
Dorinta mea de a pleca inainte la Bucure§ti imi era dictata
nu numai de sanatatea mea, dar §i de nerabdarea de a vizita
capitala Romaniei. Conventiunea incheiata intre Rusia §i
Romania opria trupele ruse, in trecere prin principat, de a
intra in Bucure§ti ; ele erau obligate deci a evita capitala

www.dacoromanica.ro
128 B. V. BOSSY

-Orli. Imi dadeam astfel seama ea, urmand regimentul, nu mi

se va Infati§a nici un prilej de a vedea ora§ul, chiar In mod
superficial. Dar acum aveam pentru aceasta trei zile Intregi
la dispozitie, cad regimentul avea nevoe de doua zile de mar§
pang la Bucure§ti §i urma sä se §i odihneasca o zi in satul
Mihaile§ti, aflat la 12 kilometri sud de ora§.
Dupa o noapte bung petrecuta in Ploe§ti, camaradul meu
de regiment Kosmatschoff, care oblinuse §i el o permisiune
de trei zile, §i cu mine plecaram de aci §i sosiram dupa vreo
doua ceasuri de tale ferata, In Bucure§ti.
La fel ca Ia§i §i celelalte ora§e romane§ti, Bucurolii pro-
duceau o impresiune foarte favorabila. De§i mai impunator
ca dimensiuni, ii lipsia ora§ului Bucure§ti ceva din eleganta
Ia§ilor, In schimb Insa, Bucure§tii, cu case monumentale,
bulevarde grandioase, strazi largi, pravalii frumoase §i circu-
latie animata, 'Area in toate un ora§ mare.
Dupa ce m'am instalat cu Kosmatschoff Intr'unul din cele
mai bune hoteluri §i dupa ce am pranzit, ne-am dus la un
spital instalat de Curcea Ro§ie pentru ofiterii faniti. Unul
din camarazii no§tri, pe care doriam sä-1 vedem, colonelul
Uschakoff, era Ingrijit in acest spital... Ajun§i la spital, am
fost condu§i Intr'o sala mare §i luminoasa in care se aflau,
culcati in paturi, vreo zece ofiteri bolnavi. Printre ei gasiram
§i pe camaradul nostru ranit. Era deja in convalescents §i
'Area vesel §i multumit. De abia ne a§ezaram langa patul
sau §i se raspandi zvonul a domnitorul Romaniei, Princi-
pele Carol, sosise la spital. Dar aceasta nu era decat o con-
fuzie, fiind vorba de sotia lui, Principesa Elisabeta, care
onora spitalul cu prezenta ei. U§ile se deschisera marl. §i
precedata de un §ambelan, intra Principesa, intovara§ita de o
doamna de onoare. Principesa facu Inconjurul salii, oprin-
du-se la fiecare pat §i intretinandu-se cateva momente cu
bolnavii. Sosi §i randul colonelului Uschakoff. Principesa se
a§eza pe un scaun anume pregatit pentru ea §i zabovi destul
de mult langa patul sail. Astfel am avut prilejul sa o obsery
cu luare aminte. Pe vremea aceea, nu era Inca cunoscuta ca
scriitoare, sub pseudonimul Carmen Sylva Si nu atragea

www.dacoromanica.ro
 MaIRTURII FINLANDEZE 129

atentiunea mea decat ca sotie a Principelui domnitor. In-

fatisarea ei nu prezinta ceva deosebit. Era o femee trecuta
putin de treizeci de ani, destul de corpolenta, blonds si cu
tenul colorat. Purta un costum cenusiu, simplu dar elegant,
si ai fi putut s'o iei drept o mica burgheza germana. Trasatu-
rile fetii ei, simpatice cand era nemi§cata, se frangeau parca,
cand vorbia, inteun stills fortat, nenatural si timid. Ea statu
de vorba, in modul cel mai amabil, cu colonelul Uschakoff,
11 intrba in ce imprejurari fusese rant, cum se simtea, ce
planuri avea pentru viitor. Mai ramaseram cu Uschakoff si
dupa plecarea Principesei, ascultand cum povestea intamplarile
sale de pe front. Seara o petrecuram in gradina publics, unde
era lume multa si o orchestra care canta, ca de obicei.
A doua zi, asezati confortabil intr'o cafenea, asistaram la
marsul impunator prin oras al brigazii noastre. Generalul
Drente ln, care avea sub ordinele sale toate trupele ruse a-
flate in Romania, ob %inuse o modificare a conven %iunei amin-
tite mai sus. Potrivit acestei modificari, o excep %iune era fa-
cuta in favoarea trupelor din Garda imperials, care doban-
diau ingaduinta de a trece prin Capita la. Multime mare se
afla pe uliti, ca sa primeasca brigada care, impodobita cu flori,
aclamata cu entuziasm de popor, defila in fa%a ferestrelor
cafenelei noastre. Dupa trercerea prin Bucuresti, brigada
mai avea vreo 15 kilometri de parcurs pans O. ajunga in
satul Mihailesti unde urma, cum am spus, sa se odihneasca
o zi...
Acum se ispra'vise cu viata placuta din Bucuresti ; sforta-
rile §i privatiunile serioase ale campului de lupta erau sa-i
is locul. Disdedhnineata plecaram Me() trasura de piata
confortabila, la Mihaile§ti de unde brigada noastra trebuia
sail continue drumul in aceea§ zi era 22 Septemvrie
spre Dunare. De abia coborai din trasura §i adjutantul regi-
mentului ma informs a eram de rand spre a lua comanda
asa zisului tren regimentar de rezerva. Acesta era compus
din carute inchiriate care transportau efectele solda %ilor.
Efectele ar fi trebuit de fapt sä fie impachetate in saci ci-
lindrici de postav albastru inchis, legate in dosul seii fie-
9

www.dacoromanica.ro
130 R. V. BOSSY

carui soldat vi transportate astfel pe caii de calarit. Dar, spre a

feri spatele cailor de jupuirea pielei produsa de aceasta po-
vara in timpul marvurilor lungi, efectele erau duse in cart*
anume Inchiriate pentru aceasta, cari urmau In dosul brigazii,
sub comanda unui ofiter.
Mute le trebuiau Inchiriate Inca Inaintea sosirei mele,
dar din neglijenta nu se gasisera decat prea putine. Mi se dete
deci insarcinarea suplimentara vi nu prea placuta de a aduna
ci restul carutelor necesare. Mai uvor de zis decat de facut.
Taranii, proprietari de cart*, nu erau intotdeauna dispuvi
sä-vi Intrerupa munca spre a face un drum lung Si anevoios
cu transportul efectelor militare. Am fost deci silit sa trimet
soldati, In cautarea carutelor, in toate partile, pana In sate
Indepartate la mai multi kilometri. S'a pierdut multa vreme
prin aceasta vi se Meuse aproape ora cinci dupa amiaza
/Ana s'a putut aduna Insfarvit numarul trebuincios de carute
ci pana s'a pus In mivcare convoiul.
Drumul de parcurs era lung vi prost. Mute le primitive se
rupeau la fiecare pas vi boii de arat mergeau atat de Incet
incat parca nu se mivcau. Ba, mai incepu sa 1i ploua si In-
tunerecul parea de nepatruns. Scartaitul monoton al roatelor
neunse de la care vi strigatele uniforme ale carutavilor con-
tribuiau sa faca atmosfera vi mai jalnica. La fiecate carciuma
trebuia sa ne oprim ca sä poata bea carutavii un pahar de
rachiu. Si dupa aceea trebuia opinteala zdravana ca sa ne
urnim far din loc. Toga noaptea ava o petrecurgm. A doua
zi, pe la ora vase dimineata, sosii insfarvit, istovit, ud pana la
piele ci Inghetat, in satul Dreigtine§ti, unde brigada noastra
statu peste noapte vi de unde urma sä porneasca la drum
mai departe. Eu insa, ordonanta mea vi mai ales caii novtri eram
prea obositi, dupa un mart/ de noapte de 13 ceasuri, ca sa
ne putem continua Indata drumul. Hotarfi deci sa raman
cateva ceasuri In Draganevti, ca sä ne putem odihni ci da fan
cailor.
Pe locul unde se aflase bivuacul parasit de regiment, or-
donanta mea Stepan Imi aveza cortul. Luai masuri pentru
nutretul cailor 1i dadui ordin lui Stepan sa-mi gaseasca o ca-

www.dacoromanica.ro
 MARTURLI FINLANDEZE 131

ruts care sa-mi duca efectele ; apoi ma culcai in pat vi dormii

pans la amiaza. Vremea se luminase, soarele se arata din cand
in cand printre nori. Indata dupa masa, am pornit la drum
Caruta care imi transporta cortul vi celelalte efecte, vi in care
ma urcasem vi eu cu Stepan, era trasa de vase cai romanevti
mici can inaintau in trap domol de-a lungul voselei noro-
ioase. Cali novtri de calarit, legati de car*, alergau dupa
noi. Regiunea pe care o strabateam avea infativarea nespus
de monotona a unui ves nesfarvit.
Dupa vreo cinci, vase ceasuri, ajunseram in oravul Alexandria;
aci, brigada urma sä faca o halta de odihna vi de ajustare
de o zi, in vederea intrarii in zona de razboi. Se puse in ve-
dere ofiterilor sa-vi lase in Alexandria geamantanele cu efectele
care nu le erau numai decat trebuincioase vi sa nu is cu danvii
cleat lucrurile strict necesare cad, dupa trecerea Dunarii,
fiecare escadron nu avea dreptul decat la un singur furgon
de transport. Se recomanda deasemenea ofiterilor fara a-i
obliga totuvi la aceasta de a-vi procura cai pentru trans-
portul efectelor lor.
In acest stop a Post deci nevoe sä se confectioneze in A-
lexandria saci speciali de muvama in cari sä se poata pune
efectele cari urmau sä fie duse pe cai sau catari... Ziva de
odihna in Alexandria am inchinat-o acestor pregatiri pe cari
le-am efectuat in mod satisfacator...
La 25 Septembrie marvul fu continuat spre Zimnicea, unde
trebuia sä trecem Dunarea. La o distanta de 20 km. depar-
tare de localitatea susmen %ionata, incepea sa se zareasca malul
bulgaresc, Malt vi de coloare albastru-cenuviu, care contrasta
mult cu malul stang, mult mai jos al fluviului.
Vremea continua sä fie rece vi ploioasa, drumurile erau
infundate, furgoanele vi artileria nu inaintau decat foarte
greu. Cu cat ne apropiam de Dunare, cu atat se simtia mai
mult vecinatatea rasboiului. In fiecare sat grin care treceam
se vedeau diferite forte militare concentrate, din ce in ce mai
numeroase. In Zimnicea furnicau militarii, toate campurile
vi locurile deschise erau ocupate de parcuri de artilerie, fur-
goane vi ambulan %e.

www.dacoromanica.ro
132 H. V. BOSSY

Cu toata vremea rea, nu ma putui opri, indata ce am ajuns

in Zimnicea, de a ma duce sä privesc Dunarea mareata, care
atinge aci o largime de peste un kilometru. Strabatand ora§ul,
gasii drumul spre fluviu, ale carui maluri erau unite prin doua
poduri mari, construite parte din plate, parte din pontoane.
Ma lul bulgaresc ridicat, pe care-1 zaream Intunecos §i In-
valuit de ceata, mi se Infali§a posomorit §i neatragator.
La vederea acestei tan necunoscute, care se ridica amenin-
tatoare §i du§manoasa, un simtimant negrait de descuraj are
§i melancolie ma coprinse. Ganduri jalnice Imi treceau prin
minte. Ma Intrebam ce south' ma a§teapta, ca §i pe ceilalti,
in dosul acestor munti cenu§ii §i mohorati. Fi-voi perdut pe
vecie In tinutul acesta de taina, de jale §i de intunerec, fara
a mai vedea vreodata tot ce mi-este stump ? Mergem oare
spre glorie §i izbanda, sau ne a§teapta acolo Infrangerea,
dezonoarea, moartea ? Multi cazusera pana acum sub gloan-
tele du§manului. Se zvoneau ca ar fi zeci de mii de jertfe ;
oare nu este randul meu acum?
Moartea mi se parea deosebit de dureroasa in clipa In care
Intrezaream de abia mirajul fagaduelilor vietii. Nu §tiu unde
m'ar fi dus cugetari atat de triste §i de melancolice, dad
ploaia din ce In ce mai tare nu le-ar fi fntrerupt din fericire,
silindu-ma sa ma intorc la tabara noastra.

CAPITOLUL IV.
Hrana bulgareasca, foarte piperata, pare suportabila au-
torului, gra-tie obi§nuintei ca§tigate In Romania.

CAPITOLUL V.
La 18 Octomvrie, fn timpul mar§ului spre Bagot, langa
Plevna, brigada noastra Intalni la Poradim pe Principele Ro-
maniei, Intovara§it de comandamentul suprem.
Trecand prin satul Poradim, unde se afla cartierul general
al armatei romane, divizia noastra avu prilejul de a se pre-
zinta principelui Romaniei, care, urmat de o mica suita, venea

www.dacoromanica.ro
 DIARTIIIIII FINLANDEZE 133

calare in directia diviziei. Un moment dupa aceea, aproape

ajun§i in Bagot, intalniram pe eroul dela Sebastopol, gene-
ralul Todleben, care sosia tocmai din Petersburg, fiind numit
comandantul suprem al tuturor trupelor care operau contra
Plevnei. Personagiile acestea inalte se distingeau in genere
printr'o mare modestie. Ei aparura pe nea§teptate pe drumul
nostru §i disparura ca umbre farA sä-i mai zarim vreodata

CAPITOLUL VIII.
Autorul mentioneazA participarea trupelor romane la ase-
diul Plevnei 1).

1. Nefiind ftn sectorul In care lupti armata romina, nu di amanunte asupra

ac%iunei el.

www.dacoromanica.ro
 7.

0 EXPEDITIUNE MILITARA IN TURCIA 1), DE CARL

FERDINAND VON WAHLBERG 2).
Helsingfors, imprimeria ziarului Hufondstadsblated, 1878.

CA PI TOLUL I.

Dela pleearea din Helsingfors papa la intrarea in Bulgaria.

Pag. 9-11.
Plecaram din Petersburg la 8 Septemvrie (stilul nou), in
doua detasamente sosiram in Ungheni 8) fara Intamplari
deosebite. Trecuram Prutul in sunetele Marsului din Bjor-
neborg" 4). Ne aflam acum pe teritoriu strain. Cu cat ne apro-
piam de campul de lupta, cu atat se fncetina rapiditatea tre-
nurilor si se prelungiau opririle in gari. Avuram timp destul
ca sä cercetam orasul la§i 8), sä facem cunostinta cu voia
buns a poporului roman si sä constatam marea sa ambitie
1. En Hdrfard i Turkiet". Lucrarea se afla la Biblioteca Universitatii
din Helsingfors, Inregistrata Suom. hist. 3.310.VIII.9".
2. Carl-Ferdinand-Emanuel von Wahlberg, nascut In 1847, lua parte la
rasboiul 1877-1878 In calitate de medic militar pe langa al 3-lea batalion
de Skarpskytte" (tragatori) finlandezi din Garda Imperials rusa. El hide-
plinea In acelal timp Insarcinarea de casier al batalionului Ii sef al Incar-
tiruirei. Fu decorat cu crucea Trecerea Dunarei". Dupd rasboi, ajunse medic-
militar set al armatei finlandeze si consilier de Stat, hind ridicat de tar
la rangul de nobil.
3. La 10/22 Septemvre.
4. Mars traditional al Finlandezilor.
5. Dela 11/23 la 13/25 Septembre.

www.dacoromanica.ro
 ?dAIITITELI FINLANDEZE 135

nationala. Avuram deasemenea ragazul trebuincios pentru

a profita de excelentele restaurante din Bucuroti 1) §i a auzi
ultimele ve§ti despre rash oi.
Plictisiti de lunga &Mato rie cu trenul, ne-am bucurat cand
am ajuns, la 29 Septemvrie (stil nou), in Frafe§ti, de unde urma
sä inceapa mar§ul nostru pe jos. Ziva urmatoare o inchinaram
odihnei §i pregatirilor de plecare, dar ne duseram sa vedem
Giurgiu, frate gemene §i du§man al Rusciucului, de care-1
desparte Dunarea. I n afara de ceeace am putut vedea din
aceste doua ora§e, ne-a fost dat sa privim aci pentru prima
data opera de distrugere a rasboiului. Populatia parasise ora-
§ul, casele erau pustii, ici, colo, ghiulele de tun i§i facusera
drum prin ziduri §i biserici. Prima noastra zi de mar§ incepu
la 30 Septemvrie 2).
Favorizati de vreme, am parcurs distanta parka la Zim-
nicea in trei zile 3) §i fara dificultati prea mari. Starea §o-
selelor fiind relativ buns, convoiul care ne urma, sub comanda
unui plutonier, ne ajungea mereu la timp la locul hotarit pentru
bivuac, astfel incat nu ne lipsia niciodata nimic.
La 2 Octomvrie, plecaram din satul Bragadiru. Dupa o
jumatate de zi de mar§, malurile Dunarei se ridicara la ori-
zont. Conturul for se distingea din ce in ce mai clar §i dupa
amiaza, ne ajunseram Tinta : Zimnicea, pe malul fluviului
maestos. Ora§ul in sine este neinsemnat. Pe atunci, suprafata
fi era marita prin uliti noua care-§i croiau drumul intre ma-
ghernite de lemn. Un comert viu, nascut din necesitatile ras-
boiului, se adapostea in acele maghernite. 0 campie inverzita,
scaldata in soarele tomnatic, se intindea in josul oraplui.
Primavara §i toamna, fluviul se revarsa pe aceasta campie ;
acum insa era locul cel mai potrivit pentru bivuacul nostru
§i pentru acela al celorlalte trupe care treceau pe acolo.
La cativa kilometri de noi, curgeau cele doua brate ale
fluviului. In departare se zareau, pe teritoriul turcesc, malul
1. 16/28 Septembre.
2. Ajungand In acea zi la Putinei.
3. 18/30 Septembre-20 Septemvre/2 Octomvre.

www.dacoromanica.ro
136 R. V. BOSSY

inalt al Dunarii si minaretele albe din Sistov care se ridicau

spre cer. Vederea ce ni se Infatisa in fata ochilor ar fi putut
da nastere la multe cugetari frumoase, dar timpul nu ni le
ingaduia, caci era acum ultimul prilej de a ne procura obiec-
tele de drum necesare. Nici un alt loc nu ar fi putut desigur
oferi o atat de lacoma colec %iune de negustori de marunti-
suri ca aceea a card prada cazuram. Numai cantinieri cat
vedeai cu ochii, veniti aci sa se aprovizioneze pentru nevoile
armatei de pe front. Un mare numar din ei se afla si in hanul
unde ma adapostisem ca sa scriu scrisori sau telegrame acasa.
Id jucau jocuri de noroc, beau, cumpa'rau sau vindeau ; colo
doua chipuri de bandit isi luau tacticos cafeaua turceasca ;
langa fereastra lucra un ceasornicar, iar afara, in fata usii,
se tocmeau caii.
Vieata nu curgea intr'un singur curent pe aci, ci in sute de
sivoae. Ma bucurai sa constat adevarul zicatoarei vechi : lu-
crul dobandit pe nedrept, dispare usor". Inteadevar, can-
tinierii Isi vedeau teancurile de aur, disparand in tejghelele
casierului dela masa verde.
Se lasa amurgul, soarele asfinti si o sumedenie de stele
mici se aprinsera pe cer ca sä pazeasca orasul care se cufunda
in somn. Noi ne adunaram, intre camarazi, ca sa bem un pa-
har de vin in sanatatea tuturor acelora cari ne erau dragi.
Din timp in timp eram Intrerupti parca de un suspin Indepar-
tat. Ce putea fi ? Rasunetul tunurilor dela Plevna. Salve pu-
ternice, asemanatoare tunetului, urmau detunaturilor separate.

Astfel trecu noaptea si sosi dimineata. Dupa obisnuita

rugaciune de dimineata, batalionul se puse in miscare spre
podul de pe Du flare. Multime de oameni si de care se aflau
In fata podului. Comandantul pontoanelor, un general, su-
praveghia trecerea si mentinea ordinea. Muzica incepu sä
cante vechiul nostru mars dela Bjorneborg si, in clipa aceea,
Finlandezii se urcara pe pod. Ceata se Imprastia deodata, ca
pentru a ne arata privelistea Dunarei in toata maretia ei.
*uvoiul spumegator al apelor, se rostogolia cu vuet spre Ma-
rea Neagra.

www.dacoromanica.ro
 MARTI:TIME FINLANDEZE 137

Din piepturile soldatilor izvorau cantece de acasa. Mar§ul

marelui Adolf" (mar§ul rasboiului de 30 ani) rasuna acum
ci, atra§i de melodie, cativa corespondenti de rasboi se apro-
d. Lichtenstein,
piara de noi. Printre ei se afla un austriac
un spaniol §i un roman. Am luat frate§te un pahar de yin
Impreuna §i strainii ascultau cu nesat corurile soldatilor no§tri.
Pe malul fluviului, ne-am luat ramas bun dela dan§ii, drumul
for Ii ducea la Plevna, iar noi nu presimteam ca al nostru
avea cam aceea§ tinta.

CAP. III.
Dela Gorni-Studen la Jeni Brkac.
Pag. 17.
t Poradim era cartierul general al Principelui Carol al Ro-
maniei, un sat saracacios in care furnicau cantinierii, spre
a vinde soldatilor alcool romanesc 1).

CAP. IV.
Jeni Brkae, Gorni Dubnik §i Dolni Dubnik.
Pag. 38.
Ordinul de zi al armatei din 18 Octomvrie ne aduse la cu-
no§tinta ca brigada tragatorilor §i doua divizii din garda vor
fi ata§ate corpului de Vest al armatei, care se afla sub coman-
damentul suprem al Principelui Carol al Romaniei.

Pag. 41.
Dupa ce armata romans taia retragerea lui Osman Pa§a
spre Vidin, nu-i mai ramanea acestuia cleat sa is drumul
Sofiei prin Orhania.

Pag. 43. Privitor la planul lui Gurko pentru asediul Gorni

Dubnikului.
Spre a ocupa garnizoana turceasca din Dolni Dubnik §i
din Plevna, un mare deta§ament de cavalerie, compus din
1. Rachiu.

www.dacoromanica.ro
138 R. V. I3088Y

33 escadroane, 3 batalioane romane§ti 1) §i trei tunuri, primi

ordinul de a face un atac fals asupra Dolni Dubnikului din
spre Vest.

Pag. 59.
Dupe luarea Gorni Dubnikului, Finlandezii Inlocuira, la
30 Octomvrie 1-iul batalion de tragatori la avantpostul din
fata Dolni Dubnikului.
Intamplandu-se autorului sa se desparta, In Intunerecul noptii, de batalionul
sAu, el Inta lni husarii din Mariopol 5i pe urmA cavaleriiti romani 2) car, se ti-
neau In stanga husarilor.

Pag. 60.
Pozitiunea cavaleriei romane5ti este Inca determinatA prin urmatoarea
fraza a autorului :
Avanposturile primisera ordin sä nu trag6 spre a nu se ivi
vreun incident neplgcut, c6ci forta de capetenie a armatei
noastre se afla langa Gorni Dubnik, la o distanta deci de mai
pu %in de opt verste 3), iar rezerva cea mai apropiata o forma
cavaleria romaneasca.

1. De fapt, bat. 2 val.:Mori, un batalion din reg. 16 dorobanti 5i brigada

de ro5iori comandata de colonelul Greteanu au luat parte la atacul fals dela
12-24 Oct. asupra Dolni Dubnikului, care avea de scop permite ocuparea
de cAtre Ru1i a punctului de etapa Gorni-Dubnik. General Rosetti, o. c. pag. 71.
2. Brigada de ro5iori comandata de colonelul Creteanu. Loc. cit.
3. 1 verste =1077 metri.

www.dacoromanica.ro
 8.

PRIVELIFIT DIN RASBOIUL DINTRE RU$I $1 TURCI

IN 1877-1878, DUPA IZVOARELE CELE MAI SIGURE,
EDITATE DE G. W. EKLUND.
Helsingfors, imprimeria ziarului Huivudstadisbladet, 1878.

Pp. 4-45.
...Dupa ce imparatul vesti rasboiul in Chi§in au la 23 Aprilie
1877..., trupele ruse trecura a doua zi fruntaria in trei grupuri.
Grupul de Sud, comandat de viteazul general Skobeleff, se
arunca inainte, infanteria parcurse intr'o zi 70 verste, iar
Cazacii 100, atingand podul peste Siret dela Barbgi, langa
Galati, pe unde trecea singurul drum de fer spre Bucure§ti...
Aceasta linie nu era suficienta, astfel incat armata rusa tre-
cea incet prin teritoriul romanesc... Bunavointa Romanilor...
inlesni armatei ruse posibilitatea de a ajunge Ma obstacole
la Dunare. Patru monitoare turce§ti de pe Dunare bombardau
ora§ele de pe mal, §i stationau mai ales in dreptul Galatilor,
sperand sa poata distruge podul atat de important de pe
Siret. La 26 Mai, patru canoniere mici, sub comanda locote-
nentilor Dubasoff §i .5estakoff, se indreptara spre acele moni-
toare turce§ti, in nadejdea ca nu vor fi vazute din pricina
noptii. Sentinelele turce§ti ii observara insa §i vasele ruse§ti
fill% bombardate. Unul, fiind lovit, incepu sa se cufunde ; Ru§ii
se retrasera. La ora 3, luna fiind acoperita de nori, se repeta
incercarea. Cu vaslele acoperite cu lana, corabiile ruse§ti se
apropiara fara zgomot. Ru.ii erau tocmai pe tale a lega o
torpila de unul din vasele inamice cand furs din nou obser-
vati de sentinels. Focul reincepu... Maiorul roman Murgescu

www.dacoromanica.ro
140 R. V. BOSSY

striga de pe mal, In turce§te : prieteni buni 1", dar Turcii nu

se lasara amagiti. Vazand ca nu mai era alt mijloc, locote-
nentul Dubasoff se aruna in apa t legs torpila la prora unui
monitor, fara a fi zarit. Intors la mal, se aprinse torpila cu
electricitate, cu ajutorul unei sarme de fer. In clipa aceea
o coloana de foc se inalta in aer si se auzi o detunatura ingro-
zitoare. A doua zi, nu se mai vazu mare lucru din monitoa-
rele turcesti...
La 6 Septemvrie, Rusii se apropiara a treia oara de Plevna
o bombardara 'Ana la 11 Septemvrie. De data aceasta,
fortele rusesti erau mult superioare, fund 80-90.000 soldati,
din cari 35.000 Romini, al caror Domnitor era oficial aliatul
Rusiei... Romanii se tineau la Est ; langa ei armata lui Kru-
dener care'facuse pana acum doua incercari neizbutite,
apoi partea din corpul IV comandat de Zotoff si in fine Sko-
beleff cu 20.000 oameni. La ora 21/2, opt batalioane romanesti
se aruncara asupra Grivitei, prima coloana in formatiune
de tiraliori purta scarf, gabioane, fascine ; armele acestei co-
loane erau legate pe spatele soldatilor i ei primisera ordinul
strict de a nu intra in lupta, sarcina for flind numai de a pre-
gat atacul. Coloana a doua urma sa atace, far a treia consti-
tuia rezerva... Ei Inconjurara fortul din trei parti gi fticura
tot ceeace fiinte omene5li erau In stare sti MA Dar panta care
trebuia urcata era foarte rapoasa, far pamantul alunecos
din cauza ploilor. Turcii Ii improscau cu tunurile
*iruri Intregi de soldati cadeau la pamant. Iarasi iarasi
erau respinsi cu pierderi grozave. La ora 5, Walla fu putin
Intrerupta, dar la 5 % Romanii. ajutati acum de doua regi-
mente rusesti, incercara Inca ()data sä urce panta dela Gri-
vita, sub privirile imparatului Alexandru IL Zadarnica stra-
danie ! Imparatul parasi amarat campul de lupta, caci cursese
atata sange in zadar. Abia ajunsese Insa la cartierul sau
afla vestea imbucuratoare despre caderea Grivitei. Ultimul
atac inversunat gi plin de vlaga izbutise in amurg. Invinga-
torii nu au luat Insa decat cinci tunuri, deoarece Osman Pasa,
prevazand sfarsitul, evacuase cea mai mare parte a pieselor
.de artilerie. Acest fapt nu micsora intru nimic insemnatatea

www.dacoromanica.ro
 MitRITTRII FINLANDEZE 141

izbandei, cad. Grivita era fortul cel mai de seams al Plevnei.

In mai multe randuri Incercara Turcii, In acea sears, O. re-
ca§tige fortul pierdut, dar nici Romanii, nici Ru§ii nu lasara
sa le scape din math prada a§a de scump dobandita... Un
ziarist englez care a cercetat interiorul fortului Grivita, a
doua zi dupa lupta, scrie ca prive4tea era Infioratoare : In-
treg fortul acoperit de cadavre §i muribunzi : Romani, Ru§i,
Turci clae peste gramada. Cum Grivita mai era Inca bombar-
data din celelalte forturi turce§ti, nici medicii nici infirmierii
nu puteau sä se apropie §i bie %ii raniti ramaneau culcati langa
cadavre, nimeni neavand putinta sä le villa In ajutor sau sä
le dea o picatura de apa spre a uda buzele for arzatoare. Cu-
cerirea acestui fort insemnat al Grivitei §i a trei altele mai,
mici costar% pe Romani 3.000 solda %i *i 60 ofiteri...

www.dacoromanica.ro
AMINTIRI DESPRE ULTIMUL RASB OI DINTRE RUSIA
I TURCIA DE W. PALANDER.

durnal, amintiri §i altele, adunate de A. Liljenstrand 1)

Bjorneborg, 0. Palander, 1881.
Drumul spre Duntire.
Pp. 7-12.
...Sositi In Chi5inciu, am primit corturi in can urma sa lo-
cuim de acum inainte. Despre Chisinau nu este mult de po-
vestit, comertul este foarte viu si orasul a ajuns istoric In
timpul rasboiului, cad aci a fost declarat si tot aci se aduna
trupele can se indreapta spre campul de lupta...
Pag. 8.
...Din Chisinau ne-am urmat drumul cu trenul Ora la
Ungheni... Cand ne-am apropiat de Iasi, privelistea s'a schim-
bat : se vedeau pretutindeni campii roditoare si tarani cu
Infatisarea curat romaneasca, imbracati in portul for natio-
nal. Camara alba pana la genuchi trasa peste itari, opinci
in picioare in loc de cisme (cari se poarta numai and este noroi)
chimir de piele, cremene si punga de tutun, cojocul captusit
cu bland de oae pe umeri si toiagul in mans, iata portul
unui -Oran roman. Mandrele Romance au si ele ii frumoase
si fote lungi dintr'o singura bucata de land.
Ajunsi in Iasi, am avut timp destul ca sa ne odihnim si
sä privim in jurul nostru. Mahalalele ni se parura a fi un
amestec de uliti mici si intortochiate si de case joase de lemn.
1. Se cunosc acum aceste nume, dar pe carte se ell tipitrite doar pres-
turthrile : W. P-rin" §I Arvo L-nd".

www.dacoromanica.ro
 mARTITEII FINLANDEZE 143

Locuitorii se uitau la not cu curiozitate. Populatia infatisa

diferite nationalitati orientale : Romani, Greci, Armeni, Evrei,
Tigani si, printre dansii, soldati rusi. Dar, cu cat ne apropiam
de centrul orasului, cu atat se schimba fizionmnia Iasi lor.
De odata ne aflaram pe o strada frumoasa si asfaltata. Ca
In Occident, circulau aci trasuri de piata elegante, se vedeau
cladiri frumoase si pravalii cu galantare unde puteai giisi
de toate, dar pe pretmi scumpe. Printre cladirile publice
trebuesc amintite : universitatea, palatul administrativ, se-
minarul teologic, catedrala cu patru turnuri si Inca alte
biserici mai mici. Langa oras se gaseste o gradina mare 1) unde
societatea inalta obisnueste sa se plimbe cu. trasura.
De aci ne-am urmat drumul, tot cu trenul, 'Ana la Bu-
cure5ti. Comertul este foarte viu In capitala Romaniei, care
a devenit centrul aprovizionarilor pentru armata. Bucu-
restii au 200.000 locuitori.
Din Bucuresti, trenul ne-a dus, la 28 Septemvrie, in Fr&
fe§li. Am coborat ad spre a ne odihni si a ne pregati de mars.
Vazuram pentru prima data corturile Crucii Rosii. Marsul
a inceput la 30 Septemvrie pe o vreme favorabila, astfel bleat
am ajuns peste trei zile in Zimnicea. La 2 Octomvrie parasiam
satul Bragadir §i in aceeas zi intrevazuram In departare al-
bastrul Dunarii. Dupa amiaza sosiram in Zimnicea, locali-
tate neinsemnata pe malul fluviului, careia rasboiul i-a dat
oarecare insufletire... Un ofiter rus rant la Plevna, pe care-1
intainesc in Fratesti, imi povesteste plangand ca nu-si poate
inchipui nimeni ceva mai ingrozitor ca Mafia din jurul
Plevnei... Noaptea, pe and stelele straluceau pe cer si firea
parea infundata Intel) liniste adanca, se auziau din timp
in timp, ca un suspin urias, tunurile dela Plevna... A doua zi
disdedimineata ne indreptilm spre pod, pentru a trece Dunarea.
Peste Dundre.
Pag. 19.
...In ziva de 8 Octomvrie, am fost mutati in partea opusa
a satului Poradim, In care ajunsesem dimineata, si care era
1. Copou.

www.dacoromanica.ro
144 B. V. BOSSY

cartierul general al Principelui Carol al Rom aniei. Aci, garda

imperials primi din partea Principelui Romaniei, sub ale carui
ordine se afla, urmatoarea telegrams, citata in or dinea de zi :
Ru§ii §i Romanii s'au adunat in jurul stindardului nostru,
inchinat Crucii, umanitatii §i adevarului, §i care, cu ajutorul
lui Dumnezeu, ne va duce la izbanda".
Satul Poradim este saracacios, doar militarii ii dau oare-
care vieata. Multi negustori s'au pripa§it pe aci §i Finlandezii
no§tri i§i dau toti gologanii pe bautura romaneasca...

www.dacoromanica.ro
 10.

JURNALUL UNUI TIRALIOR. (AMINTIRI DIN RASBOIUL

RUSO-TURC 1877-1878 DE AXEL LINDFORS).
Nicolaistadt, Imprimeria din Waasa 18831).
Pp. 4-6.
...La 15 Septemvrie 1877 sosiram in Chi§inau, unde am
ramas ,case zile, traind sub corturi... Desi tabara era in afara
orasului, ne puteam plimba in voe prin Orasul
arata a fi vechiu si Evreilor pare sä le mearga bine ad. La
21 Septemvrie parasim Chisinaul si a doua zi eram in Ia§i,
unde am stat mai multe zile. Aci lagarul nostru se afla pe un
camp in fats orasului. Iasul este frumos si curat, cu strazi
asfaltate, netede ca o masa. Locuitorii, deli nu ne puteam
intelege cu dansii prin grai, erau toti foarte politicosi si bine-
voitori, cu firea for orientala. Limba tarii este cea romans,
dar to poti intelege si cu limba germana... La 27 Septemvrie am
ajuns in Braila, care fusese bombardata de Turci la inceputul
verii, iar a doua zi in Bucureqli. Cu incepere dela 29 Septem-
vrie, calatoria cu trenul s'a terminat si au inceput marsurile
pe jos... In sate, taranii roman ne aduceau donite cu apa,
astfel incat am putut, tot lungul drumului, sa ne racorim
gatlejurile uscate de praf si arsita... La 3 Octombrie ne-am
aflat pe malul Dunarii si ne-am petrecut noaptea pe un ostrov
Tanga Zimnicea. A doua zi am trecut, cu bucurie mare,
Dunarea.

1. Se afla la Biblioteca Universitatii din Helsingfors.

10

www.dacoromanica.ro
 11.

POVESTIRI DIN RASBOIUL INTRE KEW I TURCI IN

1877-1878, DE A. W. LINDGREN.
Hameenlinna, 1878 (editia doua).
Pp. 54-57.
...Dupa pregatirea de artilerie, Ru§ii §i Romanii se arun-
cara eri, 11 Septemvrie 1877, contra Plevnei, dinspre Est.
Romanii erau in dreapta Grivitei, langa ei se afla Krudener,
la mijloc Zotoff, iar la stanga Skobeleff §i Imeretinski. Turcii
aveau 14 forturi legate prin §anturi.
Skobeleff ataca frontul care apara comunicatiile spre
Sofia, dar a fost respins in mai multe randuri. La ora 1, o
brigada a lui Zotoff a atacat, dar fara succes. In acela§ timp
se aruncara Romanii asupra fortului care cadea in seama
lor, dar zadarnic. La ora 5, toate atacurile pe toata linia
fusesera respinse. Imparatul s'a intors la cartierul lui.
Azi dimineata insa, Imparatul a primit vestea ca eri, la
ora 7 seara, fortul asediat de Romani a fost cucerit, cu aju-
torul a doua noui brigade. Romanii au cucerit de asemenea
fortul Grivita.

...Ieri, 12 Septemvrie, Turcii au inceput sa bombardeze

fortul Grivita §i 1-au atacat, dar au fost respin§i de Romani
§i rezerva noastra. Azi continuum bombardarea forturilor
inamice. Ora§ul Plevna este in flacari. Romanii au pierdut
60 ofiteri §i 3.000 soldati. Romanii §i soldal ii no§tri sunt
plini de voio§ie.

www.dacoromanica.ro
 12.

JURNALUL SERGENTULUI-MAJOR LEMMINKAINEN.

1877.-1878.
Helsingfors, Imprimeria G. W. Edlund, 1831
Pp. 17 -26.
La 14 Septemvrie sosiram in Bender (Tighina), localitate
cunoscuta nou'a prin luptele viteazului rege Carol XII al
Suediei 1). Oravul are o pozi %iune caracteristica, in josul
puternicei sale cetati curge Nistrul. La 15 Septemvrie ajun-
serum la ChiOndu. Aci am stat mai multe zile, locuiam in
corturile noastre avezate in imprejurimile oravului. Ne-am
putut desfata in voe cu cele mai bune 9i cele mai eftine fructe
din Sudul Europei, rodul acestui Oman% mai ales cu struguri
i pepeni... Noaptea se auzia fara incetare latratul a mai multe
sute de caini... La 21 Septemvrie..., ora 9, plecaram cu trenul,
iar la 22 Septemvrie, ora 8, sosiram in Cornoti, unde am ramas
vase ceasuri. Apoi ne continuaram drumul cu trenul pana la
Ungheni, grani %a dintre Rusia 9i Romania... Dupa o oprire
de 40 minute, trecuram Prutul vi in curand coboraram in
gara Ia§i. Lagarul nostru se afla pe un deal Tanga ora'. La
23 Septemvrie, ora 9, se facu S-ta Liturghie in tabard. Dupa
aceea ne plimbaram in gradinile frumoase si pe strazile as-
faltate ale Iavului. Ni se paru ca erau cam multi Evrei in acest
ora'. Trasurile de ora' erau foarte elegante, trase de doi cai
$i cu caprele invelite cu postav rov. Neavand numere, ai fi
putut crede ca erau trasurile vreunui bogatay. Tigani cu
1. Lupte la earl luaserA parte numero0 Finlandezi, earl pe vremea aceea
laceau parte din regatul Suediei.

www.dacoromanica.ro
148 H. V. BOSSY

ursul, cari au aci dreptul sa circule In voe, au venit in dese

randuri la tabara noastra... Iasul se intinde In jurul unei vai
frumoase, pe o muche de deal. Locuitorii sunt de fire blajina.
La 26 Septemvrie am parasit cu trenul Iasii, spre a trece
Siretul, la 27 ne aflam in Braila, pe malul Dullard..., la 28
in Ploeqti... §i In aceea§ zi, la ora 12%, In Bucure§ti. Capita la
Romaniei este frumoasa si bine cladita, dar n'am avut dreptul
s'o vizitam, fiind siliti sä ramanem in locul unde s'a oprit
trenul. Din fericire se afla acolo o fabrics cu lucratoare care
pranziau pe iarba. Cum soldatii aveau trompete si armonici,
ne-am pus pe joc. Nu ne putem intelege cu fetele, dar ele
suradeau, cum se surade de obicei la joc... Dupa o noapte
in tren, am ajuns, la 29 Septemvrie, in FrafeVi... Ne simteam
intepeniti dupa 17 zile si nop %i in tren. Ne-am scos efectele
din tren si ne-am asezat corturile in marginea satului...
Vremea era frumoasa si vederea spre Dunare minunata. Aci
am auzit prima oars zgomotul tunului. La 30 Septemvrie am
inceput un mars lung si foarte greu din cauza aristei si a cal-
durei istovitoare. Cu ranita piing. In spinare, inainta'm, ca
niste camile, prin ogoare nesfarsite de porumb, uscati de sete,
cad nu gaseam apa nicarei. Nu eram obisnuiti cu marsuri
pe astfel de caldura. Mergeam spre Vest, dealungul Dullard,
dar asa departe de fluviu ca nu-1 puteam macar zari. La
1 Octomvrie, ora 6, porniram din nou marsul. Am mers noun
ceasuri, chinuiti de sete si arsi de soare, pans am ajuns in
satul Bragadir, unde ne-am intins corturile langa fluviu si
ne-am scaldat pans noaptea. La 2 Octomvrie, ora 6, am
plecat la Zimnicea. Sositi acolo la ora 3, ne-am intins cortu-
rile pe o insula. Linistea noptii era turburata de o sumedenie
de sunete : latratul cainilor, cAntecul cocosilor si tunurile dela
Plevna. La 3 Octomvrie am plecat de pe insula si ne-am
Indreptat spre podul pe care urma sa trecem Dunarea.
Pag. 35.
La 9 Octomvrie, dud eram gata de plecare, Principe le Carol
I al Romaniei a venit sä ne treaca in revista pe not si celalalt
batalion cu care eram.

www.dacoromanica.ro
 hIABTITEII FINLANDEZE 149

Pag. 90.
La 3 Octomvrie 1877, Principe le Carol al Romaniei, in-
sotit de Genera lul Gurko, a venit sa ne inspecteze. El este
numit comandant suprem al armatei de Vest, din care fac
parte Finlandezii. Era care §i, trecand In fata batalionului
nostru, el s'a oprit §i ne-a urat s6natate pe ruse§te. Apoi a
vorbit multa vreme in frantuze§te cu comandantul brigazii
noastre. Nu intelegeam ce spunea,.dar ni s'a parut a intreba :
de unde sunt flacaii ace§tia ?"

www.dacoromanica.ro
 13.

RASBOIUL 1) DE EMIK HORNBORG 2).

Helsingfors, Holger Schildt, 1921

Marcie atac contra Plevnei din 11-12 Septemvrie 1877.

Pag. 311.
...Romania nu putea ramane neutra din cauza pozi %iunei
sale geografice, caci teritoriul ei era drumul de trecere al
Ru§ilor spre campurile de lupta europene, in razboiul contra
Turcilor. Ea s'a aliat deci cu Rusia §i trupele ei au fost con-
centrate cu parte din cele ruse§ti in fata Plevnei...
Pag. 314.
...Romanii aveau la Plevna trei divizii de infanterie (2,
3 §i 4), patru brigazi de cavalerie etc., in total 42 batalioane,
32 escadroane §i 120 tunuri, adica 32.000 soldati (din cari
25.000 infanterivi).
Armata romans era hazard pe serviciul militar obligator,
MI% dreptul pentru recru %i de a fi Inlocui %i cu altii. Armele
erau moderne, soldatii voinici, inaspriti §i mode§ti, dar gra-
dul de cultura destul de jos, chiar printre ofiteri. Comanda
suprema a fortelor ruso-romane de la Plevna se afla in mai-
nile Principelui Carol al Romaniei, cu generalul Zotoff ca
§ef de stat-major. De§i nu intra in vederile sale, el s'a vazut
silit sa rite un atac general al pozitiilor dela Plevna, din
1. Kriget". Paginile 308-381 sunt privitoare la lupta dela Plevna.
2. Profesor de istorie §1 membru proeminent al partidului popular suedes
din Finlanda.

www.dacoromanica.ro
 MARTIJEII FINLANDEZE 151

cauza staruintelor comandamentului superior rusesc, care-§i

perduse cumpatul dupa nea§teptatul insucces al operatiunilor
ce pusese cap'at multor iluziii §i incurcase toate planurile...
La 8 Septemvrie, Romanii ocupa printr'un atac fulgerator,
§anturile inaintate din fata redutelor Grivitei... 1)
La 10 Septemvrie, dupa amiaza, s'a tinut un consiliu de
rasboi in fata Plevnei, la care Mare le Duce Nicolae, coman-
dantul suprem al armatei de la Dunare, s'a rostit energic
pentru un atac imediat al Plevnei. Principe le Carol, §i alaturi
de dansul majoritatea membrilor consiliului de rasboi, aveau
grave ingrijorari, dar a triumfat vointa inaltului comandant
suprem ... 2)
Pag. 316.
Aripa dreapta a trupelor sortite sa atace redutele Grivitei,
comandata de ministrul de rasboi roman, generalul Cernat,
era formats de doua divizii romane§ti 3) (25 batalioane) §i o
brigada rued (6 baterii)...
Pag. 322.
Singurul succes durabil al trupelor care atacau a fost obtinut
la aripa dreapta, acolo unde Romanii §i Ru§ii luptau la olalta.
Dar §i aci, ca pretutindeni, pregatirea prin tir de artilerie
avusese slab efect. Nici chiar in timpul atacului nu a putut
artileria asediatorilor sa reduca la tacere, sau macar sa sla-
beasca focul Turcilor. Motivul era ca artileria romans §i cea
rusa primisera ordine diferite, cooperarea intre cele doua
armate aliate nefiind satisfacatoare.
Tinta atacului era reduta Grivita No. 1 (Kanli-Tabia =
zidul sangeros" al Turcilor). Romanii urmau sa-i atace fatadele
Nord §i Est, facand in acela§ timp o demonstratiune contra
redutei No. 2, iar Ru§ii fatada Sud.
Divizia 4-a romans (12 batalioane) a pornit la ora 3 dupa
amiaza dela Est §i a cucerit §anturile dela poalele dealului.
1. Ibid., pag. 48-49.
2. A se vedea Mernorille Regelui Carol I, la acea 'WA, si Gl. Rosetti,
o. c., pag. 50.
3. Diviziile 3 si 4.

www.dacoromanica.ro
162 R. V. BOSSY

Panta pare a fi avut o astfel de configuratiune Meat s'a for-

mat un unghiu mort", adica o linie neaccesibila tirului din
redute. Aparati de configuratia terenului, Romanii §i-au
putut forma linia pentru atacul principal.
Val dupa val se repezia pe panta primit de focul viu al
celor cari se aparau. Al treilea val atinse aproape §antul
redutei, dar, ajuns acolo, i s'a frant puterea. La ora 5, trupele
de atac respinse se adunau din nou in unghiul mort" la
poalele dealului. Nici un ajutor nu le-a sosit nici dela Nord,
nici de la Sud.
Una din brigazile diviziei roman care trebuia sa opereze
contra fatadei de Nord a redutei incepuse sa inainteze la
ora 3, conform ordinului primit. Inaintand pe teren accidentat,
ea atacase atat §anturi cat §i un uvraj patrat de pamant destul
de mare, dar fusese respinsa peste tot. Zidul atacat atat de
zadarnic nu era Irma Kanli-Tabia, ci reduta Grivita No. 21
A doua brigada a diviziei a intarziat, de bun seama din
pricina cetii §i a greutatiilor terenului, astfel !neat nu a in-
tervenit de loc in lupta 1).
Pag. 323.
In timpul atacului fatadei Sud a Kanli-Tabiei (reduta Gri-
vita No. 1) trupele roman erau in legatura cu aripa stanga
ruseasca care asedia reduta dela Vest. 0 parte din divizia
4-a romans a atacat din nou dela Est §i a intrat in reduta
din trei parti deodata. Reduta a cazut in mainile Romanilor
la ora 5,30 dupa amiaza. Ei au luat trei tunuri 2)...
Pag. 327.
...Dupa lupta, Romanii mai aveau 24 batalioane noui §i deci
perspective favorabile pentru bataliile viitoare... Dar ei per-
dusera aproape 2.600 ofiteri Si soldati, adica 8% din efecti-
vele lor... 18 batalioane romane§ti, care luptasera In acea zi
de 11 Septemvrie, perdusera mai mult de 20% din efectivul
lor, iar un batalion chiar 60 %...
1. Ibid., pp. 55 si urm.
2. Ibid., pag. 57.

www.dacoromanica.ro
 14.

ZIARUL HELS1NGFORS DAGBLAD" 1) ANUL 1877.

23 Aprilie. Chestiunea Oriental&
...0 tail pe care rasboiul o pune intr'o situatiune extrem
de dificila este Romania, care risca sä devina, Impotriva voin-
tei ei, camp de lupta, Cum guvernul roman a 1ncercat In zadar
sä obtina din partea Puterilor recunoa§terea qi garantarea
neutralitatii Romaniei, aceasta tara s'a vazut silita sail mo-
bilizeze intreaga armata qi, de buns seams, se va alia cu
Rusia. De altfel, armata romans nu este nici slabs, nici prost
echipata 2)...

22 Mai Rcisboiul.
...Din Romania avem qtiri contradictorii. Unele arata ca
s'ar fi proclamat independenta adica incetarea suzerani-
tatii turce§ti , altele ca politica moderata a lui Kogalniceanu
ar fi 1nvins politica ireductibila §i rasboinica a lui Bratianu.
Desele vizite ale Marelui Duce Nicolae, precum qi negocierile
In curs, ar avea de stop pe de o parte Inlaturarea dificultatilor
1. Cel mai Insemnat ziar finlandez (in limba suedezA) pe acea vreme.
Confine In fiecare zi a anului 1877, dui:4 declararea rAsboiului, velti de pe
cAmpul de lupta §1 asupra (Aril noastre, majoritatea frisA aunt luate dupa
presa rusk gemanA §i austriacA (mai ales Politische Korrespondenz"), Hel-
singfors Dagblad" neavand corespondenfl pe teatrul de rAsboi. Nu reproduc
ad cleat comentarale propel ale ziarului. Ve§ti despre Romania lipsite
de interes au mai apArut pe acea vreme in ziarele Wiborgs Tidning"
§i Abo Underrattelser".
2. UrmeazA amAnunte, In deob§te cunoscute, despre situafia de atunci a
efectivelor §1 armamentului armatel romAne.

www.dacoromanica.ro
164 R. V. BOSSY

create de atitudinea darza a autoritatilor romane, pe de alts

parte fncheerea unei conventiuni privitoare la cooperarea
armatei romane in rasboiul actual. Romanii cer ca Princi-
pele Carol sa comande singur toate trupele romane Si ca Ol-
tenia sä fie ocupata numai de Romani. Para acumRu§ii nu. s'au
fnvoit Insa cu aceste cereri. Se zice ca Ru§ii au renuntat la pla-
nul for initial de a construi o tale ferata noun fntre Mara§e§ti
§i Buzau §i ca Principe le Carol le-a propus sä tread. prin Bu-
curesti, oral care, potrivit primei conventiuni, urma sä fie
ocupat numai de trupe romane 1).

8 Iunie. O vrabie zboar'd cu cocorii".

...Cu toata bucuria ob§teasca a Romanilor pentru procla-
marea independentii §i alianta cu Ru§ii, se poate deslu§i la
membrii guvernului un simtimant de adanca Ingrijorare.
Acesta se explica prin faptul ca Rusia, deli accepts desigur
ajutorul oferit de Romani, nu vrea totu§i sä proclame o alianta
oficiala care ar putea da eventual Romaniei dreptul de a va-
lorifica mai tarziu unele pretentiuni incomode. De aceea,
autoritatile militare ruse au aratat foarte limpede Romani lor
ca tot ce li se cere este de a ridica o armata de numai 10.000
oameni bine pregatiti §i echipati 2)... Faptul este foarte ins-
tructiv pentru natiunile mici care, din cauza pozitiunei for
geografice, ar putea fi amestecate In Intreprinderile unei pu-
teri mari...

18 Iunie. Rdsboiul.
Se zvone§te In Romania despre o criza ministeriala. Ar
fi vorba ca ministrul afacerilor straine Kogalniceanu §i pri-
mul ministru Bratianu sa demisioneze spre a fi inlocuiti prin-
tr'un cabinet conservator cu Beizadea Dimitrie Ghika, vice-
prerdinte al Senatului, Boerescu §i generalul Florescu, fost
ministru de rasboi... Un astfel de guvern ar Insemna o com-
1. Prin conven %iunea romano-rusA, trupele rusesti nu aveau dreptul sii
tread prin. Bucuresti, In drumul for spre Dun Are.
2. PAnA ad pasagiul este o citatie dintr'o corespondents adresatii din Bu-
curesti ziarului Politische Kerrespondenz".

www.dacoromanica.ro
 MARTURII FINLANDEZE 155

pieta schimbare de sistem cu urmari directe in sfera de ac-

tivitate a armatei romane 1)...

20 lunie. Lini5tea inainte de furtunci.

Linistea pare sa fie desavarsita in Bucuresti, deli strazile-
si cafenelele sunt pline de of iteri rusi. Ei cants, joaca si stau
de vorba, si nimic nu a turburat legaturile for cu gazdel
cari i-au primit cu bunatate si perfecta ospitalitate. Totusi,
parca mai este o oarecare rezerva in atitudinea ofiterilor rusi.
Despre soldatii incartiruiti pe mosiile romOnesti nu se poate
spune decat bine si nu s'a Intamplat nici o neplacere intre
dansii si populatiunea romaneasca.

29 Iunie. Trupele romane.

Nu se crede ca M. S. Tarul va urma armata, cad se fac pre-
gatiri is castelul Cotroceni, ceeace da de banuit ca va romane
catva timp acolo. Principele Gorciakoff va sta in Bucuresti
cu colaboratorii sai diplomatici. Se pare ca M. S. Tarul a
cedat cererilor repetate ale Principelui Carol ca armata ro-
mans sa treaca Dunarea la Gruia, la vreo doted ceasuri de
Calafat. Sfera de activitate a trupelor romane nu se va intinde
lima departe in Bulgaria si tinta operatiunilor for ar urma
sä fie impresurarea si asediul Vidinului a). Spre a se putea
executa acest plan cu sorti de reusita, trebuesc efectuate des-
tul de multe pregatiri. Mai intai de toate trebue sä se pro-
cure materialul necesar construirei podului peste Dunare,
precum si artileriei de asediu, caci cele 12 tunuri daruite sau
Imprumutate de Rusia nu sunt suficiente necesari ; sunt 12.000
cai si 4.000 carute. Serviciul sanitar al armatei este de ase-
menea departe de a fi complet aprovizionat. Pentru aceste
pregatiri este nevoe de bani si nu prea se gasesc bath in pun
gibe romanesti.

1. AceastA schimbare de guvern nu s'a produs.

2. Dorinta Ru0lor fusese de a limita cat de mutt actiunea trupelor romane-
spre a nu se afla In fata revendicArilor romanegi la Incheerea pAcel 0 a nu
avea prea multe obligatil morale fatA de not.

www.dacoromanica.ro
156 R. V. BOSSY

13 Julie. Reisboiul.
Aimata romans construeste un pod la Gruia, in fata te-
ritoriului sarbesc, pazindu-1 astfel de Turd. Se spune ca Ro-
manii au facut o incercare neizbutita, la 1 Iu lie, spre a trece
Dunarea la sud de Vidin. Ei nu asezasera artileria grea acolo
iar Turcii erau bine pregatiti in vederea atacului, astfel bleat
vasele romanesti nici nu se indepartasera bine de mal si au
si fost ciuruite de gloantele de pe malul opus. Rusia a ispravit
prin a accepta in principiu ajutorul activ al armatei romane
pe malul drept al Dullard. In acelas timp s'a dat a intelege
Principelui Carol ca aceasta cooperare urma sä fie efectuata
.dupa modelul cooperarei Piemontului in timpul rasboiului
Crimeei si a fost sfatuit sä treaca Dunarea cu 12.000 ostasi
de elita si mai presus de toate cu un serviciu de intendenta
competent. Trupele acestea trebuiau sä fie sub comanda unui
general roman, numit bine inteles de Principe le Carol. Dar
Principe le Carol are alte planuri, mai vaste. El este fara in-
doiala insufletit de intentiunile cele mai bune pentru Cara
sa, dar si de o sete arzatoare de glorie si de fapte mari. El
vrea sa ridice efectivul trupelor sale la 60.000 oameni, adica
la indoitul numarului for actual, si sä piece la rasboi in fun-
tea lor, pe malul drept al Dunarei.

1 Septembrie. Coalifiunile Rusiei.

Lupta dela Plevna, care a pricinuit modificari atat de in-
semnate in lanurile Rusiei si in perspectivele rasboiului in
anul acesta, a schimbat mult si purtarea Rusiei fats de la-
rile mai marunte din Balcani. Ea hotarise la inceput sa ac-
tioneze singura, pentru a se bucura singura de roadele vic-
toriei, dar si din considera %iune fats de Austria. Impreju-
-raffle fiind acum altele, si politica Rusiei cu privire la aceste
state mici a devenit alta, iar marele cartier rusesc s'a vazut
silit nu numai sa nu mai refuze ajutorul Romaniei, Serbiei
si Greciei, ci chiar sa -1 doreasca... S'a tncheiat cu Romania
un tratat foarte avantajos pentru &Ansa. Privitor la aceasta
dorinta nerabdatoare a Rusiei de a dobandi aliati, ziarul

www.dacoromanica.ro
 MARV:TRU FnuarmEzE 157

Nationalzeitung" scrie, sub titlul de mai sus, urmatoa-

rele 1) :
Momentul in care sunt in curs batalii decisive cu rezultat
nesigur poate /Area neprielnic pentru analizarea unui instru-
ment diplomatic : alianta ruso-romans. Dar cat de legata
de soarta rasboiului este aceasta alianta se vede din insus
faptul ca a fost incheiata in timpul tunetelor luptei dela ipca
tocmai inainte de o noua batalie la Plevna. Obarsia ei este
prin urmare sugestiva. Localizarea rasboiului a constituit
multa vreme o problems foarte grea pentru diplomatia eu-
ropeana, cand s'a hotarit rasboiul. Rusia si Romania au dus
intre ele o adevarata lupta, careia i s'a pus acum capat. Ro-
mania, ca putere independents, s'a alAturat de Rusia printr'o
alianta oficiala. Din punctul de vedere al Marilor puteri, ras-
boiul ramane localizat, caci n'a esit din zona Rusiei si Tur-
ciei. Dar cu toate acestea, tratatul ruso-roman dovedeste o
intorsatura noua in rasboiul de fata si in atitudinea Rusiei.
Pans acum Rusia evitase sa inchee once tratat care ar fi
putut s'o lege de Ora vasale ale Turciei sau de Grecia. Mo-
tivele erau destul de limpezi. Mai intai In interesul ei : nefiind
legata prin tratate, campul diplomatic era liber in fata Ru-
siei, mai ales In privinta acestor state marunte. Rusia putea
astfel dicta In voe, limitata numai de consideratiunile pri-
vind marile puteri, In special Austria, fata de care nu luase
de altfel niciun angajament relativ la viitoarea organizatiune
a Balcanilor. Pentru cazul In care Rusia ar fi dorit sa-si in-
tareasca pozitiunile contra Turciei, dupa un rasboi norocos,
nu trebuia sä existe nici o Indatorire catre midi principi din
Balcani. Pe de alts parte, once tratat legand Petersburgul
cu acesti principi putea fi considerat de Austria ca si de
celelalte Puteri mari ca incompatibil cu interesele lor, de-
venind astfel punctul de plecare al unor viitoare complica-
tiuni neplacute. Astfel ar fi periclitata localizarea rasboiului,
principala conditiune a unei izbande rusesti. Cu Romania
trebuia totusi cazut de acord, caci teritoriul ei urma sä de-

1. Nu pare a fl o citatie, ci mai de grab' un rezumat al articolului de ziar..

www.dacoromanica.ro
158 E. V. BOSSY

villa baza de operatiuni necesara armatei ruse dela Dunare.

Guvernul din Petersburg s'a marginit, prin urmare, sä intre in
tratative cu Romania evitand orice contact diplomatic cu cele-
lalte State mici : Serbia, Muntenegrul, Grecia. Dela inceputul
ostilitatilor, aceste tari au fost date uitarii, Mate in seama
soartei for si a Austriei. Romania insa nu putea fi lasata la
o parte, trecuta sub tacere. Trebuia negociat transitul tru-
pelor ruse prin teritoriul ei. Dar Romania isi dadea seama
de pozitiunea prielnica in care se afla din cauza raporturilor
Rusiei cu puterile europene ; de aceea, cu toata amenintarea
palpabila pe care o reprezinta armata rusa, ea nu a voit sä
cedeze fail conditiuni. Romanii stiau prea bine ca trupele
ruse erau In stare sa treaca cu deasila prin tam lor, dar ei stiau
tot atat de bine ca pozitiunea diplomatica a Rusiei ar fi adanc
zdruncinata data ea ar trata cu violenta Romania. Aceasta
imprejurare trebuia folosita. Negocierile au tinut mult, lupta
a fost darea cu privire la situatiunea Romaniei si a armatei
sale fats de armata rusa si cu privire la viitoarea pace. Se
putea admite trecerea trupelor straine, fara ca propriile trupe
-sä fie supuse comandamentului militar strain. Acesta era
teza Principelui Carol, dar ea fusese mereu respinsa. Atunci
s'au intamplat infrangerile dela Plevna, pc cari Rusii le-au
explicat prin refuzul Principelui Carol de a ocupa la Limp
Nicopole... S'a simtit atunci nevoia de a dobandi incadrarea
operatiunilor romanesti in planul de rasboi rusesc, cu pretul
unor concesiuni de ordin politic ; astfel s'a ajuns la incheerea
tratatului in jurul caruia se dusese o lupta atat de grea. Tra-
tatul tontine recunoasterea independentei Romaniei de care
Rusia, fagaduiala acesteia din urma de a obtine recunoas-
terea si din partea celorlalte puteri, precum si preluarea unei
bune parti a cheltuelilor de rasboi ale Romaniei. Recunoas-
terea independentei Romaniei este primul act politic al Ru-
siei in cursul acestui rasboi. Cum Romania este dintre tarile
vasale Turciei aceea care a suferit cel mai putin de pe urma
persecutiei crestinilor din Imperiul Otoman, nu incape in-
doiala ca Serbia, Bosnia, Muntenegrul si Bulgaria isi vor
prezinta cu atat mai vartos reclamatiunile. Bosniacii s'ar

www.dacoromanica.ro
 MART1TRII FINLANDEZE 159

fi si adresat Tarului, spre a cere unirea for cu SArbii. Ce ati-

tudine va adopta Rusia cu privire la aceste aspiratiuni
mai indreptatite azi ca niciodata data nu vrea sa pen-
cliteze nici legaturile ei cu Austria si Europa, nici prestigiul
ei la Slavii de Sud ? 'raffle vasale si revolutionare vor incerca
acum mai aprig ca oricAnd sa." dobAndeasca." ceeace RomAnii
an obtinut, iar Rusilor le va veni greu sä-i tins la distanta.
Cum se prea poate ca Europa, si in deosebi Austria, sa nu
obiecteze nii-nic la independenta Romaniei s'ar putea tot
astfel ca ele sa puns Serbia si Bulgaria pe acelas plan ca Ro-
mania... Astfel Rusia, care a lost nevoita sa recurga la asis-
tente cu pretul pierderii libertatii ei in viitoarele trazactiuni
diplomatice,... va lupta de acum inainte nu numai pentru
interesele ei, ci si pentru aspiratiunile si viitorul natiunilor
cu care se aliaza.
8 Septemvrie. Din Romdnia.
...Exists o oarecare ingrijorare in Romania... Nu se pune
la indoiala valoarea ostasilor romAni, dar mai sunt multe
alte lucruri necesare pentru a duce un rasboi la bun sfarsit.
Si din nenorocire, multe din aceste lucruri lipsesc armatei
romAne. Apoi Domnitorul doreste sa participe personal la
actiunea militara, curagiul sau este uneori prea mare. Daca
i s'ar intampla ceva, cum n'are mostenitor, Romania ar avea
de ales din nou un alt principe dintr'o familie domnitoare
din Apus, potrivit cu art. 84 din Constitutie. Aceasta ar fi
foarte greu in timpul rasboiului, mai ales a unui astfel de
rasboi. In alt treilea rand, experienta arata ca o cooperare
cu Rusii poate duce la conflicte si, avAnd in vedere firea Dom-
nitorului, n'ar fi exclus ca el sa nu suporte situatiunea si sa
renunte in acelas timp la comandamentul armatei si la coroana 1
30 Septemvrie. Patru carliere generale la Plevna.
...Principele Carol 4si are propriul sau cartier general. Statul
sau major nu este numeros, iar seful sau de stat major rus 2)
1. Rezumatul comentariilor lui Politische Korrespondenz" cu prilejul
fncheerei aliantei ruso-romane.
2. Generalul Zotoff.

www.dacoromanica.ro
160 B. V. BOSSY

se vede rar. Cand poate s'o faca, Principe le inspecteaza In-

totdeauna singur liniile. El se 1ntoarce apoi punctual la car-
tierul s'au general. Lini§tea lui piing. de Incredere, tenacitatea
sa, seriozitatea cu care judeca situatiile se datoresc na§terii
sale germane §i educatiei primite. Armata romans, pe de aka
parte, f§i are §i ea cartierul ei general, Intocmit In felul obi§-
nuit la armatele cari opereaza independent. Se poate ca la
inceput Rn§ii sa nu fi avut incredere in noul for aliat, acum
insa ei f§i dau seama ca au ca§tigat un ajutor de valoare. Fac
dreptate Romani lor, dar atata tot. Adevarata camaraderie
de arme nu exists. Astfel, cartierul general al generalului
Cernat se af15. in Verbita §1 nu are niciun contact cu Ru§ii.
Este deci al patrulea cartier general dela Plevna. Se afla pus
sub comanda unica a Principelui Carol, I§i are propriul oficiu
telegrafo-postal §i este lipsit de once contact cu Ru§ii iata
caracteristicile lui.

21 Decembre. Asediul §i caderea Plevnei.

...Romanii §i-au organizat cartierul de iarda cat se poate
mai bine. Fiecare soldat poarta sub manta un cojoc aptu§it
cu bland de oae. Sunt bine adgpostiti in dou6 randuri de tran-
§ee. Redutele de pe linia a doua sunt adevarate modele de
intarituri de camp, iar fortul Alexandru, comandat de colo-
nelul Nacu, este uvrajul In pamant cel mai perfect In toat6
linia de Impresurare. Pe ambele versante la Grivita, liniile
for sunt atat de apropiate de cele turce§ti !mat solda %ii dintr'o
parte §i dintr'alta pot vorbi impreuna...

www.dacoromanica.ro
 RESUME
Le grand duche autonome de Finlande ayant fait partie
pendant plus d'un siècle de 1'Empire russe, de nombreux Fin-
landais ont ete amenes a participer aux guerres russo-tur-
ques du siècle dernier, soit dans les cadres de Farm& imp&
riale, soit dans ceux de l'armee nationale finlandaise. C'est
ainsi qu'ils eurent l'occasion de traverser la Roumanie et
d'y sejourner, avant de se rendre sur les champs de bataille
de la Turquie d'Europe.
Plusieurs de ces officiers laisserent des memoires, des let-
tres ou des ouvrages se referant aux guerres auxquelles ils
avaient pris part et qui contiennent de nombreux passages
ayant trait a la Roumanie et au peuple roumain. Je citerai,
pour la guerre de 1828 -1829: les generaux Gustaf-Adolf
Ramsay et Fredrik G. Nyberg, ainsi que Berndt-Johan Ro-
senstrom, et, pour celle de 1877 -1878: les colonels Theodor-
Fritiof Blafield et Victor Tuderus, Anton von Alfthan, Carl-
Ferdinand von Wahlberg, W. Palander, Axel Lindfors, A.
W. Lindgren, Lemminkainen etc. Les passages de leurs ecrits
se referant a la Roumanie ou a la participation de l'armee
roumaine a la guerre sont publies, en traduction roumaine,
dans les pages qui precedent. Its temoignent de la sympathie
et de la comprehension de leurs auteurs pour un pays qui,
tout comme la Finlande, n'avait pas encore acquis sa pleine
liberte et dont la victoire fut regard& comme de bon augure
pour l'independance future de la Finlande.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pagina
Prefat A 3
Introducers 5
Jumal de campanie al lui Gustav Adolf Ramsay (1829) 19
Corespondenta gen. Fredrik Nyberg (1827-1830) 53
Aspecte din rAzboiul din 1828 de CAp. Berndt Rosenstrorn 60
Operatiunile militare de la Plevna (1877) de Col. T. Fritiof Blafield 73
Note asupra campaniei din Turcia (1877-78) de Anton von Alfthan 110
Note asupra rAzboiului din Turcia (1877-1878) de Col. Victor Tuderus 123
0 expeditiune militara In Turcia (1877) de Carl Ferd. von Wahlberg . 134
Privelisti din rAzboiul ruso-turc editate de G. W. Eklund 139
A mintiri despre ultimul rSzboi ruso-turc de W. Palander 142
Jurnalul unui tiralior de A. Lindfors 145
Povestiri din razboiul ruso-turc de A. NY. Lindgren 146
Jurnalul serg.-major Lemminkainen 147
RAzboiul de Eirik Hornborg 150
Ziarul Helsingfors Dagblad" In 1877 153
Résumé 161
Cuprinsul 163

www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE A§EZAIVIANTULUI CULTURAL
ION C. BRATIANU
Lei
I. Ion C. !Milk Bibliografia RAzboitilui pentru Independents
(1877-1878), Bucuresti 1927, pag. 52 40
II. P. P. Panaitescu, Nicolae Balcescu. Patru studii istorice In-
sotite de o schita biografica si bibliografica. Bucuresti, 1928
pag. 64 45
. ....... .
III. Lim Marian, B. P. Hasdeu, schita biografica si bibliogra-
fica. Bucuresti, 1928, pag. 3o
IV. Mihail Popescu, Documente inedite din preajma Unirei Prin-
25

cipatelor. Bucuresti, 1928, pag. 68 . . . . . . .

45
resti, 1928, pag. 104 ...... .
V. Emil Virtosu, I. Heliade Radulescu. Acte si scrisori. Bucu-
. . . . . . .
VI. DObrogea, Patru conferinte ale Universitatii Libere de I. An-
6o

driesescu, C. C. Giurescu, A. BAznosanu si I. Simionescu.

Bucuresti, 1928, pag. 100+20 planse 75
VII. Mihail Popescu, Documente indite privitoare la istoria
Transilvaniei intre 1848 1859. Acte din Arhivele dela Viena.
Bucuresti, 1929, pag. XXVI-I-347 25o
VIII. Teodor Man, Refugiatii moldoveni In Bucovina (1821 si
1848). Bucuresti, 1929, pag. XXXII + 148 . 120
IX. Generalul R. Rosetti, Jurnalul de operatiuni al diviziei de
1922. Flag. XVIII + 305 ..... . . . . ......
infanterie de rezerva (23 Iulie 1877 29 lulie 1878). Bucuresti
X. P. P. Panaitescu, Emigratia polona si Revolutia romans dela
240
1848. Studiu si documente. Bucuresti, 1929, pag. 136 . . . 12o
XI. C. C. Giurescu, Ion C. Bratianu. Acte si cuvantari, vol. III
(1 Mai 1877-3o Aprilie 1878). Bucuresti, 1930, pag. XVI-1-402 250
XII. Generalul R. Rosetti, Corespondenta generalului Iancu Ghica
(2 Aprilie 1877 8 Aprilie 1878). Bucuresti, 1930. pag. 210 150
XIII. Alexandru Marcu, Conspirator.' si conspiratii in epoca Re-
nasterii politice a Romaniei. Bucuresti, 1930, pag. 373 . . 270
XIV. Dan Simonescu, Din istoria presei romanesti: Republica
Romans. Paris, 1851Bruxelles, 1853. Bucuresti, 1931, pag. 61 5o
XV. Olimpiu Boito§, Une correspondance francaise concernant
le Congres de Berlin (1878). Bucuresti, 1931, pag. 6o . . . 5o
XVI N. Corivan, Din activitatea emigrantilor romani In Apus
(1852-1857). Bucuresti, 1931, pag. 170+8 planse 130

....... .
. .

XVII. Emil Virtosu, 1821. Date si fapte not. Bucuresti 1932, pag.
LXI+253+12 planse . . .
. . . 230
XVIII. N. Georgescu-Tistti, Ion C. Bratianu. Acte si cuvantari,
p. XVIII+410+5 planse ........ .
vol. IV (1 Mai 1878-30 Aprilie 1879). Bucuresti 1932,
. . .
XIX. I. C. Filitti, Framantarile politice si sociale in Principatele
- 250
romane dela 1821 la 1828 Bucuresti, 1932, pag. 192 . . 140
XX. P. P. Panaitescu, Corespondenta lui C. Ypsilanty cu gu-
vernul rusesc (1806-181o) Bucuresti, 1933, pag. 125 . . . too
XXI. Din corespondenta Familiei Ion C. Bratianu. Bucuresti,
1933 p. XVI+320+8 planse. Vol. I 8o
XXII. Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Bratianu. Acte si seri-
sori din perioada 1840-1870. Bucuresti 1933, pag. 368+3
planse. Vol I. . . . . . 8o

www.dacoromanica.ro
 Lei
XXIII. Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Bratianu. Acte si
Vol. II ...... .....
scrisori din perioada 1840-1870. Bucuresti 1933 pag. 320.
. "
XXIV. Din corespondenta familiei
1934, pag. 415 + 15 planse vol. II
1.
......
C. Bratianu Bucuresti,
. . .
XXV. George Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Bratianu. Acte
80
8o

si cuvantari, vol. V (x Mai 1879 30 Aprilie 188o) Bucu-

resti p. XII1+418+x plansa ,8o
XXVI. Din corespondenta familiei ion C. Bratianu, Bucuresti,
1934, pag. 462+11 planse, vol. III . . . . . . .
. 8o
XXVII. Din corespondenta familiei Ion C. Bratianu, Bucuresti,
1935, pag. 355+6 planse, vol. IV 8o
XXVIII. Gh. Duzinchevici, Cuza-Voda si revolutia polona din
1863, Bucuresti, 1935, pag. 104. 6o

1935, pug. 548+9 planse, vol. V . . ......

XXIX. Din corespondenta familiei Ion C. Bratianu, Bucuresti,
XXX. Qr. Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Bratianu. Acte si
. 8o

cuvantari, vol. I. partea 2-a (1869-1876) XVIII+ 544. 200

XXXI. Gh. Duzinchevici, Contributii la istoria legaturilor polono-
romane in anii 1865-1866, Bucuresti, 1936, p. 64 . . . 35
XXXII. Viata si opera lui Vintila Bratianu vazute de prietenii si
colaboratorii sai, Bucuresti, 1936, p. 696+15 planse . . . in°
XXXIII Gr. Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Bratianu. Acte si
cuvantari, vol. VI (x Mai 1880-30 Iunie1881), Bucuresti,
1936, X + 468 p. + I pl. . . . . ..... .
.
XXX1V. Gr. Tausan si Gh. Lazar, Ion C. Bratianu, 72 pag.-) -1 plansa
. 200

1937 10
G. 1. Bratianu, Le probleme des frontieres russo-roumaines pen-
dant la guerre de 1877-1878 et au Congres de Berlin.
Bucuresti, 1928, pag. 52 + 1 bared. . . . . ..... 45

xt.566

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro