'STOMA

ROMANILORU
ORU
DIN .

DACIA SUPERIORE
DE

A. PAPIU ILARIANU.

, TOMULU I.
EDITION. II.

ISTORI'A ROMANILORU DIN DACI'A SUPERIORE

PEN' LA A. 1848. ESCLUSIVE.

030C3C441.

VIE NA
CU LITERELE LUI C. GEROLD SI FIIU.

1 8 5 2.

www.dacoromanica.ro
 Quomquam valise borbarorum arm-Mane. finehtm
popull Romani provInolom Inundos,,ent; colo-
nise lumen legionesque Romanas non polubme
Interire. Inter bnrbaroa °brute°, Romonam
tandem ltngvnm redolere videntur, at ne omni-
no nom deserant, Ito reluctantur, nt non tan-
turn pro vitae, quantum pro linporre Modulo&
late certasse oideantur.
Ant. Boni Infos.

www.dacoromanica.ro
 UMBRELORU. ROMANILORU.
CARL SE. AU. LUPTATU. M. DACIA.
PENTRU. LIMBA. MAI. MULTI".
CA. PENTRU. VIETIA.
A. PAPIU. MARIAM".
COLONU. DIN. DAC. LUI. TRAIANU.
LA. A. U. C. MMDCV.
PROV. DAC. MDCCXLVI.
DIN. VOTU.

www.dacoromanica.ro
 CATRA LEPTORI:

Ilindu ca editiunea prima a acestui toinu

a trecutu: se fete necesaria acesta a dou'a
editiune.
In fiintia, ea nu se destinge de cea de an-
taiu, de ctitu ca s'a inavutitu cu 4. docu-
mente relative la unele din obieptele per-
traptate; materiele sunt ordenate mai si-
stematice ; limb'a e stilulu aunt mai cu-
ratiate ; si in formele limbei principiulu
analogicu 6 obserbatu mai cu consecintia.
Cea-a ce ar' fi fostu de insemnatu la prim'a
editiune, obserbamu acumu: cumca in to-
mulu primu nu ni-a fostu scopulu de a
tiesere o istoria completa a Romaniloru,
dela inceputulu loru in partile aceste pen'
la a. 1848. La acest-a s'are fi cerutu unu
studiu mai indelungatu, poteri e mediloce
mai mari, de atu ale nostre. Scopulu

www.dacoromanica.ro
VIII

nostru a fostu numai de a ne deschidere

calea la epoc'a cea mai noua, la evene-
mentele ce s'au petrecutu sub ochii no-
stri. De acea-a, preste istori'a vechia tre-
curamu numai eh in fuga. Prin urmare,
tomulu primu debe a se considerare nu-
mai ca unu preamblu alu istoriei nostre
moderne.
Cu ocasiunea acesta me sentiu oblegatu a
multianaire onoratului publicu Romanu
pentru caldur'a , cu care a imbraciosiatu
tomulu primu alu acestui opu ; nu mai
puyinu aceloru barbati zelosi, cari se in-
sarcinara cu distribuirea lui. Speru, ca
cu acel-asi zelu si caldura se voru acepth
si tomii urmatori.

Autorele.

www.dacoromanica.ro
 CUPRENSULU
TOMULUI I.
-4-
CAPU I.

Par.
Homanii adusi de Traianu Imperatu in Daci'a. Daci'a
suptu barbari. Dacia libera. Venirea unguriloru.
Resbelele romanilorn cu nngurii. Caderea roma-
nilorn din Daci'a superiore suptu unguri. (a. 106
904.) , 1

CAPU II.

Asiediarea unguriloru in Panoni'a. Starea politica a ro-

maniloru suptu unguri. Introducerea iobaglei. Tu-
multele tieraniloru. Trecerea ducilorn Negru si
Dragosiu in Daci'a inferiore. Intemeiarea princi-
pateloru Romaniei e Moldaviei. (a. 905 1437.) 13

www.dacoromanica.ro
 X

CAPU III.

Pig
Reseol'a Romanilorn dela a. 1437. Uniunea celoru trei
natiuni. Corvinii. Rescol'a tieraniloru din Unga-
ri'a la a. 1514. IobagYa perpetua. Caderea Un-
gariei. (1437 1526.) 27

CAPU 1V.

Romanii suptu principii independenti ai Transilvaniei.

Approbatae et Compilatae constitutiones Transil-
vaniae. Persecntiunile besericesci. Traducerea car-
tiloru besericesci in romanesce. (1526-16964... 43

CAPU V.

Romanii suptu cas'a austriaca. Diplom'a Leopoldina.

Uniunea Romanilorn cn beseric'a Romei. Folosele
e perderile nniunei. Cans'a natiunale. Articlnlu 6.
dela 1744. Josefn II. Revolutiunea Horei. (1696
1791.) 54

www.dacoromanica.ro
 XI

CAPU VI.

Pair.
Starea politica e besericesca a romaniloru din Dacia Su-
periore pen' la a. 1848. Caus'a natiunale la
a. 1791. Petitinnea data in nnmele totororu ro-
maniloru. Resultatuln. Episcopulu unitu Bobu.
Resturnarea constitiniunri bcsericei
. romane. Peti-
tiunea episcopiloru Lemenyi e Moga la a. 1834.
Ungurismulu e romanii. Caus'a cu sasii la a. 1842.
Romanii dela Temesiu e Criaiu. (a. 1791 1848.) 81

CAPU VII.

Stares tieraniloru romani din Daci'a superiore pen' la

a. 1848 f 145

CAPU VIII.

Starea culturei intieleptuali a romaniloru din Dacia Su-

periore pen' la a. 1848 195

www.dacoromanica.ro
X lI

DOCUMENT.
pug.
I. Propusetiunea Cancelariei transilvane de curte in
obieptulu petitiunei pentru natinnalitate asternute
de episcopii J. Lemenyi e V. Moga la a. 1834 229
II. Protestulu Consistoriului din Blasiu in contr'u in-
troducerei limbei ungnresci la a. 1842 243
III. Confederatinnea si nniunea sasiloru celebrata la
a. 1613., renoita la a. 1636.. 1675 247
IV. Propusetiunea Cancelarlei de curte in cans'a lui
Secarianu en sasii pentru a fi aceptatu cli prapti-
cante langa magistratulu din Brasieu la a. 1846 248

www.dacoromanica.ro
 ISTORI'A

ROMANILORU
DIN

DACI'A SUPERIORE.
r-9-
CAPU I.

Romanii adusi de Tralanu imp. in Daci'a. Dacia suptu barbari. Daci'a

Iibera. Venirea unguriloru. Resbelele romaniloru cu ungurii. Cade-
rea romaniloru din Daci'a superiors suptu unguri. (a. 106 904.)

De n'a perltu romanuln =Ida ordele barber

Verdi ch. el locuste In agrt-I semenad
Talnndu fare de rolls, rapindu fare erudare
LIpsindu pe (II de taut Id p9 aorori de frail:
ACAMIU candu braclu-ti ageru In lume-b ounoseutu,
Tu 'naval° romane ma' erect' ea awl perdutu?
A. Muresianu.

Cu Oita dorore, cu atrtt'a dreptate asemena

unu istoricu alu nostru istori'a romaniloru cu o
tragedia. Asia este intru adeveru: istori'a nostra
dela inceputu si pene in iromentulu preseiite este
o adeverata istoria de patemi.
1st. Rom. t. I. edit. 2. de A. Papiu. 1

www.dacoromanica.ro
 2

Tralanu co-
prinde Da-
I. Dupa ce Traianu imperatu stinsese cu to-
cl'a, el adu. tulu pe Dacii cei belicosi, si Daci'a o supusese
peratiei romane : trecb. o multIme nemarginita de
tr'ens'a.
a. 106. d. Cr.
omens din tota lumea romana spre impoporarea
acestei provencie intre Dunare, Tisa, Carpati e
Dnistru 1). Daco-romanii ducea o vietia feri-
cita in act sta tiera, care erg, un'a dintre cele d'hn-
tale , cele mai avute de auru e cele mai frumose
provencie ale imperatiei celei mars a romaniloru.
Daci'a se numil Dacia felix, Dacid augusta si se
numerh intre provenciele .A.,,gustului, nu ale Sena-
tului. Monumentele marimei romane, martorii fe-
ricirei romaniloru in Daci'a, stau pene asta-di.
Aureliann II. Dara nu tierrh nici done secle florea Da-
scote
leg iunileties lui Traianu suptu cei mai straluciti si potenti
din Daci'a. impera tori ai Romei : si sortea cea sinistra a TO
a. 274.
maniloru arunch Daci'a cea ferice, Daci'a augusta
preda furiei barbariloru. De athte cente de an
mai memoreza romanii cu mare gele si pen' asta-
di in colinde]e loru pe imperatorele Aurelianu,
care parasl D.,ci'a si o lash suptu jugulu celu de
fern alu barbariloru 2). a. 274. d. Cr.
I) Cum Dacia bello Decebali viris esset exhausta , Traia-
nus ad frequentandam hanc , decks centena Irma pas-
suum in circuitu habentern , provinciam, ex toto orbe
romano infinitas eo copias hominum transtulerat, ad agros
et urbes colendas. Eutropiu L. VI. 6.
nacre lui 2)
Aurelianu imperatu desperandu de a mai pote tiene Da-
Annelidan.
ci'a , sco tendu dintr'ens'a legiunile cu o parte a provin-
cial iloru (cea mai mare parte remase in Daci'a lui Traianu,
care acumu era patri'a loru, in aceste tempuri fatali,
candu nici in Itom'a nu erh, vieti'a mai sccura) le trecu
in Mesi'a, care o numl Dacia sea ch se no se de uitarei

www.dacoromanica.ro
 3

III. De aci inainte incepu fatalitatile romani-

loru preste totu, dar' mai alesu ale traianidiloru Daci'a supto
tienura mai neintreruptu atitte secle, si tienu anca barbdri.
pene in dale nostre.
Voi icone maiestose ale unui tempu apuneto-
riu! Voi fecie ambitiose ale Romei cei superbel
voi stingundeloru schintei de vietia ale unei lumi
tl

numele anei atari provencie formate de Traiann ", ne

tantae a Traiano formatae provinciae nomen .oblivioni
traderetur." Romanii acestei none Dacie , peste cart
irupseia bulgarii, in unire en acesti-a se rupsera de ca-
tra imperatl'a bisantina in sec. VII ; si cu tote ca in
sec. XI. era 'i supuse Basiliu II; dar' in sec. XII. prin
scularea celoru doi frati romani Petra e Asanu din non
scuturara jugnlu grecescu. Acesta imperatla noua ro-
mana-bulgara inflorl suptu cei mai buni si mai potent;
regi e imperati romani din famili'a asana pen' ce cu fini-
tultz sec. XIV. se stinse prim turci cu totulu. Romani;
de asta-di ai Daciei aureliane, ea tote ca vorbescu lim.
b'a romana, dara s'au grecitn e slavitu forte. La ace_
sta nefericire a contribuitu impartirea imperiului romann,
desbinarea acea nefericita intre beseric'a apusena e resa.
ritena, comerciulu celu continuo cu grecii e slavii , dar'
mai alesu beseric'a grecesca, de care se tienea, e se tienu,
a carei limbs, precumu si cea slavica se introduse in
besericele romanesci, cu inlaturarea limbei romane pro_
tans puritatea acestei-a , o implb de cuvente grecesci e
slavesci, acie. ehtu dupa tote aceste-a potemu dice, ea le-
gca resaritena, precumu in Daci'a superiors a lui Traianu
fu scaparea natiunalitatei romane intre Unguri : la ro-
manii din Daci'a lui Aurelianu din contra fit caus'a pri-
maria a stingerei mai de totu spiretulu natiunale. Au-
relianidii pe la a. 1203. suptu Joanitiu se unisera cu
beseric'a Romei.
1*

www.dacoromanica.ro
 4

imbetranite si mai alesu to fericirea Daciei an-

I

guste apune acumu in pace o alta crepe-

ratiune , altu speptaclu , altu tonu de lucrare si
patemire urmeza. Ici din codrii cei intunecati ai
media-noptei, colea din desertele cele retrase ara-
bice se versa fara intrerumpere, eh, unu diluiu ni-
micitoriu, irumpu, cd. nisce valuri teribili de mare,
se redica ca nisce nuori grei amenintiatori se-
mentli peste sementli de popore necunoscute pene
atunci predandu cu focu e cu feru totu, ce le sta
s tion Coil. inainte. Goti, pe cari nu se vedu ai fi datu ro-
manii uitarei nici pen' asta-di in cuventulu de
hoti celu probabile dela numele loru impromu-
Spt nan;. tatu. Huni , a caroru origine o trage Jornande
'375-12512' dela spiretele cele necurate, cari si numai cu te-
rorea feciei loru insufla,ndu spaima fugarih pre
inemici , ca-ci de abia avea facia de omu , nisce
bestie bipede, in sufletu nu mai pucinu uriti ch
in trupu '). Sunetulu intrarei loru s'a, audItu pene
la marea atlantica, ei au facutu iinpingerea acea
fatale de popore barbare, care a implutu Europ'a,
si alte locuri ale partiloru lutnei. Gotii cei po-
tenti nu potura std, facia cu aceste valuri furiose.
Daci'a cadh in man'a huniloru. Regele acestor-a
Atila ensusi se chiama pe sene : flagelulu lui duin-
ne-dieu. Tote poporele fugira dinaintea acestoru
fere de omeni singuri romanii standu pe locu 2).
Huniloru urmara Gepidii, Avarii, Bulgarii etc.

1) Jornandes de rebus geticis. cap. XXIV.

2) Solis valachis hic remanentibus. Thurocz. Chron. Hung.
p. i. c. 17.

www.dacoromanica.ro
 5

Imperatl'a cea mare a romaniloru, o-data domn'a Suptu Gepl-

dt,pAevna,rie ite.
lumei cunoscute, in care inse vertutile cele vechi
see. VIII.
devenisera acumu fabule mithice, in urma se co-
tropl cu totulu de catra aceste sementle nenume-
rate de barbari, dreptu vendepta a Nemesei pen-
tru pecatele si coruptiunea, in care cadusera.
IV. Dara nici un'a din provenciele cele multe Pusetiunea
ale imperatiei cei mari a romaniloru nu lua acesta Lasee pc
vendepta mai infricosiatu, ca Daci'a lui Traianu, supbtaa el .ar-
nici unii n'o semara mai incolo cu multu de a
septea vitia de atunci si pene astadi: ca strane-
potii si stranepoti de stranepotii daco-romaniloru;
ca-ci nicairi pe pamentu nu fura inundarile bar-
bariloru atatu de tienutorie e multefarie eh in
tierile inferiori danubiane e pontice (eusinice):
aceste-a era port'a intrarei barbariloru in Europ'a,
pe aici era drumulu celu mare .alu turmeloru loru
catra ocidente: romanii Daciei era obieptulu furiei
cei d'antftie a acestoru orde. Mai adaoge frumseti'a
cea romantics a tierei , fertilitatea pamentului,
aurulu Daciei, cari tote indulcia pe barbari, i
atragea si-i tienea aicia. Totu, ce produse geniulu
romanu in mai doue cede, ce crescuse sudorea
generatiuniloru, ce perfeptiunase sperienti'a : tote
monumentele geniului, vertutei, poterei tote se
prefacu acumu in nisce ruini tristi :
Uncle4 Ulpi'a Traiana, Ampoiulu e Patruis'a?"
nisce ruine plene de gele de abia au remasu, eh,
place martori tristi ai marimei cei superbe a stra-
buniloru nostri
Adversitatile tempuriloru , furi'a barbariloru,
vendept'a sortei, bit menl'a provedentiei, ca. con-

www.dacoromanica.ro
 6

jurate pare ca avea de scopu a stingere sementi'a

romana. Dara geniulu romaniloru nu suferl totusi,
eh, stranepotii unei genti atatu de maxi se pera
de pe faci'a pamentului. Romanii nu perira: ei
viu pene asta-di . . . si d4ca si vedemu asta-di
cu gele numai ruinele cele plangunde ale Ulpiei-
traiane si ale altoru monumente maiestose ale
gloriei e marimei strabuniloru nostri: dar' fiinti'a
natiunale-romana, pare ca inganandu tote adver-
sitatile a sieptesprediece secle, a atat'a amaru de
tempu si amare nefericiri , remase neatensa , cb
aurulu probatu in focu, pene asta-di. Si asta-di
dice romanulu dupa 17. secle cu superbia: .Ro-
manus sum civic, eu sum romanu. Unu poporu
probatu eh acest-a porta in sinulu seu simburele
vietiei perpetue.
!tumuli 'si V. Daco-romanii parasiti de vulturulu romanu,
pastreza na-
ne-potendu sta contra multimei e furiei barbari-
tiunalitatea
suptu
bari.
bar- loru, parte se supusera acestor-a, pastrandu-si
totusi individuaretatea si carapterulu loru na-
tiunale cu atat-a scumpetate, in catu dupa cumu
dice Bonfiniu ,,nu atcitu se luptara pentru vietia,
eau pentru limba" 1) ; parte se trasera la munti
aperandu-si independenti'a si libertatea loru na-
tiunale suptu duci alesi din sinulu loru. Acesti-a
la tempuri favoritorie se scoboria drag la siesuri
spre a imbracisia pe fratii loru.
uaci'a 0- VI. Asia fecera in sec. VU. si cu destintiune in
Lem.

') Non tantum pro vitae, quantum pro lingvae incolumitate

certasse videantur. Bonfinius Dec. II. 1. 5.

www.dacoromanica.ro
 7

sec. VIII. dupa caderea avariloru , incetandu in

cht-vit incursele barbariloru.
Daci'a er' se fete acumu libera.
Dar' nefericirea romaniloru ffi, ca ei suptu
lung'a domnia a barbariloru fiindu fara nici o
legatura natiunale intre sene, pare ca-si uitara de
unitatea natiunale, si dupa retragerea barbariloru
intemeiandu-se liberi, se constituira separati er'
nu uniti intre sene suptu diversii capi ai loru,
independenti nu numai de catra straini, el 81 fara
nici-o legatura natiunale intre sene, ne consi-
derandu, ca poterea natiunale numai unita poke
da peptu incurseloru barbariloru.
VII. Poterea natiunale impartita nu lungu se
pota sustiene. CI pene candu ducii Daciei infe-
riori cadura suptu jugulu altoru barbari : ducii
romani ai Daciei superiori ai Transilvaniei,
Bihorului e Banatului pe acele tempuri Gelou
(Gelliu seu Juliu), Meno-morot (Mariot, Minor
Marius ?) si Gladiu (Claudiu ?) avea a se lupta,
pentru libertatea loru asupr'a unui nouu soiu de
barbari asiatici catra finitulu sec. IX. Acesti-a Venirea un.
fura ungurii. guriloru.

VIII. Istori'a nostra de pe aceste tempuri 6

scrisa de unguru, pentru-ca, dupa cumu dice
principele C'antemir romaniloru le sta mai multu
la anima se faca fapte bune, de cdtu se stria." Dara
cu tote aceste-a si dupa istoriculu unguru, care
altmentre cu ata,t-a predileptiune scrie pentru
unguri, catu intre altele dice, ca intreprinderile
unguriloru erh conduce de spiretulu Bantu, mecar-
ca erh pagani, bravurele romaniloru in resbelele

www.dacoromanica.ro
 8

cu ungurii totusi sl dupa cele ce scrie ungu-

rulu, dim sunt mai mari , de catu ale totoru
poporeloru vecine, cu cari se batura ungurii.
Romanii se opusera nouiloru barbari cu mai mare
cerbecla, de eatu rutenii e bulgarii lui Salanu.
Resbelele IX. Asia bravulu Meno-morot , care domnia,
rumainloru
din llacra intre Muresiu, Tisa si Somesiu , refusa cu dem-
nitate romans pretensiunea cea nedrepta a lui
a. 904 5. Arpad ducelui unguriloru, care-i cerea tier'a in
alenumorut
bravulu. poterea dreptului, ce dices, ca-lu are dupa stns.-
mosiu-seu Atila, era tramisiloru lui Arpad in
urmatoriulu tipu le respunse bravulu dlcundu 1) :
,Spuneti lui Arpad ducelui unguriloru, domnului
vostru, ca-i suntemu detori lui, ca amicu amicu-
lui, intru tote, de ce are lipsa, pentru-ca 6 omu
strainu si de multe are lipsa, tier'a inse, care o
cerlz dela gratra nostra nici de cumu nu i o vomu

j) Dicite Arpadio duci Hungariae, domino vestro : debito-

res sumus ei in omnibus, quae ei necessaria sunt, quia
hospes homo est et in multis indiget, terrain autem, quam
petivit a nostra gratis, nullatenus concedimus nobis vi-
ventibus; hoc etiam indigne tulimus, quod Salanus dux
ei concessit maximum terram, aut propter amorem , ut
dicitur, ant propter timorem, quod negatur. Nos autem
nec propter amorem , nec propter timorem ei concedi-
mus terram, etiam quantum pugillus caperet , licet, di-
xerit jus suum ease. Et verba sua non conturbant ani-
mum nostrum, eo, quod mandaverit nobis se descendisse
de genera Atilae regis, qui flagellum Dei dicebatur, qui
etiam violenta mane rapuerat terram hanc ab atavo meo,
sad tamen modo per gratiam domini mei imperatoris
yonstantinopolitani (?) nemo poterit auferre de manibus
mcis. Anonymus C. XX.

www.dacoromanica.ro
 9

da, pen' vomu trai; el acea-a cu greu amu suferitu

Ca ducele Salanu i-a datu tier'a cea mai mare,
seu din amore, cumu se spune, seu de frica, ce
se nega. Era not nici din amore, nici de frica
nu-i damu din tier'a nostra nici mecar o palma de
locu, cu tote ca dice, ca e dreptulu seu. Si vorbele
lui nu turbura anim'a nostra, ca-ci ne-a mandatu
noe ca se tage din genulu regelui Atila, care se
chiamb, flagelulu lui dumnedieu, care anca cu
poterea a rapitu tier'a acest-a dela stramosiu-meu,
er' acumu prin grati'a domnului meu imperatorelui
dela Congtantinopole (?) nime nu o vh, pote lua
din manile mele. Si d1cundu aceste-a a datu voia
tamisiloru se se intorca." Arpadu se catrani
pentru acestu respunsu cutediatoriu alu ducelui
romanu, si tramise asupra lui pe cei mai generosi
ostari ai sei: Menomorot 'i cuprinse cu resbelu.
Catu pondu ponea ungurii pe invingerea lui Meno-
morot se vede de acolea, ca dupa ce cu ocasiunea
acestei espeditiuni se retrase Meno-morot peste
Crisiu, si se apera numai de acolo cu barbatla
asupr'a unguriloru: acesti-a deteminandu de meta
a tieei lui Arpad port'a Mesesiului, si dandu
despre adst-a si mai alesu despre retragerea lui
Meno-morot peste Crisiu scire lui Arpad:
Arpad cu nobilii sei se bucurara cu bucurla atAtu
de mare, in catu dupa daten'a paganesca fecera
aldumas, si acelor-a can le spunea de bucurla le
impartih diverse daruri ; ducele Arpad cu primatii
sei intr'o septemana intrega mancara serbatoresce
si mai in tote dilele se irnbeta de bucuria

www.dacoromanica.ro
 10

mare" 1). Intr'acea -a Meno-morot anca nu erh

supusu. Pre acestu potente duce romanu cu multu
mai tardiu, dupa ce acumu mai tote tierile si
poporele vecine erh supuse unguriloru, numai la
o a dou'a espeditiune mai tardia, dupa unu resbelu
cumplitu, ce tienh doue-spre-diece dile, lu poth
supune Arpad, si atunci anca luandu Arpad fii'a
lui Meno-morot de muiere pentru fiiu-seu Zolta 2),
era densulu Meno-morot xemanendu totu duce
tributariu in Bihoru. Intr'acea -a bravulu Meno-
morot la, alu doile anu murl fara fii, si tier'a lui
deven1 in pace suptu imediat'a domnia a lui Zolta
genere-seu ducelui Ungariei e urmatoriloru duci
si regi unguresci 3).
Ducele Go- X. Domnulu romaniloru din Transilvani'a anca
lou case in cuprinse cu unu resbelu cumplitu pe irumpetorii
lupta. Tran-
silva»ii facu cei neasceptati, si dupa ce each: in lupta murindu
paLe.
o morte gloriosa pentru patri'a sea : locuitorii
tierei parte prin irumperea cea neasceptata, parte
prin insielatiunea astutului Tuhutum dupa o lupta
cumplita invinsi , vedendu mortea domnului loru

') et fere singulis diebas inebriabantur propter eventum

tantae laetitiae. Anonymus.
2) Pe fii'a lui Menom. cu mare onore o dusera in cas'a du.
cafe. Ducele Arpad e toti primatii sei ei esira inainte in.
tru intempinarea miresei a atarui duce. Er' Arpad e toti
primatii sei celebrandu nunt'a, fecere mari ospetie e mai
in tota diu'n se ospetk de nunta cu diversele mui ale
tieriloru vecine, si tiii acestor-a, luati de ostateci , se
jock inaintea feciei ducelui e nobililoru ltti. Anony.
mus. c. LII.
2) Anonymus Belae regis notarins. cap. XIX. XX. XXI.
XXII.; XXVIII. XXIX. L. LI. LII.

www.dacoromanica.ro
 11

si-a alesu sie-si domnu pe Tuhutum , ntc supu-

nendu-se, a de buna voia dandu man' a cu ungurii I);
facundu unire politica intre sene.
XI. In ac6sta forma se supuse si Claudiu Asisderea
domnulu romaniloru dintre Dunare, Tisa, Muresiu duceie ciao
is Daei'a
e Alpii Transilvaniei (Banatu) dupa unu resbelu tentesiana.
sangerosu, remanendu totu densulu si urmatorii
lui domni tributari ai Banatului, asia-dara sustie-
nendu-si Banatulu si de acl inainte autonomi'a
sea suptu unu capu natiunale. Litre acesti-a Oh-
tumu (Optumu) nepotulu lui Claudiu la atftt-a arum°
potere venise, catu aducundu-si a mente de vechi'a
libertate a tierei sele, si incredentiandu-se in multi-
mea militariloru e nobililoru sei nu urea se mai
asculte si se mai fia supusu regelui Stefanu; dar'
prin proditiunea lui Cinadu generariului seu '1u Ranatulu se
invinse regele Stefanu dupa unu resbelu infrico- =:,1
siatu, in care cadft al ducele Optumu 2).
Asa cadura romanii din Daci'a superiore suptu
domnirea unguriloru I
XII. Din tote aceste-a se vede , ca romanii
dela retragerea legiuniloru lui Aurelianu nici-o-
data n'au fostu mai in potere, de cfttu pe tempulu
venirei unguriloru. Dintre toti barbarii cu un-
gurii tienura romanii resbele cumplite. Romanii
incepusera dar' a inflorl suptu principii loru na-
tiunali in decursu de unu seclu dela caderea

1) Anonymus etc. cap. XXIV. XXV. XXVII.

2) Anonymus etc. cap. XXXIIIXLII.; XLIV XLVI.
et acts. Sancti Gherarcli episcopi chanadiensis opera Igna-
tii C. do Battyan episcopi Tranniae 1790.

www.dacoromanica.ro
12

avariloru. Si dem in urma fura constrinsi a se

supune: ac4st-a o fecera dupa ce acumu mai tote
poporele vecine erh supuse , numai dupa resbele
cumplite e sangerose, e cu traptate de pace ono-
rifice.
Cumu potea acesti trei duci romani potenti se
sferme poterea nouiloru barbari, d6ca se batea in
unire asupra-le. Candu voru inveti o-data ro-
manii , ca ei numai cu poteri intrunite potu se
infranga pre inemicii loru! ...

www.dacoromanica.ro
 CAPU II.

Asiediarea unguriloru in Panoni'a. Starea politica a romanilora suptn

unguri. Introducerea iobsgiei. Tumultele tieraniloru. Trecerea
lui Negru of Dragoslu Voda in nacre in feriore. Intemoiarea prin.
cipateloru Romaniel a Moldaviel (dela a. 905 1437).

XI. lingurii singuri din barbarii evului me- Nu gurii se

asiedia in
din remasera si se asiediara, aicia. Si romanii de Pa mourn.
ad inainte gemu suptu lungulu e din di in di
totu mai durulu jugu alu unguriloru.
Istori'a romaniloru suptu unguri acumu indata
la inceputu 6 triste cu introducerea iobaglei , e
din seclu in seclu se face totu mai plena de ne-
dreptaari pentru romani, pen' ce in urma roma-
nii nu se mai considerara de compatrioti , ci de
straini in patri'a loru, de sierbi ai veneticiloru.
XIV. In respeptulu politicu romanii la ince- Stares poll-
putu, in poterea constitutiunei celei provinciali it:join.

s u federative, care fib primitiv'a constitutiune a urnnitivi,"LePornt

Ungariei, nu potea se fia atfitu de apesati. La in- slitntinne
provinciale
ceputu chiaru 81 Bihorulu remase er' suptu Meno- suptu duel.
morot; Banatulu pen' tardlu suptu princepii sei
natiunali-romani ; Transilvani'a suptu ducii sei

www.dacoromanica.ro
 14

proprii independenti. Cu distintiune romanii din

Banatu, remanendu si dupa supunere totu suptu
princepii sei natiunali, deliea se se afle mai bine
de catu ceialalti frati ai loru; nici starea roma-
niloru din Transilvani'a nu se pare a ti fostu prn-
triste atatu dupa invoirea facuta de buna voia,
cfttu si mai vertosu din causa, ca ungurii nu se
asiediasera anca in Transilvani'a pen' mai tardlu,
precumu nici in Banatu e Bihoru, apoi nici Tu-
hutum nu cuprinsese tota Transilvani'a. Dar' re-
suptu rcgi. dicarea duciloru Ungariei la dernnitatea, de rege,
acumu suptu celu d'antaiu rege Stefanu, nemici
mai de totu autonomi'a ducateloru romane. In
urma introducerea constitutiunei feudali taift in
anim'a natiunalitatei romane. In Transilvani'a
Os Pail sasi. venirea ospetiloru sasi in sec. XII. adause nu-
merulu elementeloru inemice romaniloru. Acumu
afara de romani, stravechii mosteni ai tierei cei
mai numerosi, se afia anca trei natiuni in tiera:
secuii lui Atila ; ungurii lui Tuhutum, cu alti
cati venire mai tardiu ; e ospetii sasi. Destule
elemente spre a nimici in venitoriu tota esisten-
ti'a politica a romaniloru. Dreptulu primariu alu
romaniloru la ereditatea tierei , numerulu loru
celu prepotente facia cu al' celoralalte natiunali-
tati , fric'a acestor-a de romani de aici urmata,
aducerea a mente a romaniloru de rapit'a lora
libertate, tumultele loru , can tote insufla grigi
cuceritoriloru; mai adauge el relegiuneA orientale,
ce o protean, romanii , si ce atatu era de perse-
cutata din partea apostoliciloru regi ai Ungariei
era totu wale cause la colocuitoriele natiuni

www.dacoromanica.ro
spre totu mai adunc'a apesare a romaniloru. Cu
tote aceste-a romanii din Transilvani'a pene in
sec. XV. nu se vedu a fire despoiati de tote drep-
turile politice: mai multe documente istorice punu
afara de tota indoel'a, ca roman ii pen' atunci lua
parte aptiva in numele loru la tote negotiele tie-
rei. Dar' uniunea celoru trei natiuni desbrach,
precumu vomu yea, pe romani de tote aceste
drepturi.
XV. Intr'acea -a nimicu nu era athtu de nea- Introduce-
re.i iobagieL
sceptatu e apesatoriu, atatu de triste e degiosi-
toriu pentru romanii , cari mai nainte era, liberi,
ca rapirea libertatei personali, eh rapirea dreptu-
lui de proprietate, apesarea la tristea stare de
sierbu, de iobagiu.
Iobagi'a, candu a inceputu in Ungari'a nu se Evolutinnea
istorica a
scie a nume. Dar' nu sufere nici o indoela ; ca iobagici in
temeiulu se puse numai de chtu cu venirea un- 1Jarari'a.

guriloru. Notariulu lui Bela spune in mai multe

locuri : e incepn ducele a donare credentiosiloru
sei locuri e posiesiuni magi" 1). Acolosi ducele
Arpad donh nobililoru sei locurile cu toti locui-
torii sei" 2), din care apriatu se vede, ca nu
numai locurile stravechiloru locuitori, ci locu-
rile cu toti locuitorii sei" se impartih intre ungurii
veniti.
Combinandu atatu tempulu chtu 61 modalitatea

') et coepit dux donare suis fidelibus loca et posscssiones

magnas. Anonymus. c. XXX.
ibi dux (Arpad) condonavit suis nobilibus loca cum onni-
bus habiiatoribus suis. Anonymus. c. XL. cf. XXI. XX II

www.dacoromanica.ro
16

supunerei provencieloru romane, dupa cele ce aerie

Anonimulu, 6 asemene adeverului, ea iobagra s'a
introdusu mai anthiu intre Dunare e Tisa , dupa
acea-a in tienutulu Crisiului e Temesiului, e mai
in urma in Transilvani'a, fiind-ca transilvanii, en-
sisi locuitorii tierei, poporulu, se fecera aliati cu
ungurii prin traptatu e juramentu, nu athtu su-
punendu-se , chtu dandu man'a de buna vointi'a
loru cu ungurii; apoi in Transilvani'a unguri.nici
nu erh anca afara de soldatii lui Tuhutum (ca-ci
ungurii de astadi din Transilvani'a parte-su ve-
niti mai tardiu din Ungari'a unor-a condo-
nandu-li-se fara dubiu locurile romaniloru cu toti
locuitorii , parte-su romani unguriti in cursulu
tempului), afara de acea-a si ensusi Tuhutum
spre a-si pote asecura tier'a pentru sene e urma-
torii sei (dintre cari unulu Giula la a. 948. se
81 boteza dupa ritulu orientale, unindu-se prin
ac4st-a nu numai politice, dar' si in credentia cu
mostenii tierei), avea interesu a crutTh pe lo-
cuitorii tierei; e 81 dupa ce se introduse iobagi'a
la romanii din Transilvani'a la esemplulu tierei
unguresci (mai alesu dupa ce coprinse santulu
Stefanu Transilvani'a, batendu pre Giula II. dom-
nulu Transilvaniei, pentru ca nu vrea se se unesca
cu beseric'a Romei 1) in Transilvani'a numai
pen' acol' se intense, pen' uncle ajunsesera armele
lui Tuhutum; din contra romanii din partea tie-
rei de media-di remasera liberi, oh sl mai nainte
si ten' in diu'a de asta -di.

') Anonymus. cap. XXVII.

www.dacoromanica.ro
 17

Ungurii dela inceputu atatu de poftitori se

vedu a fi fostu de a face pe omeni sierbi, in cAtu
anca s. Stefanu se vedit constrinsu a pune lege I):
ctt nemene se nu mai cutodie a supune sicrbitu-
tei ver-o persona libera.
La inceputu pen' a nu se consolia e pen' a
nu se face iobagi'a universale , pen'a nu se des-
poia tieranii de tota proprietatea imobile, partea
cea mai mare a locuitoriloru era, proprietari de
pamentu liberi dem si destinsi de nobili;
dar' anca si dupa legile de suptu cei dantfii regi
unguresci pucinu debea se gresiesca liberulu spre
a-si perde proprietatea e a cade in iobagia; asi4
dupa o lege a s. Ladislau 2): liberulu prinsu in
furtu este se se spendure, era fiii e fiiele lui mai
mari de diece ani se se arunce in sierbitute e
tota substanti'a se li so iee"; Wt chiaru 'si iobagii
'si avea proprietatea loru nemobile, despre care
potea testare 3); ensusi Verboczy, candu se des-
poiara tieranii de tote drepturile, cu tote ca dice:
rusticus praeter mercedem laboris sui nihil ha-
bet" (tieranulu n'are nimici afara de mercedea
Jucrului seu): totusi vorbesoe in mai multe locuri

') Secundurn regale decretum statuttun est : nt Demo co.

mitum vel militum post hac aliquam liberam personam
servituti subdere audeat. S. Stephan. D. c. 20.
') Si quis liber vel servus in furto captus fuerit suspenda-
tur . at 11111 et filiae suae majoris aetatis quam decem
annorum in servitutem redigantur et omnis substantia
eorum auferatur. S. Ladislaus. 1). II. c. 12. cf. D. 1. II.
C. 14. et 1. III. c. 2.
') Andr. II. 1). a. 4..

1st. R6141, 1. 1. edit. 2. Ile A, P.ipin.

2

www.dacoromanica.ro
 IS

,,de bonis imumbilibus rusticoru ", despre bu-

nurile imobili ale tieraniloru."
Tieranii la inceputu (sec. XI XIS') nu erk
atktu de asupriti : la inceputu ert supusi e mem-
bri ai statului ; dupa acea-a supusi ai besericei,
earei i d'i decima e i facea 81 alte servitfe pen'
asta-di; si a trei'a supusi ai nobililoru , can erh
deregutorii loru in pace (forum dominale) e con-
duptorii loru in resbelu. Anca s. Stefanu deter-
minase 1): cb, fia-care nobile se-si aiba militele
adeca sierbientele seu ; dealtmentre anca si pe
tempul s. Stefanu athtu de pucinu pretiu civile
avea servientii, in cilia anca acestu rege determi-
nase 2) de Dula acusatiunea seu testimoniulu ser-
vientiloru asupr'a domniloru loru 3): amesuratu
cu acestu decretu dice Verboczy 4), ca marturi-
sinti'a tieranului in contr'a unei persone nobili-
tarie n'are nici o valore.
Iobagii in acesta stare de nedreptu singur'a
loru usiurare si-o aflk parte in dreptulu de a ave
si ensisi proprietate imobile, parte in dreptulu de
a schimbh jugulu unui domnu cu altulu (facultas
liberae migrationis). Mai multi regi unguresci ape-

') Ut unusquisque senior seu dominus scum habeat mill-

tern i. e. servientem nee aliquis alter illi svadeat anti-
quum deserere seniorem et ad se venire (temeiniu gle-
bee adstrictionis). a. Stefanu D. c. 21.
2) S. Stephan. D. c. 21.
2) S. Stephan. D. c. 19.
') Nam rusticana testatio contra personam nobilitarem ni-
lin valet. Tripart. II. 27. 6.

www.dacoromanica.ro
 19

rara aceste drepturi ale tieraniloru 1); dam' pe langa

tote aceste legi aperatorie , aristocratii unguresci
se sciura face in decursulu ternpului din condup-
tori in resbelu, e deregutori in pace adeverati ti-
rani e despoti peste militii sierbientii acumu
iobagii loru, mai vertosu dupa rescoFa tieraniloru
din Ardelu ]a a. 1437, si mai alesu dupa cea din
Ungari'a la a. 1514, din care stare triste si dupa
ce venI Ungari'a suptu cas'a austriaca, ne cumu
Ferdinandu I., care anca la diet'a dela Posoniu
(1556) stete se usiureze sortea tieraniloru legati
de glia la a. 1514 ; dar' nici chiaru Josefu II., cl
nurnai poterea evenementeloru din 1848 i'a po-
tutu scaph dep}enu.
XVI. In ternpurile cele cicintkie ale domniei Tumultus
rustleorum.
unguriloru romanii aducundu-si a mente de ye-
chi'a loru libertate, neuitandu-si, ca o-data ei erh
donmii tierci, cu greu si numai constrinsi de im-
pregiurari porth on -ce jugu apesatoriu dela straini
pe stravechiulu loru pamentu de ereditate ; de
alta parte vedendu , ca nobilii din di ce merge
totu mai aspru-i asuprescu , si-i degrada la unu
jugu rusInatoriu de umanitate la sierbitute
bine sciindu, ca poporulu acel-a e demnu de sier-
bitute, care nu incerca a scutura unu jugu vete-
matoriu de santitatea libertatei personali: romanii
la inceputu se sculara de nenumerate-ori cu maina
armata asupr'a asupritoriloru.
Plene sunt paginele istoriei patriei din perio-

1) Andy. II. a. 13. 14. 19. D. a. 22. Deer. regis Ca-

ra. Lud. 1. I). a. 18. Sigism. D. VI. a. 7. etc.
2*

www.dacoromanica.ro
 20

duiu acest-a de asia numitele tumultus nisticorum

(resmeritiele tieraniloru) far' de a ne eel spune
istori'a totusi anca pen' amnia cu de a menun-
tulu aceste rescole. Totu, ce acimu despre aceste
miscari ale romaniloru : scimu dupa stele -a, ce
au insemnatu inemicii romaniloru ; pentru-ca ro-
manii, cari tine scie, Ate voru ii patemitu pe
aceste tempuri obscure, due documente de ver-
tute e amorea loru de libertate voru fl datu, ro-
manii d4ca le al niacea a face fapte frumose si
demne de cunoscinti'a posteritatei, dar' acele-at=i
nu le-au scrisu, sdu nu le-au potutu scrie, cl au
lasatu acestu lucru inemiciloru loru.
Romanii in tote rescolele loru ee vedu invinsi;
parte ca nu se scold in unire cu totii , multi
era nobili, in fundulu regescu liberi ; parte ca
n'avea conduptori destulu de averi 1) e invetiati.
Emigrntinni XVII. Multi romani vedendu -se atatu de
din Duci'a asupriti de colocuitoriele natiuni, fiindu persecu-
superiore in
reit infe- tati forte pe aceste tempuri sl din partea catoli-
Hon.
ciloru pentru ritulu resaritenu , fura constrinsi
a-si parasire patri'a loru de mai nainte si a tre-
cere muntii in Daci'a inferiore, care se desiertase
acumu de barbari : unii cu ducele Negru din
tier'a Oltului (in sec. XIII.) , altii cu aid con-
duptori.

') a habilis, romanii dicu ageru dela agilis; in cartile re-

chi besericesci se afla staveru dela, btabilia; prin urmare
dela habili.s &be se facemu dveru set' dvere, e dela ha-
bilitas averetate.

www.dacoromanica.ro
 21

Unu cronicariu de Romani'a I) dice, ca ducele Trecerea tut

adautueluNiogisaiin
Radulu Negru pentru acea-a a trecutu muntii, ca s'a iul
certatu domnulu rornaniloru (Radulu Negru) cu goanr,'Isaistiie
domnulu unguriloru, si cu ai sasiloru de neseari-vi t in Roniani'a.
cause, si de acea-a s'a mutatu din cote (in Roma-
ni'a). Si nu este a nu se crede ac6st-a, dice cro-
nicariulu, ca dupa ce a trecutu domnulu dencoce,
n'a mai avutu domnia peste romani in Ardelu,
er' nici pre densulu se-Iu domnesca clue-va n'a
fostu, ci din plaiu incolo domnia ungurii, si din
plaiu incoce domnia domnulu pen' in nare, Dusi
pentru ca se arete , ca nu este supusu nimunui,
se scrim in Crisove Singuru-domnitoriu.
Din partea de media-nopte a Daciei din Trecerea du-
celul Dragon
Maramuresiu anca trecura multIme de romani
resiu In ol
cu ducele Dragos in Moldavi'a in sec. XIV. suptu davea.
regele Ludovicu I. totu din asenieni cause. Ma-
ramureittlu anca se pare a 11 formatu unu du-
catu propriu romanu in tempurile vechi ase-
mene celorl the trei din Daci'a superiore ; dar' cu
trecerea lui Dragos in Moldov's, 'si lea finitu ace-
stu ducatu rornanu , ai carui locuitori pen' asta,-
di se numera intre romanii cei mai belicosi ai
Daciei. Despre trecerea lui Dragos cronic'a un-
guresca asiA scrie '2): Pe tempulu rcgelui Ludo-

') Istoriele domnilorn t ierei romanesei de Const. Capita-

nulu in Mag. ist. pentru Dacia. t. I. pag. 84.
') Ilujus etiam tempore Bogdan voivoda olachorum de Ma-
ramarosio coadunatis sibi olachis ejusdem districtus, in
terram Moldaviae coronae regni Hungariae subjectam (?),
sed a multo tempore propter vicinitatem tartarortun lut-
bitatoribus destitutam, clandestine recessit. Et quamvls

www.dacoromanica.ro
 22

vicu I. Bogdan ducele romaniloru de Maranm-

resiu, adunandu impregiuru-si pe romanii acestui
tienutu, a trecutu pe ascunsu in Moldavi'a, care
este supusa coronei unguresci (?), dar' pentru ve-
cinetatea tatariloru era desiertata de locuitori, si
cu tote ca regele mai de multe-ori qu impumna,
dar' crescundu forte numerulu locuitoriloru ace-
lui pamentu se fete tiera (remnu)" 1).

per exercitum ipsius regis saepius impugnatits exstitis-

set ; tamen crescente Inagua numerositate olachorum in-
babitantium illam terram, in regnum est dilatata. Thu-
rocz. p. [IL c. XLIX. cf. Bonf.; Miron. Costin c. VII.;
Nee. Costin c. XVI.; Ureche c. I. in Letopisitiele Mol-
dovei publicate de Cogalniceanu. t. I. p. 1.
0 istoria generale a tota Romani'a ar' fl asta-di de mitt
mai mare folosu. Noi cu acesta ocasiune ne amu re-
strinsu in unu eonspeptu scurtu numai alu istoriei Da-
ciei superiori. Cu tote aceste-a spro a ne pote face to-
tusi o idea rapeda de istori'a generale a tots romanii,
precumu iu cap. I. trecuramu intr'o nota o cautare iute
peste istori'a Daciei aureliane: asisdcre facemu ad cu a
Daciei inferiori.
totem° 'area AtAtu ducele Radulu Negru, catu si mai tardlu
priacipa te- ducele Dragos restituira ducatele Daciei inferiori, princi-
lora Roma-
alai e Mot- patele de asta-di ale Romaniei e Muldaviei , si pentru
dust t in Da- romani remase cclu pueinu acea mangaiare, Ca, dupa ce
cell lure-
rlore. Idea imperatl'a romano-orientale, care ensasi acumu in urma
rapeda de devenise numai umbra de imperiu propriu romanu, cadit
Is to ri'a ace-
store pria- suptu Turci ; cea romano-bulgara din Daci'a aureliana
cipa te. se stinse tote de Turci; daps ce ducatele romane din
Daci'a superiore era suptu domnl'a unguresca: mai remase
totusi pe scen'a politica fincai Daci'a inferiore suptu dom-
nia romans, deca si acesta Dacia taiata in done stater/
neaternate; cars el aceste-a (Idea aru fl formatu unit
singuru corpu politicu nedespartItu, aru ri potutu attitu

www.dacoromanica.ro
 23

in la- intro se inainteze cu pasi rapetli, cUtu A in afara

se insuile mai multu respeptu poteriloru vecine; dar' polo
nici politic'a romaniloru pe atunci nu era spre acdst-a
destulu de prevedutoria , pote, impregiurarile favorindu
mai itntitiu tierei romanesci a se reintemeRt, pentru uni-
rea en Moldavia, Besarabi'a e Bucovin'a nu se vorn fi
potutu face pasi nici din caus'a natiuniloru barbare; era
dupa ce ducele Dragos restitui si principatulu Moldaviei
atunci trecit ocasiunea de on -ce unire ; in loculu ace:
stei-a veni la medilocu interesulu poftei de domnire ; asi-
se puss linia de desparfire si intro aceste done tieritt
sorori, ai carom principi e locuitori apoi dorerel se con-
side& unii pe altii, ca candu n'aru n fostu de unu sange-
n'aru 11 avutu totu acelesi interese , si cs candu n'aru,
fl fostu amenintiati totu de acelesi pericle 1 ...
Cu tote aceste-a aceste doue staturi natiunali-romans
numai de efttu dupa intemeiarea lora, ne avendu fortuna
de paces ma de multu dorita, in acele tempuri turburate
de cari so parea a fi scapatu cu incetarea terorei bar-
barici de mai nainte, desfasinrara numai de catu dela
inceputu o potere natiunale atidu de lmaretia , in catu
faptele loru resbelice pentru altariu e patria, pentru na-
tiunalitate c independentia insuilara respeptu totoru pa-
teriloru vecine , si inteadeveru ca acelea-si pe unu tea-
tru strimtu , e cu mediloce mici infacisicza niece scene,
cc se parea fi mitologice , cc storcu respeptulu e mi-
rarea posteritatei ; produsera niece barbati eh Mircea celu
betritnu, Vladu Ccpesiu , Radulu dela Afumati, Mihaiu
Bravulu, Stefanu eau mare, Petru s. a., cari de-o-data
se mesurit in resbele cumplite cu unguri , poloni , turd,
tatari totu inemici potenti, ce vrea pe intrecute se be
absorba fiinti'a si reporth viptorli gloriose. Cu dis-
tintiuue regii Ungariei cercara in periodulu acest-a din
tote poterile a infiintiare planulu Iui Arpad strabuniului
loru de a subjugare tote ticrile pen' la nnarea negra. Ro-
manii Daeiei superiori erit suptu poterea loru : dar' bra-
vur'a principiloru e romaniloru din Daci'a inferiore
alungara batttti a rusinati pe regii Ungariei pe Carole

www.dacoromanica.ro
24

Roberta In a. 1330 *), pe Ludovieu I. In a. 1371 **), pe

Sigismundu In a. 1392 ***), pc Mathia la a. 1467 t).
Ostile unguresci conduse de acesti regi in tierile romane
fura de totu nimicite, toti-patru acesti regi de &A sea-
para cu vidti'a cu pucini langa sena in alte vestmente
imbracati: regele Mathia se intorse vulneratu din Mol-
davia. Asiit ungurii prin planurile loru cuceritorie. pa-
pii dela Rom'a prin proselitismulu loru an casiunatu, de
principatele dela Dunare se supusera mai buctirose tur-
ciloru ; der' si asupr'a acestor-a trei secle aperara cre-
stinetatea cu arm'a in mans, cu unn eroismn, ce se poto
numl giganticu in cautarea micului numeru, pucinelortt
mediloce facia cu armiele cele fanatice de diece-ori mai
marl ale turciloru, ce se reversascra peste Europ'a orien-
tale ca nisce untie, ce se parer ca vreu a o inech.
Deca si aceste statuni romane in urma debilitate prin
atitte resbele crunte e necuimate , impresurate do ine-
mici potenti, dar' dintre tote hi mai cu sihna sfasiate de
discordiele interne, cc erupsera in resbele civili , cari
dedera ocasiuui de incurgere natiuniloru strains, si cari
discordli all casiunatu patriei mai maxi stricatiuni , de
cumu ar' 11 potutu causd ver-ce potere straina, ddca A
prin tote aceste nefericiri in urina cadura suptu greu-
tatea nnei poteri marl , suptu poterea turciloru: day'
prin riurile de sange , ce versara pentru catts'a cea
Banta a libertatei loru , 'si scrisera singuri conditinnile
unei supuneri mai tolerabili, prin cari 'si rPserbara drep-
turile cele de frunte ale unei natiuni : prin cari roma-
nil , pe langa responderea uuui tribute poterei suze-
rane, 'si pastrara e asecurara independenti'a admnenestra-
tiunei natiunali : iirtregitatea poterei admenestrative e
legelative: dreptulu de a-si alege principi pamentcni, earl
se aiba deplena libertate a dechiarare resbelu veciniloru,

*) Thurocz Chron liming. p. If, c. 97.

**) Thurocz. Chron. Hung. p. III. c. 37. spud Katona I. X. p. 483.
***) Pray Annulus reg. Hung. p. II. I. 3. fug. 191. cf. Thurocz.
Ithannus Mist. rogni Hung, I. IV. cf. Thurocz, p. IV. c. 66.

www.dacoromanica.ro
 25

a inchiare pace eu dcnsii, potere de vietia e morte pests

supusii sei: tote aceste-a far' vre o responsabilitate catra
poterea suzerana, cu una cuventu pastrandu-si suvereni-
tatea tierei mai absolnta. E sl acesta inchinare a tierei
o fecera romanii numai constrinsi do impregiurari impe-
riose. Celu d'iintiliu traptatu cu turcii in intielesulu ace-
st-a 7u incheift princ. Mimes (a.1393) spre a se pote aperit
in contra unguriloru. Ala doile princ. Vladu (a. 1460)
spariatu prin caderea Constantinopolei. Traptatulu Mol-
daviei en Turc't'a se dateza dela a. 1513, si intro tote e ase-
mene en alu tierei romanesci. Aceste traptate documen-
teza zelulu celu inflacaratu alu romaniloru de atunci pen-
tru independenti'a patriei lore, documenteza respeptulu,
ce-lu avea inaintea poterilorn vecine, precumn el mares
lore intieleptiune politica. De sate -ori se veternit ace-
ste traptate: moldo-romanii nu pregeth a le aperare cu
armele in mans chiaru si asupr'a poterei suzerane
asupr'a turciloru necrutiandu-si sangele pentru drep-
turile cele scuinpe ale patriei.
In tempuln de resuflare lustre mai necontenitele res-
bele e Cu tlistintiune in sec. XVII. , drips ce mai ince-
tasera si aceste-a, moldo-romanii nu-si uitara nici de re-
formele e imbunatatirile interne, impatriarea culturei oci-
dentali , cultur'a limbei natiunali , deserierea istoriei pa-
triei; dar' aceste-a lute se impedecara anca totu in ace-
stu seclu prin imultirea grecilorn in tiera, 6ra in seclulu
urmatoriu reesindu fanariotiloru a se nrcare pe tronulu
principateloru romane: prin medilocele despotismului loru
e intunecarei , prin inflintiarea de scole grecesci , prin
esilarea limbei natiunali s. a, s. a. atnortira in moldo-
romani mai totu semtiulu de nitiunalitate: atatu in cla-
sea cea nobile devenita curtizana e sierbile , cittu si in
mas'a poporulni celui restrinsu numai la aratru e im-
pilatu. Scopulu fanariotiloru era a se suire e a se tie-
nere pe tronulu romaniloru , fla apoi chiaru et cu nimi-
cirea celoru mai sante interese ale patriei. In acestu
periodu fatale alu istoriei Molclo-romaniei port'a otomanu
vindea drepturile tierei, e tier's dupa placu : prin cumpe-

www.dacoromanica.ro
26

rare de palm a desdannatiuni print mai alesu Molda-

vi'a % din intregimea sea. In acestu periodu triste perdu
Moldavi'a cea betrana fiicele sele vecine, dintre cari un'a :
Besarabi'a a espusa rusificarei, ceaalalta : Bucovin'a
germanisarei.
De abi'a scapara principatele prin bravur'a loru en
inceputulu seclului presente (1822) de principii fanarioti,
ce adusesera tier's in marginea perirei, si moldo-roma-
nii , candu credea, ca prin art. 5. alu traptatului debt
Adrianople (a. 1829) fiindn-le asecurate e garantite drep-
turile cnprinse in traptatele de suptu Mircea e Vladu
voru pore desvoltit o vietia politica libera e liniscita:
poterea proteptoria rusulu prin influinti'a cea aro-
gatoria, ce cresch din di in di, de alta parte prin debi-
litatea portei otomane e nepasarea celoralalte poteri eu-
ropene, asta-di amenintia unu nou periclu libertatci prin-
cipateloru romane.
Cu tote aceste-a moldo-romanii prin tote Turtunele
tempuriloru fura mai fortunati intru pastrarea drepturi-
loru sele natiunali de chtu toti ceittlalti frati ai loru din
cclelalte parti ale Daciei.
Moldo-romani'a din secle pen' asta-di fit loculu do
scapare alu celorlalti frati ai loru din Dacia superior°,
cari in patri'a lore trecca de straini a tolerati.

www.dacoromanica.ro
 CAP? III.

Re cola romanilorn dela a. 1437. Un Wawa celoru trci natiuni. Cur-

vinii. Ikesuul'u tieraniloru din Ungari'a dela a. 1514. lobagl'a per-
petua. Caderea Uugariei. (1437-1526.)

De n'a peritu romanulu, candu trot se oblegara

Fria bele rustnese cu negru juramentu,
So -lu sufere In sclavla, a duce violin amens
Lipsttu precumu de drepturl sell al de pamentu:
Acumu candu &aura no sbuduma'n darer!,
'rn bravule romans mat credi ca o se pert?
. A. Niuresinnu.

1111 seclulu XIV., e mai alesu alu XV. asu-

prirea tieraniloru devenise acumu nesuferita. Ro-
manii fura constrinsi din nouu a apucare armele
asupr'a tiraniloru. Ac4sta rescola dela a. 1437.
este mai insemnata, de catu tote celelalte de pen'
acumu, mai plena de urmari politice, e si mai
cunoscuta istoriciloru.
XVIII. Pe aceste tempuri turcii, can baga- Pdtred tune-
sera acumu spaima in tota crestinetatea, amenin- " ttiurtei.
tia cotropire si Ungariei e Transilvaniei. Anca
Ludovicu I. petrecuse multu in Transilvani'a pen-

www.dacoromanica.ro
 28

tru redicarea castreloru in marginile tierei asupr'a

turciloru. Anca pe ht a. 1420. predh turcii par-
tea de media-di a tierei, desolara Oresti'a , e pe
locuitori dusera captivi din totu scaunulu Ore-
stiei. La Hatiagu batura, turcii pe tansilvani,
asisderea la Brasiovu din caus'a fugei secuiloru
(a. 1421 e 1432) 1). Totu pe acestu tempu se de-
crettt in conventulu dela Turd'a, eh se esa la res-
belu totu alu treile nohile , e alu diecele tieranu 2).
Banatulu de pe aceste tempuri pen' tardiu (in
sec. XVIII.) fu totu teatrulu esbeleloru cu turcii.
Asuprirea XIX. Cumu dicu patri'a pe totu minutulu
roinauiloru
de catra arl- era amenintiata de barbari: poterea tierei, po-
stocratl e porulu celu numerosu alu romaniloru, alu caou
catolici.
totu alu diecele fiiu se lupth in contr'a pagani-
lora , alu carom conatiunale Joane trniade facea
pe turcu se tremure dinaintea artueloru crestine
si nu-lu lash se intre in Ungari'a, acestu poporu,
pe care lima Ludovico I. dedese voia nobililoru
la. a. 1366 se-lu stiipesca 3), acumu anca sl mai
vertosu era asupritu peste tota mesur'a nu numai
de tiranii aristocrati, ci si de egoistii popi cato-
lici. Acestor-a dupa legile de atunci debea se le
de decima si romanii.
Ac4sta asupire a romaniloru din partea cato-
liciloru dede ocasiune la o rescola a romaniloru,
care apoi indata se intorse asupr'a nobililoru.

') Dupo prot. synchr. alu sasilorn la Eder Observationes

criticae et pragm. etc. p. 64. 65.
') Dupo o scrisore din tabularinlu natiunei sasesci. la Eder.
') Katona. 1. X. p. 375.

www.dacoromanica.ro
 24

Acosta rescola dede cea mai de-a-prope ocasiuno

la o conjuratiune serbatoresca a unguriloru, se-
cuiloru e sasiloru asupr'a romaniloru, care con-
juratiune cunoscuta suptu numirea, de unio triunz
nationum" (uniunea celoru trei natiuni) ch temeiulu
constitutiunei Transilvaniei, de atunci dela a. 1437.
intarita totu mereu cu juramentu , tieni pen' in
a. 1848 desbracandu pe romani la inceputu in
fapta, dupa acea-a formale de tote drepturile po-
litice e eivili.
Starea, cea de gele a romaniloru de pe aceste
tempuri se vede din plangerea lore, ca s'au ape-
satu cu totulu de c,ttra nobili, si s'au redusu la
stare de sierbi , ca si cumu aru li nisce omeni
cumparati, si ca, nu-i lasa se treca la alte mosle
nici chiaru despoiati cu totulu de lucrurile e ave-
rile loru, si ca le au rapitu tote drepturile e li-
bertatile, si ca i-au ingreuiatu cu sarcini mai grele
(le ctttu crucea, caH nu le mai potu porta" 1).
XX. Romanii era in piciore e pretendea deep- Rescal's
tate cu tota energra, cu armele in mama. runt:annum.

Atunci nobilii chiamara intr'ajutoriu pe secui Coniuraltu-

e pe sasi, se conjurara e fecera legatura solemne tnre:i neal i°rn"i
spre apesarea comune e stirpirea romaniloru. Ace- ans 17: ; "

') Quod per ipsorum dominos terrestros , quasi emptitii

,.in servitutem redacti, cum de aliquorum possessionibus
in "ilia loca so transferre voluissent moraturi, rebus et
,.bonis eorum etiam oinnino spoliati abire minimo per-
mitterentur , et omnibus corum uribus libertatum pri-
vati, poenitus oppress' hermit, et importatilibus crucis
onerilins aggravoti.

www.dacoromanica.ro
30

sta couittratiune se fece e se intarl cu juramentu

in 17. septembre a. 1437.
Dar' romanii nu se infricara de locu prin ace -
sta fapta infame a conjuratiloru asupritori: ci pe-
ne candu ungurii , secuii e sasii adunati in Ca-
polna se conjurh asupr'a romaniloru; romanii anea
se intielegea de medilocele de aperare , apoi se
adunara arrnati la satulu Olpretu totu in comita-
tulu Solnocu , e pretendea cu tota energl'a se li
se Inca dreptate, ca deca nu li se vh, face, si-o
voru face ei cu poterea. De alta parte se asie-
diara voivodulu Ladislau de Chak e vice-voivo-
dulu Lorandu Lepes, e comitii secuiloru Enricu
de Tamasy e Michaele Jaakch de Cusal cu ostea
unguresca. Ungurii cu multu 'si tienura mai giosu
de demnitatea nobilitatei loru, de catu se se lase
nutnai de atu la traptari de pace cu iobagii loru
arrnati, Deci venu la lupta atnendoue partite.
Cadu multi ucisi si de o parte si de alta. Nu
se scilt, a cui vh, fire invingerea. In urma vedendu
ungurii, ea cu poterea n'o potu scote la cale: ale -
'era deputati dintre sene , si-i poftira, si pe ro-
mani, eh, se fact', si ei asemene ; ch acesti depu-
tati se se intielega intre sene e se incheie pace
cu conditiunile cele mai cuviintiose. Din partea
unguriloru se alesera, nobilii Joane de Zsuk, Petru
de Thur, .Nicolau fiiulu lui Apa din .Altnakerk
s. a.: deputatii universitatei tieraniloru fura A»-
toniu Magnu de Buda, Joane Mester de Clusvar,
Paulu Magna de Vaidahaza s. a. Acesti depu-
tati eonvenindu in satulu Apate in 6. optobre
(asiadar' numai en vre 19. ti le dupa conjuratittitea

www.dacoromanica.ro
 11

celoru trei natiuni) intre altele se invoira, cit amen-

doue partile se tramita deputati la rege. Ku se
scic ce resultatu au avutu aceste deputatiuni. Re-
gele Sigismundu muri anca in acestu anu pucinu
dupa acea-a.
Destulu ca prin aceste traptari de pace foculu supueitatt
lui Antonin
aprinsu reu se acoperl: romanii erasi fura con- bta gnu con-
duptorelui
strinsi a se rescula in tienutulu Clusiului. Con- roma niloru,
duptorele loru Antoniu Magnu, care vrea cu F0_ e nlu conso
ciloru tel.
manii se-si supuna siesi Transilvani'a, si mai ale-
su pe nobili, cada in man'a unguriloru, si se tail
in bucati. Pe noe soci ai lui incepara pe deltl
dinaintea Turdei. In urma chiaru ungurii dumi-
neca in 15. decembre devastara Aiudulu din caus'a
intemplariloru memorate.
Dar' romanii nu perdura curagiulu nici chiaru
dupa uciderea capiloru loru (a. 1437. cam pe la
inceputulu lui decembre), cl tienura batai'a sl in
urmatoriu in tempu de 6rna, ba la atat-a strim-
t
or%re e frica-i adusera pe unguri, in catu acesti-a
fura constrinsi a aduce osti ajutatorie si din tier'a
unguresca, er' catra sasi in poterea uniunei facute
indreptara (in 19. ianuariu 1438) o scrisoria, in
care-i chiamslt cu totdeadensulu e cu amenintiare
intru ajutoriu asupr'a romaniloru ,,ad exstirpandos
infideles rusticos" spre stirpirea necredentiosiloru
tierani."
XXI. In urmatori'a luua, (2. februariu 1438) Noma con-
4rasi mai intarira conjuratii uniunea facuta de i(1.1=!,',1".:,
mai nainte , e in aptulu loru de unire se dice """""i "11-
ur'a roma ni-
npviatu , ca intre allele s'a traptatu, cet se stir loru.

www.dacoromanica.ro
 32

pesea reutatea e rebeliunile blastematiloru tierani" 1);

e sasii se oblega prin juramentu, ca se venia intr'-
ajutoriu nobililoru in contr'a emuliloru e inemici-
lora loru, e mai alesu spre sferrnarea reutatei blaste-
matiloru de tierani" 2).
Pe langa tote aceste legaturi e conjuratiuni
asupr'a romaniloru : rescol'a romaniloru interitati
inceti numai catra a. 1439. Atunci regele Al-
bertu usiurit iu cat-va sortea ticraniloru , dandu-
le deplina libertate de a se pote mutare de pe o
mosla pe alt'a.
In acdsta rescola a romaniloru si nobilii lora
se vedu a fire tienutu cu tieranii, din ce ora de-
putatii universitatei tieraniloru, alesi spre a in-
cheiare pace cu ungurii, dupa predicatele loru toti
stmt nobili.
Ac6sta rescola a romaniloru dela a. 1437. a
fostu unu protestu alit romaniloru in contr'a uniu-
nei celoru trei natiuni 3).
Reseal'' XXII. Despre acesta rescola memoreza si in-
romaniloru scriptiunea beserieei dela. Brasiovu , e mai con-'
dela Is liru e
lienutalu
Samesialui.
') Inter coetera tractantes, ut protervia et rebelliones ne-
fandissimorum rusticorum contritione et eradicatione
') Praedictii etiam sartones.contra eemulos seu inimicos no-
bilium , signanter niacin ad conterendam praedictorum
nefandissimorum rusticorum proterviam venire et accele-
rare debeant et teneantur, ad quod se pastes sponte ob-
liga juramento comm nobis.
3) Vedi rescol'a acest -a dupa apte din Ctiventula dela Clus-
monostra la Eder Observationes eritieae et pragmati-
care etc. peg. 70-76.

www.dacoromanica.ro
 33

tempuranii istorici Thurocz e Bonfiniu, can dim],

ca suptu regele Sigismundu nu numai Antoniu
in Transilvani'a , dar' si unu. anume Martinu in
Ungari'a resculh pe tieranii dela Niru e tienutulu
Somesiului usurpandu nume de rege. Mai in-
colo spunu, ca tieranii in aceste revolutiuni redi-
candu flamuri multe, ch sl o inundatiune au eruptu
peste toti nobilii suptu pretestu de a scapare de
sierbitute, ucidea pe toti nobilii, tramitea nuncii
cu sabii cruntate in sange la urbi e sate, ch se
li se supuna, pe cei ce nu li se supunea i preda
si ucidea cu focu e cu feru : inteathtu crescuse
poterea tieraniloru, in chtu nobilii nici armati nu
cutedih a-i atacare. Dar' dupa acea-a mergundu

') De rusticis regibus in regno subortis. Hos ante annos

in regno Hungariat duo rusticana bella autoribus qui-
busdam rusticis altcro Anthonio , altero vero Marthino
vocatis strepuere. Horum unus puta Antonius in Trau-
silvanis regni partibus, alter autem videlicet Martini's in
terra Nyr et Zamoskevoz magna rusticorum vi collecta
et nomine regio sibi usurpato (?); ac vexillis elevatis
ingentibus velut inundatio quacdam erumpentes viribus
et regnum ipsis subjiccre satageutes hue et illuc ferre-
bantur ; nobilesque universos sibi occurentes interficie-
bant: ad villas vero et oppida ut illis adhacrerent, nun-
tios cum sangvinolentis gladiis mittebant; nollentes vero
inclinari pracdae pariter et morti exponebant : et in tau-
t= rusticana hue potentia creverat ; quod et armati
illos aggredi pavitabant. Tandem multa proccrum ex-
peditione contriti et debellati sunt poenasque condignas
dedere. Nam regibus ipsis morte mulctatis; caeterorum,
qui evader° nequibant alios oculis, alios naso, alios vero
manibus damnificavere. Thurocz Chron. in Sigism. re-
gem. p. III. c. 22. cf. Bonfin. Dec. III. 1. III.
1st. Rom. t. 1. edit. 2. do A. Papitt. 3

www.dacoromanica.ro
 34

cu potere mare asupr'a loru i-au batutu si i-au

punitu : pe capii loru i-au ucisu, la tieranii, cari
n'au potutu scaph, la unii le scosera ochii, Ia al-
tii le taiara nasulu e urechile , la altii buzele, la
altii 4rasi le taiara manile.
Asemeni XXIII. Totu pe tempulu acestei rescole in
misearl in
sasime, sasime hnea nu se vede a 11 fostu linisce, pentru-
ca chiaru in acestu anu (1437) sasii intr'o scri-
soria catra vice-voivodulu Lorandu Lepes se plan-
gu cum-ca s'au sculatu asupr'a loru facutori de
reu potenti e despointori, machinandu multe rele
e despoiari marl, e cari mai vertosu e mai multu
pe natiunea sasesca, de tutu pe celelalte au da-
tena a o despoil," °).
Stereo Un- XXIV. Suptu Corvini, noel romani marl, cari
rant'iloorr:-
ulanilorn
in acele tempuri fatali fecera cele mai marl. me-
suptu Cor- rite pentru tota crestinetatea asupr'a turciloru , e
vini.
(Hunyadi.) caroru asemeni barbati n'are istori'a tierei ungu-
resci , suptu cari Ungari'a ajunse efatea sea de
auru: suptu Corvini si sortea, romaniloru se mai
usiurh, pucinu.
Joane. Joane Uniade, ch gubernatore alu tierei un-
guresci (1445), deca si ungurii, cari se temea, nu
cum-va, romanulu se folosesca poterea pre-mita
spre redicarea natiunci sele, i rcstrinsera poterea
prin decretu comitiale ,de a facere cui-vh dona-
tiune mai mare de treidieci- si -doue sesiuni colo-
nicali" 2): elu totusi nobilith forte multi conatiu-
nali ai sei; dar' cu acdst-a pucinu folosl natiunei

') Eder. Observationes crit. et prag. etc. p. 99.

3) Vedi Corpus juris hungarici.

www.dacoromanica.ro
 35

sele. Unu barbatu sir Uniade alte sierbitie po-

tea face romaniloru resculati la a. 1437! ...
Corvinii avea multi inemici: multi unguri, ca-
roru altmentre singuru le a fosiu spre folosu , i
dicea lui Joane tiranu e proditoriu , mai alesu
dupa, nefericirea dela Varna (1444), totusi n'avura
altulu , pe tine se pona de gubernatore la 1445.
Dupa mortea lui Joane gloriosii sei hi Ladislau
e Mathia, incepura a fire persecutati de inemici
de morte ai acestei familie, suptu pretestu , ca
aapira la demnitatea regale. Ladislau dupa ce LadIshiu.
tail pe atentatorele vietiei sele pe comitele Ulrich
de Cilia cadu suptu sabi'a liptorelui '), era Ma-
thi'a se arunett in carcere.

') Trauma, liptorele a dare: cu sabi'a in grumazii frumo-

sultd junc : trei lovituri i dede e anca nu-i taiase ca-
pulu. Generosulu June, candu cadii la a trerilovitura,
cu mare potere 6rasi se mile& e apelk In dreptatea
dumne-dieesca e omenesca: a patr'a lovitura este oprita
liptorelui prin lege strigft. Geniulu celn vetcmatu
alu inocentiei facit minune. Dar' magnatii, cari cautk
din palatiuln regale demandara liptorolui, cif se-lu tale
din nou: abik a cincra lovitura talk capulu nefericitu-
lui. Erb, de ani 26. vertosu in trupu e statura use-
mene tats -sen, color° fuses., pern lunge do colore ea-
stanea. Frumseti'a corpului o marik latimea nmeriloru:
cautatura frumosa , liberale o blanda, plenu de curagin
e vietia. Nascutu mai multu pentru resbolu. Supliciulu
nici nu se tempi& in fora nici la or'a solita a legiuita.
Corpulu lui se dose fara intardiare inveluitn in panura
negra in beseric'a s. Magdalene intr'unu loco en pari-
cidii a proditorii regali. Acdst-a se face spre a areas,
ca pe dreptn s'a ucisu. Dar' nu mai mica nota e nu
fara supliciu lactase regele a toti autorii acestei crime.
3*

www.dacoromanica.ro
 96

Math la. Dar' curendu dupa acea-a fU chiamatu din

prinsoria pe tronulu Ungariei. liege lui asemene
n'au avutu ungurii. Domni'a lui Mathia Corvinu
aduse Ungari'a la o stare stralucita, precumu nu
fusese nici-o-data. Regele Mathia dupa cumu
audise de multe-ori dela parenti, dupa ce s'a fa-
cutu june, se laud, ca 6 nascutu din gentea ro-
mana, 'si reducea genulu scu la Corvinii cei ye-
chi ai romaniloru. De teneru caletori prin Ita-
li'a, eh se visiteze pe romani, strabunii sei e dom-
nii lumel dice Bonfiniu. Magnatii unguresci
nu-lu potea suferi, e striga, ca nu debe suferitu
regululu romanu; cu distintiune ungurii transit-
vani, .temendu-si libertatile e privilegiele , rebe-
lara in contra -i, 'si alesera 81 rege, pentru care
rebeliune i puni Mathia forte crancenu ; preste
totu diem ungurii, ca dupa mortea lui Mathia 'si
voru alege unu rege, care nici-de-cumu se nu fia
eh Mathia, si pe care se-lu pota porta de Peru
cumu (Ikea (ei sl fecera apoi accost -a, si tier'a
anca si-o pusera bine); dar' Mathia curatl Un-
gari'a de grobianitate imblandl datinele sci-
tice , sugruma superbi'a barbara , si dupa Atila
celu dantaiu a adusu la ascultare pe cerbicosulu
unguru." (Bonfiniu.)
Mathia scapa pe romani de decimele cele ne-

Regele fete crim'a perfidiei, infami'a perjuriului, a vete-

matei credintie , e a esecrabilei neconstantie : 6ra ccia-
lalti se notara pentru tot-de-a-un'a de crudeli, invidiosi
e nedrepti. Nu trecu unu anu, e sortca aduse morte sl
regelui.Bonfinius. Dec. III. I. VIII.

www.dacoromanica.ro
 37

drepte, ce era detori a dare catoliciloru. Elu :Teri

multu pe romani e preste totu pe tierani asupr'a
aristocratiloru. Dar' acestu romanu mare avid am-
bitiunea de a se scolare cu resbelu asupr'a lui Ste-
fanu celu Mare din Moldavi'a. Se intorse cu ru-
sine batutu e vulneratu 1).
XXV. Suptu Mathia tral si eroulu romani- Pau lu
Chinesu.
loru din Banatu Pau lu Chinesu (Kinizsi), care in-
tre altele la a. 1479 nimici ostea lui Mahumed U-
de 100. mil de turci. Elu se rapedi peste turci
ea unu leu rapitoriu , dice istoriculu Bonfiniu,
desordine e terore apuca pe inemicu, e armcle
crestine invinsera. Multi transilvani cadura, dar'
se ucisera si treidieci mil turci pe campulu panei.
Si acestu erou romanu din militariu comune (se
dice, ca in teneretiele sele fu morariu) s'a inal-
tiatu in tote gradele onorei; douedieci-si-cinci de
ani a portatu comand'a peste Temesior'a e cele-
lalte cetati ale Ungariei de giosu, e nici-o-data
n'a avutu fortun'a in contr'a sea. Rornanii din
Banatu canta si astadi faptele eroului loru. La
Ternesior'a se vede anca portretulu lui : omu mare
de statura e nervosu, tienundu in denti pe unu
turcu, pe umerulu dreptu altulu, alu treile suptu
suar'a stanga. Dupa viptori'a din campulu panei
joch en cadavrulu unui turcu in denti, cu altulu
pe umeru, e cu alu treile suptu suara2).
XXVI. Dupo mortea acestoru romani mari, Causele
caderei Qn

') Ureche in Letopis. Mold. de Cogalniceanu t. I. p. 1. c(.

Istvanfiu.
') Bonfin. Dec. III. I. X.

www.dacoromanica.ro
 38

cari de o parte prin guberniulu loru celu dreptu

sciura susticnere liniscca in la-4nrulu patriei; de
alta parte prin braciele loru cele eroice sel in-
frangerc pc inemicii Ungari'a o vedemu
( Auto, pentru totdeaun'a parte prin tirar"a ari-
stocratiloru asupr'a tieraniloru , in cari stinsera
prin despotismulu loru celu arbitrariu totu zelulu
pentru o patria, ale caret lcgi e dateni era, spre
derapenarea loru, parte prin discordiele acelorasi
aristocrati , parte prin debilitatea urmatoriloru
regi unguresci, in urma prin invasiunile turciloru,
caroru tier'a in ac6sta stare triste nu le mai potit
st a contra.
Asuprirea XXVII. Apesarea eel arbitraria a tieraniloru
ti""11°' trecea peste tota mesur'a , a muritu ltlatltia rege
e cu elu dreptatea" era proverbiulu poporului. Ciltu
de triste era mai alesu sortea tieraniloru romani
din Transilvani'a, cumu era constrinsi a face sl
ci ici colea retorsiuni asupr'a nobililoru : se vede
sl din svatulu ce-lu tienit regele Uladislau cu
voivodulu Transilvaniei ,despre infrenarea omeni-
loru celoru rei in Transilvani' a, si a nume despre
aperarea remnicoliloru (celoru trei natiuni) in con-
tra licentiei romaniloru" 1).
Cu asuprirea crescea din di in di proportiu-
natu si interitarea tieraniloru. Ascepth numai
ocasiunea , cu care se sfcrme catencle despotis-
mului aristocraticu. Acosta ocasiune vent.
') De coercendis in Transilvania malcficis , nomina`imque
de tuendis a licentia Valachorum coeteris regnicolis.
Dupa unu apografu dela anulu 1495. citatu de Eder.
Observationes crit. etc. pag. 170.

www.dacoromanica.ro
 39

XXVIII. La a. 1514 multimea de tierani, ce Rescol'a (lo-

randorn din
se adunh. In Pest'a spire a luare crucea e a plc- Ungar i'a.
care in contr'a turciloru, vedendu tiraniele aristo-
cratiloru, cad se tcmea, ca le voru remane ken-
rile nelucrate , si pentru acea-a oprih pe tierani
a mergere la ostea cruciata, asupr'a paganiloru, i
legit e bitten, pe cei-ce vrea se fuga, tieranii 'si
intorsera armele, destinate pentru inemicii esterni,
asupr'a tiraniloru interni, can nici nu vrea se
apuce arme, nici se sustiena militia, nici se lase
pe tierani a se inarmare pentru mantuinti'a patriei.
Flacar'a resbelului civil° se incinse cI fulgerultt
presto iota tier'a. Craneenlele cele mai infiora-
tonic esecutara tieranii asupr'a nobililoru. In ur-
ma se invinsera la Temesior'a in Banatu. Dozsa
conduptorele tieraniloru iinca cads in man'a no-
bililoru.
XXIX. Acumu 'si intorsera nobilii tota fu- Supliciulu
Dozsa o
ri'a a, resbunarei asupr'a tieraniloru. Nu se mul- ticraniloru.
tiamira cu supliciele acele barbare, de can se in-
fiora firea omenesca, cc le esccutara asupr'a lui
Dozsa, pe care-lu pusera pe unu tronu de feru
arsu , '1u incoronara cu corona de feru inrosIta
in focu, cu asemene sceptru in mann, asupr'a
consociloru lui, pc cari dupa force de 15. dale i
constrinsera se mance carnea lui con fripta, astt-
pr'a celorlalti captivi ce-i dedera ciganiloru sere
escarnefecare , e asupr'a altoru cente e mii de
tierani , ce se ucisera en totu genulu de morti
barbarice, cu tote aceste crudelitati neome-
nesci nu se stemperfi, barbarl'a aristocratiloru; cl
dupa liniscirea turburariloru tienendu dieta la

www.dacoromanica.ro
40

Bud'a, dupa-ce nu aflara cu tale a esecutare pe-

depsa capitale asupr'a totoru tieraniloru din Iota Un-
gari'a, din causa , ca sine rusticitate nobilitas pa.-
rumu valet" (fara tieranime nobilimea pucinu pote!):
nu se multiamira totusi a ucidere e a stirpire pre-
totinde fara nici o mesericordia pe toti capii re-
voltei : ,,nt ca memori'a acestei proditiuni e pedeps'a
temporale se treca e se se verse si la urnzatorii loru,
si pentru-ca se cunosca totu seclulu, ce crima enor-
me este a se sculare asupr'a domniloru ; se decre-
teza: ca de aci inainte toti tieranii din tier'a ace-
st-a e partile ei impreunate se-si perda prin acesta
nota a necredentiei loru dreptulu liberei migratiuni
e se se supuna domniloru loru panzentesci cu ade-
verata e perpetua iobagia. Asia ca de aci inainte
dimisiunea iobagiloru se inceteze- intru tote, se se
sterga pentru totdeaun'a, e se se stinga de a pu-
rurea .).

I) Quamquain onuses rustici, qui adversus dominos Comm

naturales insurrexerunt, tamquam proditores capitali poena
essent pleetendi ; ne tamen tanti sangvinis effusio adhuc
sequatur et omnis rusticitas (sine qua nobilitas parum
valet) delcatur : statutum est, quod universi capitanei et
centurioncs ac decuriones, concitatoresque ahortim rusti-
corum ac manifesti hornicidae nobilium, praetcrea viola-
toms virginum et 'Indict.= omni gratia scmota occidan-
tur et ubilibet esstirpentur. Coeteri autem rustici refu-
sis et persolutis damnis ac homagiis (pracnotatis) in per-
sonis corm salvi mancant: attamen ut hujusmodi pro-
ditionis eorum memoria atque tcmporalis poena etiam ad
posteros ipsorum diffundatur et transeat, et quam enornie
facinus sit in dominos insurgere, omne saeculum agnos-
cat, a modo deinceps univcrsi rustici in hoc regno ubilibet.

www.dacoromanica.ro
 41

Se acepta, el cartea de legi a lui Verboczy, in boc7y.

care sta: tieranulu Ware ninth! afara de mereedea

luerului seu."
Mai incolo n'a potutu merge barbari'a aristo-
cratiloru.
Aceste Iegi barbare cu o nedreptate strigato-
ria la ceriu se aplecara si In romanii din Transil-
vani'a, cu tote ca transilvanii nu apucasera a luare
parte la ac6sta rescola. Dar' luara romanii din
Banatu, unde s'a tienutu ultim'a lupta nefericita
a lui Dozsa cu ZapoIya, precumu si cei din Un-
gari'a: chiaru si toti nobilii romani din Mara-
muresiu , pentru ce-i si certa decretulu lui Ula-
dislau ').

residentes per bane infidelitatis ipsormn notarn,

amissa libertate corum, qua do loco in locum recedendi
habcbant facultatem, dotninis ipsorum terrestribus mera et
perpetua rusticitate sint subjecti.
Hoc espresse nihilominus declarato quod articulus
de iobagyonuin ulteriori non recessu vel commigratione prae-
scriptus et praedeclaratus aeque ad omnia loca ac
universos iobagyonalis ac plebeae conditionis homines ubi-
libet intra limites regni hujus at partiurn sibi subjectartan
residentes referatur at intelligatur, ita ut de caetero ioba-
gyonum abductio web dimissio per omnia cosset, perpe-
tuoque aboleatur at exstineta maueat semper. Decretultt
VII. alp lui Illadislau art. XIV. e XXV.
l) Et guia opines fere nobiles co»thatus Maramarttsiensis par -
tent rusticorum tenuisse et micas eorum pravis pernicio-
sisque actibus participasse dicunlur. Idco super illis in
comiratibus de Ugocha et Beregh fiat vcritatis inquisi-
tio pracnotata.
Gratia regia in hoc insurectionis rusticanae casu ne-
mini sufragatur. Deerct. VII. Ulad. art. XXXIV.

www.dacoromanica.ro
 42

Caderea ne. XXX. Cine se apere acumu patri'a asupr'a

gariei la
Mohacs. inemiciloru esterni ? aristocratii cei efemeiati e
desbinati intre sent? tieranii cei condarnnati la
sierbitute perpetua ? !
Indesiertu fir la anulu 1526. prochiamarea la
arme in tota tier'a asupr'a turciloru: indesiertu
art. X. alu decretului din campulu Mikos: toti
tieranii dupa capete debu se fia parati la bataia"
(rustici universi per singula capita parati ease
debent).
Batai'a cea fatale se tempi& la Mohacs, in care
Ungari'a cadit impreuna cu regele seu. a. 1526.
29. augustu.
Finis Hungariae I

Cine vre se cunosca mai cu de a menuntulu ac6sta

insureptiuno infricosiata e barbailele esecutate de amen-
doue partile, se lega pc Istvanfiu Historia regni 'lunge-
Tine lib. V., c decrctulu VII. alu lui Uladislau, in care
so cuprendu tote 'muck decretato nsupea tieraniloru.

--406431:300,--

www.dacoromanica.ro
 CAPU IV.

Romanii suplu principh independenli at Trans' Mule]. Approbaiao et

Compt latao consiiieliones Transilvaniae.Perseculiunilo besericesel.
Traducerea cartiloru besericesci in romanesce. (1526 1696.)

Wrmeza altu periodu si mai fatale in istori'a

romaniloru, Periodulu independentiei Transil-
vanici.
XXXI. Dupa nefericit'a batalia dela Mobiles Resbcicle
ro pre
c caderea regelui Ludovicu : doi pretendenti se (temp fro.
ioupnfina:
lupth pentru tronulu Ungariei Zapolya e Fer-
cipatului
dinandu austriaculu, trei pentru principatulu Tran- Tra nsilva-
silvaniei Zapolya , Ferdinandu e Petru dom- nioi.
nulu Moldaviei. Acestu din urma suptu decur-
sulu acestoru incurcaturi politice de unsprediece-
ori intro. in Transilvani'a suptu diverse preteste,
dar' cu scopu de a cuprendere Transilvani'a. La
tota intrarea predh infricosiatu scaunele secuesci
e sasesci. Totdeaun'a viptoriosu se intorse in-
deretru, dar' resbelele tole neincetate , ce avea
acumu cu polonii., acumu cu tatarii , acumu cu
turcii, nu-lu ertara a se asiediare in Transilvani'a,

www.dacoromanica.ro
 44

IteserP.1 in XXXII. In lungulu decursu alu resbeleloru

care caduse
Transilvd- celoru crunte e prepeditorie, In cari luara parte
"rd. insemnata si turcii, casiunate prin arnbitiunea acc-
storu pretendenti devenise tier'a la meseri'a
cea mai de pe urma. 0 foinete ne-audIta rapl
mai multe mui de omeni. Istoricii spunu, ca mue-
rile 'si manch, pruncii, omenii se nutria cu carne
de omu. Locuste se preambla prin tiera intr'o
catIme, precumu nu se mai veduse, nici audhe.
Urrna pestilentia infricosiata.
Ungan'a ca- XXXII" In urma Ungari'a se asicdia suptu
de suptuaAnua:
de
domnra casci austriace. Ternesior'a, (1552) e mai
tit"' suptu
lurch Tran-
totu Banatulu cada in man'a turciloru. Transil-
siivania in- vani'a se fete independente. Joane Sigismundu
dependente.
fiiulu lui Zapolya, ajutatu mai vertosu de domnii
principateloru romanesci e recunoscutu de statu-
rile ticrei (1556), se asiedia de princepe indepen-
dente alu Transilvaniei e partiloru impreunate din
Ungari'a, pe Tanga tote staruintiele lui Ferdinandu
e urmatoriloru, ch, dupa, invoel'a facuta cu Zapo-
lya la a. 1537. se iee si Trausilvani'a impreuna
cu Ungari'a suptu domnirea sea.
An/It:10a XXX7V. Patemile e suferintiele romaniloru
remantioru
small prin- suptu principii independenti in cursu do unu seelu
C11)11 lilde
prudent'.
e giumetate sunt preste tota intipuirea. Acumu
se desbraca romanii formic de tote drepturile tic-
rei : natiunea c relegiunea romana se considera
numai do suferita in tiera: pe romani i constringu
se acepteze legea calvinesca: episcopii e popii se
maltrateza din caus'a acest-a in tipulu celu mai
tiranicu: tieranii traptati dupa decretulu lui Ula-
dislau : pentru ei nu se facea alto legi , de catu
sums de articli pentru repetitiunea iobagiloru.

www.dacoromanica.ro
 45

XXXV. Unu romanu mare erg, se pona Ca- Mihaiu

Eroulu.
petu suferintieloru a, tota romanimea. Acest-a fu
Mihaiu domnulu tierei romanesci eroulu e
glori'a romaniloru, care jurase se scape crestine-
tatea de turci, si-si propuse forte, eh se unesca
pre toti romanii din tota Daci'a intr'unu corpu
natiunale, precumu fusesera o-data.
Elu in intielegere cu imperatulu Rudolfu II.
intra in Transilvani'a in contr'a princepelui An-
dreiu Bathory, care tienea cu turcii inemicii cre-
stinetatei, e facuse legatura, cu Jeremia AIovila
domnulu Moldaviei in contr'a lui Mihaiu. In ba-
tai'a cea memorabile e sangerosa intro Sabiniu e
Sehellitnberg , ce tienit dela diece ore de dema-
netia pen' la optu ore de sera, bath pe unguri
infricosiatu si-i alunga cuprendendu-le tota mu-
nitiunea e trei-dieci-si-doue de tunuri, cadendu de
amendoue partile pen' In doue-dicci mii de orneni.
Candu incepura lupt'a acete done glote: multe un-
guroici veduve au renzasu. Multu sange se versa
pen' de cu sera de sabi'a lui Mihaiu Eroulu, ca-ci
ineguratu -s'a ceriulu si se fece intunerecu de ungurii
cei multi, cari s'au dusu la 'ladle canta unu poetu
contempuranu.
Acdsta yiptoria stralucita fece pe Miltaiu dom- tataiu cu.
nu peste Transilvani'a. Plecit catra Alba-Julia e prscini:Ineulv'ratu.
intro, in triurnfu in capital'a Transilvaniei. (1. no-
vembre 1599.)
Principele Bathory fit prinsu e ucisu de se cui.
Capulu lui se aduse in Mihaiu. Dar' Mihaiu punt
pe ucigutori cu mote, er' pe Thithory '1u imor-
mentit cu pomp'a ce se cuvenl until princepe. De

www.dacoromanica.ro
 46

asupr'a mormentului i-a pusu o marmure cu in-

scriptiunea : aicea zace rine( f ele Andreiu, pe care
1'a invinsu Mihaiu.
Tota Transilvanni se incbina lui Mihaiu. Un-
gr-ii, secuii e sasii i jurara credentia. Dar' bu-
curi'a romaniloru era mai mare de catu a tuturor-a,
ca-ci era se scape acumu de lungele suferintie.
Aelsiterea Mihaiu pucinu dupa acea-a bath si pe Movila
domnulu Moldaviei, 'Iu altinga afara cl;n tiera, e
cuprense si Moldavi'a. De acumu inainte lua
Mihaiu Eroulu titlulu de principe alu tierei roma-
need, alu Moldaviei e alu Transilvaniei. Elu avea
acumu suptu domnirea sea cele trei provencie prin-
cipali ale Daciei. I mai lipsea anca Banatulu e
partile Ungariei. Elu le cera si aceste-a dela im-
peratulu Rudolfu, afara de acea-a titlulu de prin-
cep alu imperiului romanu pentru sene e fiiu-seu.
Glori'a gentei romane ajunse la culmea sea. Steu'a
romaniloru se parea a fl resaritu, dar' ea se areta
numai in stralucirea ei, si indata si apuse
Fortun'a incepe a-la parasire de aci inainte pe
Mihaiu. Ungurii e sasii lucrk pe suptu mana, in
urma se sculara asupr'a lui. Basta generariulu
imperatescu i era inemicu de morte, cu care, cis,
se nu se arete tradatoriu catra imperatulu , se
lupta cu anim'a de giumetate. Dupa o lupta ne-
fericita Mihaiu fit reimpinsu din tiera (18. sep-
tembre 1600). Movila prin ajutoriulu poloniloru
se rcintorse in Moldavi'a. Mara de acea-a cur-
tea imperatesca anca nu era cu incredere catra
Mihaiu: se temea de geniulu cola mare alu ro-
manului.

www.dacoromanica.ro
 47

Dar' pe Mihaiu Eroulu 'Mule nu-lu aduce la

desperare. Pupa o infaciosiare cu imperatultk Ru-
dolfu In Prag'a 31i11aiu erasi se intorce in Tran-
silvani'a. Iute-si improvisa o armia de doue-dicci
mii de omeni. Pucini era la numeru, dar' inse
toti alesi, pentru-ca la Mihaiu alerga toti cei bravi
ca balaurii e ca leii , pentru-ca era renumitu de
erou, si on uncle s'a luptatu a esItu cu onore.
Cu acesti bravi cuprense din n. ouu Mihaiu Tran-
siva,ni'a. Dar' inemicetiele intre Mihaiu e Basta, ljelderea
lui
en care se impacase, drnsi incepura. Basta de- Eroulu,
termine se-lu perda pe Mihaiu. Acea-a ce sl
fete, candu Mihaiu se aflh, singuru in cortulu seu
langa Turd'a in campulu lui Traianu in 19. aug.
1601. Dupa acestu omoru infricosiatu militi'a
romana vent in confusiune. Se scula asupr'a lui
Basta, ch, se resbune mortea domnului seu, dar'
Mihaiu nu mai era, care se o comande. De mul-
timea nemtiloru fa constrinsa a se retragero in
Romani'a.
Asia cada prin mana de ucigutoriu accl -a: de
care tremurh toti inemicii lui; acelu erou mare,
care singuru dupa romanulu Uniade a sciutu bagh,
spaima c tremuru in turci; acelu geniu militarc
o politicu, care era se maresca numele, glori'a
poterca romaniloru. Cati-va ani mai multu din
vieti'a lui Mihaiu, e nu numai romanii, cl totu
resaritulu alta facia ar' aye asta-di I Elu lucra
in contielegere cu Austri'a, alu carei generariu
Basta '1u ucise. Se spune, ea lui Rudolfu i part
reu de mortea lui Mihaiu, dar' pe ucigutoriu nu-
lu puni.

www.dacoromanica.ro
 48

XXXVI. Transilvani'a e mai alesu romanii

din Transilvani'a erh aprope se scape acumu de
despotismulu principiloru unguresci acestoru
tirani mici dar' crudeli. Dar' pote nu erh anca
plenu pacharulu suferintieloru romaniloru. Acest-a
se implit suptu urmatorii princepi calvini, suptu
cari au mai gemutu anca unu seclu.
Apobatae e XXXVII. Cine vre se cunosca, starea roma-
compilatio
constitutio- mloru athtu politica e sociale, chtu 81 cea bese-
in; Transit- ricesca suptu acesti princepi unguresci : deschida
on -care foiu alu aprobateloru e compilateloru con-
stitutiuni 1); deschida istori'a besericesca a roma-
niloru mai alesu suptu principii Rakotzesci e Apa-
fesci, se lega e se se mire de patemile, chtu si de
cumpetulu acestui poporu nefericitu.
Dela uniunea celoru trei natiuni a unguri-
loru, secuiloru a sasiloru asiapea romaniloru, ace-
ste trei natiuni facu tier'a Transilvaniei, aceste-a
sunt staturile e ordinile tierei, aceste-a aunt regni-
colae. Asisdere cele patru relegiuni : catolic'a,
calvin'a, unitari'a e luteran'a, cari le profitea cede
trei natiuni, era singure recunoscute in tiera.
') Cartile de ]egi: Aprobatae et Compilatae constitutiones Tran-
silvaniae cuprendu articlii de legi asiediati suptu prin-
cipii transilvani de mai nainte pen' pe tempulu Iui Ra-
koczy II. e Apaffy, suptu cari s'au compilatu e s'au
pusu in rOndulu , in care-i aflamu in numitele carti de
lege , dintre cari con dantaia se aprobft de Rakoczy II,
la anulu 1653, a dou'a de Apaffy la anulu 1669.
Asiadar' din aceste carti de legi, cari au statu in potere
pene in anulu 1848, vedemu starea politica e besericesca
a romaniloru pene in a. 1848 nu nurnai dela Rakoczy
e Apaffy incoce, ci si cea mai de nainte do acesti -a.

www.dacoromanica.ro
 49

In c'atu pentru natiunalitatea e relegiunea ro-

maniloru 4ca cumu suna legile tierei :
.... Cei de septa romaniloru nurnai pen' la
unu tempu se suferu, pen' va place principiloru e
remnicoreloru" 1).
,,Mecar -ca natiunea romana in acosta tiers nici
nu s'a numeratu intre staturi , nici relegiunea loru
nu este dintre cele recepte: cu tote aceste-a, pentru
folosulu tierei, pene candu se voru mai suferi, sta-
tulu besericescu alu romaniloru de aceste-a se se
tiena" : etc. 2).
,,Mecar-ca natiunea romana pentru binele publicu
s'a suferitu (admisu) in patri' a acOst-a: totusi ne
luandu in consideratiune fientia cea de giosu a sta-
rei sele" etc. 3).
Fiind-ca nici relegiunea natiunei romeme nu este
dintre cele recepte" etc. 4).
Dupa unu altu articlu 5) popii romanced pe anu

') A. C. p. I. t. 1. a 3 Az olah vagy gtirtigiik sec-

tiljan lova , kik pro tempore szenvedtetnek usque bene-
placitum principum et regnicolarum."
2) A. C. p. I. t. 8. a. 1. Noha az oldh natio ez hazdban
sem a' stdtusok kozzt nem sztinddltatott, sem valldsok, nem
a' recepta religiok ktizziil val6 ; mindazaltal propter regni
emolumentum , miglen patidltattnak , az oldh egyhazi ren-
dek ehez tartsak magokat" etc.
2) A. C. p. I. t. 9. a. 1. Noha az oldh nemzet propter bo-
num publicum admittdltatott ez hazdban, mindazaltal nem
vevdn eszdben allapotjaak allacsony voltit" etc.
4) A. C. p. III. t. 53. a. 1. A' minthogy az olah natio-
nak valltisais nem a n6gy recepta religiok kozziil valo,
ugy" etc.
`) A. C p. I. t. 8. a. 3.
1st. Rom. t. I. edit. 2. de A. Papie. 4

www.dacoromanica.ro
50

sunt detori proprieiariloru cu unu anunzitu onora-

riu, era fzii popiloru, ca-ce se insora, sou locuescu
separafu, se potu repeti, ca si alti iobagi. Altu ar-
ticlu de lege 1) atatu pre popii, catu si pe nobilii
romani din comitatulu Unedorei i face hoti pu-
blici e telhari.
Apoi tine este in stare se mai citeze toti ar-
ticlii de lege cei rusInatori e batjocuritori de ro-
mani , in cari romanii se numescu vagabundi , e
preotii romani hoti e tienutori de hoti 2) , e preotii
si numai la prepusu se potu aresta de deregutoriele
civili 3), dupa can romaniloru nu le este ertatu
a amblare cu pusca, cu sabia, cu palosiu, cu darda,
e cu alte arme4), dupa decretulu lui Uladislau 5)
tieranului , dem va aye puma , se i se tale man' a
drepta; dupa cari articli pe romanu si la singur'a
suspiciune 'lu pote prinde ai unu nobile privatu6);
') A. C. p. V. E. 39.
') A. C. p. V. E. 38. et A. C. V. 39: Hunyad vtirme-
gyeben felesegek utan nemes funduson lakd muntyanok
a' nemessegnek szine alatt lopast, gyilkossagot es egyebb
czegeres vetkeket cselekedven , hogy az 1624. a' lator
olah papoknak megfogisarol irott articulus szerent
converts rei veritate arestaltassanak" etc.
a) A. C. p. V. E. 42. , Az °la papokat, kiknek orgaz-
dasagok vagy egyebb ezegeres vetekben vale eletek fe101
bizonyos suspicio vagyon, a' tisztek megfoghassdk" etc.
4) A. C. p. V. E. 44. ..... Olasdg pusktival, tegezzel,
karddal , csektinnyal , dardeval es egyebb fegyverekkel
jdrni ne mereszeljen."
5) Deer. VII. Ulad. art. LX. Rnsticus, si pixidem habue
rit, dextra mann truncetur."
*) A. C. p. III 47. 3. Csak privatus nemes emberis au-
spiciora a' paraszt embert megfoghatja."

www.dacoromanica.ro
 51

dupa cari romaniloru nu le este ertatu a portare

vestmente de panura, nisi pantaloni, nici cisme, nici
pelaria dupla e de unu fiorinu, nici camesia de giol-
giu, atari vestmente nici-de-cumu se nu cutedie a por-
tare dice legea I); dar' apoi legile cele nenume-
rate despre datlele iobagiloru perpetui, despre re-
petItiunea acestor-a etc. etc.
La tote aceste-a nu debe comentariu.
XXXVIII. Cine vre se cunosca persecutiu- Persecutiu
nile beseri-
nile besericesci cele infricosiate ale romaniloru din cesci.
partea calviniloru suptu principii unguresci: cumu
metropolitulu e sinodulu romanu devenise suptu
censur'a superintendentelui calvinu, cumu se tie-
nea sinodele besericei romane suptu presiedenti'a
acestui-a, cumu era constrinsi protopopii romani
se-lu porte pe umerii loru in leptica, cumu al
preotii romani se supunea la lucru iobagescu, cu-
mu spre mai mare batjocura i ponea domnii pe
popii romanesci se le erneze canii de venatu, cu-
mu era insarcinati se invetie pe poporu, ca vine-
rea , mercurea e in posturi se mance de dulce,
cumu se tramitea visitatori spre scopulu acest-a;
care vre mai incolo se cunosca spre esemplu pa-
temile metropolitului romanu Sava pentru zelulu
catra credenti'a resaritena: cumu se aruncft ace-
st-a in carcere: cumu se scotea din carcerea Vin-
tiului in tots vinerea de se batea cu toiage pen'
la morte s. a. s. a.: lega istori'a besericesca a lui

') A C. p. V. E. 47. Paraszt ember poszto ruhat , na-

drtigot, csizmat, dupla ds forintos siiveget; gyolcs inget
viselni sernmilappen ne mereszeljen."
4*

www.dacoromanica.ro
 52

Petru Maior. Multi nobili romani, spre a sea-

pare de persecutiuni calvinindu-se in perio-
dulu acest-a se fecera unguri.
Traducerea XXXIX. Intre athte patemi totusi si unu
eartiluru be-
sericesci in bene pe nevrute dela inemicii romaniloru. Prin-
miriattreoa-i. cepii unguresci fecera a se traducere eartile be-
vial. sericesci in limb'a romana. celu dfinthiu pasu
mare in literatur'a romana cu cugetu , ca in-
tr'acestu tipu voru pote producere eresuri intre
romanii de relegiunea resaritena. Ungurii nu-si
ajunsea scopulu ; dar' romanii scapara prin ac6-
st-a de blastemulu celu mare alu limbei slovane,
care de mai multe secle dela petrecerea roma-
niloru cu bulgarii si atingerea, loru cu alte na-
tiuni slavice intro, in beseric'a romanesca: in-
grosifi, intunereculu nescientiei : domn1 cii, unu
sceptru de feru asupr'a romaniloru : unu poporu,
chiaru liberu fiindu, suptu liinba straina geme
suptu o supunere amara.
Candu voru scaph o-data romanii si de slove,
cari, dupa cumu dice fericitulu Petru Maior, an
acoperitu cu atht-a funingine boeresc'a facia a
limbei romane, si ch intr'o negra capsa fara spe-
rantia de scapare amaru o tienu inchisa!
Romanii XL. Romanii din Ungari'a, tienendu-se in
dela Crisis
periodulu acest-a mai totu de Transilvani'a teri-
toriulu locuitu de densii, au totu acea-asi istoria
cu transilvanii.
Ce se tiene de Banatu: pene candu romanii
Bauatu.
transilvani gemea suptu despotismulu princepiloru
unguresci: banatianii dela mediloculu sec. XVI.,
a fara de nude parti de catra Transilvani'a, cari

www.dacoromanica.ro
 53

adese veniet suptu principii transilvani , portara

jugulu turciloru, de care de abi& in sec. XVIII.
scapandu Banatulu curatItu de turci coloni-
sandu-sb cu serbi de preste Dunare romanii
cadura suptu despotismulu besericescu alu ace-
stor-a, de care nici pene aster -di nu scapara.

-.034)*(8,30--

www.dacoromanica.ro
 CAPE- V.

Remand suptu cas'a austriaca. Diplom'a Leopoldina. Mumma roma.

niloru cu beseric'a Romei. Folosele e perderile uniunci. Caus'a
natiunale. Articlulu 6. dela a. 1744. Josafu II. Revolutiunea Herm.
(a. 1696 1791.)

Er' antra de &eel° pats pante ninth se nu es screw.

Conclusulu slnodulul celul snare dela 1100.
0 meteahna strains sal oh romanil no ea deefasa In dour,
part/ (In unit( o neuniti).
Fertcltulu Petry. Mato,
Pe roman! Mel unfree old neunirea, cl numal ei 'Mauro
spiretula nationals el patriotieu I va enaph de aureole
lnemidloru.
Tenerll romanl din Vlen'a entre
eplscopulu Sagan..

Transit's- XLI. tu finitulu seclului XVII. vent sl Tran-

nra suptu
Austrl'a. silvani'a suptu domnirea casei austriace.
Diplom'a Diplom'a Leopoldina, in care se cuprendu con-
Leopoldina.
ditiunile supunerei Transilvaniei, in puntulu II.
intaresce tote cartile de legi de mai nainte ale
Transilvaniei, precumu Verboczy, aprobatae e com-
pilatae conetitutiones , in poterea caror-a romanii
era sierbi e tolerati in patri'a propria; era in pun-

www.dacoromanica.ro
 55

tulu V. 1) alu acestei carte fundamentali a Tran-

silvaniei imperatii se oblega, ca la tote deregu-
toriele tierei voru pone numai unguriv secui e sasi,
Jr nu fiii natiuniloru straine, seu cari se considera
de straine e neaveri (intielege romanii) ; cu tote
aceste-a sortea romaniloru cu trecerea Transilva-
niei suptu cas'a austriaca numai de catu luft o
alta facia.
XLII. Numai de cfitu cu venirea Transilva- untu% ro-
niei suptu cas'a austriaca , imperatulu Leopoldu bmeasnenea Re:
cu catolicii parte eh, se Sc intaresca 81 catoli- vmelealu.

cii, can anca era forte asupriti suptu calvini, parte

inse spre a avere in romani unu contrapondiu
asupr'a prevalentiei unguriloru , pe can numai
acumu i capetase, si anca nu era destulu de tari
in credentia, starul, eh romanii cei de bese-
ric'a resaritena se se unesca cu beseric'a Hornet,
eh asih , fiindu constitutiunea tierei razemata pe
trei natiuni e patru relegiuni recepte , 4r. natiu-
nea e relegiunea romana tolerata , pe tale legale
se pota lute 81 romanii parte la traptarea negotie-
loru tierei: de alta parte romanii anca, parte
spre a scapare de persecutiunile cele mare ale
calviniloru , can nici acumu nu incetasera anca,
parte ch, se castige si ei drepturi politice, cumu

1) in omnibus sive ad policiam sive justitiam veal oecono-

miam administrandam neeessariis ofaciis, "demur indige-
nis transilvanis, hungaris nempe, siculis et saxonibus nullo
habito religionis respectu, neque exterae nationes, nut
quae Nobiscum ab illis inter exteras et inhabiles digno-
trantur, quotiescunque ea vacare contigerit , praevale-
bunt ... p. V. Diplom. Leopoldin.

www.dacoromanica.ro
 56

dlcu, numai de chtu in anulu urmatoriu dupa su-

punerea Transilvaniei, in sinodulu generale tienutu
in lun'a lui februariu a. 1697. fecera paptulu de
unire cu beseric'a Romei.
Cond'hunile XLIII. Unirea se acepth numai in cele patru
unitmeL
punte cunoscute : de altmentre in siedenti'a II. a
acestui sinodu se determina, a beseric'a romana
la altu ceva afara de cele patru punte suptu nici-
unu stematu se nu se constringa; eh in judecati
se nu se purceda dupa dreptulu canonicu alu la-
tiniloru, el dupa canonele e datinele besericei re-
saritene ; ch clerulu romanu unitu se aiba totu
acelesi drepturi, privilegie, scutiri e libertati , de
cari se bucura preotii romano-catolici; poftira si
area -a, romanii se nu se mai considere dg sufe-
riti, el de fii recepti ai patriei, si se se inainteze la
tote deregutorlele etc. Aceste-a fura conditiunile
de frunte, suptu can se invoira romanii la paptulu
de unire cu beseric'a Romei.
['angel° XLIV. Intr'acea-a natiunile cele privilegiate,
ungurnoru.
e cu distintiune ungurii, vedea unu mare periclu
pentru sene in uniunea romaniloru cu beseric'a
Romei, temendu-se, ca romanii prin uniune afara
de libertatile relegiose voru capeth 81 drepturi po-
litice. Deci misch tota petr'a spre a impedecare
uniunea. Ce 6 mai multu, ungurii catolici cu cal-
vinii se intielesera , eh se-i faca pe romani parte
catolici parte calvini, eh in acestu tipu ei amen-
done septele se se intaresca, dr' pe romani totu
mai tare se-i debiliteze. Romanii precepura bine
maestriele inemiciloru, e stetera nemiscati pe langa
uniunea cu beseric'a Romei cu tote aceste-a prin

www.dacoromanica.ro
 57

diversele techne, ce facea inemicii prin tiera, adu-

cea in turburare animile romaniloru, e uniunea
nici de cumu nu se potea consider, anon de fapta
complenita.
Drept-acea-a metropolitulu Atanasiu conchia- shithiniu
coin mare
ma pe 4. septembre 1700. unu sinodu generale ,lei 1700 is
in Alba-Juli'a. Acestu sinodu fit celu mai mare Alba-Juli'a.
din sate sinode se tienura in Transilvani'a, Afara
de protopopii e preotii din Transilvani'a e Mara-
muresiu, si afara de elite trei deputati mireni din
totu satulu se adunase multime de mireni din
tote partile, si numai dupa-ce se convinsera, ca
ritulu e dreptulu e datenele besericei nostre resa,-
ritene voru remane ne-atacate, aceptara uniunea.
Istoricii spunu, ca 200,000 de familie subscrisera
in acea di uniunea.
In acestu sinodu grandiose se acepta dar' uniu-
nea definitivu , dar' numai in acele patru punte,
si asia, ca afara de aceste-a nimic' se nu se mai
acepte. Siedinti'a din 5. septembre.
In asta forma fecera romauii uniunea cu be-
seric'a Romei. care a fostu unu adeveratu paptu
cu conditiuni cu catolicii transilvani, cari anca
era forte asupriti pe atunci de catra calvini: de
alta parte se pote considerare de unu aptu curatu
politicu din partea romaniloru asupriti, cari cre-
dea, ca prin acest-a nu numai voru scaph de per-
secutiunile cele grele, el voru castigh si drepturi
ecari cu celelalte natiuni e relegiuni din patria.
XLV. Dem cautamu In folosele e perderile, Folosele e
cari au urmatu pentru romani prin unirea cu be- perdorilo
seric'a Romei ailamu , ea folosele uniunei fura,: canaille prin
U11111110.

www.dacoromanica.ro
58

ca romanii avea acumu mai ruulta trecere la curie,

dela care mai capeth ate o resolutiune; prin unire
se redicara stole romanesci mai curendu; se tra-
misera teneri in Rom'a, de unde venira barbatii
cei mai invetiati ai romaniloru , unu Georgiu de
Sinca, unu P. Major, unu S. Miculu (Klein) s. a.;
romanii deca nu se unity cu beseric'a Romei, prin
persecutarea toturoru fara dubiu remanea anca si
mai inderetru in cultura: dar' de alta parte prin
unire, afara de scutirile unoru persone besericesci,
nu cdstigara romanii nici-unu dreptu, bh, asih-si
sciura bate jocu ungurii e sasii de tote decretele
e resolutiunile imperatesci, in ciltu ei totu de to-
lerati se considerara si dupa unire pen' in 1848.,
e la deregutoriele tierei, can se impartih, dupa
cele trei natiunalitati e patru relegiuni recepte,
forte a rare-ori se ponea si ver-unu romanu unitu,
fiind-ca (Ikea ungurii: acumu totu atilt -a este, s'a
pusu unu catolicu, voi anca catolici sunteti", e deca
se ponea ver unu romanu unitu, debea se se de
nu numai de unitu, ci chiaru de catolicu, si prin
acest-a se facea unguru. Suma de intielegenti
romani, can apucara la ce-vh deregutorla, se un-
gurira cu tipulu acest-a, si apoi ca toti lapedatii
(renegatii) erg, anca mai periculosi pentru romani
de catu chiaru ensisi ungurii. Dela unire incoce
se perdu dreptulu metropoliticu alu romaniloru
din Transilvani'a : archi-episcopulu dela Strigo-
niu cu pretestu de proteptoratu 'si aroga dreptu
de inetropolitu peste romani; era in costele epi-
scopului std, teologulu jesuitu ordenatu de epitropu
oresi-care alu clerului , cuinu se (Ikea , pentru

www.dacoromanica.ro
 so

starea cea de giosu de invetiatura, in care se afia

acel-asi remasu de suptu epitropi'a grecesca din-
preuna cu poporulu, suptu a carui jesuitu cen-
sura beseric'a romanesca nu era, mai pucinu de-
pendente , de catu pe tempulu censurei superin-
tendentiloru calvini, si deca si parentii nostri se
adoperara in totu tipulu a impedecare influenti'a
cea mare, ce si-o pretendea catolicii asupr'a ne-
gotieloru besericei nostre; deca si in sinodulu celu
mare dela 1739. ruaiu 25. la numerulu 5. se de-
termini cele patru punte, can cuprindu sant'a
unire, pururea si nelasatu le va tiene venerabi-
lele nostru cleru, dr' la mai multe cu nici unu ster-
matu se nu se constringa" ; e la numerulu 6 : legea
canonica (pravila) se remana in 2 oterea sea, si du-
pa acea-a se amble judecatile" ; er' la nrulu 12:
multu onoratulu parents teologu insciintiari dauna-
torie si pre ascunsu spre reulu onoratului cleru ple-
cate nimerui se nu tramita, nici impreuna-intielegeri
de aceste-a onoratului cleru stricatorie cu domnii
tierei se nu aiba , ci se se intielega cu pre-lumina-
tulu domnu ei iscopu si cu onoratulu cleru"; si deca
si dupa mai multe certe prin staruintiele episco-
pului Gregoriu Maior scapa de abih, beseric'a de
acestu epitropu: cu tote aceste-a prin influen-
ti'a acestor'a e preste totu a catoliciloru nu po-
tura se nu se introduca datene straine in bese-
rica, mai tardiu se neglese tienerea sinodeloru;
dar' ce 6 dreptu nu tote aceste rele au cursu ne-
medilocitu din unire, ci 81 din lasItatea, poft'a de
domnire e reutatea unoru mai mari ai besericei.
XLVI. In urma dela unire incoce de o parte

www.dacoromanica.ro
60

vedendu romanii, ca, prin unire mai multu perdu,

de chtu eftstiga, e amarindu-se de portarea cea
arogatoria e scandalosa a jesuitiloru , apoi sumu-
tiati si de straini, caroru nu le placea, ch roma-
nii se fia toti intr'uniti (cumu dice P. Major: o
meteahna straina vol ch romanii se se desbine in
doue parti), mai adaoge si fanatismulu nutritu
nu numai de straini, cl si de nescientia, incepura
a se abatere dela, facut'a unire, misiunari din tier'a
romanesca e dela serbi amblh prin tiera spre a-si
castigare proseliti : ura nespusa, certe sangerose
se nascura intre fratii de unu range din caus'a
unirei e ne-unirei ; e deco, al nu pote fi vorba
intr'unu restempu mai multu de 50 ani dela fa-
cut'a unire de beserica ne-unita in Transilvani'a:
totusi numerulu ne-unitiloru drasi cresch inte-
athtu , chtu in mediloculu sec. XVIII. imperatl'a
concese si romaniloru ne-uniti din Transilvani'a
unu episcopu. Dupa patru serbesci , ce avura,
abia la anulu 1810. castigara sl romanii ne-uniti
din Transilvani'a dreptulu de a-si alegere episcopu
romanu din sinulu seu. In acestu tipu se intari
de maiestate de episcopu romaniloru ne-uniti din
Transilvani'a in sinodulu dela 1810. in al doile
locu candidatulu parochu din Sas-sabesiu Vasiliu
Moga; dar' capetft o instruptiune , firesce in in-
tielesulu art. 60. 1791, dupa care in fapta rele-
giunea ne-unita totu de tolerata se considerit in
tiera pene in 1848.
XLVII. Au trecutu acumu mai multe died
ani, de candu incetasera intre romani certele
tole seci pentru unire e ne-unire nutrite do

www.dacoromanica.ro
 13 I

straini pentru romani mai periculose si de catu

chiaru ensisi strainii: si durere asta-di in ace-
1

stu seclu alu luminarei, asta-di, candu romanii

n'au tempo de a se certare despre secaturele cele
intunecate ale teologiloru celoru obscuranti , cari
n'au, s6u nu vreu a lucrare altu ce -va mai folo-
sitoriu pentru umanitate: cl romanii au de a im-
braciosiare e aperare caus'a cea de trei-ori santa
a natiunalitatei , care se afla in periclu mare de
tote partile de catra inemicii romaniloru, asta-
di dorere I nisce romani mai multu rei e unelte
strainiloru, de eatu bigoti erasi au de cugetu
a semenare sementia de desbinare intre romani
-din caus'a acest-a, a reinviare aceste nefericite
certe relegiose.
Aduca-si a mente romanii, ca au trecutu acu-
mu de multu tempulu resbeleloru e certeloru re-
legiose: e acumu acel-a , care vre se folosesca
natiunei e patriei, se nu mai intrebe pe conatiu-
nalii sei de ce confesiune 6, cl ce anima de ro-
manu are? si ac6st-a nu insemneza indiferentis-
mu relegiosu, el insemneza natiunalismu e patrio-
tismu adeveratu. E nicairi nu este atat-a lipsa
de acesta unire fratiesca e spiretu natiunale, ca
chiaru la noi, uncle o parte a romaniloru in se-
clele mai de curendu trecute, cu scopu eh, se ca-
stige sl ei ce-va drepturi politice , find -ca era
numai ei tolerati in tiera usque ad beneplaci-
turn se unira cu beseric'a Romei in patru punte,
si asia desfacundu-se romanii in done parti, unii
din inernicii romaniloru urn vie acumu se-i faca
pe romani se creda, ca este mare differentia intre

www.dacoromanica.ro
62

amendouele confesiuni, cu scopu eh mai taer se-i

desbine ; dr' alti inemici aru vre se-i subjuge pe
romani parte la Strigoniu parte la Carlovetz.
Noi eh romani i tienemu de inemici ai romani-
loru pre neei-a, cari ar' vre sou se-i unesca sett
se-i desunesca pe roman, (pe romani nici unirea,
nici ne-unirea, el numai si singuru spiretulu na-
tiunale e patrioticu i vi;, scaph de cursel e inemi-
ciloru), inemici, can aru vre se-lu faca pe po-
poru se creda, ca este diferentia intre aceste con-
fesiuni pentru acele patru punte noi scimu,
ca crestinii nostri romani pen' asta-di nu vedu
acolo, unde nu este, nici nu vreu se scia nimicu
de vre o diferentia, el numai atat-a , ca preotulu
din cutare Bata seu din cutare parte a satului se
tiene de Sabiniu, pentru-ca 6 santitu la Sabiniu,

siu. -
dr' celalaltu de Blasiu, pentru-ca 6 sanfitu la Bla-
Apoi scimu de alta parte din sperienti'a
de pen' acumu, ca preotii uniti cu cei ne-uniti ser-
via (e servescu) impreuna, eh adeverati frati in
Cristu, far' ea se vre a scire ce-va de subtirile e
secele dispute ale scolasticiloru despre purgato-
riu e. a., deci bigoti sdu inemici ai romaniloru
aunt toti acei-a, can aru incercare se strice intre
romani aeesta fratietate Banta. Mai incolo scimu
sl acea-a, ca ur'a, ce o desceptasera singuru in-
trigele inemiciloru intre romanii nostri uniti e ne-
uniti, a fostu caus'a jugului ungurescu, suptu care
au gemutu parentii nostri (e noi) gene mai deuna-
di, acdst-a inse a incetatu in animele romani-
loru, pentru-ca ei au cunoscutu, unde era se o
scota intrigatorii cu maestrlele sele, e romanii au

www.dacoromanica.ro
pusu juramentu, ca nu se voru mai url unii pe
altii, ci se voru ame, eh fratii e se voru ajuta, im-
promutatu, si de-o-data cu acest-a a incetatu
al acelu jugu apesatoriu. Acumu o noua ura ce
s'ar' mai nasce intre romani din caus'a confesiu-
nei, de care s'aru bucurit inemicii romaniloru, ar'
fi caus'a unui nouu jugu Noi inse credeniu,
Ca romanii-su satui de juguri straine , ce secle
le -an portatu si nu (amu vre se) credeniu, ca mai
este romanu, care se de ocasiune unoru atari di-
sensiuni , din can ar' urmh, ruinarea totale a na-
tiunei. Deci romanii cei buni e intielepti se lase
certele aceste-a teologiloru, popiloru, episcopiloru,
cari pote n'au alta de lucru sdu tragu chiaru fo-
losu dintr'ensele, lase certele acestor-a pen' nu
voru mai pote, dr' romanii cei adeverati se im-
braciosieze, cumu am' disu, caus'a cea santa a
natiunalitatei , a unitatei e independentiei natiu-
nali-politice e besericesci , fiindu-ca cu aceste-a
tote le-amu cAstigatu.
Cu aceste e alte asemeni descoperiri de sem-
tiemente natiunali gratulara tenerii romani din
Romanl'a austriaca, studiosi Ia universitatea din
Vien'a, pe episcopulu Saguna in cuventulu de
bunavenire, ce i I'au tienutu la venirea-i in Vien'a
in a. 1850 ').
Dupa acesta digresiune se ne intorcemu Ia
firulu lasatu alu istoriei nostre.

') Vcdi acestu cuventu rostitu in nurnele tenerimei de J.

Hodosiu Castorianu, tiparitu in Sabiniu, e in Foi'a Ga-
zetei a. 1850. Nru. 17.

www.dacoromanica.ro
 64

XLVIII. Precumu scimu din cele pene acumu

(rise, natiunea e relegiunea romana dela conjura-
rea celoru trei natiuni asupr'a romaniloru, si mai
alesu suptu princepii calvini se consider& numai
de tolerata in tiera. Asia totu razemulu esisten-
tiei romanului fh in beseric'a resaritena, care an-
ca attltu de infricosiatu era persecutata, e mai
alesu in constitutiunea cea sinodale a besericei re-
saritene, care de si era suptu censur'a calvini-
loru , dar' totusi nici de calvini nu fi de-adrep-
tulu atacata, e in poterea carei-a romanii, clerulu
impreuna cu representantii mireniloru (poporului),
se mai potea intielegere despre causele besericei
e natiunei. Dar' afara de cerculu besericei, ro-
manii era scosi cu totulu dela legelatiunea e ad-
menestratiunea ti3rei; ca-ci, (Idea al nobilii fara
distintiune de natiunalitate era ecari, dar' mula-
mea de nobili romani in urma, parte ca era de
legea resaritena (tolerata) n'avea nici-unu dreptu
politicu, parte in urma seu Cu totulu se ungurira,
seu celu pucinu politice se considers de unguri,
si ac4st-a anca inainte de domnirea Austriei, asia
catu mai multu nici in legi nu se mai diem no-
biles, ci hungari, hungarica natio, suptu care se
intielegea toti nobilii si cei romani. In acestu
tipu se ungurira multi din nobilii natiunei roma-
ne, cari apucara la deregutorli mai de frunte.
Caus'a na- XLIX. Dupa ce veni Transilvani'a suptu eas'a
tiunale.
Uniunca ed austriaca, vedendu romanii aplecarea casei au-
aptu poli- striace, cu care se areth catra romani, mai alesu
ticu-natiu
nate. dupa facut'a unire, incepura a capetare curagiu

www.dacoromanica.ro
 65

e a cerere de-adreptulu recunoscerea e receperea

relegiunei e natiunalitatei romane.
Caus'a natiunale a romaniloru din Transilva-
ni'a, care nici pen' in diu'a de asta-di nu 6 scosa
anca la tale, se dateza dela unirea romaniloru cu
beseric'a Romei. Anca in sinodulu de suptu Teo-
filu determenara romanii, ca se unescu , dar' ro-
manii se se recepa. Unirea ensasi anca nu fit
alta de cfttu unu aptu curatu politicu din partea
romaniloru ; unu aptu alu prudentiei politice e
zelului natiunale alu parentiloru nostri, caH cu
pucina invetiatura unite cu atfltu mai multa e mai
ferbente amore catra natiune, e grige neadormita
de sortea ei. De aci vedemu pe urmatorii epi-
scopi, caH erg, singurii romani, in can avea de
a se razemare natiunea, lucrandu cu tote poterile,
eh natiunea e relegiunea romana (in Transilva-
ni'a se impartih, deregutoriele nu numai dupa cele
trei natiunalitati, el el dupa proportiunea celoru
patru relegiuni recepte) se se recepa in tiera.
L. Mai alesu nemuritoriulu episcopu Inocen- Inocentio
tiu Miculu (Klein), care prin inflacaratulu seu Mieulu.

zelu natiunale si-a chstigatu nume nemuritoriu

la romani, starui neostenitu la curte pentru recu-
noscerea natiunalitatei e relegiunei romane pe pe-
cioru ecare cu celelalte natiunalitati e relegiuni
ale patriei. Asih acestu episcopu teneru, natiu-
nalistu inflacaratu, vedendu ca fara libertate na-
tiunale romanii nu potu face nici-unu pasu securu
spre una vietia mai fericita, fa celu d'hntftiu ro-
manu, care avit curagiulu a facere pasi pentru
reedefecarea casei cei politice a natiunei romane,
Ist. Rom. t. I. edit. 2. de A. impai. 5

www.dacoromanica.ro
 66

surupate de unguri, sceui e sasi. Cate conjura-

tiuni nu fecera ungurii, secuii e sasii asupr'a ro-
maniloru dela anulu 1437 in cursu de vro 300
de ani, e totusi pen' la Miculu carui romanu i-a
venitu in mente, ca se lucre sl romanii a intrare,
ca natiune ca romani, in cas'a politica e comune
a patrieiN . . . One nu se va mira de mentea
cea mare a nemuritoriului Miculu, care pe la
1740., candu romanii se afla intr'o stare athtu de
giosu a culturei, pretendea pentru romani drep-
turi natiunali : candu chiaru el in anulu 1848.,
chti romani nu era, cari 'si batea jocu de natiu-
nalisti, e (Ikea, ca ce ceru romanii nationalitasiu I?
. . . Intr'acea-a Inocentiu pucinu poth scote la

tale, ca-ci inemicii lui e ai natiunei medilocira

departarea lui din episeopia, asia murl acestu
romanu adeveratu in esiliu la Rona'a.
Artie lulu 6 LI. La petitiunile lui pentru recunoscerea na-
dela ellniU
1744. tiunalitatei e relegiunei romane se respunse cu
articlulu 6 din anulu 1744 de suptu Mari'a The-
resi'a, prin care, afara de acea-a, ca romanii nu
chstiga nimica, de chtu ce au avutu si mai
nainte, se pone acumu temeiu formale prin le-
gea tierei la sugrumarea totale a natiunalitatei
romane. Ca-ci resolutiunea M. Theresiei data la
petitiunile lui Miculu, in care resolutiune imple-
tecitu se recunoscea natiunalitatea romana, in ur-
matoriulu tipu o interpreteza diet'a prin susu-ci-
tatulu articlu de lege: ca adeca I) terminii din

') Art. 6. 1744 . . Terminos autem graeci ritus unitorum

mentionato resolutionis regine paragrapho insertos ad

www.dacoromanica.ro
 67

memorat'a resolutiune a unitiloru i intielege nu-

mai pentru personele besericesci e pentru nobili,
cari chiaru asia se considera, eh ceialalti cetatiani
ai patriei, e can acelei natiuni se anumera dintre
cele trei recepte ale tierei, unde sunt asiediati cu
posiesiunea loru, asih-dar' fara a redicare a pa-
t?' a natiunalitate, pentru-ca dice acea lege , ca
dr ca s'ar' recunosce si natiunalitatea politica a ro-
maniloru, s'ar' resturnare constitutiunea tierei de o
parte, dr' de alta parte plebea romaniloru e altoru
venetici si-ar' facere locu intre natiuni e ar' peri-
clitare drepturile, privilegiele, imunitatile e prero-
gativele celoru trei natiuni recepte.
Asia dupa acestu articlu de lege romanii din
comitate se considerara ch, lipituri ai unguriloru,
sett eh unguri; cei din fundulu regescu eh sasi;
cei din secuime ch. secui dupa apriatele vorbe
ale legei; dar' al acest-a, numai dem erk nobili,
seu liberi e uniti. Asia se ungurih, romaiiii cei
mai de frunte din di ce merges prin acesta iso-
lare totale dela celalaltu corpu alu natiunei, e prin

ecclesiasticos solum, et nobilitari praerogativa gaudentes,

quorum conditio ea est, quae reliquorum patriae civium,
et qui eidem nationi e tribes receptis systhema hujus
principatus constituentibus, ubi per adeptionem bonorum
sedem sibi fixerint , hoc ipso absque quartae nationalita-
tis erection, ac constitutione annumerati sunt, referri, non
vero ad plebeos vel filios poparum e plebes sorte assum-
torum extendi posse aut debere, ne systhema hujus prin-
cipatus evertatur, , neve plebs valochorum aliorumve ad-
venarum numerum inter nationes facial, ac vel ulli trium
nationum, earumque juribus, privilegiis , immunitatibus,
et praerogativis praejudicio sit, intelligimus.
5*

www.dacoromanica.ro
 68

acesta alipire formale de unguri prin legea tierei;

ca-ci, caH nu se unguri t, nu se recepea nici la
o deregutoria, si romanulu asupritu nu se potea
e n'avea la tine se plangere , pentru-ca natiunea
romana nu esistea; si ungurii respundea nobilelui
romanu, ca au asemeni interese, pentru a caroru
aperare nu 6 de lipsa a se representare nobilii
romani ca romani, cu atatu mai pucinu tota ple-
bea romana ; er' unitului i respundea catoliculu un-
guru, ca erasi nu 6 de lipsa a se representare
unitii distintu de catolici, ca-ci au asemeni inte-
rese, e acumu facu una relegiune. Asia nobilii
romani imultia numai numerulu e poterea nobili-
km unguri, er' unitii numerulu e poterea cato-
liciloru unguri.
Romanii liberi din pamentulu regescu, unde
domnih privilegiat'a natiune sasesca, nu se sa-
sirs, dar' nici nu se memoreza se fia fostu cand-
vk vre unu deregutoriu romanu in sasime nici
mecar sierbitoriu de cancelaria, pe langa tote de-
cretele cele aspre ale curtei in acestu obieptu.
Joseru II. LII. Sortea romaniloru suptu marele imperatu
Josefu II., pe care nu-lu mai uita romanii, in-
cepa a fl mai mangaiata. Imperatulu caletorl
prin tiera, pretotinde lasandu la romani urme e
benecuventari de parente alu patriei. Acestu im-
peratu se laud's inaintea romaniloru, ca elu este
imperator romanorum", descepth e reinviia in ro-
mani ideile de Dada. Caletorra lui prin Tran-
silvani'a 6 representata prin o romana imbracata
in vestmente romane cu inscriptiunea Felicitas

www.dacoromanica.ro
 69

Daciae" (Fericitatea Daciei), precumu se pote vale

pre statu'a lui din forulu lui Josefu in Vien'a.
LIII. Josefu II. introduse o noua sistema po- Institutiu-
litica in Transilvani'a , care resturna, privilegiele nsiorreu eusi tojr°:

celoru trei natiuni , si introduse concivilitatea pni:vt?fie iota de

universale. Acosta sistema pentru atunci era se 3.celoru

3. netiuni.
imbunatatiesca starea politica a romaniloru. Den-
sulu publics, decretulu tolerantiei.
Institutiunile lui Josefu nu potea se placa ce-
loru trei natiuni privilegiate din Transilvani'a.
Nemultiamirea generale a unguriloru este cuno-
scuta; era buocrati'a sasesca, dupa ce mai tar-
diu prin revocatoriulu lui Josefuz7-11. se pusera
erasi inderetru lucrurile pe peciorulu celu vechiu, Plangerea
tramise o scrisoria de multiamita catra cancela- csoanstiiroaruacine.
coati's ace-
riulu de curte e de statu principele de Kaunitz, s toturutizta-
in care multi Lmia sasii, ca li s'a datu inderetru
constitutiunea loru cea vechia, care imperatulu
Josefu II. prin o trasura de pena o nimicise, si
ensasi natiunea sasesca o dechiarase de stinsa".
Din acea scrisoria se vede starea cea nemultia-
mita a natiunilou privilegiate suptu Josefu II.,
care facuse el pe romani partecipi din drepturile
patriei. Scrisori'a suna: Tier'a acea-a, care unia
intr'o comunitate tote cercuile, cetatile, urbile e
satele cele libere sasesci, era disoluta. Fia-care
comunitate era rupta de legatur'a cu celelalte, si
multe din aceste-a era supuse la legi, deegutori,
judecatori e judecie staine, cari nu era de starea
loru, nu era asiediati cu casele sole intre ei, nu
era de sangele loru, nu era alesi de ei, bit le era
necunoscuti, adese pre-pucinu aplecati spe binele

www.dacoromanica.ro
70

loru, de multe-ori nici limb'a nu li-o cunoscea,

cu atiltu mai pucinu celelalte impregiurari ale
loru. Scaunele de judecata erg, mai pucine .
Membrii natiunei 'si perdura cu incetulu prece-
perea e poterea de a conlucrare in negotiele si
lucrurile cele mai momentose ale confratiloru sei.
Natiunea ensasi fuse dechiarata de stinsa, cal si unu
membru nefolositoriu in corpulu statului , si bu-
nurile sele nobilitari fusera confiscate, ch al candu
ar' fl patratu cele mai maxi crime in contr'a sta-
tului e princepiloru."
,,Documentele cele mai nepretiuite, pe cari se
razeme, libertatile loru, proprietatea e constitutiu-
nea loru, si cu cari 'si potea document, meritele,
intreprenderile, traptatiunile e paptele cele me-
moraveri, si monumentele cele venerande docu-
mentatorie de gratiele princepiloru loru celoru
buni le fura luate din mani e din archive, si
prin acest-a nu numai natiunea fa impedecata de
a-si pote aretare dreptatile sele, ci sl dinaintea
urmatorimei fura subtrase tote fontanele ajutato-
rie spre a se pote studere pre sene e istori'a po-
porului seu."
Dreptulu de proprietate alu teritorieloru co-
munitatiloru celoru libere regie sasesci nu numai
in casuri singuratice fit in multe tipuri vetematu,
cl si preste totu in multe tipuri contradisu, fara
ch se li se spuna acelor-a, pe cari i atingea, ch
se scia de atftt-a vetemare, si cumca li se scu-
tura din temelia tota fienti'a."
Locurile unde era, asiediate deregutoriele
loru, adeca cetatile e urbile, fura scose din lega-

www.dacoromanica.ro
 71

tur'a cu celelalte comunitati, in care legatura se

ajutora impromutatu, dupa cumu avea mai multa
seu mai pucina potere fia-care locuintia."
Noi retacemu celelalte calamitati multefarie,
cari le-au trasu in urma-si institutiunile cele noue,
parte ca se nu ye ingreuiamu cu descrieri nepla-
cute, parte pentru-ca speramu, ca acele-asi acu-
mu an incetatu."
Dupa cunoscenti'a cea profunda de omeni
care o aveti, de sene veti pote precepere, ce a
trasu dupa acne ac6sta desfacere a comunitatiloru,
can era dedate a fire impreuna, si perderea, ce
au suferitu. Cei buni e amatori de ordene ca-
dura in merore, in superare, in grigi pentru ve-
nitoriu, unii se stinsera, in durerile ce avura de
a suferire pentru acelesi. Altii mai usiori de
mente, vedenduse acumu scapati de o preveghiare
mai rigorosa , s'au datu la desordeni e estrava-
gantie dupa plecarea loru. Chiaru si nouii de-
regutori, necunoscuti fiindu cu institutiunile de
mai nainte , cu ratiunile casiunatorie e causele
acelor-asi, le neglegea, au strich nu a rare-ori
Morii e disceplin'a se perdura ; unu modu de
vietia selbatica e desfrenata, potentiele e desele
vetemari ale proprietatei se latIra din di in d'i
totu mai multu."
Economi'a tierei preste totu, si a singurate-
ciloru scapata. De aci urma despoterire preste
totu e in parte. Preste pucinu era se- urmeze
perde rca a totu carapterulu natiunale , si prin
acest-a nimicirea de totu a totoru ensusiriloru
celoru bune ale acestui poporu. De abia, mai

www.dacoromanica.ro
 72

potea ici si colea unii capi singurateci ai comu-

nitatiloru, cari totu mai avea sperantia de sca-
pare, ch, se tiena in frenu pre omulu satenu, care
suptu greutatea atatoru adversitati venisera mai
la desperare, de abia i mai potea aducere, ch, se
mai suferia in pace e cu patientia"
Acestu documentu '1u public& pop'a Roth la
a. 1848 I) spre a aretare sasiloru, ca uniunea cu
tier'a unguresca asemeni nefericiri ar' trage in
urma-si pentru sasi dicundu: asemene con-
topire a totoru relatiuniloru, asemene amalgamare
a totoru poporeloru (adeca asemene cumu urea
si ungurii in 1848. prin uniune) avea de cugetu
se faca al Josefu II., numai cu acea diferentia,
ca in locu de a facere predomnitoriu elementulu
ungurescu, cumu vreu astadi ungurii, atunci ele-
mentulu germanu era se se faca predomnitoriu."
lipiscoputu LIV. Suptu imper. Josefu II. avura romanii
Grog-wit'
Major.
episcopu pe Gregoriu Maior, pe care-lu sciura
scote ungurii din episcopla pentru curagiosulu e
neostenitulu seu zelu pentru natiunea romana.
Acestu episcopu caletoria prin tiera spre a latire
uniunea intre romani, prin care credea romanii
atunci,, ca voru pote apucare la o stare politica
mai bona. Cu acdsta ocasiune Gregoriu Major
i invetia pe romani drepturile loru, si le facea
cunoscute nedreptatile ce li se facu din partea
unguriloru. In acestu tipu, amblandu a dese si
predicandu prin tiera, atat-a popularetate e amore

') Vedi earticie'a : Von der Union and nebenbei ein Wort
Ober eine mogliehe daeo-rornanisehe etc.

www.dacoromanica.ro
 73

si-a cftstigatu la romani, cfau poporulu pene a-

sta-di cants in versulu: ploua lloua prin co
pad; Major e prinsu la Muncaciu etc. Despre epi-
scopulu Maioru se spune, ca fiindu o-data in vi-
sitatiune in tienutulu Desiului, si plangundu-se
credentiosii ca n'au beserica, nici nu capeta nici-
de-cumu locu de beserica Maior episcopulu
rapitu de spiretu divinu 'si redid, manile catra
ceriu si eschiamft: Domne I aria -ti debe , dem ai
datu tu totu loculu domniloru, de acumu n'ai nici
atilt -a, ca se-ti redice omenii casa! Bobu, care-i
erh atunci secretariu , '1u refleptft, dar' Maior i
disc : tad . . . da tu se me inveti pre mene, ce se
vorbescu !".
LV. Totu suptu imperatulu Josefu II. la a. flescol'a ro-
1784. se sculara romanii asupr'a unguriloru suptu
Horia si Closca, pentru-ca nu mai potea suferire
tiranl'a unguresca. MultIme de unguri ucisera
romanii ; dar' in urma fura invinsi; conduptorii
ucisi fara scirea imperatului; dar' se usiurft pu-
cinu sortea romaniloru, stergundu-se iobagl'a per-
sonale, celu pucinu numele.
Dela rescol'a lui Horia pene asta-di de abilt
trecura 68 de ani, cari suntu atatu de pucinu in
vietra unui poporu, si de atunci pene asta-di ni-
me n'a descrisu acea rescola a romaniloru. Ro-
manii nu potea se o descria pene au fostu suptu
jugulu ungurescu; ungurii scriu cu patema si
despretiu asupr'a romaniloru , cb, cartea Hora
por-hada. In munti se mai afla anca omeni de
pe tempulu lui Horia, intre altii spune Janculu,
ca se afla unu popa betranu, care a fostu si ca-

www.dacoromanica.ro
 74

pitanu suptu Horia, acestu popa, precumu al alt

contempurani , multe desluciri aru pote facere:
asupr'a acestei recole ; dara romanii din munte,
ai carom parenti au facutu acesta rescola, pen e
acumu au aretatu destula nepasare in acestu
obieptu. asib, remane istori'a romaniloru, din
lenea e nepasarea romaniloru, nescrisa e apoi
uitata. bine ar' fl candu aru cerceta cu de-
a-menuntulu si aru insemnh romanii din munte
si aru publica tote ale mai tienu omenii in men te
despre acesta rescola. candu a fostu Janculu in
Vien'a in a. tr. am vedutu la densulu literele (lc-
natiunali , prin can se remunera vendutorii lui
Horia, aceste litere anca art debt; publicate.
Afara de acestea inainte cu vro 8. ani vedusem
la unu amicu alu meu o cartecica , in care sta
tiparite suma de relatiuni ale guberniului din
Clusiu e ale comandei generali catra maiestate
despre rescol'a lui Horia. Unu francu intr'o
istoria a sea, care spunu ca se afla in biblioteca
din Osiorheiu, anca descrie acesta rescola, dara
not nu cunoscemu acesta carte. Noi avemu a
mana singuru descrierea, ce o face despre acesta
rescola contempuranulu .istoricu din Dani'a Chri-
stiani, care o 81 reproducemu acl tradusa fidele
diri limb'a germana:
Novembre Anca catra finitulu anului erupse in Tran-
at'.
1.el8e
prosin silvani'a o rescola, care la inceputu in pre-pu-
pose ale re- cina consideratiune se luk si care preste pucinu
scold."
se fete infricosiata. Unii (Ikea, cum-ca rescu-
latorii sunt o adunatura de omeni blastemati, cari
n'au altu scopu, de catu se rapesca si se ucida.

www.dacoromanica.ro
 75

Altii (Ikea, cum -ca rescol'a ar' 11 o urmare a ne-

multiamirei universali, care domni mai in totu
regatulu Ungariei din causa, ca nu potea sufe-
rire o conscriptiune militare ordenata de impera-
tulu, si totu de-o-data era nemultiamiti cu unele
schimbari ce s'au fostu facutu in admenestratiu-
nea dreptatei, precumu si din caus'a tramandarei
incoronarei regelui si adunarei staturiloru tierei.
In urma, altii cercb, caus'a acestei rescole numai in caus'a cea
asemene
apesarile cele nesuferite si in tiranl'a unoru p0- adeverului.
siesori e domni de pamentu asupr'a supusiloru
sei, e preste totu in drei turile e libertatile cele
preste mesura ale nobilimei, spre a caroru restrin-
gere de multu lucra imperatulu, dara pene acumu
cu pucinu resultatu. Si acest-a se pare a fl caus'a
cea adeverata a rescolei, care consuna al cu erum-
perea e modulu, cumu s'a faculu rescol'a."
Toti acesti rescolatori era romani sdu omeni, ',Best:elate-
cari se tragu din coloniele cele vechi romane a- inmealr,°-
duse in Dacia, partea cea mai mare urmeza cre-
denti'a grecesca, si sunt primitivii locuitori ai
tierei. Sunt omeni de struptura frumosa, ver- ,,Sort de-
spre acesta
toss; dara crudi e acoperiti de nescientia , care natiunc."
urmeza din gradulu celu mai estremu alu sierbi-
tutei, in care se tienu de catra invingutorii loru
de mai nainte de catra unguri. Ei n'au nici
Sierbitiele ce debe se
proprietate nici drepturi.
faca domniloru sei de pamentu, nu le lasa nici
mecar' atat-a tempu , ca se-si pota lucrare bu-
cafic'a de pamentu, care li o asemna domnii loru
de pamentu spre a-si pote sustienere vieti'a, si
pe langa acest-a n'au de a a sceptare nici cea mai

www.dacoromanica.ro
 76

pucina crutiare e ertare din partea tiraniloru sei.

Apesarile De aci nu este de miratu, deca densii sunt dus-
eel° dure
din partea mani ungurului din tota anim'a ch unui po-
domniloru
sei de pa- poru strainu, care i-a subjugatu, si care urmeza
mentu i in- credenti'a catolica, care densii o urescu. Si
teritu In re-
scola. acest-a si este fontan'a furorei e fapteloru ne-
omenesci, ce au esecutatu densii in acesta re-
scola, ce at &tu de rapede s'a latitu. De multu
'si aretasera ei cu diverse ocasiuni si intr'unu
modu preste mesura inflacaratu nemultiamirea
cu starea presente, fara de a-i luare omulu pre
multu in consideratiune. Loru inse nu le-a lip-
situ altu ce-va spre a se rescolare , de catu o
,,Ocasiuno ocasiune benevenita e unu conduptore. Cea d'an-
le du con-
scriptiu- dtia li-se dede prin conscriptiune, prin acest-a
nee." sperh ei, ca voru scaph de tiranii loru, si chiaru
Florio con- pentru acea-a se si indesh forte la conscriptiune.
duptorelo
loru." Pe conduptore '1u aflara intr'unu cameradu alu
lora a nume Horia, cu care se ins,* unu a nurne
Closes asemene romanu seu tieranu. Acesti doi,
dintre cari celu d'ilntaiu se spune ca anca de mai
nainte si-ar' fl perdutu dreptulu la vietia pentru
mai Inulte crime, fura conduptorii a tota glot'a."
Iloria con- Rescol'a, se areal, mai anttriu intr'una di, in
ring° pre
500 omeni, care se adunasera pe campulu liberu langa opi-
cum -ca elu dulu Bradu in comitatulu Albei pene la vro 500.
ar' fi trami-
su de clam romani. La acesta glota adunata vent Horia, si
imp ratilin,
ea se i Inca disc, cum-ca elu ar' fl tramisu de imperatulu,
Merl prin pentru-ch se-i scape de tiranl'a domniloru loru,
subingarea
mug uri- si ca, prin subjugarea unguriloru, se-i faca omeni
lorn."
deplenu liberi, d6ca i voru urmare lui. Spre in-
tarirea diseloru sele le areta, o moneta cu tipulu

www.dacoromanica.ro
 77

imperatului, una truce aurita, care pendea de o

catena, asemene aurita, le areta sl unu patente,
care, spunea, ca ar coprende in sene plenipoten-
ti'a sea, care inse era numai unu patente pentru
dreptulu de tirgu alu unui locu din Transilvani'a,
care inse compatriotii sei cei ne- sciutori nu-lu
potura legere. Elu vrea se-i duca la cetate la
Alba-Juli'a, unde ar' fi se capete arme la man-
datulu imperatului, pentru-ch se se stole asupr'a
nobililoru. Pe acesti omeni interitati si usioru
credutori fara greutate i pota convingere, si se
parara intr'adeveru, ca se-i urmeze la Alba-Julia.
Numerulu loru se imultia la totu satulu pe unde Gtot'a se
imultiesce
trecea. Ca-ci credura, cum-ca sunt taxi destulu, torte."
nu mai tienura de lipsa , ca se iee mai antaiu
arme din cetate, cl anca in acea-asi (11 si ince-
pura a-si esecutare propusulu ; pe nobili e cei ce Incept' a
ucide pc
se tienea de densii, unde-i afla, i toca in capu, nnbili a
ecru i mutila, si totu ce era, a acestor-a, da focu- aprinde e a
prcdA."
lui sett intr'altu tipu nimicia, deca ensisi nu le
potea folosire, facundu crudelitatile cele mai in-
fricosiate de totu genulu. Acest-a urma vro ca-
te-va dile dupa olalta. Indata cresca numerulu
loru la 5000, toti fugia dinaintea loru in urbile In 5. nue.
aunt 5000,
e cetatile vecine. Dara nici aci nu era omulu si ataca n
pretotinde securu de ei. Resculantii avura cute- tare Mate, ci
recut-
diarea de a atacare de doue on cetatea Devei de tutu."
langa Muresiu, dara de ambe-datele fura batuti
inderetru, e multi dintre ei, cari se prinsera, fura
publice puniti cu morte. Acest-a inse nu-i in-
spaimenta. Aprinderile, uciderile si faptele vio-
lent durara si mai incolo. Se latIra peste tota

www.dacoromanica.ro
 78

tier'a, depredh totu e ucidea pre toti, cari nu tie-

Rescora nea cu densii. Numerulu lora totu crescea in
cresce e se
1st lesee pre- Iota diu'a , e in urma, spunu, se se fia suitu la
totinde. 15,000, can cu atfttu erg, mai temerari, pentru-ca
se neglese dintru inceputu, a sugrumare rescol'a
prin despusetiuni seriose."
mesurne Imperatulu, care se incunoscintift despre totu
imperatului
si unu par- decursulu lucrului, demand indata, ch se piece
r1;;T igaedZu asupr'a resculantiloru regimentele, ce se afih. dein-
erasi la
ascultare
demana, dara cu acea ordene, ch. chtu a prin po-
pre unii re- tentia, se-i crude. Publicft pardonu generale
seulanti."
pentru toti acei-a, cari se voru intorce la ale sele
si se voru portare paciuitu, luandu totusi afara
pre conduptorele , pre alu carui capu se puse
pretiu de 300 galbeni. Mesurile aceste-a pre-
cumu si admonitiunile preotiloru sei atat-a po-
tere avura asupr'a resculatiloru, in chtu multi se
intorsera 4rasi a casa. Cu tote aceste-a condup-
torii resculatiloru pre athti-a sciura tienere anca
Tanga sene, in chtu se batura de mai multe-ori
Condupto- CU trupele imperatesci, in urma se trasera in
rii se tragu
In munu en munti unde nu se potea omulu se se apropie
col-4816'
undo se afla
asih usioru de ei. Intr'acea -a o parte a trupe-
incunglu- loru le urma sl ath, si cu incetulu totu mai tare
rati" . ,
pene ce in urma i inchise intr'unu
distriptu micu, unde n'avea din ce se traesca,
pentru-ca ensisi predasera tote impregiuru."
Ei vedu ,,Romaniloru acumu incepura a li se deschide
cum-ea llo.
ria i-a Insie- ochii asupr'a conduptorelui, e spuneriloru lui ce-
latu." loru de nimica, dupa-ce incepura a fl persecutati
de trupele imperatesci, despre cari densii dupa
promisiunea lui Horia de mai nainte, crede'a, ca

www.dacoromanica.ro
 79

vont se le de mana de ajutorin. Ei acumu in-

cepura a tienere in ochi pe conduptorele loru,
nu cum-Nth se fuga, si se-i lase numai pe ei sin-
guri in manile soldatiloru. Dupa acea-a trami-
tendu-se mai multe regimente asupr'a rom aniloru:
cea mai mare parte se supuse de buna voia, era Partea cea
mai more se
impregiurulu lui Horia mai remasera anca unii do
pucini, Cu cars cerdt densulu se scape. Si intru Luna vole."
adeveru, ca Horia se si potit ascundere impre-
una cu sociulu seu Closca iu cele mai dese pa-
duri ale muntiloru. Dara chiaru din omenii sei
se aflara siese ensi, can i vendura trupeloru _m- Pe Horia e
Cloaca i ven-
peratesci , mersera asupra-le, si-i dedera in ma- du ornenii
nile soldatiloru. Acumu inchisi furs, dusi la torn si se
ucidu."
Alba Julia, acolo mai fintiliu i ascultara forte
pe largu si cu de-a-menuntulu, si dupa acea-a -I'M 4
28 fcbr."
fura franti cu rota."
Asia lug capetu acesta rescola infricosiata,
in care se spune, ca 3. pene la 400. de omeni
'si perdura vieti'a prin ebeli. Acesti neomeni
fecera crudelitati necredute. Ei nu se multiamia
a ucidere pre omeni, cl se intrecea intru aflarea
de totu genulu de morti totu mai crudeli e mai
crucitorie. Tienutele, pre uncle si-au versatu fu-
ri'a, anca lungu tempu voru pastry urmele pre- ..Ecemplu
comatu,
datiuniloru loru. Intr'acea -a istori'a acest-a a darn plena
unu nouu documentu, ce urmani infricosiate pote de rai""ti°tn'
despre
se aiba apesarea e drat-11'a celoru mai marl asu- StriCatimica
apesarel ti-
pr'a supusiloru sei , deca cet apesati cerca se ranice."
scuture greutatea, care n'o mai potu portare."
Asih descrie istori'a lui Horia contempuranulu

www.dacoromanica.ro
80

istoricu din Dani'a Christiani 1). Ackta descriere

a lui Christiani aru debe se o conferesca rotnanii
din munte cu naratiunile contempuraniloru lui
Horia.
Imperatulu Josefu II. mud la, a. 1790 la-
sandu-si nume nemuritoriu la romani. Cu elu se
imormentara si institutiunile lui cele fericitorie de
popore.

') Vedi Des Herrn AAA Millot,.Universal-Historie alter,

mittler und never Zeiten , aus dem FranzOsischen , mit
Zusatzen and Beriehtigungen von Wilhelm Ernst Chri-
stiani, kanigl. diinischen wirklichem Justizrathe und ord.
Prof. der Weltweisheit etc. an der k. Universitat zu Kiel
Leipzig 1793. 12. Theil. pag. 885-90.

--44)4411861.

www.dacoromanica.ro
 CA PU VI.
4P
Starea politica e besericesca a romaniloru din Daci'a superiore pens Is
a. 1848. Caus'a natiunale In a. 1791. Petitlunea data in numele
totoru romaniloru. Resultatulu. Episcopulu unitu Balm Resturna-
rea constitutiunel besericel romane. Petitiunea episcopiloru Leme-
nyi e Moga la a. 1834. Ungurisinulu c romanii. Caus'a cu sasii
la a. 1842. Romanii dela Temesiu e Ct rain. (a. 1791 1848.)

Fern natlunalitete ei republic's no este, de °Ma

unu dempotlemn ifierleitu.
EIIU Roetsemu.

LVI. omanii bene vedea, Ca prin art. dela

1744, nu numai, ca n'a cestigatu nimicu, cl prin
alipirea cea formale, santiunata prin lege, natiu-
nalitatea romana din dl ce merge totu la mai mari
pericle este espusa; deci la a. 1791 , la 7. ani
dupa rescol'a romaniloru, folosindu-se al de mis-
carile europene de atunci , romanii cei intielepti
de atunci fecera acea memoravere e energiosa ro-
gamente in numele a tota natiunea romana din
Transilvani'a (Clerurile de amendoue riturile, sta-
tulu nobilitare, civile e militare), care ar' pote
lit. Rom. t. I. edit. 2. de A. Popiu. 6

www.dacoromanica.ro
 82

se servesca de cinosura totoru cereriloru romani-

loru acumu si in venitoriu. Fericitii nostri pa-
renti de atunci cerura acea -a, fara ce 6 perdutu
romanulu : natiunalitate, adeca se intre sl romanii
in constitutiune, cb. ronzani e ca, natiune de sene-
statatoria, 6r' nu ca lipituri ai unei-a si altei-a
natiuni.
Noi traducemu din acea rogamente 1) din cu-
ventu in cuventu puntele, pe lamp cari se intorce
rogamentea intrega.
Acele-asi suet :
Natiunea romana se apropia pre-plecata e
umilita la tronulu maiestatei vostre (Leopoldu II.),
e cu tota cuceri'a si supunerea cere si se roga
pentru urrnatoriele :
Puntele pe- 1. Ch, numiturile uritiose si plene de batjo-
Stiunei fla-
tland' dela cura, cumu suferiti (tolerati), admisi (admissi),
a. 1791. intre staturi nerecepti (inter status non reputati),
e altele eh aceste-a, cari ca nisce macule straine
fara dreptu e dreptate s'au afiptu natiunei ro-
mane, acumu se se redice cu totulu, si ca inju-
rie nemeritate publice se se retraga e se se ster-
ga ; apoi asia prin grati'a maiestatei vostre sacra-
tisime reinviat'a natiune romana se se reasiedie
in, usulu tuturoru drepturiloru civili e patriotice.
2. Natiunei rogatorie se i se rale intre na-
tiunile patriotice acel-asi locu , care Pa tienutu,
precumu areta documentulu adusu dela 1437,

') Rogamentea s'a tiparitu latinesce atunci indata la 1791 in

Clusin la Hochmeister criticata cu note de J. C. Eder,
e censurata de comitele Eszterlizy, si la Jasi in 8°

www.dacoromanica.ro
 83

din archiv'a conventului adormirei matrei dom-

nului de Clusiu-monosturu.
3. Clerulu acestei natiuni tienendu-se de ri-
tulu orientale , fara distintiune , 'leen este unitu
s6u ne-unitu intro tote cu beseric'a apusena, cu-
mu si nobilimea e poporulu atli.tu la urbi citu
al la sate se fia consideratu e traptatu chiarn cu
tipulu cumu este clerulu e poporulu natiuniloru,
sari stint cuprense in sistem'a uniunei, e se iee
parte din acele-si folose.
4. In comitate, scaune, distripte e in alte co-
munitati, cu ocasiunea alegerei deregutoriloru e
deputatiloru la dieta, cumu sl candu se facu re-
stauratiuni la dicasteriele de curte e provenciari,
se se faca drepta consideratiune si la ensii, cari
aru fl a se aplecare din act sta natiune in nu-
meru proportiunatu.
5. Acele comitate, scaune, distripte e count-
nitati , in cari romanii intrecu pe celelalte na-
tinni cu nurneralu , se-si aiba si numirea dela
romani, 4r' intr1 can intrecu alte natiuni cu nu-
merulu , se aiba numirea dela acele-a, s6u se
porte numele mestecatu ,unguro-rornanu, saso-
romanu s4u stergundu-se cu totulu numirea
luata, dela o natiune vre alea, se-si pastreze nu-
mai acelu nume de comitatu e scaunu or di-
striptu, pe care l'an avutu pene acturtu dela Huri
ski cetati, si toti locuitorii principatului fara nici
o distintiune de natiune s4u relegiune se fia de-
chiarati a avere scutintie e folose ecari dupa sta-
rea e conditiunea loru, si se fia detori a portare
dupa mesur'a poteriloru acele-si sareini s. a. s. a.
6*

www.dacoromanica.ro
 $4

Acesta rogamente o presentara in numele na-

tiunei amendoi episeopii de atunci Joane Bobu
e Gerasimu Adamovicin imperatului Leopoldu II.
Rescriptutu LVII. Imperatulu la propusetiunea presidiale
regescu in
caus'a peti- a cancelariului transilvanico-aulicu prin rescriptulu
tinnei roma-
no tramisu
regescu din 18. maiu 1791. o tramise dietei din
la diets. Transilvani'a cu acelu scopu 1) ca brandu de base
e cinosura art. 6. din 1744, se desbata cererile ro-
maniloru si se arete medilocele, curnu s'aru p to
impartesIre prin lege publica si rornanii din drep-
turile tierei am esuratu cu sistern'a Transilvaniei,
fara distintiune de confesiune etc.
Atte petitiu- LVIII. Pucinu dupa acea-a se dede la maie-
ni e memo-
Flail ale ept- state o alta cerere a clerului unitu , in care se
scopilorn in cere, ch redicanduse numitur'a de suferitu, dupa
caus'a na-
inmate. Re. diplomele dela Leopoldu se se impartesiesca din
.uaituni
acelora. acele-si drepturi e folose. SI ac4st-a prin re-
scriptulu din 28. juniu 1791. se tramise dietei, ca
totu pe basea memoratului art. se se faca destulu
rogatoriloru, ch, caus'a plangeriloru se inceteze.
Afara de aceste doue rogamenti se mai dede si
') Ut assumpta pro basi et cinosura art. 6. a. 1744 dispo-
sitione, exposita gravamina et postulate supplicantium pe.
nitius expendantur, et post maturam deliberationem opor-
tuna proponantur media, qualiter ex consideratione boni
publici memoratis provinciae incolis segue et systhemati
Transilvaniae conformi ratione consuli, illisque usus be-
neficiorum concivilitatis una cum libero religionis exer-
citio sine distinctione ritus pro futuris temporibus lege
publica sanciri, sinqulque intertentioni cleri utriusque ri-
tus convenienter prospici, ac una rudioris plebis vala-
ehicae cnitura promoveri ac cum successu propagari
possit.

www.dacoromanica.ro
 85

a trei'a in numele tuturoru romaniloru , in care

se cere , ch romanii se se apiece la deregutoriele
publice dupa proportiunea numerului ; dar' ac4sta
instantia in urm'a propusetiunei cancelariei se puse
la o parte.
Dupa desbaterea peritiunei in dieta e redege-
rea proieptului de articlu , dar' inainte de a se
decidere caus'a definitive : episcopulu ne-unitu
G. Adamoviciu s'a rogatu de curte, eh se-lu re-
cunosca de deputatu a tota natiunea ; dar' la ace-
st-a i se respunse, ca amendoi episcopii se con-
sidera numai de rogatori pricati, er' nu de deputati
(unu lucru pre-firescu , cumu potea densulu se
cera acesta recunoscere dela imperatulu e dela
guberniu , candu dela natiune n'avea nici-o im-
puterire 1) ; pucinu dupa acea-a totu in caus'a na-
tiunale amendoi episcopii bagara la curte unu me-
moriale, la care li se respunse seriosu, ca densii
fara legitimatiunea misiunei sele in obversulu re-
solutiunei regesci au traptatti despre causele na-
tiunei in numele a tota natiunea, despre cari nu-
mit'a natiune nici nu scie nimica, afara de acea-a
au cutediatu nu numai a atacare staturile e orde-
nile cu espresiuni necuvenintiose, dar' a velicare
chiaru si legile e resolutiunile regesci; deci pe
langa ce li se impune responsaveretatea despre tie-
nerea in lenesce a poporului romanu se asecu-
reza, ca maiestatea sea vh porta de grige, ch ro-
manii se cestige totu acea-a, ce este amesuratu le-
giloru fara prejudeciulu celorlalte natiuni e relegiuni.
LIX. Intr'acea-a prin miscarea romaniloru
cele trei natiuni unite se legara 81 mai strinsu

www.dacoromanica.ro
 86

Incordarea intre sine asupr'a comunelui periclu, ce le ame-

celoru trei . .
flatten' spre recunoscerea natiunalitatei romane ; deci
rce:rtearriniaorre: lucrara cu poteri unite ungurii cu sasii sasulu
romaniloru.
SasuluEder.
Eder refuti petitiunea romaniloru cu sofismele
Episeopulu cele mai malitiose , de alta parte ungurii parte
lingusira, parte spariara pe episcopulu Bobu in-
tr'atfitu, catu acest-a temendu-se, ca, se nu in-
cura not'a nefideletatei, cerendu pentru romani
drepturi, cari nu consuna cu constitutiunea tierei,
hh-su cintate chiaru spre resturnarea ei dupa art.
delit 1744, dechiara in mediloculu dietei , ca pe-
titiunea data in numele romaniloru efacuta numai
de niece turburatori: foetus quorumdam inquietorum
ingeniorum.
Attu dupa bases, pe care avea a se razemare
dupa resolutiunea imperatesca desbaterea causei
romane in dieta, adeca articlulu 6. dela 1744, clitu
sl dupa acl memoratele precedentie, lesne se potea
prevede , ce resultatu va se aiba caus'a romani-
loru, cea cu at&ta .energla inceputa.
Respunsulu LX. Diet'a nu respunse de-a-dreptulu la pun-
celoru trei
nation' la tele petitiunei romaniloru, ci acele-asi le reduse
petillunea
rumaniloru. la urmatoriele patru momente , cari le desbatu e
le resolvl , adeca :
1. Cumu s'ar' pote concedere romaniloru be-
nefeciulu cetatianlei.
2. Cumu li s'ar' admitere liberulu esercetiu de
relegiune.
3. Cumu s'ar' pote provedere despre cuvenin-
tios'a intretentiune a amendoue clerurile.
4. Ce mediloce aru fi de a se Mare spre Luis-

www.dacoromanica.ro
 87

carea e cu tempu inaintarea culturei plebei ro-

mane rudiori.
Prin representatiunea cea lunga a dietei in fien-
tia la puntulu 1. se respunde cu art. dela 1744;
in alu 2. cu art.v60. din 1791, prin care pentru
legea neunita se determina, ca acest-a se aiba eser-
cetiu liberu, adeca, ce atat-a insemneza, se fia cu-
mu a mai fostu tolerata; la puntulu 3. e 4.
se mangaiara cu speranti'a in operatele deputatiu-
niloru remnicolari , Cali nu s'au mai facutu nici-
o-data. In urma in respeptulu iobagiloru anca
se fete o lege (art. 26.) de emigratiune.
LXI. Dar' se vedemu mai cu de- a- menun-
tulu ratiunarnentulu celoru trei natiuni unite asu-
pr'a romaniloru in caus'a peritiunei romane.
La puntulu 1. Dupa ce denega originea ro-
mana a romaniloru si-i face venetici din tierile
vecine dim staturile e ordenile, ca a) romanii
din comitate fiindu sett nobili 84u libertini s6u co-
loni, ca nobili, deca se tienu de un'a din cele pa-
tru relegiuni recepte, au asemeni drepturi cu un-
gurii ; ch, libertini e tierani (coloni) asisderea au
asemeni drepturi e greutati. Asisderea b) in se-
cuime. De unde apriatu se vede dar', ca plan-
gerea rogatoriloru, on aru fi nedreptatiti romanii
de catra unguri e secui, este cu totulu nedrepta.
Asiadar fiindu romanii din comitate e scaunele
secuesci pen' acumu intru tote ecari unguriloru
e secuiloru , nimicu alta nu li se mai pote dare,
fara dor' acea-a, ca, se se redice la a patr' a na-
dune , dar' acest-a 6 contrariu atittu legiloru e
constitutiuniloru Transilvaniei , e mai alesu anti-

www.dacoromanica.ro
88

clului din 1744 , catu sl pre-inaltei intentiuni a

maiestatei regesci , dupa care cererile romaniloru
an a se pertraptare pe basea e cinosur'a precita-
tului articlu."
Ce se tiene de romanii din fundulu regescu
deputatii sasiloru in urmatoriulu tipu s'au dechia-
ratu in dieta: romanii din scaunele sasesci Bunt
parte venctici din tierile vecine, parte iobagi fu-
giti dintr'alte parti ale Transilvaniei si suptu anu-
mite conditiuni admisi (ingaduiti) intre densii pre-
cumu se scie acest-a dupa documente credentiose;
e romanii dintre sasi nici n'au fostu admisi la
drepturile cetatianesci pen' la a. 1781. suptu -Jo-
sefu II., care introdusese concivilitatea universale,
care dreptu rose in catu pentru romani se stinse
prin revocatoriulu din 28. ianuariu 1791." Mai
incolo au dechiaratu deputatii sasesci, cum-ca den-
sii nu sunt in contra, ca se se imbunetatiesca 80r-
tea romaniloru, si se li se de drepturi cetatianesci
fara convulsiunea sistemei constitutiuniloru interne
ale sasiloru (ascultaI); dar fiind-ca densii intr'unu
lucru de atatu de mare momentu nu cutedia a-si
dare parerea fara scirea tramitietoriloru sei , asia
se se cera dela maiestate , ca caus'a romaniloru
din sinulu sasiloru se se suspenda pen' la diet'a
venitoria."
La puntulu 2. Staturile e ordenile se mira,
pentru-ce clerulu unitu a mai facutu cerere la
maiestate, candu acest-a dupa art. de 1744. are
cu totulu asemeni drepturi cu catolicii. Altmente
sta lucrulu cu ne-unitii, ca-ci din ce ora si-
stem'a principatului Transilvaniei sta din trei na-

www.dacoromanica.ro
 89

tiuni e patru relegiuni, d4ca s'aru multeplich ace-

ste-a, s'aru reAurnare legile e constitutiunile fun-
damentali ale patriei: deci in respeptulu ne-uni-
tiloru celu mai bunu remediu s'ar' vede, ch pre-
cumu relegiunea unita s'a alipitu de cea catolica,
asih relegiunea ne-unita se se lipesca de un' a dintre
cele patru relegiuni recepte (pen' in 1848. cerch un-
gurii ch ne-unitii se se lipesca de calvinil) ch nu
cum-vh, cu convulsiunea sistemei Transilvaniei se
se admita a cincea relegiune recepta, in tiera. In-
tr'acea-a precumu pen' acumu n'a fostu turburata
ac4sta relegiune in liberulu esercetiu : asih vreu
ss. e oo. ch nici pe venitoriu se nu se turbure,
far' ch se se dechiare pentru acea-a prin lege pu-
blica de relegiune recepta."
,,La puntulu 3. Precumu pene acumu, asia
sl de acl inainte de sustienerea clerului se ingri-
gesca credentiosii respeptivei relegiuni. Afara de
acea-a episcopulu unitu a facutu acea pretensiu-
ne , eh preotiloru romani din fundulu regescu se
li se de decime dela credentiosii loru, ch pasto-
riloru sasi; dar' deputatii natiunei sasesci aretara,
ca tote decimele se cuvenu pastoriloru loru in po-
terea privilegieloru e sententieloru judecatoresci.
Asia poftei episcopului unitu nu s'a potutu face
destulu, cl s'a indreptatu la calea legei."
,La puntulu 4. Causele ruditatei romaniloru
nu venu de aiure, cl numai din nescienti'a e ru-
ditatea preotiloru loru, can aru debe se invetie
pe ascultatorii loru la preceptele morali, la deto-
rlele cetatianesci e omenesci, si se merga inainte
cu vorb'a e fapt'a, dar' densii sunt a dese-ori au-

www.dacoromanica.ro
 90

torii fapteloru celoru rele, pentru acea-a deputatiu-

nea remnicolare are de a lucrare planu despre ti-
pulu culturei clerului athtu unitu, chtu 61 neunitu."
Aceste-a au cestigatu romanii la petitiunea
dela 1791 , adeca , ce cestigasera la 1744 , adeca
nici mai multu nici mai pucinu de chtu au avutu
dela conjurarea celoru trei natiuni in sec. XV.,
adeca cu o vorba: se remania tolerati fara dreptura
ca sl mai nainte.
Co as gre- LXII. Nefericirea romaniloru dela 1791. fir,
situ romanii
dela 1791? ca, caus'a ronana o portara numai episcopii de
capulu loru. Ei pre-firesce numai e1 episcopi ne-
cumu natiunea intrega, dar' dupa constitutiunea
besericei resaritene nici chiaru clerulu nu-lu re-
presenta, pentru acea-a a fostu absurdu din par-
tea loru a pretendere, ch, se se recunasca de de-
putati ai natiunei fara a avere credentiunali dela
natiune; de alta parte pre-firescu din partea gu-
berniului , ca nu-i recunosca de deputati natiu-
nali, cl-i infrunta.
Afara de acea-a episcopulu Bobu vendir caus'a
natiunale.
nvetkitura. Invetiati o-data romaniloru a nu ve mai in-
credentiare causele cele marl, dela cari depende
mortea sett vieti'a natiunei e besericei, singuru
episcopiloru e altoru privati, pe cari lesne-i potu
iusielare, corumpere seu 61 spariare , cl le incre-
dentiati la omeni probati alesi din sinulu vostru
e respundetori vouel....
SI zelosii romani dela 1791, (leen, n'au potutu
aye adunari natiunali , deca n'au potutu culege
subscriptiuni dela, comunitati, dela natiune: pentru

www.dacoromanica.ro
 91

ce nu fecera pet'itiunea loru in sinodu , in care

era representatu clerulu e poporulu romanu, si se
o fi incredentiatu nu numai episcopului, ci sl al-
toru babati besericesci e mireni alesi de sinodu?
Dar' pote acestu lucru nu se una cu ambitiunea
episcopului de atunci.
LXIII. Episcopulu Bobu dupa acea-a nu si-a Resturnarea
onstitutiu-
mai sfermatu capulu cu caus'a natiunak, ci in- hosed-
cepa a resturnare asiediamentele cele vechi ale cesci prin
episcopulu
besericei romane. Elu resturnk din temeiu con- Brm.
stitutiunea besericei : in loculu sistemei celei si-
nodali, care face firea cea adeverata a besericei
resaritene, introduse sistem'a cea despotica-ierar-
chica a catoliciloru : in loculu calugariloru inte-
mei& capitulu ca la catolici : in locu de a chia-
mare sinode in causele besericei se sfatuih numai
Cu capitularistii : in loculu protopopiloru celoru
aptuali , cari dupa constitutiunea besericei nostre
avea drepturi marl, cu cari potea infrenare dispu-
setiunile cele arbitrarie ale episcopiloru, cari cu-
mu muria, nu ponea protopopi aptuali, ci adme-
nestratori , notari, inspeptori , si nici pe acesti-a
peste totu protopopiatulu, ci impartia traptele pro-
topopesci intre mai multi inspeptori e admenestra-
tori , cari toti era creature de ale lui, si in spe-
rantia ca se ajunga protopopi nu cutedih a dice
nimicu in contr'a abusuriloru episcopului : a fara
de aceste-a incepu a recunosce supremati'a metro-
politului ungurescu dela Strigoniu, surupandu prin
acest-a libertatea esterna a besericei romane
mai alesu de pe la a. 1821, candu Bobu adunk
sinodu mare in demandarea primatelui besericei

www.dacoromanica.ro
 92

unguresci 1). Pe barbatii e protopopii acei-a, cari

cutedih a-i aduce a mente Ca surpa tote dreptu-
rile besericei, i persecuth infricosiatu: aria eh se
tacemu de altii, 'Iu persecuta, pe renumitulu Geor-
Persocutarea giu de Sinca, barbatu eh care mai invetiatu n'au
Invetiatului
G. do Shwa avutu romanii, autorele cronicei celei renumite a
romaniloru, acestu barbatu nemuritoriu se arun-
ell ct1 turburatoriu in prinsoria, undo se batjocu-
rih, de straini : asih fn constrinsu Petru Major,
Major.
istoriculu romaniloru pe care unu romanu '1u
numesce verg'a lui Moise, care despicandu valu-
rile marei a deschisu natiunei sele tale spre esi-
) Aci insemnamu, en in sinodulu acest-a, care se tienh la
demandarea primatelui besericei unguresri (ecclesiae hun-
garicae cumu singuru se numesce pre sene) spre in-
dreptarea naravuriloru , dentin romans a aflatu, ea de-
feptele domnitorie in beserica sunt mai vertosu aceste
doue: nescienti'a e betra : si cumu nescientra nu se viz
pote vindecare pene candu an se viz mutare seminariulu
catoliciloru din Alba Julia la Clusiu e voru merge acolo
si clericii romaniloru dela Blasiu , ca se aiba totu acei-
asi profesori, do' nuntai rep fore distintu pentru destintiu-
nea ritului. Ce intieleptiune! ea sl cumu profesorii ea-
nonici e ne- canonici din Alba- Julia aru fl fostu ver-o-
data mai invetiati de Cam amendoi Caiani , Filipanu,
Stoica, Todor, Lemenyi, .Ratiu s. a. earl au fostu profe-
sori in Blasiu la teologia , dupa ce si-au facutu cursulu
teologicu pe IR Vien'a e alte institute straine. Lips'a
culturci n'a fostu din lips'a profesoriloru , ci din alte
cause, cari cu stramutarea seminariului la Clusiu nu se
potea vindecarc, ci era numai unu pasu din buna ore a
lucrare pe inane unguriloru, cii si seminariulu din Ur-
bea-mare, care n'a fostu nisi nu vii f9 nici-o-data folo-
sitoriu pentru romani. Ce se tiene de betia: pentru -ca
sent si popi befivi acest-a ancu nu este not'rt clerului.

www.dacoromanica.ro
 93

rea din perire, acestu romanu fh constrinsu din-

ain tea persecutiuniloru episcopului a se departare
din diecesa, e a trecere in Ungari'a la Bud'a eh
revisore de carti: asih vicariulu Ciopa s. a. s. a.
Protopopii cei mai alesi 'si redicara cuventulu
asupr'a mesuriloru episcopului, dar' cumu dice
P. Maior : i intra pe o urechia si-i esih pe alt'a.
In urma suptu lung'a sea pastorire implu clerulu
totu cu creature sierbili.
LXIV. A cestu episcopu trase la sene tote Beni(
eptscopului
veniturile clerului , monastirei e ale seminariului, Bobu.
si adunandu o suma insemnata de bani redid,
beserici , intemeia si fundatiuni scolastice pentru
teneri , redid, capitululu din Blasiu statatoriu
din siepte canonici (a. 1807). Candu a descope-
ritu Orosz secretariulu guberniale betranului gu-
bernatore Georgiu Nally intentiunea episcopului
Joane Bobu, cum-ca adeca acest-a voesce a redi-
care capitulu, dupa cumu au si romano-catolicii:
gubernatorele i-a respunsu mind szent dolgok, de
egyobbre lenne szaksggOk az olciltoknak (tote aceste-a
aunt lucruri sante, dar' de altele aru aye lipsa ro-
manii), adeca de institute pentru maestrii"; dupa
acea- a si scrisoria a tramisu acelu gubernatore
catra J. Bobu in limb'a latina, in care-i areta epi-
scopului, alta lipsa au romanii de unu institutu
pentru invetiarea maestrieloru , cad romani inve-
tia la scola, si totusi catu de pucini se folosescu
dupa invetiatura; era den, aru invetia maestrli,
atunci 81 in natiunea romana anca s'ar' redich o
clase de cetatiani, o clase de medi-locu, si al-
tele asemeni aducea gubernatorele episcopului ;

www.dacoromanica.ro
94

acest-a inse fiindu determinatu a intemeiare ca-

pitululu, n'a vrutu se intielega cele ce-i spunea
gubernatorele.
Bine a facutu Bobu, ca a adunatu acea suma
de bani: in patru-dieci-si-optu de ani, cfttu a pa-
storitu , potea se adune si mai multi : multi l'au
inculpatu si-lu inculpa , pentru-ce n'a cumparatu
mosli , ca folosea mai multu clerului e natiunei,
de cfttu dandu banii impromuttt pe la magnatii
unguresci, alu caroru titlu a fostu totdeaun'a mo-
ms/ debitores", adeca solvitori rei, asia chtu acu-
mu pote se aiba clerulu pe la unii eh acesti-a
usura restante peste 40,000 fr. mc. 1).
Candu 6 vorba de sum'a adunata de episco-
pulu Bobu, e vre istoricnlu se judece meritulu fia-
carui-a dupa dreptate atunei 6 contrinsu a re-
cunoscere, ca precumu nu se pote negare fara in-
vedia meritulu episcopului J. Bobu intru cele ce
a facutu pentru natiune r pe langa tote scaderile,
cari nimene nu le pote aprobare: asia 6 constriusu
a recunoscere totdeodata,. cum-ca mexituln adu-

') Asta-di cu acesti bath ar' pote confaptuiro clerniu dine

preuna cu tota natiunea p- e. la redicarea unei facultati
filosofice-juridice, de care asta-di chiaru attita lipsa are
si clerulu, Oita au ceialalti romani civili, fiind-ca acumu
s'a stersu privilegium furl pentru preoti , de acumu in-
ainte nu, se voru mai pote judech preotii inaintea pro-
topopului a a consistoriului , cumu era mai nainte , ci
toti sunt supusi la unulu si acel-asi tribunals, si asia
au mare lipsa si preotii de cunoscinti'a legiloru si
pentru sine , ca se-si pots, aperare person'a e averca
si pentru feciorii sei, eh se aiba unde se se pota pre-
parare pentru sierbitiulu statului.

www.dacoromanica.ro
 95

narei baniloru e alu totoru lucruriloru bune, cari

s'au facutu cu banii acesti-a, nu este alu lui Bobu
singuru, ei si alu romaniloru dirt dominiulu epi-
scopescu e seminariale, la cari criticii nici o cau-
tare n'au facutu, adeca alu vesaniloru , ciufuda-
niloru, spataceniloru, cergananiloru, turaniloru (no-
mani e unguri tierani), petrifaleniloru (unguri),
naanaradianiloru (romani e sasi) etc. si alu roma-
niloru cuteni, cari dupa sistem'a iobagiei de atunci
lucre, mosiele in folosulu episcopului e clerului,
si in locu de mercede e mancare capetit bataia.
LXV. Dela a. 1791, pen' dupa mortea epi- Petttiunea
efeismcoepnlylioreu
scopului J. Bobu, pene la a. 1834. nu se vede a
se fire facutu nici unu pasu in caus'a natiunale truMogaattuna-
pen -

a romaniloru din Transilvani'a cu atfttu mai litate to

a. 1834.
pucinu a celoru din Ungari'a. La a. 1834. epi-
scopii romaniloru tra,nsilvani Joane Lemenyi e
Vasiliu Moga, razemandu -se pe afidatiunea im-
peratesca data episcopiloru Joane Bobu e Gerasi-
mu Adamoviciu la a. 1792 despre usiurarea sor-
tei romaniloru, e din indemnulu responsabilitatei
despre tienerea in lenesce a poporului romanu, ce
s'a impusu atunci antecesoriloru sei si s'a deri-
vatu intr'ensii in poterea deregutorlei, reinoira
petItiunea romaniloru dela 1791. pentru natiunali-
tate , dupa unu intrevalu de 41 ani, in care ro-
manii nu esperira nici-o usiurare, asternendu
maiestatei o rogamente in numele natiunei, inse
dorere I fara scirea acestei-a, in care ceru episco-
pii ch, natiunea romana , care intrece cu mula-
mea pe celela'te natiuni, si porta in mai mare me-
aura, tote greutatile resbelului e pacei, far' a aye

www.dacoromanica.ro
 96

vre-unu dreptu eetatianescu, se se recunosca de na-

tiune de sene-statatoria si intru tote ecare celora-
lalte trei natiuni recepte , cu atfitu mai vertosu,
ca romanii nu numai dela natura , dar' nici prin
legi n'aru fl de-a dreptulu scosi dela drepturile
cetatianesci, cu atatu mai pucinu nu se pote corn-
probare asupr'a loru ver o crime patrata , ce ar'
trage dupa sene atirta certare. Si de tolerata in-
desiertu se considera natiunea romana, ca-ci de
nu s'aru tiene romanii de constitutivulu principa-
tului , aru aye voia libera de a emigrare , dar'
ac4st-a nu se erta, ne-cumu intregei natiuni, ci
nici particulariloru; fara dubiu din acelu temeiu,
ca n'ar' fi tine se ocupe desiertele locuintie
numai spre portarea greutatiloru , far' a se im-
partesire si din drepturile e folosele statului. Mai
incolo episcopii in acesta peritiune , afara de do-
cumentele provocate ill petitiunea natiunale dela
1791, mai produsera unu documentu, in care
se areta, ca romanii in congregatiunea celebrata
inaintea regelui Andreiu III. catra finitulu sec.
XIII. e inceputulu sec. XIV., au siedutu la ju-
decata impreuna cu nobilii, secuii e sasii. In
urma aretara, ea, dupa ce ss. e oo. atatu la 1744.
cab.' sl la 1791. recunoscura ecaretatea intre no-
bilii romani e unguri, e sasi , nimicu nu sta
in contra, ca se nu constituesca romanii si acu-
mu, ea in vechime, natiune de sene e in numele seu,
er' nu alipitura a celoralalte trei natiuni recepte."
Roeptinsula LVI. Precumu petitiunea episcopiloru aster-
unguriloru nuta imperatului era intru tote asemene celei dela
e sasiloru.
1791: asia si respunsulu unguriloru e sasiloru,

www.dacoromanica.ro
 97

carom s'a, data dela elute petitiunea spre cerce-

tare e relatiune, fa asemene respunsului ss- e oo-
loru de la 1744. e 1791. De atunci pene acmnu
nu fecese anca la densii nici-o intiparire spire -
tulu tempului de a recunoscere drepturile umani-
tatei el la alte natiuni. Ungurii e sasii in respun-
sulu loru la petitiunea episcopiloru denegara 81
acea-a, ca romanii aru porta in mai mare mesura,
de catu celel dte natiuni greutatile tierei, din causa,
ca romanii partea cea mai mare, eh iobagi, lo-
cuindu pe pamentele domniloru , dupa aceste-a
dau dares e porta greutatile tierei." La meritulu
peritiunei pentru natiunalitate respunsera dupa art.
dela 1744 , ca acest-a romaniloru nici-de-cumu
nu se pote dare fara resturnarea constitutiunei
tierei, nici nu li s'a promisu ver o data. Cum-
ca episcopii , fara macul'a ingratitudinei nu potu
dice, cum-ca dela 1791. pen' acumu nu s'a facutu
pentru romani nici-o usiurare. In urma sfatuira
pe imperatulu eh se indrepteze pe episcopi prin
unu decretu: kie ascepte in linisce conchisele die-
tei , e se se adopere a se facere demni de favo-
rea e grati'a maiestatei."
LXVII. Asiadar' acesta petitiune a episcopi-
loru anca n'a avutu , precumu se scie, nici-unu
resultatu pentru romani, ca-ci, a fara de alte
cause, pentru can nu se induplech ungurii e sa-
sii a recunoscere natiunea romana , de aoumu
inainte incepu planurile ungurismului, ce nu con-
sunk cu principiulu natiunale : dar' erorea cea
mai mare , pentru care act sta petItiune nici-unu
resultatu bunu nu potea se aiba , era din partea
let. Rom. t. I. edit. 2. do A. Pomo. 7
4.

www.dacoromanica.ro
 93

episcopilortt, fiind ca o asternusera lama de scirea

natiunei, de mule firesce urtat, ca ungurii e sa-
sii nu se voru pleca a recunoseere drepturile ro-
maniloru numai la polt'a episeopiloru , vedendu
ca pretensiunile acestor-a nu stint intemeiate pe
multu eurnpanitori'a insarcinare speciale din par-
tea natiunei, de nude apui incheih, Ca natiunea
nu cunosce lips'a lucruriloru ce se cerea in nu-
mele ei, si pentru area -a nisi nu se tienea inde-
torati a implenire nisce dorintie, pe can le con-
siderit a fire numai scorniturile unoru capete ne-
stemperate . . . . Politie'a a lucratu e va lucrit
totdeaun'a dupa masim'a ce dice: ca precumu
6 lucru de periculosu a nu implenire dorintiele e
indigentiele poporului cele ce le are intru ade-
veru: aria 6 de nebunu lucru a desceptare in-
tr'ensulu indigentie, can nu le are" . . .

Ultra-ungu- LXVIII. Pen' la a. 1834. caus'a natiunale

risninth in
Ungdri'a. nu s'a potutu scote la cale, parte din caus'a ero-
riloru comise din partea portatoriloru causei na-
tiunali, parte din caus'a privlb gieloru natiunali
aristoeratice-burocratice ale celoru trei natiuni,
can nu vrea se se abata dela acele privilegie cu
ver-ce pretiu. Dela 1834. incoce amenintia causei
natiunali unu altu periclu si mai mare: ultra-
ungurismulu 1).
Ungurii cei din tempurile de de multu n'a-
vea cugetu de a ungurire pe natiunile locuitorie
impreuna cu ei, ba mica regele loru s. Stefanu

') Slavismulu , ungurismulu e romanismulu e traptatu pre

largu in Introduptiunea In tom. II.

www.dacoromanica.ro
 99

dice ca .r.paum ?mins limmae imbecille et fra-

gile est." Suptu iutp. Joseftt IT , vedendu ungu-
rii chtu de amaru este a d asupritn in respeptulu
natiunale, an ineeputu a se ingi igire mai mriltu
pentru inaintarea natiunalitatei loru unguresci,
fara inse se le treca prin mente a nitnicire pre
vre o natiunalitate. In tempurile mai re 'enti ve-
dendu ungurii, ca natiunile colocuitorie din Un-
gari'a e Transilvani'a ai carom nobili pane
mare, in decursulu tempului, far' a fire constrinsi
la acest-a, singuru din caus'a eomuniloru interese
aristocratice se ungurii a, prin inaintarea
culturei generali e spiretului tempttlui ineepu a
se desceptare si a-si reebiamare drepturile natiu-
nali; de alta parte vedendu, ca spiretulu tempu-
lui de acumu nu mai apromite nici-uttu venitoriu
privilegieloru aristocratice, cari era singurulu ra-
zemu alu suprematiei unguriloru peste celelalte
popore dela venirea loru pen' in 1848 ; vedendu
mai incolo, ea prin o recunoscere a drepturiloru
eelorlalte popore, ei ungurii prin pucinetateanu-
merului loru facia cu celelalte popore, si prin
acea impregiurare ne-fericita, ca si acestu nu-
meru mica nici-decumu nu forma o masa cona-
papta , ci 6 resipitu pintre celelalte popore de
alta limba, aru dispare cu totulu in Ungari'a, si
si -aru perde tota insemnetatea e glori'a istotica:
incepura a se cugetare seriosu despre medi-loele
sustienerei suprematlei unguresci si pe venitoriu
si la intemplare, candu aru 11 constrinsi a-si ce-
de privilegiele constitutiunei aristocratice- feudali.
Asik se forma in Ungari'a partit'a ultra-ungu-
7*

www.dacoromanica.ro
TOO

resca sgu liberate, care numai intru acea-a se

destingea de partit'a unguresca conserbativa-ari-
stocratica, Ca pene candu acdst-a, deca 81 invoita
cu planurile ultra-unguresci , vrea se-si sustiena
pe langa aceste-a si privilegiele aristocratice:
ceaalalta partit'a ultra-unguresca liberate ,
dreptu recoinpensa pentru abnegarea natiunalitatei
e ungurire, vrea se faca acumu pe poporele colo-
cuitorie partecipi de tote drepturile politice e ci-
vili , e se sterga sl iobagl'a. Acestu plant' gigan-
tieu de ungurirea toturoru poporeloru din Un-
gari'a e Transilvani'a, ce se cocea de mai nainte,
e se conducea prin politic'a cea maestra a comi-
telui Stefanu Szechenyi, mai vertosu dela 1836.
incoce incepura ungurii a-lu dare pe facia fara
nici-o sfiela. La acestu anu fecera lege ungurii
in diet'a Ungariei ca in tote scolele e institutele,
ce se Oa pe teritoriulu Ungariei, se se introduca
limb'a unguresca de limb'a instruptiunei publice."
De ad inainte tote paginele gazetei unguresci,
ce se dIcea Pesti Hirlap", redapte de ensusi
Kossuth , erh plene de cele mai ferbenti provo-
catiuni catra unguri, di, sdu se le topesca pe tote
natiunile Ungariei si se faca din tote o natiune un-
guresca mare si tare , sdu de nu , ungurii cauta se
pera." Ungurii se provocit, la romanii cei vechi,
can imponea limb'a latina barbariloru, e la fran-
cii de asta-di, can contopira in franci pe toti co-
locuitorii , e vrea se arete, ca 81 ei ungurii au
dreptu se faca acest-a cu colocuitoriele natiuni.
Toti, cari cutedia a facere numai vre o obserba-
tiune la aceste planuri, se infer& in ac4sta gazeta

www.dacoromanica.ro
 101

de vendutori de patria. Se cutedia ver-unu pro-

fesore slava in cutare seminariu se faca ornile-
tica tenerimei, ce se prepare la statulu preotiescu,
in limb'a slava: Kossuth se apuch de elu in Pesti
Hirlap, si dupa ce-lu scarminh si-lu descriea eh
pe unu vendutoriu de patria, apoi i spunea , ca
nici acumu, nici in saecula saeculorum nu va su-
feri, ca in vre o scola de suptu coron'a Unga-
riei se se propuna invetiaturile intr'alta limbs
afara de cea unguresca. Cu catu se lupth m ii
vertosu slavii in contr'a ungurismului : cu atatu
se inversiunh ungurii mai multu asupr'a loru, se
intaria in planulu loru de ungurire, si diem Kos-
suth in Pesti Hirlap , ca seri i voru contopl
pe toti si-i voru face unguri: seu voru pert toti
ungurii, ostindu-se in strimtorile Tatrei in con-
tr'a slaviloru."
LXIX. Tote miscarile politice ale unguriloru Wira-ungu-
din Ungari'a dela inceputu au avutu totdeaun'a rismulu in
Transilva-
influentia sl asupr'a Transilvaniei; deci nu potea ni'a.
-11 nici-o indoela, ca sl ungurii transilvani si anca
cu atatu mai cu mare infocare voru adopth pla-
nurile ultra-unguresci , cu catu , fiindu ungurii
transilvani si mai neinsemnati la numeru, supre-
matra pe venitoriu le era si de mai mare periclu
amenintiata. Deci si partit'a ultra-unguresca din
Transilvani'a, in capulu ei baronele Wesselenyi
frate de truce cu Kossuth 'si frementa Ca-
pulu, cumu ar' pote facere din roman in diece
ani unguri? ; dupa cumu se vede din desbaterile
dietali dela 1834 (cea d'antaiu dieta dela 1812,
care inse de abia tienu dela 24. maiu 1834. pene

www.dacoromanica.ro
102

in 6. febrttar. a. u. si fara a fi facutu ce-va afara

de dechiamatiuni fulgeratorie in contea guber-
niului, se inchise prin unu fulminatoriu impera-
tescu), 1836, ba si din cea dela 1842, si erasi
din cartile, cari le-a datu afara Wesselenyi s a.,
vrea acumu se-i elibere pe romani de iobagia,
dar' suptu conditiune , ca voru invetia unguresce,
care statu ca-ce se va ungurire, se scape de iolia-
gia" dice b. Wesselenyi in cartea sea (13a1 itele-
tekrol). Afara de acea-a se se redice scoli in
tote satele romanesci (Kisded-ovo) cu dascali de
unguru, in cari baiatii se nu invetie, nici se vor-
besca intr'alta limba, de catu in cea unguresca.
Ungurii , foile periodice ale loru vorbia despre
aceste planuri e le desbatea cu tota naivitatea si
fara nici-o sfiela; bh unu deputatu unguru avli
fruntea a provocare pe episcopii romani in po-
terea vertutei patriotice, se prefaces cartile beseri-
cesci pe unguresca. Atka incredere avea
ungurii in episcopii romani 1 . . . Mai incerch
ungurii si alte mediloce de ungurire parte vio-
lente, parte lingusitorie.
Asia profesorii unguri unguria in scat nu-
mele studentiloru romani: din Olariu" facea
,,Fazekas" , din Popescu" Papfy" etc. Candu
er4m eu gimnasistu la Osiorheiu aveam unu con-
scolariu Duca, profesorele secuiu vrendu a-i un-
gurire numele si nesciendu ce insemneza cuven-
tulu romanescu duca, cugetandu ca 6 nume stri-
catu din ,cuventulu dunga '1u boteza Pcir-
kdny"! . . . ; pe toti studentii bine-invetiatori
partea cea mai mare romar,i i numia unguri:

www.dacoromanica.ro
 103

pre toti invetiatorii mai debili fia unguri, fin, ro-

maul in batjocura i chiatna romani. Cu dis-
tintiune in Ungari'a in rubric'a natiunalitatei a
testimonieloru scolastiee toti studentii de ver-ce
natiune se insemnh hungarus sou magyar 1).
Ungurii transilvani legea de limba, ce in Un-
gari'a se fete in a. 1836, in Transilvard'a n'o po-
tura aduce pen' la a. 1847, cu tote Ca esopera-
sera anca la a. 1840. dela curte unu decretu, eh
se se redice stole prin tote satele romanesci, in
care decretu intre alto dispusetiuni era sl ac4st-a,
ca in tote scolele satesci se se invetie limb'a un-
gu'esca. Dupa, artielulu I. despre limba inta-
ritu la a. 1847. legile au a se facere de ad
inainte in limb'a unguresca; dar' pentru sasi se

Avemu sl asta-di esemple cum-ca tenor; romani studio-

si la universitatea din Vien'a capetara de curendu din
patria testimonie scolastice, in can peste voi'a loru
stint scrisi unguri. Asiit unu juristu romanu de aici in
tomn'a a. 1850 ponendu unu esame Ia Posoniu, profe-
sorcle unguru '1u Bodo unguru in testimoniu ; indesiertu
i spuse tenerulu romanu, ea nub unguru, profesorele
disc, ca elu se tiene de lege, care anca nu a stersa . . . .
Unu altu juristu din Vien'a romanu din Banatu serise
in patria tutu in a. 1850 dupa unu testimoniu, si-i scrise
apriatu profesorelui unguru se nu-Iti pona unguru ci ro-
manu in testimoniu: ungurulu cu tote aceste-a 'Iu puse
unguru : juristulu i tramise inderetru testimoniulu, si poftl
se-lu pona romanu ce este, nu unguru. De abii" acumu
:Iseult& ungurulu si-i tramise altu testimoniu, in care-lu
puse romanu, scricndu -i tot-de-o data profesorele juristu-
lui, ca aeest-a i-o face singuru pentru-ca asiit tare do-
resce se se scia de romanu. Si aceste-a se facu asta-di
dupa ce cadit Kossuth!

www.dacoromanica.ro
104

se traduca si in limb'a germana. Asisderea in

limb'a unguresca pertraptatiunile .dietali, ducerea
protocoleloru, corespondentiele cu comisariulu re-
gescu, representatiunile catra maiestate. Tota ad-
menestratiunea tierei politica e judiciaria, impreuna
cu pertraptatiunile adunariloru marcali de co-
mitatu, afara de jurediptiunile sasesci, au de a
curgere totu in limb's unguresca. Afara de sa-
sime matriculele , unde se tienu cuventarile
besericesci in limb'a unguresca, in acesta limba
se se duca, totu in acesta limba se se faca el
corespundentiele jurediptiuniloru besericesci cu
cele civili."
Acesti articli de limba, ale caroru despuse-
tiuni se intensera apoi in 1848. nu numai si pen-
tru scolele satesci, cl erh se se intenda chiaru sl
la cele mai private relatiuni ale poporeloru, ce
nu erh de limb'a unguresca, in beserica bh sl in
casa, precumu se vede acestu planu ungurescu
desfasiuratu in diurnariele unguresci e in desbate-
rile dietali, ba in parte al in articli dietali,
aceste legi era se sugrume de totu tota cultur'a
limbei natiunali, tota cultur'a e desvoltarea na-
tiunei: limb'a romana debea se se de cu totulu
uitarei: romanulu, deca vrea se apuce la ce -va,
era constrinsu a se ocupare singuru cu
unguresca cea grea e necultivata, alu carei-a stu-
diu poftesce cite 12. ani, far' a o pote totusi in-
vetiare perfeptu. Si acest-a debea se o faca
romanii cei numerosi pentru o mana de aristo-
crati unguresci.
LXX. Incercarile unguriloru de a-i ungurire

www.dacoromanica.ro
 105

pe romani intr'adeveru el facusera mari inaintari. Plecarea ro-

sparenuanogruu.
Cea mai imbucuratoria inse pentru unguri e mai
periculosa pentru romani erg, amorea romaniloru rire.

e plecarea loru spre limb'a unguresca e datinele

unguresci. Ast-a o sciura baggy, ungurii in ro-
mani cu poterea e precumpanirea, ce o avea, ch
asupritori constitutiunali, asupr'a romaniloru ce-
loru ommiti politice prin legile unguresci. Ro-
manii de a rondulu nu se mai tienea omeni de-
pleni e destulu de civilisati pene nu vorbib,
unguresce. Romanulu nubile de Cetatea-de-petra
e vici-spanulu si szolgabiraulu romanu dela Ma-
ramuresiu, sl candu vorbia. romanesce, dicea nom-
szedule in locu de vecine, ca se treca de omu mai
demnu de consideratiune, pentru-ca mesteca ale
unu cuventu ungurescu. In curtea episcopului
Lemenyi, care la a. 1830. a tienutu predica un-
guresca la mortea episcopului J. Bobu in bese-
ric'a mitropoliei din Blasiu cea d'itnttau pre-
dica unguresca in ac4sta beserica! in curtea
episcopului Lemenyi nu mai audiai alta limba, de
chtu cea, unguresca, in chtu se Si numih kis ma-
gyarorszdg (ungari'a mica); locuitorii curtei ace-
stei-a nu se salutit altramente, de clitu cu ungu-
resculu ,,akiz-szolgcija", cumu dice unu corespun-
dente de pe atunci in Gazet'a de Transilvani'a;
protopopii e preotii cei mai de frunte 'si trami-
tea fetele la cultura unguresca la Clusiu, Osior-
heiu etc. si deco, invetia, acolo unguresce si lua,
portulu ungurescu : apoi nu le mai el.& indemana
a vorbl cu feciorii romani, ci conversit mai bu-
curose cu unguri curteni ; in seminariulu teolo-

www.dacoromanica.ro
106

giloru din Blasiu era lege, care opriii, pe teologi

se nu vorbesca. romanesce suptu pedepsa de
carentia, scopulu legei, ce 6 dreptu, era, cit
se se deprenda, teologii in limb'a latina, in care
se propunea studiele teologice, si deca n'aru aye
altu scopu vieti'a e crescerea seminaristica, de
critu acdst -a, ca din feciorii romaniloru se faca
teologi buni in limb'a latina, eh, apoi se-i tramita,
eh, naisiumri pe cea-alalta lurne, eh acolo se-lu
intorca la legea crestinesca pe Roniulu, Cicerone
e Traianu si pe cei-alalti strabuni ai nostri, cari
au repausatu, ca pagani fia-le tieren'a usiora!:
atunci legea e institutiunea acest-a a sernina-
riului din Blasiu ar' f3 fostu buna; dar' fiind-ea
seminariulu cu tota institutiunea sea 6 numai unu
medi-locu pentru cultur'a cea morale - relegiosa
poporului romanu, care nu vorbesce e nu intie-
lege latinesce; asiadar' Blasiulu numai atunci
si-ar' pote desculpare inaintea mentei celei sane-
tose acesta inesura, de institutiune , candu i-ar'
pote facere pe ronia,ni se creda, Ca preotii e da-
scalii romaniloru mai lesne-lu voru pote invetiare
pe poporulu romanu atunci , candu ei 'si voru 11
facutu cursulu scientieloru in limb'a latina, de
catu candu le aru fi invetiatu sl ei tote scientiele
romanesce, asia, teologii, can de fiic'a caren-
tiei nu vorbie. romanesce, dar' nici latinesce de
ur'a, ce o avea catra limb'a latina, de candu man-
case bataia pentru hic nomen laudabile, vorbia mai
bucurosi unguresce, si unguismulu attitu de tare
apucase in seminariu pe la. a. 1833, in alit afara
de cantarile cele prescrise nu audiai alte cantece

www.dacoromanica.ro
 107

natiunali in serninariu , far' numai Kis-Komdrom,

Nagy-Komdrom
Romanii civilisti cei mai alesi mai toti se ple-
casera spre ungurla , ce, se pota traire e apucare
la ce-vh mai pe usioru. Unu romanu de frunte,
dar' aperatoriu inflacaratu alu ungurismului, pe la
a. 1841-42. trenti unu articlu in gazet'a ungu-
resca dela, Clusiu asupr'a Gazetei de Transilva-
ni'a- inculpandu-o, ca acdt.t-a ar' tiene cu sasii,
pentru-ca se luptit in contr'a ungurismului, despre
redaptorele gazetei de Transilvani'a totu in acelu
articlu vorbesce cu despretiu numindu-lu Gdzeta
bardtocskdm , 'si batea jocu totu acol ) sl de
istori'a romaniloru, si de domnulu romaniloru Ge-
lou, care cadb. in lupt'a cu ungurii la venirea ace-
stor-a, mai incolo totu acel-a 'si batea jocu si
de tenerii clerici dela Blasiu, pentru-ce scriu ro-
manesce, si facea si alte rninuni multe, ce. se-i
descuragieze pe studentii romani si se-i abata dela
studiulu lirnbei romane la alu celei unguresci.
LXXI. Limb'a unguresca incepuse a se in-
troducere chiaru si in admenestratiunea interim a
besericei romanesci. Episcopulu Lemenyi pe la
a. 1841. a cerutu voia dela guberniulu transilvanu
de a tiparire in limb'a unguresca nisce carti li-
turgice romanesci traduse in unguresce de unu
preotu romanu dintre secui, ce necapetandu dela
guberniu, care-i dede respunsu, ca guberniulu nu
se mesteca in riturile besericesci, episcopulu se
intorse cu rogamentea sea catra archi-episcopulu
besericei unguresci din Strigoniu, care nesciendu,
ca preotii e poporulu romanu de secle intregi se

www.dacoromanica.ro
105

roga e cants iu limb'a natiunale, '1u intreba : cu

ce dreptu se sierbescu romanii cu limb'a romanesca
in cele dumne-dieesci? (quo jure utuntur Valachi in
sacris lingva valachica?) , aria necapetandu voia
de nicairi fii constrinsu a lasare lucrulu inteatht-a,
unu lucru ! de care si ensusi Rakotzy, candu s'ar'
sculh, din morti, s'ar' mirk, cumu s'au schimbatu
ternpurile, de acumu episcopulu romaniloru cere
voia dela unguri a traducere cartile besericesci
in unguresce, candu inainte de 200. ani ungurii
i facuse pe romani a-si traduce liturgl'a in limb'a
natiunale! ...
La episcopra Blasiului merges multe instan-
tie dela romani scrise unguresce, sciendu suplicantii
pre-bene, ca nu facu cu acest-a lucru neplacutu
nici consistoriului, cu atiltu mai pucinu episco-
pului. Unii protopopi incepusera a ducere si pro
tocolele in limb'a unguresca. Amu pote adurere
esem' ple, dar' nu vreinu. Articlulu de limba dela
1847. nu impedeck pe besericele roranesci a du-
cere protocolele e matreculele in limb'a romanesca;
ca-ci, deca si acelu articlu 6 facutu cu scopu, ca
cu tenapu se se introduca limb'a unguresca in tote
negotiele ale tuturor-a, si cu tote ca de beseric'a
e limb'a romanesca tace cu totulu: totusi anu cu-
tediase anca ungurii a introducere limb'a ungu-
resca in tota beseric'a, romanesca, ca-ci §. 6. alu
acestui articlu dice, ca matreculele in acele lo-
curi se se duca in limb'a unguresca, uncle cuven-
tarile besericesci se tienu in limb'a unguresca" :
acumu in tota beseric'a romanesca, afar' de se-
cuinae, cuventarile besericesci se tienu in limb'a

www.dacoromanica.ro
 109

romanesca , nu unguresca cu tote aceste-a in

1848. chiaru si episcopl'a Sabiniului incepuse a
ducere protocolele in limb'a ungure.,,ca, asia-dar'
facit atatu pentru unguri, cittu nici chiaru ensisi
ungurii nu cutedia a pretendere dupa lege.
LX_XII. In fundatiunile natiunali despre
can se plunge Wesselenyi in Sz6zat, ca aunt fa-
cute in spiretu romanescu e impedeca planurile
unguriloru pe la a. 1847. e inceputulu a. 48.
se afla numai romani de cei unguriti, dintre cari
unii nici nu scia romanesce, unii ca acesti-a se
suscepea cu preferentia la fundatiuni cu scopu, ca
apoi la tempulu seu, dupa ce voru invetia cu spe-
sele romaniloru , se pota £1 inaintatori inflacarati
ai ungurismului, batjocuritori de romani mai rei
sl de cfttu ungurii, e unelte ale unguriloru spre
asuprirea romaniloru. Pe cleru '1u oblegase
formale episcopulu anca in sinodulu dela a. 1838.
pentru unguri, facundu-lu, se depuna juramentulu
celoru trei natiuni facutu a nume asupr'a romani-
loru, asiadar' se conjurft si clerulu serbatoresce
asupr'a romaniloru, fiiloru sei sufletesci
LXXIII. Prin tote aceste-a ungurii capetit
curagiu nouu spre infientiarea planului loru celui
nedreptu de a-i ungurire pe romani, e le crescea
anim'a vedendu ce inaintari face procesulu ungu-
rismului, ce curge anca dela primitiv'a petrecere
a romaniloru cu ungurii suptu regi ungurindu-
se romanil din lips'a semtiului natiunale e mai
alesu ca nobili adeca ca lipituri ai unguriloru, ca
unguri politice rupti de catra cel-alaltu corpu
alu natiunei; suptu principi din caus'a persecutiu-

www.dacoromanica.ro
 110

niloru relegiose; dela domnirea casei austriace ch

lipituri ai catoliciloru; dela art. dela 1744. ca li-
pituri formali ai unguriloru; in tempulu mai re-
cente dela planurile ungurismului incoce
prin tote medi-locele unei sisterne de coruptiune,
lingusire e fortia.
Opusetinnea LXXIV. In aceste impregiurari triste, ce arne-
romaniinra nintia stingerea natiunalitatei romane, nu numai
din Tranni'a
In contr'a din partea unguriloru, ci chiaru al din partea ro-
ungurismu-
tut. maniloru, cari din di in di tutu in mai mare me-
sura se unguria, i cuprense mare solecetime
pe romanii cei bene-sernatori din Transilvani'a
pentru venitoriulu lora natiunale, deci si acesti-a
anca se eugeta asemenea slaviloru din Unga-
ri'a, cari facea cea mai energica opusetiune in
contr'a ungurismului: croatii in dicta , cei-alalti
prin scrieri e deputatiuni in imperatulu, se cu-
geta, si romanii cei adeverati din Transilvani'a, in
ce tipu s'ar' poth abatere acesta tempestate arne-
nintiatoria de natiune.
Dar' cumu se se pota opunere romanii ungu-
riloru? romanii esistentia politica n'avea. Asia
tota scaparea natiunalitatei nu remase aiurea, de
catu in scrierile literatiloru, in beserica e in sco-
lele din Blasiu.
Gazet'a de LXXV. Chiaru pe tempulu, candu cocea un-
Truusilva-
nra. gurii planulu de a contopire in caldarea panun-
gurismului tote natiunile colocuitorie, esl mai an-
tiiu la lumina (a. 1838.) Gazet'a de Transilvani'a
suptu redaptiunea lui Georgia Baritiu. Nicairi
n'a fostu vre-o-data unu organu de publicitate
mai benevenitu, de catu Gazet'a, de Transilvani'a

www.dacoromanica.ro
 1I1

chiaru atunci in medi-loculu natiunei romane. Ca-

ci inteatittu ingropasera acumu ungurii cu con-
stitutiunea loru cea egoistica totu spiretulu in ro-
mani, si athta frica sclavesca bagasera in ei:
cfttu ar' fl credutu tine -vh, ca nu pote se se
nasca vre-o-data romanu cu sufletu atfttu de mare,
ca se cutedie mecar' a vorbl de natiune romans
suptu corona e constitutiune unguresca e pe pa-
mentu ungurescu, si ce 6 mai multu, se aiba cu-
ragiulu de a aperare in publicu, ca o natiune ce,
aclst -a are drepturi ecari cu cea unguresea! ...
unele ch aceste-a trecea chiaru si la romani acu-
mu de absurditati curate e de lucruri cu nepo-
tentia, si cumu potea se si fia altramente, can-
du, precumu veduramu, mai toti romanii cei in-
vetiati se imbetasera cu totulu de spiretulu un-
gurismului , de credea , ca ungurii potu se faca
cu romanii ce voru vr6, potu se le scota chiaru
si limb'a din gura., far' se aiba dreptu a o ape-
rare in contea unguriloru domniloru sei.
In atari impregiurari fatali esi redaptorele G. Ba-
ritiu la largulu publicitatei cu gazet'a politica e
foi'a literaria. Acestu organu natiunale i-a trasu
pe romani dela indiferentismulu politicu, in care-i
cufundase constitutiunea unguresca cea barbara,
la campulu vietiei politice, ch se lucre in masa
pentru unu venitoriu mai fericitu. I-a invetiatu
se nu-si ascepte indreptarea sortei de-a-dreptulu
din ceriu prin minune, cumu ascepta Sichastrulu
din desiertulu Egiptului, sou dela orb'a ursita, eh
dervisiulu calugaru mahomedanu ci se-si
cerce conditiunile vietiei publice in sene ensisi

www.dacoromanica.ro
112

aducundu-le a mente, ea de nu se voru feriel ei

pre sene, nici dumne-dieu nu-i va, feria I-a de-
sceptatu pe romani a se intielegere intre sine e
a facere cu poteri unite lucruri, ce unulu eftte
unulu nici-o-data nu le pote facere. Gazet'a de
Transilvani'a atunci, candu romanii n'avea nici-o
scola politica , era singur'a scola politica, ce-i
crescea pe romani, eh se nu-i afle tote metamor-
fosele politice in etatea copilariei , cumu i aflk.
mai nainte.
Dar' meritulu celu mai mare (care nici-de-cu-
mu nu se micsioreza prin acea-a , ca a une-ori
cite -unu articlu nu consuna cu scopulu e cu prin-
cipiele Gazetei ensasi) alu Gazetei de Transilvani'a
in deceniulu trecutu, candu ungurismulu publica
sententi'a de morte totoru conatiuniloru, 6, ea a
facutu cea mai potente opusetiune ungurismului.
Candu facea legi dietele unguresci e proiepte de
legi, c se impedece cultur'a umana intre romani
rapindule natiunalitatea, fara care nici-o cul-
tura nu se pote cugetare ; candu scriea gazetele
unguresci cu atata arogantia despre natiunea un-
guresca, e cu atatu despretiu despre celelalte: in
catu ai fl credutu, ca genulu omenescu s'a ince-
putu dela Atila nu dela Adamu, ba, aroganti'a
unguresca pen' acolo ajunsese , de se afla si un-
guri de acei-a, sari pretendea , ch totu omulu ae
fia omu si unguru (minden ember legyen ember es
magyar), apoi suptu coron'a unguresca nu vedea
alte natiuni, de catu natiune unguresca, nici alte
drepturi, de catu numai drepturi unguresci ; can-
du tot -de-o-data intielegentii romani partea

www.dacoromanica.ro
 113

cea mai mare se unguria in tipulu, cumu areta-

ramu mai susu, lapedandu-se de numele celu stra-
lucitu si de limb'a romaniloru strabuniloru sei:
atunci gazet'a de o parte infrunta pe renegati cu
cuventele marelui Herder, care dice, ca celu ce
ama mai multu limb'a straina, de eau sunetele cele
dulci ale limbei matre-sea: unulu ca acel-a nu e
demnu de nume de omu" ; de alta parte pe ungu-
rii cei nedrepti acumu i ducea la fontan'a cea
limpeda a dreptului eternu : acl le areta, ca un-
gurulu nu 6 mai multu de catu romanulu, cl tote
individuele e natiunile aunt ecari; acumu i adu-
cea erasi la istoria , e petrecundu-i dela Romulu
pen' la Mihaiu eroulu s. a. he areta, Ca numai cu
Atila, cu Zolta e cu Arpadu nu voru pote stin-
gere spiretulu unei natiuni nascute din semi-
diei; si acea-a anca le spunea gazet'a de multe-
ori , ca ratecescu ungurii forte, candu numescu
Ungari'a e Transilvani'a hot magyar haza (doue
tieri unguresci): pentru-ca in tierile aceste-a si
romanii anca chiaru asia, aunt de buni proprietari,
c si ungurii: ca patriele aceste-a nu le-au ape-
ratu numai Geyza, Bathory, Rtikoczy cu ungurii;
dar' si Joane e Mathia Corvinulu, Mihaiu eroulu
e Paulu Cnezulu anca s'au batutu cu romanii loru
de au umilitu semi-lun'a, si cum-ca nu ungu-
rii, cl romanii din Maramuresiu i-au stinsu o-data
pe tatari, candu acesti-a era se-i prepedesca pe
unguri.
Astforma deslucia, gazet'a de Transilvani'a
drepturile romaniloru, si cu tote ca superbi'a un-
gurului nu-o potea vindecare , precumu nu pote
1st. Rom. t. 1. edit. 2. de A. Paptu. 8

www.dacoromanica.ro
 114

albl nemene faci'a negrului din desiertulu Africei:

totusi bags grige in capulu unguriloru , ca dice
o gazeta unguresca (Tarsalkod6) din Clusiu de
pe atunci catra ungurii sei vinciznunk kell, mert
mdr olcih, lapokis lOteznek hazdakban" (se avemu
grige, ca acumu esistu si gazete romanesci in pa-
tri'a nostra)
Protcstulu LXXVI. Nu mai mica opusetiune &ch. un-
blastaniloru
in contra gurismului in Transilvani'a la a. 1842. consisto-
legal do
limbs la
riulu unitu dela Blasiu.
a. 1842. La a. 1842. natiunile recepte din Transilvani'a
fiindu adunate in Clusiu la dicta, catra finitulu lui
ianuariu unu unguru din Zarandu a nume Kozma
D4nes roga lege : ca se se introduca limb'a un-
guresca in tote ramurile vietiei publice a Transil-
vaniei , asemene celei din Ungari'a dela a. 1836.
In urm'a acestei rogari (motiuni) se fete proieptu
de lege, care fit publicatu in gazetele unguresci
(Erdelyi Hirad6) din Clusiu. In acelu proieptu
se ponea terminu de diece ani, in care era deto-
riu fia-care, care doria a portare vre-o deregu-
toria, fia politica, fia besericesca, a invetiare lim-
b'a unguresca, pentru-ca peste diece ani era, se
se scota limb'a latina din sfer'a legiloru si a ad-
menestratiunei tierei , e se se introduca cea un-
guresca , nici in beserica anca nu dl proieptulu
gratia natiuniloru ne-unguresci a se folosire cu
limbele loru , ca-ci si aici anca era, se se duca
tote numai unguresce, precumu 81 in stole era, se
se faca invetiatur'a numai in limb'a unguresca
pretotinde, e a nume de scolele romane din Bla-

www.dacoromanica.ro
 115

slu (Ikea proieptulu in specie , ca tote scientiele

se voru propune intr'ensele in limb'a unguresca.
Candu a ajunsu faim'a la Gelou despre veni-
res lui Tuhutum in Transilvani'a inainte de o mie
de ani, nu va fl facutu mai mare miscare in elu
e in ministrii lui acea fairna : de cfttu facir nu-
mitulu proieptu de lege in consistoriulu e in co-
legiulu profesoriloru din Blasiu ... Fia-care ve-
dea in acelu proieptu de lege -sententi'a mortei,
ce se prepara natiunalitatei romane in Transilva-
ni'a: atunci Simeone Crainicu prepositulu ca-
pitulare, vicarkulu generale e prodireptorele liceu-
lui chiamft indata la siedentia nu numai pe
canonici, dar' dimpreuna pe totu colegiulu profe-
soriloru, atfttu pentru insemnetatea cea mare a
lucrului, cfttu si pentru acea -a, eh se nu se im-
pedece cum -vi, conseliulu celu bunu prin fric'a
unor-a, cari suptu despotismulu celu indelungatu
se invetiasera a credere , ca chiaru sl aperarea
dreptului ar' fl crime, asternir lucrulu inaintea
acelei adunari, care decretft cu unanimitate: a se
facere o protestatiune respundetoria la acelu pro-
ieptu alu dietei unguresci.
In protestatiunea ac4st-a spune Consistoriulu,
ca dreptulu natiunei romane de a se sierbire cu
limb'a sea in beseric'a e in scolele sele 6 unu
dreptu, care nu i-lu pote luare nemene far' de
a-i vetemare personaretatea natiunale e far' de
a-i nimicire un'a dintre libertatile omenesci cele
mai de frunte, adeca libertatea de a se cultivare
pe sene, din acestu fundamentu naturale spune
consistoriulu in acea protestatiune , ca natiunea
8
www.dacoromanica.ro
 116

romana nu numai peste diece ani, dar' nici peste

diece secle, bh nici-o-data nu se va tiene indeto-
rata a ascultare de o lege eh acea-a, prin care i
se prepara perirea natiunale ; din respeptu poli-
ticu anca areth, consistoriulu, ca ar' fi lucru pe-
riculosu a mai atItiare ur'a, care este intre ele-
mentulu romanu e intre celu ungurescu , si ca
atari intreprenderi ar' pote se traga dupa sine cu
tempu nisce urmari, caH pote ca nici unguriloru
n'ar' aduce ver-unu folosu.
Consistoriulu din Blasiu pre-bine cunoscea ne-
cesitatea de a facere pasi de aperare cu poteri
unite in contr'a proieptului ungurescu amenintia-
toriu : pentru acea-a a sl determinatu , eh prote-
statiunea acest-a se se cuminece cu consistoriulu
din Sabiniu; era episcopulu unitu se se provoce
a chiamare sinodu, ca-ci consistoriulu credea, ca
episcopii anca se voru petrunde de necesitatea cea
mare, ch, se apere caus'a natiunale la tempulu seu,
voru facere pasii cei cuvenintiosi , voru apucare
tote medi-locele cele legali de aperare: adeca voru
adune, sinodu e voru lucra si ei pe facia, cumu
lucrh pe facia ungurii in dieta facundu sfatu cumu
se ucida natiunalitatea romana.
Cei cari au fostu de facia in acea adunare
consistoriale, spunea, ca nu s'a mai memoratu in
consistoriulu din Blasiu se se fia aceptatu ore-
candu vre-o determinatiune cu athtu entusiasmu:
cumu fa aceptata acesta protestatiune; deci se 81
tramise episcopului la Clusiu, unde acest-a era
membru alu dietei eh regalistu, dar' d4ca s'a
tramisu si consistoriului din Sabiniu n'am aflatu;

www.dacoromanica.ro
 117

atftt -a inse 6 adeveratu, ea nici acestu consistoriu

au episcopi'a din Sabiniu n'a facutu ver-unu pasu
in acdsta causa , nici episcopulu din Blasiu n'a
aflatu cu cale e de lipsa chiamarea sinodului.
=CV)" Cu tote aceste-a opusetiunea in con- opusetiunea
tr'a ungurismului se latih: cu eiltu se incordh, contra un-
mai tare ungurii a-lu pone in lucrare, e cu cfitu gurtsmulut.
se areta episcopulu unitu mai plecatu spre inain-
tarea lui. Romanii cei adeverati atittu din cle-
rulu diecesanu, catu sl dintre profesorii din Bla-
siu nu se potea uita cu nepasare: cumu tramite
episcopulu la Strigoniu causele de casatorla e alte
cause, cumu tramite totu acolo informatiuni de-
spre portarea teologiloru e despre scientiele teo-
logice din Blasiu, ce nu mai facuse nici unu epi-
scopu pen' atunci ; cumu a recunoscutu pe stri-
gonianulu de metropolitu peste beseric'a romani-
loru; cumu spre esemplu neauditu .mb1 se tra-
duca, cartile besericesci despre limb'a romanesca
in cea unguresca s. a. s. a. In asemeni m:,ssuri
ale episcopului, romanii cei bene-serntitori nu ve-
dea, de caw numai niece intrependeri de o parte
spre inaintarea ungurismului, de alt'a spre debi-
lita,rea, e stricarea besericei e natiunei romane :
pentru acea-a , precurnu se vede din aptele pro-
cesului cu episcopulu , aeci protopopi , preoti e
profesori s'au sl pusu cu tota energra in contr'a
acestoru apucaturi , cc erg, se aduca atka strica-
tiune natiunei romane; au datu protestatiune in
contr'a metropoliturei unguresci dela Strigoniu
asupr'a besericei romanesei, 'e a ver-ce influentia
straina in beseric'a romaniloru; pe episcopu 'In

www.dacoromanica.ro
 118

poftira, ch, se se tiena de canone, pe cari 6 fun-

data beseric'a, e se tiena sinodele pronuncite de
canone, ca se-si pota aperh natiunea interesele e
drepturile sele natiunali-besericesci atatu in con-
tr'a strainiloru , catu si in contr'a episcopului.
Firesce, ca cu acesti pasi si-au trasu asupra-si
ur'a episcopului si a mariloru unguresci, cari nu
potea se vedia cu ochi buni inviiandu spiretulu
natiunale in romani , pe cari ei i considerh, de
sclavii loru constitutiunali ; pentru acea-a si lu-
crara dimpreuna cu episcopulu cu poteri unite,
de-i scosera din deregutorle, credendu : ca-i voru
sparia cu pedeps'a, si deca voru inceta a amblare
acesti-a pentru drepturile besericesci e natiunali:
atunci ungurii cu ajutoriulu episcopului si alu
altoru unguriti voru sterge numele romaniloru din
cartea natiuniloru viie, si voru infientia intr'unu
anu imperatl'a lui Atila; dar' urmarea a aretatu,
ca sufietele santite e consacrate pentru libertatea
natiunei nu se sparia, ci anca se intarescu in pe-
riclu: e inemiculu cu atatu 'si strica mai multu,
cu catu se pone mai tare in contr'a naturei, fiind-
ca la urma, de si pe incetu si dupa multa lupta,
dar securu totusi vh debe se invinga libertatea
cea adeverata.
Scolele din LXXVIII. Scolele natiunali din Blasiu au
Blasiu.
formatu totdeaun'a opusetiune firesca in contea
ungurismului chiaru pentru-ca era stole na-
tiunali ; si precumu inainta scientiele mai multu
au mai pncinu dupa impregiurari: asia se intaria
si natiunalitatea , cake 6 in legatura firesca cu
scientiele. Si studentii, cari au eatu din scolele

www.dacoromanica.ro
 119

diu Blasiu, s'au aretatu unii dintre cei .mai in-

flacarati natiunalisti la tempulu seu.
LXXIX. In Ungari'a, de candu a inceputu Romanu
dela Tisa.
ultra-ungurismulu, in tempurile mai noue nu s'a
aretatu nici o opusetiune formale in contr'a ace-
lui ungurismu pen' la a. 1848. Din contra epi-
scopulu unitu dela I:rbea-mare a aceptatu e a pu-
blicatu in tota beseric'a de acolo legea pentru
limb'a ungnresca, indetorandu pe preoti a ducere
matreculele e alte lucruri in limb'a unguresca, pre-
curnu se vede din gazet'a de Transilvani'a, unde
pe acelu tempo spune cu gele unu a nume Mol-
dovanu, pote preotu , cumu s'a publicatu acesta
deniandare in tota beseric'a romanesca dela Urbea-
mare. Episcopulu e consistoriulu de acolo nici
n'a tramisu deputatiune la imperatulu cumu au
tramisu slavii din Ungari'a vro 200. de preoti, Ca-
roru le-au amenintiatu pentru acest-a ungurii cu
aptiune fiscale, nici n'a datu protestu, ca consi-
storiulu din Blasiu, si apoi cc s'ar' 11 potutu
asceptare dela alti romani mai ne-preceputi: can-
du nici mai-marii besericei nu-si aperh limb'a be-.
sericei sele?! Acl are locu dis'a scripturei: voi
sunteti sarea pamentului : deca se va imputi acest-a,
cu ce se va sara2
LXXX. Cu tote aceste-a nu debe se uita- Poporulu
romauu.
mu, ca poporulu romanu, incependu de la tier'a
Bersei pen' la Tisa, precumu in tempurile cele
vechi a fostu singurulu aperatoriu e pastratoriu
fidele alu limbei natiunali, ce o a adusu din Ita-
li'a suptu Traianu inainte de 1700. e atati-a de
ani, asupr'a barbariloru: gotiloru, huniloru,

www.dacoromanica.ro
120

avariloru, bulgariloru s. a.; precumu a fostu sin-

gurulu aperatoriu alu limbei natiunali atunci :
candu preotii e intielegentii romaniloru deschidea
usiele e ferestrele besericeloru romanesci, ch, se
intre gospodi pomilui, premodrosti prosti e alte
prostii (pentru cei ce nu le intielegea); precumu
in acele tempuri tristi singuru poporulu, para-
situ de cei culti din sinulu seu, stete aperatoriu
neinvinsu si fly scaparea limbei e natiunalitatei
romane precumu atunci casele familieloru ro-
mane era scolele natiunali, e mamele doptorii ro-
maniloru : asia si in anii de curendu trecuti, candu
amenintia ungurismulu limb'a e natiunalitatea ro-
mana . cea mai potente opusetiune de catu tote,
opusetiunea cea mai neinvinsa ungurismului, de-
ea, sl pucinu considerata de cei invetiati , forma
poporulu romanu, familiele romane, de si n'au
facutu acesta opusetiune in forma. Candu in anii
trecuti o suma a invetiatiloru romaniloru 'si tie-
nea onore a se dare de unguri , tienendu-se mai
onorati a fire cod'a altoru natiuni straine, de clitu
fruntea natiunei sele: drasi poporulu era impede-
camentulu celu mai mare alu ungurismului : elu
se porta cu relegiune e cu credentia nenfranta
catra limb'a, datenele, traditiunile, cu unu cu-
ventu catra natiunalitatea romana, cea mai vechia
de doue mii de ani si se va porta, totdeaun'a,
candu dora preotii e intielegentii romaniloru erasi
s'aru imbeta de amorea strainiloru, e s'aru abate
dela credenti'a catra natiunea sea. . . .
LXXXI. La a. 1842. ungurii prin episcopulu
Lemenyi folosira acea politica, ch se-i incurce

www.dacoromanica.ro
 121

pe romani in procesu cu sasii, cari se opunea, caus'a epic-

planuriloru unguritorie, ca aria romanii cuprin- sa:aTtpwaunt2
dendu-se cu caus'a asupr'a sasiloru (cii, in Ba- (widen' din
rofunelaien:Ie
re-

natu asupr'a serbiloru)

natu se-si uite de caus'a gescu.

generale-natiunale, de alta parte, cit densii un-

gurii se-si castige simpathli la romani aretandu-
se, ca-i apera asupr'a sasiloru, Episcopulu Le-
menyi 81 dede in caus'a acest-a o petitiune sub-
scrisa el de episcopulu ne-unitu Vasiliu Moga la
diet'a din 1842. Asia se abatura episcopii dela
caus'a cea generale a natiunei la provocarea un-
guriloru, far' a-i fi vrutu seu potutu ajutare in-
tr'adensu ungurii, pen' ce sta in potere constitu-
tiunea celoru trei natiuni.
Dar' cu caus'a acest-a cu sasii vremu se ne
cuprindemu cevasi mai pe largu.
LXXXII. Ungurii le- au rapitu romaniloru Prenotetie
istorice-
tote nu atatu cu insieletiunea, cfitu cu poterea: politics in
dar' sasulu I -a despoiatu pe romanu de tote nu e au s
a I r Cu
cu poterea, cl cu insielatiunea, cu vafritatea. Sa- sushi.

sii au sciutu storce prin maestriele loru suma de

privilegie e diplome asupr'a romaniloru strave-
chiloru locuitori e eredi ai acelui pamentu. Si
tote aceste-a nu le fecera sasii de-o-data, ci cu
incetulu e pe ne-semate. Romanii se desceptara
numai, ca nu mai an nimicn, nici dreptatile, can
le insiela sasii, seu in tempuri de resbele le lull
acesti-a spre pastrare in archivele loru spre
a nu le mai dare inderetru, nici padurile e pa-
menturile, ce se razerna, pe acele dreptati, nici
drepturi politice etc.; ba, si alte stricatiuni morali
se lipira de romani prin comerciulu cu sasii: astu-

www.dacoromanica.ro
122

ti'a, moletiunea, egoismulu s. a. , de alta parte

stinsera in romanii de ; colo totu spiretulu de via-
tin publica. Sasii au insielatu 'de nenumerate-
ori si pe unguri , cari i- tu chiamatu in tiera, e
le-au daruitu pamentulu de ereditate alu roma-
niloru.
Candu au intratu ungurii in Transilvani'a, nu
cuprensesera tota tier'a, ci mai numai pen' la Clu-
siu : in partile de media-di ale tierei totu romanii
domnia, bb, si dupa venirea ospetiloru sasi ducele
Negru, care apoi a trecutu in Romani'a, si ante-
cesorii sei, era duci de sene-stetatori. Sasii i-au
aflatu pe romani pe acelu pamentu, unde locuescu
si asta-di. Numile cele istorice ale cetatiloru e
urbiloru din fundulu regescu pen' in diu'a de asta-
di sunt romanesci: Sabiniu , Brasiovu, Mercurea,
Sabesiu s. a. Romanii i-au cuprensu pe sasi, cb
pe nisce ospeti, e si-au imparatu cu ei selbele c
proprietatile loru: asia dupa privilegiulu andreanu
(a. 1224.), pe care 'si razema sasii pen' asta-di
tote pretensiunile lora , si care alttnente nu da
altu ce-vit sasiloru, de catu ce avea si romanii
mai nainte romanii propriele loru selbe (sylva
Blachorum) le dedera spre folosintia comune si
sasiloru. Procesele romaniloru cu sasii si in-
cepura nunaai de catu cu venirea acestoru ospeti :
asiit dupa unu aptu dela Bistritia din a. 1366.
portara procesu romanii de villa Petri inaintea re-
gelui Ludovicu, pentru -ca sasii disput teritoriulu
romaniloru ace-lu posiedea romanii mai bene de una
nzie de ani rescumparatu de mai multe -ori eu san-
!fele seu si alu strabuniloru sei" (territoriztm ultra

www.dacoromanica.ro
 123

mille cantos possessum per se et majores suos multis

vicibus sanguine redempturn) : romanii cu tote ca
castigara procesulu, totusi atfttu fura de buni, in
catu singuru, ch, se nu supere animele ospetiloru,
le dedera acestor-a in testirnoniu de amicetia (in
testimonium amicitiae) lcinne de lipsa, multia-
mindu-se cu multiamitele ccle marl facute din
partea, ospetiloru (hospites theutonici pro amicabili
oferto hoc Valachis magnas dicunt gratias).
Cu incetulu, cu incetulu, cumu dIeu, i despoiara
sasii pc romani de tote drepturile, dar' mai ver-
tosu incepe acesta despoiare de drepturi dela uniu-
ilea celoru trei natiuni (1437). Si Cu atatu mai
cu resultatu era sasii intru despoiarea e asupri-
rea romaniloru , cu catu ei nu numai cu ungurii
era conjurati asupr'a romaniloru, cl intre ei ensisi
anca fecera juramentu natiunale spre sustienerea
privilegieloru sele, cari nu era alt-ceva, de catu
privilegie de a apesare pe romani. Suptu prin-
cepii calvini folosindu-se sasii de ur'a intre ro-
mani e unguri din caus'a relegiosa continuara
aceste asupriri. In urma pamentulu regescu e
poporulu de acolo '1u vedemu figuranclu numai
suptu nume de sasu, precumu pamentulu din co-
mitate cu romanii indreptatIti de acolo suptu nu-
me de singuru. SI mai incolo mersera sasii; ce
vedea , ca face conjuratii sei unguri cu romanii
din conaitate: acea-a facea, seu celu pucinu se
adoperh, a facere si densii cu romanii din fundulu
regescu: asih, s'au adoperatu a-i facere pe acesti-a
iobagi din omeni liberi : asia i-au supusu la de-
cime si pe poporulu unitu ba si pe popii ne-

www.dacoromanica.ro
124

uniti, cu tote ca dupa privilegiulu andreanu de-

cimele se cuvenih popiloru sasesci numai dela sasii
loru. Sacerdotes vero mos libere eligant et ipsis
decimas persolvant. Candu au luatu parte roma-
nii la alegerea popiloru sasesci 71 Decimele, ce be
dedea romanii catoliciloru , se stersera anca pe
tempulu lui Mathia e Uladislau: luteraniloru sa-
sesci le-au datu pen' in 1848. Dar' romanii de
acolo erg, liberi e proprietari ; pentru acea-a art.
dela 1744 da al romaniloru drepturi ecari , dar'
nu eh la romani , el eh sasi eidem nationi ad-
mumerantur etc. dice art. dela 1744.; ei 1 dar' re-
legiunea neunita nu erh recepta , e pentru acea-a
dupa legile tierei avea tale sasii de a nu-i acep-
tare pe romanii ne-uniti la deregutorli. SI decre-
tele regesci date in favorea romaniloru din fun-
dulu regescu (la cari se provoch episcopii) numai
ca sasi dau drepturi ecari romaniloru din fun-
dulu regescu (tacundu despre acea-a, ca decretele
regesci nici n'avea potere de lege dupa consti-
tutiunea tierei ; legile dela 1791. statorescu , eh
tier'a se nu se guberne dupa patente , cl dupa
legi dietali): asih decretulu dela 1819. dice 1).
Este certu, ca romanii s'au aflatu in Transilva-
ni'a cu multu mai nainte, de chtu veneticii e ospe-
tii sasi, deci precumu acei-a, cari aunt nobili se
') Valachos longe ante advenas et hospites saxones in Tran-
silvania praefuise certain est, et prout tales, qui nobili-
tari pracrogativa gaudent, inter hungaros referuntur, ita
in fundo regio degetttes pro saxonibus eo a fortiori cen-
seri debent, quod natura fundi regii diversitatem jurium
exeludat."

www.dacoromanica.ro
 125

considera de unguri : asia romanii din fundulu re-

gescu cu atdtu mai vertosu del e se se considere de
sasi, cu catu ca natur'a fundului regescu nu su
fere diversitate de drepturi." Romanii din comi-
tate, cari se fecera unguri, incapura la deregutorli,
altii nu: romanii din fundulu regescu nu se fecera
sasi, day' nici nu-i lasara sasii la, nici unu ramu
de deregutorle, cu tote ca si numai ca politice sasi
avea drepturi ecari (se inticlege deca era uniti).
Asuprirea in tota intemplarea IA mare, ba respep-
tive mai mare si de cAtu a romaniloru din comitate.
LXXXIII. Cu tote aceste-a din aceste scurte Critic'a poi.
la rperio !no
prenotetie istorice-juridice 6 pre-invederatu, ca ro-
gamentea episcopiloru dela 1842. pentru romanii
din fundulu regescu, (Idea a si fostu drepta caus'a
romaniloru din fundulu regescu, totusi n'avea nici
unu temeiu legale-positivu , si areta si o mare ne-
intieleptiune politica; fiind-ca caus'a romaniloru
din fundulu regescu nu se potea decidere sepa-
rata de caus'a celorlalti romani din Transilvani'a,
fiind-ca dupa legile tierei toti romanii din tota Tran-
silvani'a fia nobili fia liberi, ca romani, era tolerati
e n'avea nici unu dreptu de statu: asiadar' cumu
potea se cera episcopii numai pentru romanii din
fundulu regescu drepturi politice, si anca, ca se
aiba representanti la dieta e deregutori publici dupa
proportiunea numerului I), ca-ci aC4st-a insemna a
redicare la natiune romanimea din easime, si apoi
prin acht-a chiaru asia se resturna sistem'a prin-

') Vedi de state -ori memorat'a petitiune tiparita atunci la

Sabiniu si romanesce.

www.dacoromanica.ro
126

cipatului, precutnu se resturna prin cererea natiu-

nalitatei pentru toti romanii, dupa cumu (Ikea un-
gurii e Basil la 1744. e 1791. si 1834. etc. Pen-
trtt neea -a debea se rida de acestu procesu chiaru
sl ungurii , sari cu tote ca se areth. a partenire
caus'a romaniloru in contr'a sasiloru, dar' nu po-
tea se ajute intr'adensu parte in poterea juramen-
tului facutu Cu Basil in contr'a romaniloru, dar'
parte si mai alesu nu potea e nu urea se ajute
din propriulu interesu, adeca de frica, eh nu cum-
\ h apucandu romanii din sasime in potere poli-
tica, in urnia se faca asetnene si ceialalti romani
din comitate, eari erh sl mai asupriti, dar' si mai
multi , si mai energiosi, sl cu mai multa intiele-
gouda. Asih nici la 1842., nisi in 1847.1) nu s'a

') In 9. nor. 1847. poftI episcopula Lemdnyi, eh caus'a

romans -sasa se se iee inainte coin pncinu in diet'a we-
nitoria. Ace,tu proicptu alu episcopului Fu aceptatu.
Cu acesta ocasinno Norbira si unguri si sasi. Ungurii
yorlx it din interesu cn iutentare asupr'a sasiloru si fara
utc . in tenteitt, ea theca Ca &mai anca aru debt se faca
ce -tit pentru romani , candu nn; trii atate sacrefecie fe-
ekra, pentru tot1/494.-ai lorm B de insenmatu, ca acesti au-
gurs feeent urburtuln dela 1647 Sasii vorbira forte in-
temeautu tunItt itse: si en dorescu ca, in caus'a ro-
ut= E u se se lava, lespusetiume le,elatiya aruestaata
tarAVAtt4 , Ii 4u ream a fire cu tale a despartire caus'a
roma.= dm pirmenty.lu salescu. c14 caus'a cebrIald ro-
man ^ AIn sum deputs.tolt Sabmiului) stramt ra pe
epscupu se axote pleropo. enna dela romazimea dam, pa
utgututta sasescu peat stand Irk se coatradica per-
toruptaret, acestet cause , mai iacoio dace acestit sate :
cum-ea roman/ due sasi sums in stixes cea mai buns.
e ainurento , dm cars, proycu unbar alum ail doummlui

www.dacoromanica.ro
 127

facutu niuiica in dieta in caus'a romana-sasa, pen-

tru-ca ungurii numai sumutia pe romani in con-
tr'a sasiloru, dar' nici nu vrea din interesulu loru,
nici nu potea in poterea constitutiunei se-i ajute,
candu altmente, dem nu avea ungurii alte sco-
puri cu caus'a acest-a, ce nu potea densii decre-
tare in dieta cu majoritatea cea mai multu de
efitu absoluta, de care se buctuit in dicta, eh, de-
putati ai comitateloru, scauneloru secuesci en
mas'a de regalisti facia cu 22 deputati sasesci ?!
Dar' ungurii n'o facea acest-a, ca-ci prin acest-a
cauth se se restorne constitutiunea; deci ei, pre-
cumu s'a mai disu , numai sumutia pe romani
asupr'a sasiloru, si candu venib, inainte ver-unu
procesu alu unui particulare romanu, care vrea
se apuce la vr'o deregutoria intre sasi, sell se in-
tre in vre o ceta industriale: atunci acestu romanu
purtit procesu cu sasii indesiertu ate 15. ani, era
ungurii se areta ca vreu se-lu ajute asupr'a sasi-
loru fara a-lu pote inse ajutare in poterea con-
stitutiunei. Numai unu esemplu aducemu: La Procesutu
3. sept. a. 1844. Constantinu Secarianu fiiu de tuntuSitu.carruia-
sash'.
episcopu de Fagarasiu", totu acestu sasu la meritulu
causei pre-bene dIse in intielesulu legiloru, ca: pe pa-
mentulu sasescu in sensu constitutiunale nu cunosce na-
tiune romana ; pe pamentulu ungurescu nobilele b no-
bile ungurescu , fia de on -ce natiune vb. fl, asil se
pre pamentulu sasescu numai eetatianulu sasu pote portare
deregutoria." Din tote aceste-a se vedea ca caus'a
romana-sasa nu era, se esa nici pe venitoriu , ca-ci ea
nu avea nici-unu temeiu in legile tierei. Asia, se in-
temple de regula cu ver-ce causa, fia on -chtu de drepta,
dt:ca legile-su rele, si b portata reu.

www.dacoromanica.ro
128

cetatianu e negutiatoriu din Brasiovu dede roga-

mente catra magistratulu din Brasiovu , ca se-lu
acepte c& prapticante langa magistratu , ce, pre
unulu, care a absolvitu studiele filosofice e juri-
dice, si are al cunoscenti'a limbei germane. Ma-
gistratulu sasescu i dede resolutiune in 11. sept.
1844. ca nu-lu pote asume din causa, fiind-ca
dupa legile fundamentali ale patriei e dupa, arti-
clulu novelare 15. din a. 1791. numai acele indi-
vidue au dreptu la ofeciele publice, cari se tienu de
un'a dintre cele patru relegiuni recepte, era suplican-
tele e ne-unitu." In urm'a acestei resolutiuni Se-
carianu recurse la guberniulu din Clusiu, adu-
cundu inainte acea-a cumca art. nov. la care se
provoca magistratulu, numai acea-a spune, ca in
ofeciele publice numai fiii patriei potu tl admisi,
era recurentele 6 nu numai fiiu alu patriei , ci 6
al cetatianu sasescu, care 6 si cu posiesiune pro-
vedutu in fundulu regescu, mai incolo , cum-
ca aunt mai multe esemple, can areta , cum-ca
individuele de relegiunea ne-unita fura admise ca
prapticanti pe langa dicasteriele respeptive." Gu-
berniulu din Clusiu areth acestu lucru cancela-
rlei de curte din Vien'a cu acea parere ,,cum-ca
dupa intielesulu art. dela a. 1791. combinatu cu
celelalte legi ne-unitii se potu admite la atari
deregutorli si sierbitie, can nu aunt apriatu su-
puse alegerei din cele patru relegiuni recepte,
cum-ca prin urmare si Secarianulu s'ar' pote ad-
mitere ch. prapticante langa magistratulu din Bra-
aiovu." Cancelarl'a de curte lua de buna parerea
guberniului, si demands prin acest-a magistratului

www.dacoromanica.ro
 129

din Brasiovu , cit, se-lu suscepa pe Secarianu cit

prapticante. In urmarea acestor-a Secarianu so-
Bela magistratulu, co., se-lu jure de prapticante ;
magistratulu inse in 25. juniu 1845. i dede reso-
lutiune, ca nu i se pote face destulu , fiind-ca
comunitatea centumvirale din Brasiovu a inse-
nuatu recursu la preinaltulu tronu in contr'a de-
terminatiunei cancelariei de curte. Suplicantele
de nou recurse la guberniu , rogandu-se de ace-
st-a , eh, se faca despusetiuni eficaci spre a fl
asumptu. Guberniulu demand, magistratului, ca
deca nu este alta causa in contr'a asumtiunei lui
Secarianu, afara de recursulu insinuatu prin co-
munitatea centumvirale, atunci magistratulu se-si
tiena de cea mai strinsa oblegatiune , ca pe nu-
mitulu suplicante de locu e de fapta se-lu admita
la prapsa. In urmarea acestei determinatiuni ma-
gistratulu respunse guberniului: cum-ca in po-
terea legiloru fundamentali ale patriei numai acei-a
potu fl deregutori publici, cari se tienu de un' a din-
tre ale 4. relegiuni recepte; era romanii de legea
ne-unita dupa legile de pene acumu nici intre sta-
turi e ordeni, nici intre relegiunile cele recepte nu
se numera, si asia ei stint eschisi dela portarea de-
regutorieloru publice ; act sta constitutiune funda-
mentale a patriei cu cuvente destulu de lamurite
o areta AC. p. I. t. 1. a. 2. 3; p. I. t. 8. a. 1;
p. I. 9. a. 1 ; p. M. t. 1. a. 1; cum-ca acdsta
facultate la deregutorli se cuvene singuru (esclu-
sive) celoru patru relegiuni recepte., nu numai
prin dipl. leopoldina p. 1. 2. 3. 5. s'a increden-
tiatu e prin art. diet. 15. din a. 1791. de nouu
let. Rom. t. 1. edit. 2. do A. Papiu. 9

www.dacoromanica.ro
 130

s'a asecuratu, el s'a intaritu si prin usulu de mai

multe secle intemeiatu pe memoratele legi, acest-a
nu se pote trage la indoela, respunse mai in-
cok magistratulu, ca din ce ora determinatiunea
cancelarlei de curte 6 abatuta dela legile funda-
mentali ale patriei, era magistratulu si prin jura-
mentu 6 oblegatu a conserbare legile patriei si a
aperare constitutiunea municipale a natiunei sa-
sesci, si afara de acea-a, din ce ora comunitatea
Brasiovului atatu centumvirale, cfitu si distriptuale
a inaintatu acumu insinuatulu recursu la prein-
altulu tronu: se tiene oblegatu prin conscientia
a lasare in statulu quo pene la determinatiunea
preinalta unu lucru de atatu de mare momentu,
unde se lucra despre conserbarea drepturiloru con -
atitutiunali ale natiunei sasesci, precumu si de-
spre legile positive ale patriei, cari numai pe cale
legelativa se potu muth.." La acesta relatiune a
rnagistratului guberniulu de nouu i demand& in
3. opt. 1845., ca pe langa, tota acesta contradIp-
tiune se-si tiena totusi de detorla a -lu suscepere
pe Secarianu. Secarianu cu acestu decretu gu-
berniale de nouu solicit{ pe magistratu, ca se-lu
suseepa; era magistratulu i respunse, ca: recur-
sulu comunitatei intru adeveru s'a inaintatu, si
prin urmare pene la preinalra decisiune a maje-
statei nu i se Ipote facere destulu. Suplicantele
erasi recurse la guberniu, ch se adstringa acest-a
pre magistratu la ascultare. Guberniulu i re-
spunse lui Secarianu, ca: comunitatea Brasiovu-
lui a inaintatu efeptive recursulu la majestate ;
deci nu remane alta inderetru, de clitu ch, si Se-

www.dacoromanica.ro
 131

carianu se-si inainteze docurnentele sele la ore-

inaltulu tronu. Recursele comunitatei cetatei
si distriptului Brasiovului, precumu si ale magi-
stratului din.Brasiovu si ale Universitatei se ra-
zema pre acea-a, ca ronrianiloru in poterea legi-
loru patriei nu le este ertatu a portare nici-o de-
regutoria in tiera, nu numai pentru-ca aunt ne-
uniti, cl el singuru pentru acea-a, ca aunt romani,
acesta constitutiune a patriei debe se o custodesca
si poterea esecutiva , din ce ora acesta constitu-
tiune anca nu 6 schimbata prin. poterea legela-
tiva; dintre motivele aduse de sasi asupr'a susce-
perei Secarianului numai unulu mai memoramu:
ssuptu cursulu de siepte secle dice magistratulu
Brasiovului de candy fura chiamati in tiera ospe-
tii teutonici prin regii Ungariei cei de pia memoria,
si de candu facu natiune destinta in 7 oterea privi-
legieloru e imunitatiloru, ce li s' au data: tote dere-
gutoriele publice le portara in 7 oterea privilegieloru
esclusive sasii, fara de a fi apucatu ver-o-data in
cursulu aces' oru secle, cari cul rendu 24. generatiuni,
nisi mecar unu romanu la vre-o deregutoria publi-
ca, deci si magistratulu anca se roga, ca se se
de locu recursului comunitatei, nu cum-va altmente
in contr'a legiloru e privilegieloru aperatorie de in-
tregitatea natiunei sasesci, se se ruineze si se se apese
sasii prin gentea romans." Suplicantele Secarianu
in suplic'a sea asternuta inaintea personei maje-
statei , pe langa aretarea documenteloru sele, se
roga, ca majestatea sea luandu in consideratiune
parentesca, ca comunitatea Brasiovului numai pen-
tru acea-a a inaintatu recursu la majestate, ca in-
9*

www.dacoromanica.ro
132

tru acestu tipu se-i casiune spese e ostenele si

pentru ce., se-i tramande susceptiunea, si fiind-ca
recursulu comunitatei 6 contrariu nu numai legi-
loru patriei e benemneloru ordenatiuni regesci, ci
si legiloru naturei : se benevoiesca a dare orde-
natiuni gratiose , ch. ne standu contra recursulu
comunitatei, suplicantele se se suscepa de prapti-
cante la magistratu." In urma guberniulu din
Clusiu in relatiunea sea anca stete nemiscatu pe
langa parerea sea de mai nainte in favorea Seca-
rianului. Tramitenduse tote aceste documente
prin guberniu la imperatia : cancelarl'a de curte
'si dede parerea sea catra imperatulu in acestu
obieptu, ce, A mai nainte, in favorea Secarianului ;
cancelarra dice catra imperatulu: art. dela 1791.
spune, di, si ne-unitii se se trapteze dupa condi-
tiunea loru asemene celorlalti locuitori ai patriei ;
era conditiunea lui Secarianu, care 6 posiesiunatu
in Brasiovu, si cunosce limb'a germana, care e
o cerentia necesaria pentru unu oficiale sasescu
6 atare , in catu Secarianu acumu se pote conside-
rare de sasu, prin urmare se pote suscepe ch. prap-
ticante." Referentele sasescu dela, cancelarl'a de
curte Conrad de Conradtheim 'si dede contra-
parerea razemandu-se pre acea-a, ca art. dela 1791.
numai liberu esercetiu de relegiune da romani-
loru; ca numai cele trei natiuni e patru relegiuni
au dreptu la deregutorli; ca al deca fura unii din-
tre roman suscepti la alte dicasterie , dara sasii
si-au sustienutu puritatea institutiuniloru e drep-
turiloru loru, si vreu se si-o sustiena si pe veni-
toriu." Acestu procesu '1u apucti, anca nedecisu

www.dacoromanica.ro
 133

a. 1848. Ad nu ne este scopulu de a mai are-

tare, ca ungurii se fia si vrutu intr' adinsu a aju-
tare pre romani, nu potea se-i ajute, de catu nu-
mai suptu nume de unguru au de sasu dupa
constitutiunea unguresca, cumu se vede si din
propusetiunea cancelarlei de curte, unde dice de
Secarianulu, ca dupa caretatile, ce le are, se pote
considerare ca sasu; ci not aci voimu se in-
semnamu urmatoriele doue lucruri: cumu ponea
sasii in miscare tota natiunea, incependu dela co-
munitatea locului, a distriptului, dela magistratu
e universitate pene la cancelari'a de curte si pen-
tru cea mai mica causa , care taia in vieti'a loru
natiunale, si cumu prendea lucrulu toti de tote
partile, ca se-si apere drepturile loru ; dara cu
tote acestea mai incolo, cumu nu si-aru fi potutu
opera, necumu privilegiele cele nedrepte, cl neci
drepturile cele adeverate, se nu erg, organati pre
temeiu natiunale, adeca se nu avea deregutori alesi
din sinulu loru la comunitate, la guberniu , la
curte etc.
LXXXIV. Episcopii dar', d4ca au vrutu si ce debea
ei se faca ce-vh bene pentru romani, preste totu episcopiiln
debea se urmeze acea-a, ce au fostu inceputu caus'a ro-
mamloru
predecesorii loru anca inainte de a. 1744. e la a.
1791.; 6r' nu se despartia caus'a comune a natiu-
nei , si se se faca unelte unguriloru e de risu
chiaru al inaintea acestor-a, si inaintea totoru pre -
ceputoriloru de lucru.
Totu ce potea dar' cere episcopii distintu pen-
tru romanimea din fundulu regescu, pe calea, pe
care au fostu apucatu , si dupa temeiurile, pe cari

www.dacoromanica.ro
134

se razerna , era : ca romanii de acolo se se faca

sasi, e ea sasi se se acepte la deregutorli in fun-
dulu regescu, precumu in comitate se faces unguri
e apoi ca unguri i acepth la deregutorli. Asia
sunk, art. dela 1744. e decretele regesci , pe can
era basata rogamentea episcopiloru. De acl se
pote vede atu de neintieleptiesce fa inceputa e
dusa acea causa a romaniloru din fundulu regescu.
Tacundu cu totulu despre acea-a, ca avea totu
dreptulu Basil, candu arunca episcopiloru, ca nu
sunt representanti ai romaniloru. Si intr'adeveru
tine i-a fostu impoteritu pe episcopi ca se trap-
teze causele romaniloru fara scirea acester-a ? I

n'au potutu se tiena congrese natiunali? n'au potutu

culegere subscriptiuni? dar' sinode tine i-a impe-
decatu a tienere ? hei I numai de sinode se nu
vorbesci episcopiloru, e de diete (adunantie de
tiers) despotiloru I
Totu, ce potea cere episcopii d4ca chiaru
nu urea se se de cu totulu nepasarei in causele
romaniloru nu numai pe temeiu legale, dar'
nevetemandu nici intieleptiunea politicei in caus'a
natiunale, destintu pentru romanii din fundulu
regescu, era : stergerea decimeloru, ce cu atata
nedreptate strigatoria Ia ceriu le de, popiloru sa-
sesci totu poporulu romanu din fundulu regescu
unitu ne-unitu, ma chiaru si popii ne-uniti, ast-a
se potea cere si destintu pentru romanii din fun-
dulu regescu, si redicarea si incetarea altoru ape-
sari private e nedrepte; dar' caus'a comune-na-
tiunale , care dupa aprobate e compilate n'avea
nici-unu temeiu legale, cl temeiulu ei era e este

www.dacoromanica.ro
 135

dreptulu celu eternu alu firei, legea cea, Banta a

ratiunei e politic'a cea sanetosa a tierei, acdsta
causa natiunale inceputa de nemuritorii nostri stra-
buni anca in sec. XVII. , urmata cu sinceritate
e constantia in totu sec. XVIII. acesta causa
Banta a o parasire in sec. XIX era o rusine, o
macula pentru natiune, o crime in contr'a natiu-
nei pentru individele, cari nemultiamite a o pa-
rasire, a o lasare neatensa, cutedia a o bucatIre I

Bea starea politica a romaniloru din Trans&

vani'a pen' la a. 1848.

LXXXV. Ce se tiene de starea besericesca

suptu episcopl'a lui Joane Lemenyi (1832 1848)
nu numai ca n'a inaintatu libertatea besericei, cl din
contra propera spre cadere cu pasi totu mai iuti;
ca-ci precumu mai veduramu intru altu locu,
suptu acestu episcopu incepura a se tramitere mai
ilntaiu causele de casatoria la Strigoniu spre revi-
siune e pre apelatiune , care lucru mai inainte
suptu Bobu nu era in usu ; a se tramitere infor-
matiuni despre portarea teologiloru ; a se recu-
nosce strigonianulu de metropolitu peste metro -
poli'a romaniloru etc. etc. ; et.' in la-intrulu bese-
ricei sistem'a eredita dela Bobu, de a imultIre
numerulu proto-popiloru, se intense si mai incolo;
sinode nu se tienura afara de sinodulu de insta-
latiune dela 1838 , candu a depusu clerulu ro-
manu juramentulu celoru trei natiuni unite asupr'a
romaniloru, care juramentu era sl in contr'a na-
tinei si in contr'a besericei romane; aria netie-

www.dacoromanica.ro
136

nendu-se sinode regulatu, nu se potea facere nici-o

ratiune despre admenestratiunea averei besericei,
precumu nici despre averea besericeloru particu-
lari, ne dandu ratiuni nime nimerui: in acesta
diecesa nu era esaptoratu diecesanu , ca in alte
diecese, si dependea tote dela buna s6u rea voin-
ti'a episcopului, canoniciloru, vicariloru, proto-
popiloru , preotiloru e curatoriloru: mai adauge
pe langa aceste neregularitati pompele e spesele
cele necumpetate e neamesurate cu starea e ave-
rea besericei romanesci, e insocite totdeaun'a
de scaderea moriloru celoru buni, can causara
de se desiertara forte casele clerului: aceste-a
e alte asemeni mesure produsera nemultiamire
in cleru e dedera causa la procesulu clerului in
contr'a episcopului (a. 1843 45) , care procesu
a ajunsu pen' la curte. Nu ne erta natur'a acestei
istorie scurte a descriere acestu procesu cu tote
impregiurarile, ce merita; ad insemnamu numai
atftt-a, ca acestu procesu a desceptatu vieti'a na-
tiunale in cleru e in tota natiunea romana din
Transilvani'a: i-a lamuritu pe romanii cei ade-
verati si i-a alesu din cei unguriti : asia cfttu cu
buna convingere se pote dice, ca fara de acestu
procesu romanii nu ajungea la gradulu conscien-
tiei natiunea, care s'a manifestatu in 1848., nici
nu mergea pe calea acea drepta, pe care an mersu.
LXXXVI. Nu pucinu patiml libertatea bese-
ricei in tempulu mai noun prin introducerea bra-
neloru rosie intre protopopii uniti din Transilva-
ni'a, unu lucru de pucina insemnetate la parere,
dar' intro adeveru unu medi-locu de a introdu-

www.dacoromanica.ro
 137

cere sierbilismulu in cleru , ca dupa introducerea

acestei datene proto-popii nu mai catch in urm'a
proto-popiloru din vechime , cb, se apere liberta-
tea e drepturile besericei: ci au inceputu a hmblare
pe la toti, despre can credea, ca au influentia
la episcopu, pentru-ch se capete brh,nu rosiu, ce
nu consunh nici-decumu cu starea cea mesera a
popiloru e proto-popiloru romanesci.
LXXXVII. Ce se tiene de ne-uniti, episco-
pulu Moga n'a recunoscutu pe metropolitulu ser-
bescu, in poterea decretului 111.triei Teresiei, prin
care metropolitului serbescu nu i se erta nici-o
influentia in beseric'a romanesca din Transilvani'a.
LXXXVIII. Monasteriele cele multe, ce era,
mai nainte in Transilvani'a, au incetatu si la uniti
afara de cea din Blasiu e unele pucine nein-
semnate de pe sate , si bene au facutu, ca au
incetatu, ca in tempulu de asta-di monasteriele
nu aunt medi-loce spre cultura, cl numai spre a
latIre intunerecu e superstitiuni in poporu: asih
chtu nu pote se ascepte clerulu e natiunea in diu'a
de asta-di nici o lumina fericitoria dela episcoiii
acei-a, can mai facu si asta-di calugari e archi-
mandrigi.

LXXXIX. Ce se tiene de romanii din tienu- Romanii din

tulu Crisiului, lips'a desvoltarei intieleptuali e a cur=liu.
spiretului natiunale 6 caus'a, pentru care romanii
de aici necumu mai nainte, dar' nici in tempurile
recenti nu fecera mai nici unu pasu in caus'a
politica-natiunale. De altmente dupa constitu-
tiunea unguresca sl nobilii romani de aici avea

www.dacoromanica.ro
138

drepturi de statu, se intielege, ca politice unguri,

in care caretate se unguriit. Tieranii era. trap-
tati , ca sl in Transilvani'a, scosi dela tote drep-
turile tierei , supusi arbitriului domniloru. Prin
uniunea cu beseric'a Romei favoriti de guberniu,
deca sl nu ajunsera la acelu gradu de desvoltare
de spiretu natiunale, cit transilvanii; totusi prin
staruintiele celoru doi episcopi Darabontu e Vul-
canu (amendoi transilvani) incepusera si romanii
de aici a facere pasi mai rapedi intru cultivarea
natiunale. Asia se intemeia de imperatla prin
staruintiele lui Darabontu la Urbea-mare semi-
nan'ulu celu micu pentru tenerii romani de in-
vetiatura cu cugetu , ca totu acl se se prepare
tenerimea (clerulu teneru) 61 pentru preotia. Dar'
spre mare nefericire se asiedia dupa acea-a cle-
rulu teneru alu romaniloru uniti intr'unu locu cu
a!tr unguriloru catolici. Prin acest-a nu numai se
dede ocasiune, cit fiitorii preoti romani acumu de
teneri se suga tota sistem'a cea absolutistica a
catuliciloru, neglegendu cu totulu invetiarea dre-
pturiloru e dateneloru besericei sele resaritene:
el dorere se mai dede ocasiune spre a se ungu-
rire acumu de teneri chiaru sl preotii romani,
cari au fostu pene acumu razemulu natiunalitatei
romane , dupa ce nobilii natiunei era unguriti nu
numai politice, dar' si in fapta. Acestu periclu
mare atatu pentru beseric'a romana-resaritena,
catu si pentru natiune provenitoriu din acesta
pre-strinsa legatura e alipire a clerului teneru
romanu cu clerulu teneru alu unguriloru catolivi
'1u precepea pre-bene episcopulu Vulcanu ; dreptu-

www.dacoromanica.ro
 139

acea-a in anii cei din urma ai pastorirei sele a

dose 'si dechiara tarea vointia de a separare pe
seminaristii romani de cei catolici , e casele de
langa resiedenti'a episcopesca, se vorbia , ca aru
fl destinate pentru seminariulu clerului teneru ro-
manu. Dar' acestu propusu fericitoriu de bese-
rica e natiune prin mortea betranului Vulcanu
remase ne-efeptuatu pen' asta-di, si sl asta-di
anca invetia In Urbea-mare clericii romani de be-
seric'a resaritena intr'unu locu cu ungurii catolici
constitutiunile besericesci ale catoliciloru unguri,
in locu de ale romaniloru, in limb'a latina, in
locu de cea romana. Fiitorii preoti romani acumu
de teneri imbeu spiretu ungurescu suptu profe-
s)ri e cu colegi unguri in locu de spiretu e
vietia natiunale.
Xe. Episcopulu Vulcanu (contemporanulu
episcopului Bobu) fete multe bune pentru roma-
nii din Ungari'a. Elu intemeia gimnasiulu roma-
nescu dela Beiusiu singur'a scola natiunale a
romaniloru din Ungari'a dotandu-o cu o mora
de unu venitu anuale de vro 800 fl., care inse
nici pene asta-di n'a apucatu in posiesiunea
gimnasiului. Cumpera o gradina pentru semina-
riulu micu din proprii bani, care apoi folosindu-o
casual, da arenda seminariului. Intemeia prepa-
randia pentru invetiatori satesci cu salariu. Me-
ritulu lui Vulcanu este mare in respeptulu intie-
leptuale: toti barbatii cei invetiati ai transilvani-
loru persecutati de episcopulu Bobu, toti tenerii
transilvani afla adapostu in episcopulu Vulcanu
la Urbea-mare. Cu destintiune invetiatulu Geor-

www.dacoromanica.ro
140

giu de Sinca, dupa cumu spune ensusi Vulcanu

intr'o scrisoria a sea catra unu romanu, merse
dupa daten'a sea pe giosu cu desagii in spate,
in cari port cronic'a sea cea faimosa, la episco-
pulu Vulcanu; candu intra in curte i else: ,, Sa-
moile! (era cunoscuti din copilaria) se me pri-
mesci in curte-ti, nu pe nemica, ci voiu se-ti
facu e copla din cronic'a mea, pentru-ca me vei
tiene." Episcopulu Samuele Vulcanu '1u premi
bucurosu, e petrech Sincai lungu tempu la den-
sulupen' ce-i decopia o mare parte a cronicei,
dar' se depart{ apoi sl de aicia. Vulcanu aduna
multe manuscripte de ale invetiatiloru romaniloru,
si nu crutia banii pentru densele.
XCI. Constitutiunea besericesca resaritena,
datenele besericei resaritene la romanii uniti din
Ungari'a prin uniunea cu beseric'a Romei mai
ca se dedera uitarei. Sinode nu se tienura. Epi-
scopii nu se alesera dupa constitutiunea besericei
el se denumira. BA, nici popii e proto-popii nu
se alegu si de mireni, ci se denumescu de mai-
marii besericei. Reutati, ce stau pen' asta-di,
dorere I ca si unii din cei mai natiunalisti popi
ai diecesei Urbei-mari apera pen' asta-di aceste in-
stitutiuni absolutistice , contrarie constitutiunei
celei primitive a besericei resaritene prantisate
pen' in diu'a de asta-di in mai multe parti ale
besericei romanesci, care constitutiune a remasu
neatensa prin paptulu uniunei. Tote aceste efluen-
tie ale besericei unguresci-catolice se nutrescu in
dieces'a Ungariei 81 prin acea impregiurare, ca
clerulu romanu iea salariu din fondulu eclesia-

www.dacoromanica.ro
 141

sticu alu catolicilocu. Celu mai securu medi-locu

de a rumpere clerulu de catra poporu.
%CIL In Urbea-mare libertatea besericei ro-
manesci n'are nici unu patronu pen' in a. 1848;
ca nu se scie se se La tienutu sinode pentru nego-
tiele besericesci e se fia cugetatu tine -vb. a se
subtragere de suptu beseric'a unguresca e a se
unire suptu metropoll'a romaniloru, eh se aiba
grige de indreptarea e inaintarea besericei roma-
nesci cu poteri unite prin sinode legali, compuse
cumu se cade din cleru e din poporu (ex clero et
populo).
XCIII. Romanii din Banatu, se nu etit atfitu Romanii din
Banat%
de espusi incurgeriloru esterne, in seclele trecute
neincomoditati de elemente straine in medi-loculu
. seu, potea mai usioru se-si sustiena mai intrega
autonomi'a provinciei e individuaretatei loru na-
tiunali, de chtu fratii loru transilvani e ungu-
reni. E intr'adeveru, ca romanii din Banatu 'si
al sciura pastra, independenti'a loru provinciale
asecurata prin traptatele primitive incheiate cu
ungtuii 1) si suptu regii unguresci e domnl'a tur-
ciloru, e in parte a princepiloru transilvani. Dar'
privilegiele garantitorie de independenti'a lore

') Vedi c. I. pag. 11. in acdsta istoria.

2) In poterea privilegiului romanilorn din Banatn capetatu
dela regele Ladislau la a. 1457. in care privilegin se in-
tarescu tote prerogativele , libertatile e drepturile Lora
date de regii de mai nainte , comitele romaniloru din
Banatu avea jurediptinne peste distriptele: Lngosiu, Se-
besiu, Mehadia, Halmasiu, Crasiova, Berzava, Comiatu,
Iliada. In acestu privilegin (in multe conforrne privile-

www.dacoromanica.ro
142

natiunale, castigate prin bravurele e faptele eroice

probate asupr'a turciloru, suatienute pen' In
capetulu seclului XVII., e inceputulu secl. XVIII.,
se invechira din caus'a intunerecului celui grosu,
ce-lu produsera resbelele cele neincetate e ape -
aarea cea lunga a turciloru, suptu can gemura,
precumu 81 din caus'a debilitatei romaniloru.
Asia banatianii,scapandu de turci in secl. XVIII.,
nefolosindu-si , bit uitandu-si de privilegiele e
libertatile loru in contrastu cu aceste privile-
giului andreanu alu sasiloru) intre altele se dice : E ch
nobilii romani judecatori e toti ceialalti romani, cn unite
intre sine poteri cu atiltu mai bene se pota continuare
intre sene disele sierbitie ale nostre e ale regatului no-
stru intru aperarea vadurilorn Dunarei amu decretatu :
a nu donare nemenui de aci inainte sate e ereditati in
disele optu distripte, de chtu numai celorn, cari pentru
credentiosele loru sierbitie se voru recunosce de bene-
meritati prin disii romani, e aceste optu distripte nici-o-
data nu is vomu despartire dela o-lalta nici donare ver
cui-vh ver-unulu dinteensele" etc. Prin aceste vorbe ale
privilegiului se garantesce sustienerea intregitatei Bana.
tulni pentrn romani. Mai incolo se dice in acestu pri-
vilegin: pe langa acea-a ne-amn invoitu, ch pe romani
nobili e deregutori se nu-i judece altuln nime, de chtu
pe unu tempo alesulu loru comite; a deca ei nu voru fl
multiamiti cu judecat'a lui, se pota a se cutedie a ape-
lare procesele lore la jndele curiei nostre , si de acolo
la presenti'a personale a raaiestatei nostre regesci."
Acestu privill giu a intaritu si de principele Transilva-
niei Gabriele Bathory la 3. aprile a. 1609.
Aceste privilegie s'au fostn perdutn intr'unu podu
alu unei beserici , cumu se spune; acumu s'au aflatu,
si in parte s'au si datu la lumina. Vedi Fora Gazetei
Nru. 21. 1851.

www.dacoromanica.ro
 143

gie eapetara ospeti pe pamentulu de ereditate

alu romaniloru, coloni serbesci e nerntiesci.
XCIV. In seclulu trecutu , candu relegiunea
erh criteriu politicu, mai alesu cea catolica la
guberniulu austriacu, banatianii remasera con-
stanti e credentiosi relegiunei loru strabune, ce
o pastrara suptu barbari. Ne-capetandu episcopi
natiunali, cu incetarea metropollei romane din
Transilvani'a din caus'a facutei uniuni: banatia-
nii cadura suptu jurediptiunea besericesca a vene-
ticiloru serbi corelegiunariloru sei: romanii
aceptara atunci acdsta jurediptiune tacitamente,
constrinsi de impregiurari amenintiatorie relegiu-
nei sele: una beserica, eh sl unu poporu, asu-
prita cerea scaparea acolo, unde o afla, sl la
straini: se supusera atunci serbiloru de buna voia
pentru pastrarea credentiei: buna ora cumu cerea,
totu pe aceste tempuri, sl romanii din Brasiovu
(pen' nu capetasera romanii neuniti din Transil-
vani'a episcopi) aperare e supunere la episcopii
din Romanl'a , ce inse nu le concese guberniulu.
Jurediptiunea serbesca- besericesca peste pucinu
se faca nesuferita romaniloru : romanii satui de
preoti straini, a caroru limba nu o intielegea,
cari nu nutnai nu era in stare a luminare pe ro-
mani, el din contra intr'adensu lucra intr'acolo,
ch se propage intunerecu intre romani spre a-si
potere mai cu inlesnire asecurh supremati'a si pe
venitoriu, romanii din Banatu asupr'a acestui
despotismu besericescu alu serbiloru urgisitu dela
inceputu, acumu far inceputulu seclului presente
se relupta cu tote energl'a. P. Major in istori'a

www.dacoromanica.ro
144

sea (a. 1812) in mai multe locuri plange amaru

sortea banatianiloru asupriti de ierarchl'a serbesca.
Prin aceste lupte cu serbii se desvoltft in cat-v ,

spiretulu natiunale-romanu. Dar' de serbi totu

n'au scapatu.
In respeptulu intieleptuale banatianii fecera
pasi tempuriu, in cfttu P. Maior la a. 1812. 'si
facea sperantie, ca banatianii cu tempu se voru
numerft intre romanii cei mai cultivati. Dar'
suprematl'a serbesca avh medi-loce destule de a
impedecare desvoltarea intieleptuale. Banatianii
asupriti de serbi besericesce, aretara in tempurile
mai recenti o plecare pre-mare spre ungurismu.

www.dacoromanica.ro
 CAPU VII.
-at-

Stara tieraniloru roman' din Daci'a superiore pen' Is a. 1848.

Pr IvIlepielo voru wide, dar' poporulu centime elem.

311frabeaul.

XCV. Tentru meserii romani din comitate,

cei mai numerosi, cei cu intielegentia mai multa,
dar' cei mai asupriti , fara proprietate iobagi,
fara nici-unu dreptu ; dar' incarcati cu tote greu-
tatile cele neportaveri , cari da darea singuri, fa-
cea drumurile tierei, e apoi ei cla si vam'a, ba ei
dedea .nu numai cele necesarie pentru militia, cl
chiaru al militi'a, pentru acesti romani asupriti
nu porta nime nici-o grige: episcopii era ocupati
cu caus'a cu sasii: sortea iobagiloru romani ce-
loru uitati de ai sei era lasata arbitriului domni-
loru unguresci.
Intrebatiunea urbariale inainte de 1848. era
cea mai momentosa intrebatiune sociale in Unga-
ri'a e Transilvani'a, care atingea mai de-a-prope
de catu ver-care alta intrebatiune tote interesele
rornaniloru , si care pene asta-di anca-si are in-
teresulu seu prapticu.
lot. Rom. 1. I. edit. 2. de A. Pawn. 10

www.dacoromanica.ro
 146

Evolutiunea istorica, a iobagiei o petrecuramu

in capulu II. alu acestei istorie. Ac9 vomu se ne
cuprendemu numai cu istori'a relatiuniloru intre
proprietari e tierani, si cu evolutiunea intrebatiu-
nei urbariali. Pentru nepsu tote ce s'aru fi
tienutu de altmente de periodele precedenti le
trecemu ad.
Aristocratl*a XCVI. Nu este nici-o tiers,, in care se se fit,
sustienutu cast'a aristocratica a,tfttu de isolata de
Per4te"""e
supuse.
catra celalaltu poporu, c6 in Ungarra e Trans&
vani'a atatu in legelatiune , cku si in vieti'a
civile. Nicairi atkta alipire de dreptulu istoricu
e da,tenele evului mediu , cit la acesti aristocrati.
E intr'adeveru, deca consideramu relatiunile isto-
rice ale acestoru aristocrati atittu in trecutu,
cittu si in presente, nu 6 de miratu acest-a. De-
dati fiindu dela venirea loru din Asi'a e cuceri-
rea tierei a tral din sudorea poporatiuniloru sub-
jugate; ambitiosi pe o istoria plena de fapte me-
moraveri esecutate totdeaun'a impreuna cu popo-
rele supuse dar' suptu numele loru ; vedendu-
se singuri e pucini la numeru in acesta parte a
lumei , incungiurati de eleruente straine: totu
venitoriulu seu si-lu vedea intr'o apesare cAtu mai
profunda a vecbiloru locuitori ai pamentului cu-
ceritu , si ac4st-a cu atku mai vertosu, cu cittu
in Ungari'a e Transilvani'a cast'a aristocratica
cu pucina esceptiune form's o natiune intrega,
nu cit intr'alte tieri, unde cast'a aristocratica eta
in Iegaturi de sange, relegiune , clatene etc. cu
celalaltu poporu. Cu distintiune in Transilvani'a
fiindu sl mai pucini Ia numeru facia cu numero-

www.dacoromanica.ro
 147

setatea romaniloru 'si vedea scaparea ungurii

singuru e numai in cea mai strinsa alipire de tote
drepturile e datenele istorice-aristocratic6 ale evu-
lui mediu; prin urmare in cea mai adunca ape-
Bare a romaniloru ; si spre acest-a in cea mai
strinsa legatura cu secuii e sasii asupr'a roma-
niloru , pe cari-i consider de inemici comuni.
Actste-a era e aunt pen' asta-di lineamen-
tele politicei , dela care 'si vedea aternata esten-
ti'a sea aristocratii unguri. Cu mai multa con-
secentia n'a potutu nici o aristocratla se-si urmeze
o p9litica precumu si-o urmara aristocratii un-
guresci ac4sta politica detestanda de asuprirea
romaniloru.
XCVII. Constitutiunea aristocratiei unguresci cons:anew
- adeca a tierei atatu politica catu si civile
erg, feudale per eminentiam, dela care nici in diet'a
fedale.

din 1847. nici-unu firu de peru nu vrea a se aba-

tere ungurii. Intorcerea loru in 1848. a fostu
o necesitate a impregiurariloru. De altmente, pre-
cumu vomu vede mai tardlu, afara de eliberarea
iobagiloru in parte, suprematl'a aristocratica-un-
guresca era asecurata sl dupa 1848. Institu-
tiunea feudale, cea mai placuta aristocratiloru, cea
mai proventuosa pentru densii, cea mai garanti-
toria de estenti'a loru, temeiulu a tota constitu-
tiunea unguresca : de alta parte pentru romani
cea mai triste, cea mai apesatoria, si caus'a prin-
cipale a tote relele politice , civili e morali , in
cari jacea era iobagi' a. Nici-o aristocratla pre
pamentu n'a asupritu pe tierani intru atata me-
aura, nici si-a sustienutu e maritu ver-un'a drep-
10 *

www.dacoromanica.ro
 148

turile asupr'a tieraniloru cu athta cerbicia te-

nace pen' in tempulu celu mai recente, ch aristo-
crati'a unguresca. Si in diu'a de astadi firma ar
restitul iobagi'a, de i-ar' sth in potere.
Dreptulu Noi inseinnaramu intr'altu locu (cap. II.) , ea
h," in inceputu sortea tieraniloru erh mai de suferitu :
11"°"Ile tieranulu avea dreptu de proprietate si dreptu de
r. lucepulth
migratiune libera; dar' dupa legile unguresci mai
tardie tieranii precumu se desbracara de tote drep-
turile politice asih in urma se despoiara de tote
drepturile civili si de dreptulu de proprietate.
Dreptulu de proprietate deveni dreptu eschisivu
alu aristocratiloru. Cum-ca tieranii, si dupa in-
troducerea iobaglei, afara de pamentulu colonicale,
pentru care facea sierbitie domniloru, avea si pro-
prietatea loru imobile: ensesi legile unguresci nu
lasa nici-unu locu indoelei. Acestu dreptu alu
tieraniloru '1u areta in mai multe locuri decretele
regiloru, totdeodata 81 acea-a, cumu se adopera
domnii a-i despoiare pe tierani de tota proprie-
tatea. S. Stefanu 1) dice : amu decretatu, ch fia-
care se despuna liberu despre lucrurile sele", mai
incolo dice: vremu, eh precumu celorlalti leamu
datu facultate de a domnire peste lucrurile Bele:
acest-a se se intielega si despre lucrurile sierbi-
loru e militiloru , si nemene se nu le rapesca ce-
vh." Andreiu II. 2) dice: ca nu va face nici-o
colepta in prediurile sierbientiloru 3), si dr' d4ca

') D. L. II. c. V. et VI.

2) D. a. III. IV. XIII. XIV. XXII. anno 1222.
") Diferenti'a intre mobile e liberu s'a potutu vedere in cap. II.

www.dacoromanica.ro
 149

vh murl sierbientele fara fliu , a patr'a parte din

posiesiune se-o capete fiia-sea: de residuu se des-
puna, cumu i vet place, si deca prevenindu-lu mor-
tea n'ar' pote desponere, se treca la cei mai de a
prope ai sei, si deca nu via, aye nici o generatiune,
la regele." Din acestu decretu 6 pre-chiaru, en-
mu avea tieranii al facultate libera de despusetiune
testamentaria asupr'a proprietatei imobili, si cumu
in casulu, candu tieranulu n'avea nici-unu urma-
toriu, trecea la fiscu, er' nu la domnulu pamen-
tescu , precumu a'a facutu mai tardlu. Totu in
decretulu regelui Andreiu II. se dice : eh porcii
regali se nu se pasta in selbele sou pratele sierbien-
tiloru", va, se (tea tieranii 'si avea selbele e pra-
tele loru, mai incolo totu acestu rege dice : no-
bilele , care va strict, seu despoil, pe tieranu , se
se despoie de demnitatea sea inainte a tota tier'a,
dandu inderetru, ce a luatu", de unde se vede
plecarea cea mare a domniloru de a despoiare pe
tierani. Regele Colomanu 1) dice: colonii mai ve-
chi scosi din ereditate: se se intorca la pamentulu
seu, etc. etc. Bh chiaru sl decretulu verbiiczyanu,
carte de lege esita in urm'a decretului lui Uladis-
lau, candu se fecera tieranii astrinsi de glia (gle-

alu acestei istorie : ael insemnamu, ca in decretele re-

giloru servi, milites, servientes, mai tardlu coloni, ioba-
gyones, rustici stint sinonime.
0 D. 1. I. c. XIX. De terris ocupatis colonorum ejecto-
rum. Veteres coloni ejecti , terram non habentes alibi,
ad seam revertantur: si lumen terra eorum data cat mo-
nasteriis vel ecclesiis et ipsi aliam habent , hoc inviola-
biliter ita permaneat.

www.dacoromanica.ro
150

bae adscripti), mecar-ca dice I): tieranulu afara

de mercedea lucrului seu, n'are nici unu dreptu in
pamentulu domnului seu: vorbesce totusi in mai
multe locuri despre bunurile imobili ale tieraniloru,
asia (III. 26. 5.) se educe casulu , candu iobagii
e familiarii nenobili ai nobilelui, c si nobilele, se
condamna la perderea capului e a tote bunurile
sele, adeca mobili e imobili 2), si erasi (26. 11.1:
condamnatu fiindu iobagiulu la perderea, capului
e totoru bunuriloru sele mobili e imobili: doue
parti ale acestoru bunuri se treca In domnulu pa-
mentescu, ca judecatoriu, e a trei'a parte la apto-
riulu." Totu decretulu verbOczyanu (III. 26. 15.):
,de ar' fugl iobagiulu : in casu ch acest-a uni-
verse lucrurile si verse bunuri adeca mobili e
imobili ale acelui-asi aflatorie e zacutorie in teri-
toriulu domnului : acest-a liberu le vi} pote ocu-
pare pentru sene", si erasi (26. 16.) : ereditatile
e bunurile imobili ale ensusi tieranului debe esti-
mate e a trei'a parte a estimatiunei aeelor-asi ere-
ditati debe asemnata aptoriului. Titlulu 28. vor-
besce ce este de a se facere cu iobagiulu con-
damnatu, candu acest-a n'ar. aye nici lucruri mo-
bili, nici ereditati, eh se pota facere destulu. Titlulu
29. suna despre impartIrea bunuriloru mobili e
imobili ale tieraniloru, si dice: de vh nasce tie-
ranulu fiiu si va aye si feta ne-maritata: atunci

') Rustieus praeter laboris mercedem, in terris domini sui,

quantum ad peipetuitatem nihil juris habet."
') . . et bonorum suorum quormnlihet mobilium scilicet

et immobilium ad portionem ipsorum eedentimn.

www.dacoromanica.ro
 151

amendoui sucedu cu dreptu ecare in bunurile at&tu

mobili catu si imobili, si erasi: deca tatalu, mu-
rindu-i muierea dInthiu, vb 1ub alt'a: atunci fiiulu
nascutu din muierea cea d'authiu, de cum-vh s'a
impartItu cu tata-seu din tote bunurile mobili e
imobili, vb aye voia libera de a despunere dupa pla-
cere, ne avendu nici muierea a dou'a a tata-seu,
nici fratii sei din acesta a dou'a muiere , a pre-
tendere pentru sene portiune din portiunea fiiu-
lui." Tote aceste-a areta dreptulu tieraniloru de
ds'sy onere peste proprietatea imobile. Titlulu 30.
da dreptu tieranului a testare despre medietatea
bunuriloru sele imobili castigate: cea-alalta medic-
tate, ne-avendu tieranulu erede, trece la domnu.
De a muritu fara testamentu (intestatu) e fara erede
legitimu , trece totu bunulu mobile e imobile la
domnu." Totu in acestu titlu dice Verboczy, ca
precumu sortea tieraniloru, asih si daten'a juri-
dica este multefaria, care dupa vechiulu usu alu
locuriloru este de a se obserbare." Er ce dice
Verboczy totu in acestu titlu , nu sta nici intr'o
contradicere cu cele mai de susu; ca-ci Verboczy,
precumu a disu, asih a si intielesu, adeca: tiera-
nulu in pamenturile domnu-seu, er' nu in pamen-
turile sele proprie, n'are nirnicu afara de merce-
dea lucrului seu. Cu tote aceste-a domnii si mai
nainte rapih proprietatea tieranului, er mai alesu
dupa rescol'a lui Doz,a si decretulu lui Uladis-
lau, si decretulu lui Verboczy s'a tienutu strinsu
de acea-a, ca tieranulu n'are nimicu afara de mem-
redea lucrului , si cum-ca proprietatea a totu pa-
mentulu se cuvene e se iiene de domnulu pamen-

www.dacoromanica.ro
152

tescu i). Asia pe langa dreptulu domniloru de

judecata e esecutare in causele urbariali '1u des-
poiara pe tieranu in decursulu tempului de tota
proprietatea imobile 2).
XCVIII. De altmente ni i dreptulu de pro-
prietate alu aristocratiloru nu era perfeptu ; ave-
tecetatea itnpedeca pe aristocrati intru liber'a fo-
losire a proprietatei: parentele (aristocratu) nu po-
tea testare despre proprietatea nobilitare , ca-ci
era si proprietatea urmatoriloru sei , alu caroru
dreptu se vetema: ereditatea era defipta e asecu-
rata pentru totdeaun'a: acestu pamentu celu-multu
se potea numai ingreuiare cu detorii opemno-
rare, dar' vinde de totu nici-de-cumu nu se po-
tea ; de ad incurcaturele cele multe posiesiunarie
e procesele de cente de ani, ce le producea ave-
tecetatea; acesta staveretate a posiesiunei taia tota
securanti'a ipotecaria, fiind-ca nobilii dupa acdsta
sistema intr'adeveru era numai usufruptuari , dr'
nu proprietari.
Asia nu numai prin eschisivele privilegie po-
litice de legelatiunea e admenestratiunea tierei

') Totius terrae proprietas ad dominum terrestrem spectat

et pertinet.
2) Mai conferesce despre bunurile imobili ale tieranilorn si
aprobatele constitutiuni V. E. XXII. e deer. XVII. alit
liti Ferdinandu I. art. 29. Deca tieranulu, care se stra-
mute alure, vb fi avendu vie, pamenturi a prate proprie,
ce an se tienu de cas'a an ereditatea, in care locuia , ci
cunt eredi'arie an estirpatitie: atari vie , pamcnturi att
prate acel-asi colonn le pote posiedere e folosire liberu,
earl inse domnulu le pote redeme dupo daten'a obscr-
beta de de multu e dupa legca tierei."

www.dacoromanica.ro
 153

era destinsi cu totulu ungurii de catra romani,

ma sl prin aceste institutiuni e privilegie civili :
proprietatea numai intre nobili potea cerculare, si
intre ei anca numai dupa principiulu avetecitatei.
Acestu principiu de staveretate, de conserbatismu
in relatiunile civili posiesiunarie se areta in tote
celelalte negotie politice e civili : acestu separa-
tismu alu nobililoru nu era numai in solidu alu
totoru nobililoru facia cu totaretatea tieraniloru ;
ci sl intre ei ensisi nobilii erh, cea mai perfepta
autonomia, si acest-a nu numai in ditu pentru
comitatele cele-ce potea cate-o-data nimicire sl
conchisele dietali: dar' sl ensesi individele nobili
avea drepturi e privilegie individuali nemarginite.
Aristocratismulu, feudalismulu la unguri era
in vigore pen' in consecentiele sele cele mai extre-
me : nici unei natiuni nu se cuvene carapterulu
de natiune istorica e aristocratica cu atitta drep-
tate, ca unguriloru. Unu nobile era unu adeve-
ratu regulu in castelulu seu cu deplena potere
regale nu numai peste pamentulu, dar' sl peste
person'a iobagiloru sierbiloru sei. Nobilele era,
domnulu, judecatoriulu, portatoriulu de grige etc.
alu tieranului dela nascere pen' la morte. Litre
tieranu e statu nu era nici-o relatiune. Tieranulu
era supusulu nobilelui intru tote fara nici-unu
dreptu de statu e de persona : si nobilii era stc-
?'usii statului.
XCIX. Nobilii, in decursulu- tempurilorti parte aeon. e
prin ageretatea sea, parte prin debilitatea, regi- "7;07
loru sei dependenti dela alegerea nobililoru, 'si
sciura asccurare drepturi , privilegie e libertati

www.dacoromanica.ro
 154

mari asupr'a regiloru, de aceste-a se tienea si se

tienura pen' asta-di mortIsi, precumu de tote dm
drepturi istorice-aristocratice. Prin marginirea
poterei regelui, crescerea poterei nobililoru cre-
scea apesarea tieranului, care era espusu arbitritt-
lui imediatu e absolutu alu nobilelui. Nobilii ocu-
pati cu maestri'a de resbelu, cu negotiele statu-
lui, cu vieti'a de cetati, nu potea se se cuprenda
cu proprietatea: acest-a era lasata in spatele tie-
ranului, si ingrigirei deregutoriloru seu arendato-
riloru. Precumu proventulu a tota tier'a: asia cu
destintiune alu nobililoru curgea numai din pa-
mentu, care cerea poteri e capitale, ce nu era, si
ce de abia aeoperia spesele loru: asia nobilele era
constrinsu a astringe pe tieranu totu la mai mari
prestatiuni. Legi, can se defiga detorintiele tie-
ranului eatra proprietariu, nu era, ca-ci legelato-
rii aristocrati n'avea nici-unu interesu a aducere
atari legi. Pucine, ce era, era facute de aristo-
crats, se intielege in interesulu seu. Legea era
arbitriulu aristocratului e deregutoriloru sei de
curte : arbitriulu e daten'a cea vechia buna 1) era
codicele celu a totu cuprendetoriu din vechi-
me si pene in 1848. Totu pamentulu tierei se
considers de proprietate eschisiva a nobililoru cu-
ceritori: tieranii clase de omeni prasita pentru ari-
stocrati. Tieranului se da spre folosintia atatu
pamentu , catu cugeta nobilele , ca a necesariu
pentru interesulu seu, ca se nu pera tieranultt
spre a-i pote lucrare si pe venitoriu. Dela Lu-

') a' regi ,jai szokaa.

www.dacoromanica.ro
 155

dovicu I. incoce dupa conchisulu dietei dela Turda

(a. 1341.) aristocratii 'Si fe-era si' dreptu de vietia
e 'none asupr'a sierbiloru Bei , care dreptu apoi
se intarl si prin aprobate e alte legi. Tieranii
romani la inceputu ne-dedati cu o atare stare ne-
suferita, precumu veduramu in decursulu acestei
istorie, aducundu-si a mente, ca o-data ei erh
domnii e ereditarii pamentului e ai tierei , fecera
dese revolutiuni asupr'a veneticiloru e tiraniloru:
tote fura fara resultatu e dedera numai ocasiune
e pretestu domniloru spre totu mai amar'a ape-
Bare a romaniloru. Tote incercarile unoru regi
unguresci de a usiurare sortea tieraniloru prin li-
ber'a migratiune, prin defigerea sierbitieloru etc.
remasera fara nici-unu efeptu din caus'a a tot-
potentiei aristocratiloru , cari facea legile, e dela
can dependea nu numai tieranii, dar' si regii. De
abia Mathia infrena in cat-vit barbari'a unguriloru:
si acumu suptu urmatorii regi cei Iasi arbi-
triulu domniloru e apesarea tieraniloru erh in cul-
mea sea. Rescol'a lui Dona puse cununa tiraniei
aristocratiloru pe venitoriu ; de acl inainte in tote
legile pen' in 1848. Be totu repetih legea verboczya-
na : rustirus praeter mereedenz laboris sui nihil habet.
C. Intacea-a venindu Ungari'a suptu pote- NObiliiie tie:
statea Austriei, numai de catu suptu FerdinanduI. ranii
gari'a sulau
in diefa dela a. 1538. se determine, liber'a migra- Austre.k.
tigne rapita la a. 1514. Dar' domnii calch acesta
lege si acumu. Deci ht propunerea imperatului
Ferdinandu I. la a. 1547. erasi se decreta liber'a
migratiune. Este interesante cumu motiveza I)
') in deer. X. art. 26. a. 1547.

www.dacoromanica.ro
156

aristocratii acdsta lege dicundu: flind-ca prin

esemple varie 81 mai vechi si mai noue s'a are-
tatu a dese on invederatu menl'a cea resbuna-
toria a pre-marelui e pre-bunului dumnedieu
pentru oresi-care pecatu mare alu poporului I),
si flind-ca nici-unu lucru n'a adusu atata stri-
catiune de vro eftti-va. ani Ungariei celei o-data
infloritorie, ca, apesarea tieraniloru, a caroru
strigare s'a redicatu susu inaintea faciei lui
dumne-dieu. Deci spre a intorcere menl'a pre -
inaltului facutoriu a tote lucrurile, e spre a im-
blandIre o-data bunetatea, pietatea e clementi'a
acelui-asi asupr'a acestei tieri amarite: ss-le e
oo-le incheia, ca se se restituesca meseriloru
tierani libertatea de migratiune. E de insem-
natu, ca ungurii sl in decretulu lui Uladislau
thou si recunoscu ; ca rescol'a tieraniloru suptu
Dozsa n'a, fostu alta, de cittu o bataia a lui dumne-
dieu pentru pecatele aele. Dieu! dreptu au avutu:
si rescol'a lui Dozsa si tote celelalte resole de
mai nainte si de dupu acea-a ale tieraniloru
asupr'a domniloru precumu rescol'a dela 1437
apoi mai de curendu rescol'a lui Horia e cea
dela 1846. din Galici'a si altele tote au fostu
batai'a e flagelulu lui dumne-dieu tramisu asupr'a
domniloru pentru nedreptatile e tiraniele cele neo-
menesci e nedumne-dieesci, ce facea asupr'a tie -
raniloru; dar' thica cunoscea ei acest-a: pentru-ce
nu invetie, din atftte esemple e batai divine ur-
') Nomine pope& intellige (dice VerbOczy H. 4.) solum-
modo dom'nos praclatos, barones et alios magnates, at-
que quoslibet nobiles. sed non ignobiles.

www.dacoromanica.ro
 157

mate strigariloru meseriloru omeni, cari strigari au

petrunsu la ceriuri cumu dicu domnii in susu-
citatulu deeretu / si pentru-ce nu invetia nici
asta-di, de-si totu frementa capulu, in ce tipu
aru pote: se aduca iobagl'a erasi indereru?! Nu,
ei nu invetiara din tote aceste-a nimicu: bit
chiaru la a. 1514, candu mai itntitiu cunoscura
domnii in lege publica, cum-ca dumne-dieu a
tramisu pentru pecatele loru seditiunea lui Dozsa,
in locu de a usiurare sortea tieraniloru , i fecera
sierbi perfepti: vh, se dica batendu-si jocu de me-
ni'a cea resbunatoria a lui dumne-dieu; dar' dum-
nedieu er' i bath cu intrarea turciloru , cu ca-
derea Ungariei etc. Eca la a. 1547. domnii era
'si aducu a mente in lege de menl'a a tot-poten-
telui , dar' si uitara pen' in a. urmatoriu, candu
legea de migratiune din anulu trecutu o stricara
prin deer. XI. art. 32. de a. 1548. In deer.
XIII. art. 8. din a. 1552. dra 'si aducu a mente
domnii de meni'a lui dumne-dieu, ca-ci asilt
incepe decretulu: cu. tote ca despre migratiune
multe au traptatu intre sene as -le e oo-le, e s'au
adoperatu, ca dandu libertatea de migratiune
tieraniloru sl pe pre-bunulu e pre-marele dumne-
dieu se-lu imblandesca, si voi'a maiestatei se-o
implinesca : dar' din caus'a espeditiunei belice
se amena determinarea pen' la conventulu pro-
,simu." In conventulu prosimu dela a. 1553. se
aceptit status quo. Er' la a. 1556. se fete de
cretu (deer. XVII. art. 27), care dice: se con-
cede liber'a migratiune pentru a intorce in
totu tipulu meni'a dumne-diesca, e a conciliare

www.dacoromanica.ro
 158

benemnitatea lui, e spre a implenire si voi'a

onaiestatei." Intr'acea-a tieranii totu se apesk
e anca dupa curnu ne spune decretulu I. dela
a. 156G. art. 26. atfttu de catra tiranii aristocrati,
ctttu si de catra soldatii imperatesci, dela cari,
dupa cumu spune decretulu, nu patimift tieranii
mai pucinu, de chtu dela turci. Cu tote a
ceste-a in Ungari'a, atatu guberniulu se adoperft
a usiurare sortea tieraniloru si de aci inainte:
cittu si domnii , dem si apesli pe tierani, celu
pucinu i rodea conscienti'a, si-si aducea a mente,
ca-i vii bate dumne-dieu.
In Transil- Cl. Cu totulu altmente sat lucrulu in Tran-
venra suptu
pricopii in, silvanca, unde pe tempurile aceste-a domnia prin-
depondenti cepii independenti.
Nici-o data nu fura traptati romanii cu atita
crudime, cb suptu acesti princepi natiunali-un-
guresci. Nici o lege determinatoria de sierbitiele
tieraniloru afara de legea cea firesca: ultra
posse nemo obligator. ac6st-a era, pedec'a naturale
a arbitriului aristocraticu nepoteveretatea fisica.
Despre romani , afara de articlii cei batjocoritori
in aprobate e compilate, se mai aflit numai legile
e procedur'a cea anumitu facuta pentru modulu
ref etitiunei iobagiloru: iobagii fugitivi adeca eh
vit'a ratecita a proprietariului legitimu in ce
tipu se se cerce e se se repeta. Tieranii des-
poiati de drepturi, de pamentu , supti, seraciti,
acoperiti de intunereculu nescientiei, in care-i
cufundft, acea stare triste, e oprirea legale de
a-si dare pruncii la scola se acomodara la tote
tiranlele aristocratice fara nici-unu prospeptu in

www.dacoromanica.ro
 159

venitoriu, necugetandu la alta, de chtu , se-si

pota tragere vieti'a de pe o dl pe alt'a. In urma
nu le mai remase alta mangaiare , de catu acea
resemnatiune desperata asia amu apucatu."
CII. Dupa ce veni si Transilvani'a suptu Suptu
Austria.
Austri'a la inceputu resbelele cu Turcii, rebe-
liunea rakoczyana irnpedecara pe gulierniulu de
curte a se ocupare cu regularea relatiuniloru intre
domni e tierani ; si deca nu se ocuph guberniulu:
dela dieta nu se potea asceptare nici-o usiurare,
ca-ci in dieta avea scaunu nurnai aristocratii cei
incarnati: tieranii nu era representati; er' guber-
niulu austriacu era interesatu din mai multe cause
momentose a usiurare, celu-pucinu a regulare
relatiunile tieraniloru, parte e mai alesu pentru
regularea darei, care o dedea numai tieranii, de
unde-i sl numesce legea unguresca in acei termeni
dorerosi: mi sera plebs contribuens (meser' a plebe con-
tribuente), tieranii avea de a portare singuri
tote greutatile tierei in pace e in resbelu, deci era
in interesulu guberniului a determine. acuratu
prestat iunile tieranului , e in catu se potea a-lu
emancipare, a rescire cantetatea pamentului tie-
ranescu , pe care avea a se aruncare darea 1);

1) Nobilii era liberi de dare. Verboczy dice: nobiles mi-

litare duntaxat pro regni defensione tenentur", dar' ace-
st-a era mintiuna dela caderea Ungariei incoce, pentru-
ca ciim de atunci (a. 1526) aristocratii A cavaleresculu
dreptu e onore de soldatu nascutu 'lu strapusera in spa-
tele meserului tieranu, care pen' atunci si chiaru si dupa
legea dela 1526. numai tempera necesitatis era detoriu
e indreptafitu a militaro, ca desdaunare, ca-ci totu tie-

www.dacoromanica.ro
 160

avea mai incolo guberniulu interesu a regulare

relatiunile tieraniloru si spre a castigare simpa-
tiele poporului e cu distintiune ale rotuaniloru in
con tr'a prepotentiei aristocratiloru.
Dreptu acea-a de candu vent Transilvani'a
euptu Austri'a nu lazs guberniulu o ocasiune se
treca far' a incercare introducerea unui urbariu.
Anca dela Leopoldu , dar' mai alesu dela Mari'a
Teresi'a incoce decrete de curte, traptatiuni intre
carte, guberniulu provinciale e jurediptiuni, con-
scriptiuni de pamentu, propusetiuni peste propu-
setiuni regesci la tote dietele pene in 1848. in-
clusive tote aceste -a, precumu vomu vale,
fara nici-unu resultatu. Ungurii se sciura opu-
nere cu tota cerbici'a incercariloru guberniului:
urbariu nu se fete: sortea tieraniloru remase totu
cea vechia triste.
Art. dela C111. La a. 1714. aristocratii fecera unu articlu
a. 1714.
dietale, care restrinse iobagi'a la 4. (rile pe sep-
temana pentru coloni, la 3. pentru incilini. Dar'

ranuln portit si celelalte greutati mai pucinu cavaleresci;

er' pentru sene 'si reserbara aristocratii pe langa privi-
legie e deregutoriele cele grass e impilatorie mai pu-
cinu onerosele lupte pe campulu de batalla alu congre-
gatiunilorn marcali, aid 'si aperb en tota furorea aristo-
cratica tote privilegiele in tempulu mai noun privile-
giulu asuprirei tieranulni e libertatea de dare, in aceste
adunari marcali se intemplit inainte de 1848. Cu ocasiu-
nea restauratiuniloru de deregutorii e alegerei de depu-
tati, forte dese batai crunte intre nobilii unguri: partit'a
aristocratica, care exit in majoritate, redid, cu ocasiunea
acestoru adunari flarnure, pe can erb scrisu: nem ada-
zunk adeca : nu damn dare.

www.dacoromanica.ro
 161

fiind-ca legea nu determinase, cu vite au cu

palm'a asih M. Teresi'a prin unu rescriptu
(a. 1747) determink, : c& nobilii se nu cutedie a-i
constringere pe tierani on vit'a In mai multu de
trei, cu palm'a la mai multu de patru dile. Dar'
ungurii nu luara in considerare acesta determi-
natiune de curte, el se tienura de vechi'a datena
intru constringerea e impilarea tieraniloru : acesti-a
incepura cu grosulu a parasire pe domni e a
etnigrare mai alesu din comitatulu Debuca e
$olnocu. In urmarea acestoru faradelegi nesufe-
rite ale aristocratiloru Mari'a Teresi'a ordenk
(a. 1763) cercetarea asupritoriloru e asupritiloru
prin direptoriulu fiscale , amenintik cu pedepsa
pe domni, ca nu vh mai suferire apesarea arbi-
traria a tieraniloru , promise revisiunea e repti-
fioatiunea urbariului , ordenk in totu comitatulu
e distriptulu defensore pentru tierani (defensor
subditorum).
CIV. Asuprirea tieraniloru totu nu vrea se Puntele re-
gulative.
incete. Neincetatele plangeri ale tieraniloru con-
strinsera pe Mari'a Teresi'a, dupa traptari inde-
lungate intre jurediptiuni , guberniulu provinciale
e de curte a emitere prin rescriptulu de curte de
12. novembre a, 1769. cunoscutele punte regula-
tive (bizonyos punctumok).
Ad insemnamu , ca precumu sus- memoratulu
decretu dela 1747: asik, 81 aceste punte, precumu
alte mai multe decrete de curte esIte in favorea
tieraniloru , era, date Para dieta. Acest-a adeve-
ratu, ca era, in contr'a constitutiunei tierei
adeca a aristocratiloru , in poterea carei-a tote
let. Rum. t. I. edit. 2. to A. Palm'. 11

www.dacoromanica.ro
162

aceste-a debea se se faca in dicta ; dais' impe-

ratii e guberniulu de curte, chica era se se faca
ce-va in favorea tieraniloru, debea se urmeze
chiaru in interesulu tierei pe ac4sta cale ne-con-
stitutiunale; pentru-ca prin diet'a cea impetritu
aristocratica, din care era scosu afara poporulu,
nu se potea facere nici-o lege drepta pentru tie-
rani. Pentru acea-a romaniloru nu numai de
acdsta vetemare a constitutiunei le parea benc,
ci le-aru fi placutu se restorne Austri'a din te-
meiu intrega acea constitutiune afurisita feudale,
precumu era se faca imp. Josefu II.
Prin aceste punte regulative se pusera patine
pedece prin lege unoru abusuri ale doniniloru:
aria intre altele se demands, domniloru a nu con-
stringere pe tierani in tempuri grele la vepturi
lungi , tieranii se nu se constringa a-si macinare
numai in morele domniloru, asia numitulu pens-
ticu se nu li se storca in bani, se demand, dom-
niloru a nu mai constringere pe tierani se erneze
vitele domniloru, si, precumu dice legea, preste
totu alte pretensiuni e impilari ilegali. Dude
de lucru: 3. cu vit'a, 4. cu palm'a pe septemana.
Dar' de aka parte acestu urbariu n'are rece-
sitele cele de frunte ale unei legi: determinatiu-
nile sunt vage, mance, ambigue: se provoca la
legile mai vechi e la usulu vigente de mai multi
ani, prin can tote se lasa porta larga arbitriului
domniloru. Afara de acea-a lucrulu celu mai
de frunte determinarea cuprensului sesiunei
colonicali se amena pentru altadata , pen' atunci
se lasa acesta determinare domniloru, cumu voru

www.dacoromanica.ro
 lt3

afla densii mai intieleptiesce. Domnii se asecureza

intru portarea econonalei in contr'a casuriloru ne-
favoritorie dandu-li-se dreptulu in atari casuri
a constringere pe tierani la lucru trei septemani
fara nici-o intrerumpere. Domnii au dreptu de
juredIptiune asupr'a tieraniloru sei, si (14ca tiera-
nulu ducea procesulu inaintea oficiatiloru de comi-
tatu, acesti-a anca era toti proprietari alesi pe
tempu scurtu totu de proprietari, inspeptiunea
peste acesti oficiati o avea guberniulu e cance-
lari'a transilvanica din Vien'a, care anca era coin-
pusa totu din domnii proprietari afar' de vro
cati-vh sasi. La tine dar' se se planga tiera-
nulu asupritu de domnu-seu al dupa aceste
punte? I . . .
CV. Chiaru pe aceste tempuri se fete sl in Tieranii din
Banatu imparfirea acea fatale a pamentului cu Banatii.
tote tristele ei urmari , in poterea carei impartiri
se asemnara dupa fia-care casa 32. de juguri,
dar' asia chtu posiesoriulu potea se capete 81 mai
multu pamentu , demi void si deca era in stare
a-lu cultivare; nu numai comunii proprietari de
mai nainte ai pamentului : cl locuitorii de tote
starile din cetati se indreptatIra a se impartegre
din folosulu acestei repartitiuni. Ac4sta reparti-
tiune se dicea, ca are de scopu de o parte chiaru
benele tieraniloru, spre a-i facere mai industriosi,
er' de alta parte imultIrea proventului erariale.
Scopulu d'hnthiu nu s'a ajunsu; ca-ci tieranii nu
numai ca concursera la pamentu chtu se pote
mai pucinu de fric'a darei de pamentu , dar' ca-
dura si in iobagla, de care era acumu desvetiati
11*

www.dacoromanica.ro
 164

atfttu suptu turci , cfttu el suptu princepii din

Transilvani'a'), dintre can principele Rakoczy II.
eliberft pe toti tieranii de iobagla, pentru ca se
pota mai bene portare armele asupr'a turciloru 2).
Scopulu alu doile adeca imultirea venitului era-
riale s'a pre-njunsu, ca-ci concurendu tieranii de
fric'a darei la forte pucinu pamentu , o parte
pre-insemnata a pamentului impartitu in curie
remase statului, care seu 'lu vendea seu 'Iu esa-
renda, 3 ).
Imperatula CVI. Suptu imperatulu Josefu II. avea totu
Josefu
dreptulu romanii a credere, ca voru se scape acu-
mu de lungele suferintie aristocratice. Impera-
tulu dechiarft de stersa iobagl'a, apera pe tierani
asupr'a scoterei arbitrarie din pamenturile sele,
Ii se concese invetiarea de maestrii, reduse pre-
statiunile urbariali. Liber'a migratiune, mesura-
rea tierei, numerarea poporatiunei, contributiunea
ecare, ce era se se introduca s. a. adusera pe
aristocrati la cea mai mare interitare. Romanii
anca ne mai potendu suferire tiraniele domniloru
se sculara cu arm'a asupr'a aristocratiloru. Dar'
cadura prin vendiare. Imperatulu e guberniulu,
deca vrea se pona cu totu de-a-dinsulu in lucrare
aceste institutiuni umane : era constrinsi se pa-

') Lugosiu, Caransabesiu e o parte a Lipovei sl suptu do-

mnI'a turciloru in Banatu mai totu de Transilvani'a s'au
tienutu.
2) Vedi privilegiuln Banatianiloru capetatu dela Rakoczy II.
la a. 1655. 27. februariu.
I) Vedi Grisellini : Geschichte des Temesvarer Banates.
6. Brief.

www.dacoromanica.ro
 165

siesta pe tale revolutiunaria , in tota intemplarea

ne-constitutiunale; ca-ci ungurii 'si recbiamh, cu
ne-astemperu drepturile istorice pe Verboczy,
aprobatele e compilatele. Imperatulu fit constrinsu
a-si revocare institutiunile cele benefacutorie de
umanitate.
Ungurii de acl inainte se adoperara a tragere
folose din incurcaturile europene de atunci, casiu-
nate prin revolutiunea francesca dela 1789. Aceste
incurcaturi se folosira spre consolidarea feudalis-
mului, acestui-a i se ascrise carapteru dinasticu
e monarchicu, De acl vine apoi, ca legelatur'a
in caus'a urbariale dela a. 1791. incoce, in corn-
paratiune cu reformele facute seu ce era se se
faca de Mari'a Teresi'a e Josefu, se pote numire
regresu. Dreptu acea-a numai de catu
CVII. Dupa mortea lui Josefu II. Leopoldu II. Alija data
prin unu rescriptu de a. 1790. asecura sustienerea a. 1791.
totoru drepturiloru istorice. Prin acest-a erasi
devenl tota admenestratiunea tierei e a comitate-
loru in man'a nobilimei: tote reformele iosefine in
relatiunile urbariali se stersera. Arbitriulu domni-
loru asupr'a tieraniloru erasi alma, de a supra.
Pucinu luara in consideratiune ss-le e oo-le dela
1791. puntulu 5. alu propusetiunei regesci , in
care propune imperatulu Leopoldu: ce, dupa ce
Transilvani'a n'are anca nici-unu urbariu: anca
suptu acesta dieta se se asiedie prin lege pu-
blica unu anumitu urbariu prin invoire impro-
mutata , e cu redicarea sierbitutei iobagesci a
coloniloru, se incete pedepsele trupesci cele ar-
bitrarie , e se li se de facultate de a desponere

www.dacoromanica.ro
166

de drepturile sele castigate" etc. Ungurii cu

multu era mai amariti asupr'a romaniloru pentru
rescol'a de curendu a lui Horia , pentru petitiu-
nea natiunale , ce se asternnse chiaru la acesta
dieta: de alto, parte cu multu le era. mai placutn
a' rdgi jd szcads , de cfttu se pona multu pretiu
pe athita propusetiune regesca acumu si uri-
tiosa, dupa ce fa repetIta anca de atate on dela
domnirea Austriei. Cu tote aceste-a se denumi
o comisiune, carei se dede de uniculu obieptu de
consultatiune: wore pote-dar' concedere sou nu tie -
runului dreptulu de migratiune libera ?" Comisiu-
nea nu se pots intielegere cu diet'a, deci com-
plauft guberniulu diferentiele incheiandu-se in
eiedenti'a. de 18. ,juniu 1791. suptu certe condi-
tiuni dreptulu liberei migratiuni. E de insemnatu
introduptiuneas acestui proieptu de articIu : me-
car-ca oblegatiunea perpetua a coloniloru e ad-
scriptiunea de glla , intemeiata in legile intarite
prin diplom'a leopoldina' pentru coloni 6 mai
multu folositoria, de catu stricatiosa e 6 impreu-
nata cu tota securitatea loru etc. Resultatulu
traptariloru intre guberuiu e dieta fura articlii 26.
27. dela 1791. intariti de imperatulu Franciscu la
a. 1792, in poterea caror-a in cfttu pentru presta-
tiunile urbariali pen' la compunerea unui urba-
riu in comitiele prosime au de a se obserbare
provisoriu puntele regulative. Liber'a migratiune
pucina bucuria casiunh romaniloru, ca-ci era le-
gata de preetatiunea totoru detorieloru de o parte,
de alta parte (le acea indetorire, ca tieranulu se
pona alto OM in loculu seu. Prin aceste con-

www.dacoromanica.ro
 167

ditiuni apesatorie usioru potea nimicire domnulu

tota aptivitatea legei, avendu domnulu destule oca-
sittni inteatAtu a-lu incarch pe tieranu de detorli,
in catu se nu se mai pots stramutare nici-candu;
tacundu despre aces -a, ca judecatile precumu in
tote causele : asia el in acdst-a se facea numai
de aristocrati, cari, firesce, ca-si partenia. Ar-
ticlulu 64. de a. 1791. denunti membrii comisiu-
nei in cele urbariali.
Aceste-a fura resultatulu 01 alu propusetiunei
regesci dela a. 1790.
CVIII. Contisiunea in cele urbariali (in urba- Conusinnea
rialibus) dela a. 1791. fece unu proieptu de ur- in ert,::1"
bariu, care dupa unu rescriptu dela a. 1809. erh D18 et'a
l dein:
10- 1
se se desbata in diet'a dela a. 1810-11. Dar'
si ac6sta dieta dupa traptatiuni, ce tienh cu gu-
berniulu asupr'a operattdui comisiunei, nu fece
alta nimicu, afar' ca in siedenti'a de 26. juniu
1811. promise, ca are de cugetu a luA la desbatere
si intrebatiunea regularei urbariali.
De altmente cAtu avea de a asceptare romanii
si dela diet'a, din 1811. se vede din operatulu co-
misiunei, care (sect. III. §. 1.) la intrebarea, eu-
mu are de a fire carefecatu urbariulu , in urma-
toriulu tipu respunde : urbariulu va fi legale,
d4ca acest-asi asia se va defige, eb. prin tren-
sulu se nu se veteme nici-de-cumu prerogativ'a
nobilitare; ba anca, dgca conserbandu intrege e
ne-atense drepturile eredItatei nobililoru, pe no-
bill cu .nici-o greutate nu-i vh apesh; si afar'
de acea-a d6ca dupa proportiune drepta fara
scurtarea emolumenteloru domnesci va, determenh

www.dacoromanica.ro
168

re prescrie aces -a, ce debe se lase domnulu pa-

mentescu tieranului seu pentru sustienerea vie-
rtiei sele , pentru care emolumentu , ce are de a
,,remanere in manile tieranului seu pen' va place do-
mnului seu pamentescu , tieranulu 6 indetoratu a
sierbire ; si deca asih va defige oblegatiunea tie-
ranului, clL acest-asi se fia in stare atatu domnu-
rlui seu pamentescu a-i prestare cuvenintiosulu
sierbitiu, citu si pe sene e domestecii sei a-i
nutrire, cu unu cuventu va fi legale, d6ca Ira fi
intemeiatu pe articlulu dietale de a. 1714, pen-
tru-ca acestu articlu s'a facutu lege publica cu
potere oblegatoria prin potestatea legelativa prin
consensu impromutatu, si nu s'a schimbatu prin
nici-o lege novelare , cu atfttu mai pucinu s'a
abrogate : 41-' puntele regulative de a. 1769, can
s'a demandatu a se obserbare prin art. 4. de
ra. 1791, sunt numai o provisiune interimale pen'
la introducerea urbariului legale, prin urmare
raft. dela 1714, pen' atunci pen' se va, face noua
lege, are deplena potere oblegatoria, mecar-
ca domnii pamentesci n'au vrutu se obserbe cu
ratftta rigore defipt'a mesura a sierbitieloru, cl
s'au portatu mai cu blandetie cu tieranii sei,
dar' sl de altmente 6 cu totulu conforme impre-
rgiurariloru moderne etc.
Din acestu operatu 6 pre-invederata machnirea
unguriloru asupr'a guberniului austriacu , ca-ci
acest-a athtu de vertosu staruih pentru facerea
urbariului, machnirea pentru decretele date pe
tale admenestrativa in favorea tieraniloru, precumu
erh alu Mariei Teresiei dela 1747 , ce reduse

www.dacoromanica.ro
 169

la 3. cele 4. dile determenate prin art. dela 1714,

pe care vrea comisiunea se intemeeze urbariulu,
ce era, de a se facere, e cu distintiune mach-
nirea pentru puntele regulative ale Mariei Teresiei,
cari anca era mai favoritorie pentru tierani , de
catu memoratulu art. dela 1714, dar' nu era. aduse
prin potestatea legelativa, cu tote ca legea dela 1791.
le db. potere legale, deca si numai provisoria.
Din tote aceste-a usioru potea se prevedia ver-
cine, ca pe calea legelativa nimica nu era de a se pote
asceptare dela unguri pentru usiurarea sortei tie-
raniloru. Mai era, pucina sperantia in curte, care
avea multe interese de a usiurare sortea romani-
loru acest-a firesce numai pe cale admenestra-
tiva, cea mai multa sperantia in spiretulu ina-
intatoriu alu tempului.
Dieta anca nu se mai tiena dela 1811. pen'
la a. 1834 ; prin urmare pe cale legelativa urba-
riu dupa promisiunea dietei de a. 1811. nu se
poth facere.
CIX. Intr'acea-a asuprirea tieraniloru era, ne- conscriptiu-
tduc
marginita: plangerile ne-incetate asupr'a apesarei
arbitrarie, asupr'a ingreuiarei cu robote , cari nu e 1819-2°.
le potea implenire, asupr'a scoterei arbitrarie din
sesiuni. Cu ocasiunea trecerei imperatului Fran-
ciscu (a. 1817) prin Transilvani'a tieranii din tote
partile tierei '1u luara impregiurulu calescei , se
plansera asupr'a nesuferiteloru asupriri ale ungu-
riloru si-i implura calesc'a pe drumulu dela
Bistritia , Desiu pen' la Clusiu cu mil de in-
stantie asupr'a domniloru. Imperatulu le dede lui
Czyraky spre a-i facere relatiune. Necesitatea

www.dacoromanica.ro
170

ne-aperata pentru o regulare definitiva a repor-

turiloru urbariali era semeitoria. In urmarea ace-
storu plangeri ale tieraniloru guberniulu provin-
ciale in poterea unui rescriptu de curte de 22.
septembre 1817. puce pedeca prin o ordenatiune
unoru abusuri ale domniloru , publica din nouu
puntele regulative spre a se obserbare strinsu, pre-
cumu sl articlii dela 1791. Dar' aceste ordena-
tiuni preeumu alte mai multe asemeni n'avura
nici-unu efeptu. Ungurii nu le obserba parte
din spiretulu loru celu inascutu de aristocratismu
e despotismu, parte de necazu , ca-ci era esite
pe cale hdrnenestrativa.
In fine se parea anulu 1819 a fi menitu peu-
tru introducerea urbariului. Din caus'a resbele-
lora guberniulu era lipsitu de bani: mai alesu
acesta causa spre a regulare darea de pamentu,
dar' de alta parte si plangerile tieraniloru adma-
nuate imperatului in Transilvani'a, repetite dupa
acea-a la guberniulu provinciale e de curte, ape-
sarea arbitraria, neleniscea insuflatoria de ingri-
giare determinara pe guberniulu de curte a mai
incercare introducerea urbariului in ver-ce.tipu
si acest-a pe cale admenestrativa , fiind-ca pe cale
legelativa nu potea se fia nici-o sperantia a indu-
plecare, pe langa, tote propusetiunile e deeretele,
pe aristocratii impetriti, acumu de la 1769. e mai
nainte. Drept-acea-a spre a se pote facere unu
urbariu, inainte de tote era necesariu a rescire
c a defigere marimea siesiuniloru colonicali spre
a avere unu critcriu legate de destintiune intre
alnclitc c eolonicatura , do o parte spre a pote de-

www.dacoromanica.ro
 171

terminare dupa acesta marime anumita a coloni-

caturei sl marimea detorintieloru tieranesci , de
alta parte spre a punere pedeca atfttu celatiuni-
loru de pamentu la scoterea darei, catu si arbi-
triului domnescu de a lucrare dupa placu cu
colonicatur'a c si cu alodiulu unu lucru, ce
ertt nu numai spre daun'a tieranului, care se
despoih de pamentulu seu : dar' si spre daun'a
guberniului; fiind-ca darea zacea pe colonicatura,
er' alodiulu era liberu de dare, si asia guberniulu
cu atatu mai pucina dare scotea , cu catu mai
pucinu pamentu se afla in man'a tieranului.
Deci spre acestu scopu se tramisera in tiera
comisari spre conscrierea e c]asefecarea pamen-
tului, ca dupa acesta conscriere resciendu-se acu-
ratu cantetatea pamenturiloru colonicali (tiera-
nesei) se se pota defigere sierbitiele tieraniloru.
Nu numai tieranii , dar' si guberniulu avea inte-
resu se esa colonicaturele or catu de maxi, ca-ci
tieranulu cu atatu avea mai multu pamentu , e
guberniulu en atatu mai multa dare. Dar' me-
serii tierani nu-si precepura interesulu seu ; dom-
nii superati pe guberniu, pe comisari pentru acesta
taiare in drepturile loru fara dieta, temendu-si
privilegiele, se respandira dela cetati pe sate,
incepura cu intrigi e mintiuni a-i sparia, e indu-
pie* ea se spuna catu mai pucinu pamentu, ca
nointiuk vra se arunce dare mare asupr'a loru.
Domnii adeca credea , ca folosele ce pote le-aru
perde prin urbariulu, ce era se se faca , si-le
voru supleni pc calea conventiuniloru asupr'a pa-
menturiloru celate de tierani e sense de alodiu.

www.dacoromanica.ro
 172

Tieranii insielati sou spariati de domni asia s

fecera: de fric'a darei 'si celara pamenturile, 8411
le spusera de alodiali la conscriptiune, si de
ad inainte in tabelele de dare, cari s'au luatu
apoi de mesura a pamenturiloru colonicali, tot-
deaun'a scrisera catu mai pucinu pamentu, celal-
altu parte si-lu apropriara domnii, parte si-lu
pretendu pene astadi de alodiu.
Defeptele acestei conscriptiuni e clasefecari de
pamentu le cunosca pre-bene guberniulu: chiaru
pentru acea-a nici nu vrii se introduca urbariulu
pe temeiulu acestei conscriptiuni false e atatu de
mance.
Tota aperarea tieraniloru espusi totu arbi-
triului domnescu remase dar' erasi numai pe ca-
lea administrativa, o aperare cu atatu mai ne-
dorita, cu catu deregutorii totu domnii era. Asia,
urbariu nu se pota facere nici-de-cumu nici in
intielegere cu jurediptiunile, precumu nici mai
nainte in intielegere cu diet'a din caus'a per-
tinaciloru aristocrati, cari nimicu nu vrea se lase,
ce apucasera din evulu celu de auru alu feuda-
lismului.
Fuea ungo- CX. In drn'a anului 1831. ungurii si-au fa-
rilorla de na-
lueirea anal eutu sPaima, ca romanii se scola asupr'a loru
rescole a ro- in tota tier'a, ca in Blasiu celariele episcopesci
minium In
a. t531. e stogurile sunt plene de arme e pulbere de puscal
Fugia, ungurii din tote partile inspaimantati la
cetati. Se Iii vedutu , cumu se care, nobilii cu
carafe incarcate de sad cu farina , slanina, vase
cu vinu, bit 51 lemne, ce nici nu apucasera a.
le taiare incredentiandu tote ale sele judiloru

www.dacoromanica.ro
 173

e economiloru sei, cari toti erh romani, si cari

le spunea domniloru, cari se depart, cu lacremele
in ochi : dumne-dieu se ye duca in pace domni-
loru, mecar-ca ati pote remanere a casa, ca nu
se intempla nimica. Din Alba-Juli'a i-a scosu
afara comandantele cetatei pe ungurii fugiti acolo,
dicundu: ca n'are lipsa de atari aperatori. Ajun-
gundu lucrulu la cunoscenti'a, guberniului pro-
vinciale , s'a chiamatu inaintea acestui guberniu
vicariulu generale din Blasiu Demetriu Caianu,
care intrebatu fiindu, ce scie despre acesta re-
scola, a respunsu, ca aceste tote sunt scornituri
fara nici-unu temeiu, ca romanii suntu omeni de
pace, e nu 6 nici umbr'a unei fapte de ingrigiare.
Ungurii rusInati au scornitu totusi, ca pop'a ro-
manescu din Bal'a Rotariu a predicatu rescola
asupr'a unguriloru; deci el fa citatu bietulu popa,
inaintea tablei judeciarie regesci dela Osiorheiu,
pe care vedendu-lu ungurii , ensisi s'au rusinatu
forte fiindu pop'a din Bal'a omu athtu de be-
tranu, chtu abih se potea miscare.
Asih din totu lucrulu nu esi alta nimica, de
chtu ca ungurii dedera o proba pre-chiara, cumu
'si aduce a mente in totu minutulu omulu pe-
catosu de infricosiat'a, vendepta a Nemesei pen-
tru fara-de-legi , cumu tremura pecatosulu inain-
tea tribunalelui conscientiei, cumu-lu infioreza
sabi'a lui Damocle sl atunci , candu dora n'ar ti
nici-o causa intemeiata de lovitur'a ei, ungurii
tot-de-o-data dedera atunci si o proba de viteji'a
unguresca. Se pote si acea-a, si 6 pre de ere-
dutu , ch, ungurii se fia avutu de scopu pre-

www.dacoromanica.ro
 174

cumu totdeaun'a se inegresca numai pe ro-

mani inaintea curtei, si se-i arete nedemni de
usiurarile, ce se propunca a se facere pentru
densii ; dar' nu si-au ajunsu scopulu, cl an re-
masu numai rusinati ei, e inaintea lumei fricosi
spariati fara nici-o causa.
Dient CXI. Intr'acea -a revolutiunea francesca dela
dela 1834.
1837 - 38. a. 1830. constrinse pe curte a concedere diet'a
1841 - 42. dela 1834. Ca la tote dietele, asih, si acestei
diete se propuse deslegarea intrebatiunei urbariali.
Acosta dieta estravagante se inchise.
De ad inainte se dau pe facia planurile un-
gurismului. In scopu toti aristocratii era invoiti.
Dar' asia numit'a partit'a liberate, spre a tragere
la sene pe poporele de alta limba, avea de cugetu
a eliberare pe tierani, numai se se faca unguri;
partit'a cea mai mare impetritu aristocratica, d4ca
81 era preinvoita intru sustienerea suprematlei
unguresci e ungurirea celoralalte natiuni, dar' din
privilegiele sele feudali anca nu vrea se erte nici-
catu b negru suptu unghia. Jobagii de o-cam-
data nu poftea alta nimica, de catu se venia
o-data urbariulu celu promisu acumu mai bene
de o giumetate de seclu, incredentiatu deputatiu-
niloru remnicolari la 1791 etc., pentru-ca asu-
priti de domni nu era nimene tine se-i apere
nici lege , nici omeni 1 Curtea repeti propuse-
tiunile de mai nainte pentru regularea relatiuniloru
urbariali la dietele dela 1837 38. e 1841 42,
de abia la a. 1843. se denumi o comisiune insar-
cinata singuru e numai cu elucrarea urbariului
despartitu de ver-ce alte obiepte spre a se lua

www.dacoromanica.ro
 175

In desbatere in prosimele comitic. A e 6sta comi-

siune elucrtt unu proieptu de lege urbarialc, dupa
care tieranii era se se faca proprietari ai pamen-
tului seu, Sr' redicarea roboteloru singuru din
acea causa nu-o afia cu cale, pentru-ca in acestu
modu nu s'aru pots acoperire poterile necesarie intru
ducerea econondei rurali, adeca, ce totu atat-a
insemneza: redicandu-se robotele, omenii n'aru
mai lucre domniloru pe nimica.
CXII. Pertraptarea acestui operatu se de- Dirt' a dela
manda eh o misiune principale a dietei din Clu- a.1846-47.
siu dela a. 1846. si in propusetiunea regesca de
11. juliu 1846. se demanda, ca, opiniunea depu-
tatiunei sistematice asupr'a regularei urbariali cu
destintiune se se desbata, e resultatulu acelei con-
sultari separatu de ver-ce alte operate se se asterna
spre decisiune maiestatei. La ac4sta dieta dar'
se lua la pertraptare seriosa urbariulu. Pote nici
acumu nu se lui, dar' curtea era se introduca
din nouu pe cale admenestrativa unu urbariu pro-
visoriu la 1845, si aristocratii de frica se deter-
minara a facere densii la a. 1847. urbariulu.
Aristocratulu Samuele Jo'sika cancelariu de
curte Bela ingrigl din bunu tempu nu numai
de o sums forte mare de regalisti, dar' lucre pe
diferite tali e medi-loce, de si deputatii juredIptiu-
nali se alesera mai totu din partit'a sea.
In siedentra dietale de 4. januariu 1847. nu-
mai ce capeta ordene si desbaterea urbariului.
CXIII. In totu anulu se totu desbatu, si in Urbariulu
cutu de
urma esi acelu urbariu espilatoriu intaritu si de dieni de
imperatulu , tramisu la guberniulu provinciale, a
1847.

www.dacoromanica.ro
 176

acest-a inse cu inceputulu anului 1848. de fric'a

impregiurariloru de atunci nu cutedik a-lu publi-
care, dupa care tieraniloru era se le merga al
mai reu, ca mai nainte, era se se despoie chiaru
si de aces proprietate, cata se conscrise eh colo-
nicale la 1819, era se se faca din meserii tierani
o masa de proletari cu sierbitie respeptive mai
mari ca mai nainte, ca-ci intr'adeveru acestu ur-
bariu rapid pamentulu tieranului, e detorintiele le
maria. Acestu urbariu, afara de acea-a ca ra-
pesce o mare parte din pamentulu tieranului far'
de a reducere prestatiunile, dupa ce in mai multe
locuri se provoca la legile mai vechi verboczyane
e aprobatali , bk se provoca si la usu, prin cari
de nouu se lasa porta larga si pe venitoriu , ca
si mai nainte arbitriului domnescu, acestu ur-
bariu in fientia nu este alta, de dint o lega-
lisare , o codefecare a arbitrarietatiloru domnesci
de mai nainte. Si cumu potea se si fia acdst-a
altmente ; candu diet'a era compusa singuru din
aristocrati , 6r' cea-alalta parte tieranii nu
era de facia ; si urbariulu in fapta nu e alta, de
cktu unu contraptu intre doinni e tierani : acumu
conditiunile acestui contraptu be determin& numai
o parte aristocratii, far' de cea-alalte parte
adeca fara de tierani, can era scosi din dieta,
precumu al obserba unu aristocratu in diet'a
dela 1847.
Dar' se luamu intr'o mai adensa , ci scurta
revedere si acestu urbariu dela 1847.
a) Colonica- CXIV. Articlulu III. dela a. 1847. defige co-
n"' lonicatur' a.

www.dacoromanica.ro
 177

Care este colonicatur'a, urbarialitatea (urbdri-

Beg)? adeca care si chtu este pamentulu tieranului9
acest -a era intrebarea cea de frunte in fia-care
urbariu, care dem nu vrea fi deslegata cumu se
cade, totu urbariulu nu ajungea nemica. A c6sta
deslegare era intr'unu urbariu temeiulu totoru de-
torintieloru tieranului, at.4st-a era se fia pedec'a
arbitriului domnescu de a rapire dupa place
pamentulu tieranului, de a-lu constringe la robote
arbitrariu. Si chiaru acesta intrebare principals
in Transilvani'a nici-o-data n'a fostu determinata
dupa lege, cl numai in fapta, in Transilvani'a nu
s'a facutu ver-o-data nici-o mesura de pamentu,
nici-unu catastru seu tabela de pamentu n'a fostu,
nici mecar' fasiuni, afara de cele minciunose dela
1819 , va se dica nici-unu documentu de
caretatea pamenteloru. Si acest -a e pre-firescu;
ca-ci, dupa ce tota poterea statului era in man'a
aristocratlei, ce interesu avea acdst-a a defige m-
ama pamentului colonicale? legile verboczyane
si aprobatali , cari proprietatea a totu pamentulu
tierei o atribuescu nobililoru , singuru arbitriului
acestor-a lash, cfttu pamentu se de al tieranului,
ca tieranulu dupa estensiunea teritoriului ee nu re-
mana fara pamentu 1), fara a determink a nume
catImea pamentului tieranescu. Dar' tot-de-o-data
acele-si legi, dupa ce (Ikea in nenumerate locuri,
ca tieranulu n'are nimica afara de mercedea lu-
crului seu, sierbia de ocasiune domnului a facere,

') Ne rusticus pro ratione extensionis territorii sine terra

maneret.
1st. Rom. t. 1. edit. 2. tie A. I'spiu. .12

www.dacoromanica.ro
178

cc vrea , cu pamentulu tieranului: a i-lu lua de

totu e a-lu scotere din pamentulu de ereditate,
si acest-a a-lu intruph cu alodiulu, seu a-lu dare
altoru tierani chiaru si bucatItu intre mai multi,
storcundu apoi dela fia-care dupa arbitriu totu
atftte sierbitie, cite storcea be inceputu dela unulu
singuru; fiindu-ca urbariu nu erft, care se defiga
carimea prestatiuniloru dupa marimea pamentului.
Acestu arbitriu alu domniloru athtu asupr'a drep-
turiloru reali , chtu si personali ale tieranului,
afara de usu, care se considerft de lege, '1u inta-
rift destulu urmatoriele legi verboczyane e aproba-
tali , precumu si altele acestoru asemeni , asik
iobagi'a este pedeps'a delipteloru, e iobagiulu nu
,,pentru acea-a sierbesce domnului, ca se acepte ce-
,,va dela densulu din oblegatiune, ci din acea causa,
ca person'a iobagiului 6 obstrinsa domnului seu
pamentescu cu oblegatiune de a pururea,
domnulu pamentescu are potere de a lucrare cu
,,pamentele iobagiloru sei dupa cumu i place, find-
ca proprietatea fundului se tiene de domnulu pa-
mentescu, dr' tieranulu in bunurile domnului seu
pamentescu afara de mercedea lucrului n'are ni-
,mica I). Si erasi: nobilele pote, candu i place,
a luft inderetru fara nici-o greutate fundulu seu
dela iobagiu si-lu pote intorcere spre folosulu
seu 2); si erasi: niobagiulu afar' de mercedea
e premiulu lucrului seu in respeptulu proprie-
tatei n'are nici-unu dreptu in pamentulu domnu-

') Deer. Trip. III. t. 30. 31. e Apra). Const. M. 35. 1.

') Deer. Trip. III. 30. R.

www.dacoromanica.ro
 179

lui seu, el proprietatea a totu panientulu se tiene

e se cuvine domnului pamentescu I). Ce se tiene
de person'a tieranului : acest-a era adeveratu sier-
bu alu domnului seu, care judeca asupr'a totoru
drepturiloru reali e personali ale tieranului, asia :
domnulu pamentescu este judecatoriulu supusu.
lui seu omului locuitoriu in fundulu seu , si
anca asia , catu domnulu pamentescu pote se-lu
pedepsesca pe colonulu locuitoriu in fundulu seu,
,de va merita dupa legi si, cu morte" 2), si al-
tele mai multe acestoru asemeni legi, de cari e
plenu Verboczy e Aprobatele , cari legi nu nu'
mai, ca nu s'au abrogatu ver-o-data, cl unele a
nume se provoca e se intarescu si pe venitoriu
in urbariulu dela 1847. Asia in art. urbariale III.
din acestu anu se intaresce Verboczy I. 40, dupa
care domnulu pote alodisare colonicatur'a; in art.
urbariale X. se intaresce Verboczy III. t. 30, dupa
care, cumu vedumu , colonicatur'a e proprietatea
domnului.
CXV. Suptu cas'a austriaca, cu tote-ca ae4-
st-a avea celu mai mare interesu a rescire a nu-
me pamentulu tieranului, pe care zacea darea,
anca nu se fete nimicu in acesta causa. Adeve-
ratu, ca prin sistem'a betleniana dela 1754. se con-
semnara in tabelele de dare pamentele fapticu
aflate in manile tieranului: dupa acest-a i era in
cat-va, mai greu nobilelui a tragere la, sene pa.

') Deer. Trip. III. 30. 7.

2) Aprob. Coast. Ill. t. 25. a. 29, e t, 47. a. 19, a IV,
t. 1. a. 25.
12*

www.dacoromanica.ro
ISO

mentulu colonului ; dar' nici-de-cumu nu se puse

prin acest-a pedeca despoiarei tieranului de pa-
mentu , ca-ci VerbOczy e Aprobatele std, in po-
tere, e domnii parte provocandu-se la aceste-a
usioru potea tragere la sene e alodisare pamen-
tulu colonicale chiaru sl peste voi'a tieranului,
care n'avea nici-o dreptate, dar' parte 81 cu voi'a
tieranului, care lase, bucurosu se-i trees pamen-
tulu de alodiale spre a scapare de dare. Le-
gile dela 1714. 1769. 1791. lasa determinarea ca-
timei pamentului tieranescu consideratiunei celei in-
tielepte a domniloru, si cu tote ea prin art. 26. de
a. 1791. se puse de principiu, ch. tieranii se nu
se scota din sesiuni , cu tote ca mai alesu prin
decrete de curte se demandft, ch sesiunile se nu
se bucatiesca , cele desierte se se de altoru tie-
rani : dar' pe langa tote aceste-a tine a potutu
ver-o-data impedece. arbitriulu domniloru de a nu
facere abusuri ?1 Veduramu sl conscriptiunea cea
menciunosa dela 1819 cumu adeca se tramisera
comisari c. regesci in tiera spre a consemnare
colonicatur'a, cumu se tienura congregatiuni mar-
cali, cumu se denumira comisiuni conscriitorie in
tote jurediptiunile , cumu-i insielara domnii pe
tierani a-si celare pamentele de fric'a darei, fasiu-
nile le facea tieranii in fienti'a de facia a domni-
lora sei. Dar' nici pucinulu pamentu conscrisu
de colonicale la 1819. anca nu remase a locurea
totu in man'a tieraniloru, sl acestu pamentu dela
1819. incoce, in lips'a a totu urbariulu, in co-
pi'a legiloru verboczyane e aprobatali, in a tot-
potenti'a aristocratiloru, in dreptulu domniloru de

www.dacoromanica.ro
 181

judecata e esecutare in causele urbariali, in lips'a

tieraniloru de ver -ce aperare, usioru le fh prin
tote aceste-a domniloru a mai apropriare e alodi-
sare el din cfttu le mai remasese tieraniloru la.
1819, fiind-ca sierbitiele remanea totu acele-asi,
si asia domnulu prin angustarea moslei tieranului
n'avea nici-o scurtare in sierbitie ; usioru le fU
a-i insielare pe tierani a-si spune pamentele pen'
la 1847. de alodie libere de dare, a-i reduce in
acestu tipu la stare de incilini, bit a-i insielare pe
cei mai seraci a se spune de curialisti, ca-ci atunci
dh numai cei 18. cruceri dreptu dare, a le luare
padurile e locurile comuni dupa placu.
CXVI. Pe langa tote aceste-a de abih aseepth,
aristocratii se mora o-data fatentii dela 1819; mu-
rindu acesti-a, se n'aiba tine reprobh falsitatea
conscriptiunei dela a. 1819. Acest-a este caus'a
de frunte pe langa celelalte pentru care ari-
stocatii tamandara eluerarea urbariului de atunci
pen' la 1847 ; ca-ci avea tota caus'a de a se te-
mere , ca tieranii , vedendu-si acumu erorea cea
ne-ertata, ce au facutu, insielati de domni la 1819,
cu ocasiunea introducerei urbariului voru spune,
din ce causa sta scrisu din pamentele loru athtu
de pucinu eh colonicatura in tabelele de dare.
Pela a. 1847. nu mai traih betranii fatenti dela
a. 1819. Deci fara nici-o frica potura aristocra- &ma col°
tii la a. 1847. a luara de temeiu urbariului con- :up. u;ba-
scriptiunea dela 1819. Singuru ac4sta base men- riauvin
eiunosa a urbariului dela 1847. luandu-o in con-
sideratiune 6 facuta sententi'a a totu urbariulu.
Operatulu comisiunei luase de base statulu quo,

www.dacoromanica.ro
182

adeca pamentulu, care se afla acumu in man'a tie-

ranului, seu care se afla, (er nu care se conscrise)
la 1819. in manile tieranului , si despre care nu
pote documentare domnulu, ca e alodiu in strin-
sulu intielesu a I. 40." Deputatii sasesci fecera
cu ocasiunea desbaterei o dechiaratiune si mai in
favorea tieraniloru , schimbandu pusetiunea din
urma a operatului in urmatoriulu tipu: si despre
care domnulu n'ar' pot() documentare, ca i s'a ocu-
patu cu poterea din alodiu" ; ca-ci intr'adeveru debe
se presupunemu judecandu starea lucruriloru
de mai nainte ca totu ce se mai afla anca in
man'a tieranului, pe dreptu se afla, ca-ci dupa a
tot-potenti'a domnului pen' in 1847. tine pote
supunere, ca ar' fl potutu luare cu poterea tiera-
nulu ce-va pamentu dela domnu-seu!: er' din con-
tra, domnulu avea mil de tali si dupa Verboczy
sl dupa usu e arbitriu. Nu numai sasii : ma tota
partit'a liberale a unguriloru se scula aspru asu-
pr'a acestui articlu , ce ponea de base urbariului
conscriptiunea dela 1819: Kemeny Denes, Ver
Farkas e alti deputati liberali parasira diet'a. Par-
tit'a lui Josika era, in majoritate mare, e acepta,
numai cu aplausu propunerile diptate de Josika
Lajos fisnanulu Debucei dupa insuflarile capetate
dela frate-seu cancelariulu de curte baronele Sa-
nauele Josika din Vien'a. Nimica nu folosira de-
chiarnatiunile regalistului Teleky Dom°. kos , care
areta pe largu e descoperl in goletatea sea tota
falsitatea conscriptiunei dela 1819, e profeta. ne-
potenti'a e periculositatea ponerei in lucrare a
4pestui urbariu intemeiatu pe o base, dupa care

www.dacoromanica.ro
 153

aunt se Sc dcspoie tieranii si de pamentulu, ce le

mai remasese. La finitulu desbateriloru urbariali
totu acestu Teleky Domokos trase la o critica
ascutIta totu urbariulu intr'unu memoriale lungu,
e areta , ca de se va si introducere cu poterea,
dar' Ira produce o masa de proletari tierani, e vb
portare in siuulu sea semburele revolutiunei.
CXVI. Majoritatea partit'a lui Josika Reptiflearea
co:eiscdreailtti:::
nu numai aceptit de base acesta conscriptiune, el
merse sl mai de parte determinandu (art. III. §. 1.): 1,8194:'',1e
,ca deca cum-va doninii dela 1819. incoce aru f 1 0.1847.
alodisatu ce-va in poterea deer. verb. I. 40. 81 din
pamentulu conscrisu de colonicale la a. 1819: acesta
pamentu colonicale, dar' acumu alodisatu, se renta-
nia si de aci inainte in man'a domniloru" ; er' pun-
tulu 4 alu ace-tui §. urbariale da dreptu domnu-
lui a mai blare 81 de acL inainte din pamentulu
conscrisu la 1819, deca va documents, cum-ca fara
tale s'a conscrisu din alodiu (asculta !). Atatu prin
acesta determinatiune espilatoria; cktu si prin
articlulu urbariale X, care se provoca la deer,
verb. III. 30, care dice cum-ca si propric ate
colonicaturei se cuvene domnului, precumu si prin
articlulu urbariale XI, care intre causele scote-
rei tieranului din pamentu numera si casulu do-
terminatu prin deer. verb. I. 40 , care da dreptu
domnului a alodisare pamentulu tieranului e a -lu
scotere din pamentu: prin tote aceste determina-
tiuni espilatorie se sustiene si in urbariulu debt
1847. dreptulu domnului de a lucrare cu pamen-
tulu tieranului dupa placu ck proprietate a sea.
.Afar' de acea-a acestu urbariu 6 intr'o contra,

www.dacoromanica.ro
 184

diptiune curiosa cu sene ensusi , dupa ce ensusi

restorna prin aceste determinatiuni si temeiulu
asiediatu in art. III. adeca conscriptiunea dela 1819.
cameo se- CXVII. In articlulu IV. alu acestui urbariu
siuniloru
culunicali. se determina catimea sesiuniloru tieranesci ace-
ste-a se reducu dupa clasefecarea dela 1821-22.
din araturi. din fenatie.
in clasea I. la 4 10. 2 4.
in clasea II. la . . . 6 12. 3 5.
in clasea III. e IV. la . 7 14. 4 6.
juyuri = 1600. stensieni patrati." Ac4sta catime
6 cu multu mai mica, de catu in conscriptiunea
dela 1819, e in multe locuri mai mica si de caw
pamentulu acumu aflatoriu in man'a tieranului,
numai cAtu acumu trecea de pamentu domnescu
(alodiu). Tieranulu dupa acdsta determinatiune
intr'adeveru era, se devina proletariu.
Indeplem- CXVIII. Articlulu III. §. 1. p. 3. alu urba-
rem sesiuni- . .
lor u. areta , cumu se se indeplenesca edu intre-
yesca sesiunile tieranesci. Aceste-a au a se inde-
plenire din pamentele tieranesci , ce s'ar' afla, peste
pamentulu conscrisu la 1819, in man'a tieranului,
de nu cum-va s'ar' tiene acestu pamentu de ne-dubi-
tatulu alodiu alu domnului." Dar' art. IV. §. 6. si
despre aceste intrecutorie dice : de sene se Mile-
lege, ca, de cum-va dupa indeplenirea facuta
in mesur'a legale din pamentulu conscrisu la 1819
s'ar' mai afia anea suptu ver-ce titlu pamentu Mire-
cutoriu in man'a tieranului, acestu pamentu devine
proprietate alodiale a domnului; dar' domnulu 'lu
ra lasa acestu pamentu pe 12. ani la tieranu, fiindu-i
acest-a indetoratu a-i sierbire dupa contraptu pen-

www.dacoromanica.ro
 185

On «eelu panzentu; or' dupa 12. ani are dreptu

domnulu a-lu intoreere spre folosintia alodiale."
Candu la aceste determinatiuni despoiatorie de-
chiarara sasii in diets, eh, se nu se mai iee dela tie-
rani pamentulu aflatoriu in mina -le : cei mai multi
dcputati e regalisti dechiarara fara nici-o rusine:
cum-ca majoritatea are de a tienere inaintea °chi-
loru interesele nobilimei libere de dare.
CXIX. In articlulu urbariale IV. §. 10. se
du dreptu domnului , cd dAca dupa lips'a o inles-
nirea sea ar' poftire a face schimbu din alodiu cu
colonicatura: acdst-a se-o pota facere , adeca ce
totu atitta insemneza: ddca ar' aye domnulu ver-
unu alodiu, care nu-Iu pote folosire de reu ce
este: acest-a se-lu de tieranului, si se-i iee pa-
mentulu lui, demi 6 mai bunu.
CXX. Articlulu urbariale V. suns despre bene- lienefeciele
urburiali.
feciele urbariali , ce se cuvenu tieranului afara de
folosinti'a pamentului 1).Aceste benefecie facu o
parte constitutiva a dotatiunei tieranului, 0 parte
I) Ffind-ca aceste benefecie facea o parte a dotatiunei tie-
ranului, care pentru acele benefecie chiaru asik sierbia,
ca si pentru pamentu: de sene se intielege, ca unele din
acele benefecie dupa a. 1848. chiaru asia trecu in pro-
prietatea tieranulni, ca, si pamentulu, pentru esemplu
benefeciulu paduraritului n'a incetatu pentru tierani dupe
1848. fiind-ca acestu e alte asemeni benefecie era o do-
tatiune a tieranului pen' sat iobagl'a, cu redicarea ioba-
glei remanu totu drepturi tieranesci parte pentru sierbi-
tide facute pen' acumu, parte pentru desdannare, undo
are locu acdst-a. Fr' altele din fostele benefecie , pre-
cumu ospetarilulu (earcimaritulu) , moraritulu etc. dupe
a. 1848. la not debe se devenia drepturi ecari pentru toil.

www.dacoromanica.ro
186

din aceste asih numite benefecie si-le apropriara

domnii siesi, precumu locurile comuni de pascutu,
padurile satesci e tieranesci etc. etc. Dupa acestu
urbariu din 1847. art. V. este a se rumpere pentru
tierani o bucata de padure dupa mesur'a benefecie-
loru avute, si dupa contraptu, ce au de a facere
pentru acest-a cu domnii. Lemnatiunea (lignatio)
numai in aceste paduri le vh fl ertata, er' in cele alo-
diali numai dupa contraptu. Dreptulu de inspeptiune
peste tote padurile 6 alu domniloru." Prin tote
aceste contrapte 'si potea cftstigare domnulu athte
dde, chtu se suih. (Tilde de lucru cu multu mai susu,
ce, inainte de 1847. pentru o sesiune mai mica.
Dreptulu ospetaritului , si dupa acestu urba-
riu este eschisivu domnescu. Dar' domnii spre
a-si aretare, dupa cumu dice legea, nesuinti'a de
a ajutare tieraniloru, le lasa comunitatiloru urba-
riali dreptulu de ospetaritu dela San-mihaiu pen'
la craciunu." Acestu benefeciu nu erh, nouu, ca-ci
tieranii '1u avea si mai nainte.
Dreptu domnescu e si macelaritulu. Singuru
in tempu de lipsa pote taih came si comunitatea cu
concesiunei domnului. Unu parteculare, numai la
acea intemplare, deca i s'ar' bolnavire ver-o vita."
,,Dreptulu moraritului e eschisivu domnescu."
Tieranii pen' la 1847. tienea more a locurea
seu dupa contraptu, seu ne-prestandu nimica,
razemandu-se acestu dreptu alu tieranului pe usu,
care avea potere de lege dupa dreptulu ungu-
rescu ; seu in urma dupa nescari privilegie."
urbariulu din 1847. art. V. §. 9. pe atari comu-
nitati seu tierani i despoia de acestu benefeciu,

www.dacoromanica.ro
 187

danclu facilitate domnului de a-i pote oprire de a

mai tienere mora.
Dreptulu de venatu , de pescuitu, de pasera-
ritu, de piatia, tirguri 9, vama etc. sunt eschisivu
domnesci." Unele din aceste benefecie era ertate
pen' acit el tieraniloru: dupa articlulu urbariale V.
din 1847. numai dupa contraptu. Nouu medi-locu
de a-si potere domnii imulti prestatiunile e allele
de lucru.

') Fiindn vorb'a despre bencfeciele tirgului e vamei no adn.

cemu a mente de privilegiulu de tirgu alu Blasiului, care
privilegiu l'au capetatu blasianii dela princepele Bethlen
Gaibor pe la a. 1621;. s'au ai folositu blasianii de privi-
legiulu loru nu numai pene au fostu suptu unguri, ci si
dupa ce an venitu suptu domnirea episcopiloru romani,
precumu se cunosee ac6st-a din protocolele cele vechi
ale Blasiului, in cari sta: cumu suptu episcopulu Ino-
centiu Miculu vam'a tirgului o lua cetatianii Blasiului ;
dar' apoi cam de pe tempulu episcopului Aaron s'au
scosu blasianii din folosintia acestui dreptu alu loru,
e bietii blasiani fura constrinsi de atunci pen' in a. 1848.
a duccre procesu neincetatu cu episcopii far' se-si
pota scotere dreptulu. Aptele acestui procesu se afla in
man'a blasianiloru : no° nu no nob scopulu a ne ocupare
ad cu acestu procesu ; obserbamu numai, ea acelu dreptu
l'au luatu episcopii dela blasiani pentru folosulu bescri-
cci catedrali , ea se aiba de uncle tienb beseric'a en lu-
mini e cu tamnia etc. cumu dicea ei ensisi. Admene-
stratiunca distriptuale dela Blasin asiediata suptu baro-
nele Puchner in 1848. e 1849., cunoscundu dreptulu
131asiului , l'au reasiediatu in usulu drepturiloru sele,
Cumu sta lucrulu in acestu momentu: nu scimu. Se
pote ca Blasiulu dr' se va ti privatu de dreptulu seu.
Undo se vit asiedia dreptatea pe pamentu, d(!ea jufuesce
si ensusi beseric'a catcdrale , care predica dreptatca!

www.dacoromanica.ro
 188

Prestalitmile CXXI. Ce se tiene de prestatiunile urbariali

urbariali
aceste-a se determina prin articlulu urb. VI ;
allele de lucru cu panea, carulu, aratrulu, grap'a
tieranului se reducu la un'a pe septemana pentru
unu pamentu de catimea determinata prin acestu
urbariu.' Ei dar' prin acesta reducere domnii
nu perdea nimicu, bh anca chstigh mai multu;
ca-ci, dupa cumu aunt de mid croite sesiunile
dupa noulu urbariu, ar' fl venitu dupa unu pa-
mentu, cumu erh de mare in fapta mai alesu
pe campla, trei be, el mai multe dile pe septe-
mana, afara de chide, ce prin diferitele contrapte
pentru benefecie de paduri etc. si-le-ar' fl sciutu
e potutu storce domnii dela tierani. Afar' de
acest-a, in acestu articlu , precumu totu urba-
riulu 6 forte ambiguu facutu , se da locu arbi-
triului domnului, eh la tempu de lucru intetitoriu se
pots duplecare &de lucrului de septemana cuvenin-
tiose dupa proportiunea sesiunei, prin acesta adao-
gere astuta: dupa proportiunea sesiunei" I) se po-
tea intemplare, eh pamentulu fiindu mai mare
de catimea determinata prin acestu urbariu , nu
numai se duplece sierbitiele : ci dupa proportiune
se potea intemplare, ch tota septeman'a se-lu porte
la lucru pe tieranu.
Decimele. CXXII. Articlulu urbariale VII. §. 1. sustiene
in potere dreptulu domniloru de decima asecuratu
prin legi. dupa §. 5. unde e datena, se se iee nona.
Tieranulu se i-o duca a casa. Asupr'a rescum-

') a' tolki tillomitny aranya szerint jaroi hetenkati szolga-

latut kettortettni.

www.dacoromanica.ro
 189

pararei decimei , seu unde b in usu a nonei pote

facere contraptu tieranulu cu domnulu.
CXXIII. Articlulu VIII. suna despre datiele Patlete mai
im el.
mai mici. Done gaini , doi pui , diece oue P de-
toriu tieranulu domnului pe anu. Tieranulu se pote
rescumpera, de acestea cu 30. xri. m. c. pe anu.
Vepturele cele lungi se redica pentru done dile
de lucru. Fia-care tieranu de una sesiune legale
6 detoriu domnului a-i aduce unu stensienu de
lemne din padure, avendu domnulu voia a intor-
cere ac4sta detorintia intr'o di de lucru. Mai
incolo are voia domnulu s4u a poftire decima din
canepa dupa cantetatea cftta s6mena tieranulu,
sal se-i torca acest-a siese fonti din canep'a s6u
inulu domnescu."
CXXIV. Articlulu IX. suna despre contra- Contraptele
urbanali.
ptele urbariali (§. 2). D6ca tieranii aru fl facutu
contraptu de rescumpararea pamentului, prestatiu-
niloru, decimeloru s. a., s4u d6ca prin contraptu
aru fl fostu reduse de mai nainte dilele de lucru
la numeru mai micu de cumu 6 determinatu prin
acestu urbariu: in aceste casuri domnului i se da
dreptulu a cere stricarea contraptului pe calea
legei. §. 3. da dreptu tieranului a-si rescum-
parare pamentulu e prestatiunile pe tempu mai
indelungu; dar' §. 6. dice : ca dela contraptele de
rescumperare incheiate pe tempu nedeterminatu
amendoue partile se potu abate." Vol se dica,
dupa acestu urbariu tieranului i era taiata prin
lege facultatea de a se pote rescumparare de totu. Dreptula
CXXV. Articlulu XI. modefeca pucinu le- migratiunei
gea de migratiune dela 1791, in catu adeca tiera- pe cp)a ne ireeni tdue.

www.dacoromanica.ro
 190

nulu, de vre se se mute din cause cuvenintiose,

nu debe se aduca altulu in loculu seu. Dom-
nulu 'lu pote scotere pe tieranu din pamentu pe
langa casurile nepotentiei tieranului, neascultarei
e reutatei lui, seu deca ar' fi judecatu la prin-
soria, 'lit pote scotere si atunci, candu in
poterea decretului verb. I. 40. ar' voi domnulu
se alodiseze pamentulu tieranului."
Jurediptiu- CXXVI. .Poterea judecatoria e pedepsitoria a
neu d °mum-
lui. domnului pamentescu asupr'a tieranului in pote-
rea articlului urbariale XII. remane in vigore si
pe venitoriu, afar' de causele urbariali mai marl
relegate la tabl' a urbariale, ce era se se asiedie
pe venitoriu firesce totu din domni. Dupa
acestu articlu pe tieranulu neascultatoriu 'lu ju-
deca domnulu adeca aptorele '1u pedepsesce
in bani seu in dile de lucru; dar' tieranului anca-i
da dreptu legea a cere adeverentia dela domnu-
seu, ca l'a pedepsitu.
incillnii. CXXVII. In urma 6 forte de insemnatu in
acestu urbariu, ca asia numitii incilini (dileri)
se lasa mai de totu arbitriului domnescu; articlulu
urb. IV. §. 1. dice, ea: inciliniloru nu se cuvene
colonicitura" 1). Ce este colonu, incilinu, curialistu,
nici-o-data nici-o destintiune chiara legale nu s'a
facutu nici in respeptulu personei, ca-ci si asia
numitii incilini se trapth asemene iobagiloru, nici
in respeptulu pamentului, ca-ci, (Merl si acest-a
era mai micu , facea sierbitie nu dupa mesur'a
patnentului, ci dupa arbitriulu donmului; acest-a

') a' aselkireket ultahiban urbirisigek nem illetik.

www.dacoromanica.ro
 191

se intemplh, chiaru si cu asia numitii conventiu-

nisti. Cu attau mai pucinu nu facea domnii
destintiune in traptarea coloniloru e inciliniloru,
cu catu anca decretulu VII. alu lui Uladislau
art. 22. clicea: ca toti incilinii . . . . debu se se co-
loce e se se compute in sirulu e numerulu celoralalti
iobagi," legile aprobatali III. t. 41. a. 2. dim: in-
cilinii anca sunt a se reduce la statulu iobagiloru",
41-' articlulu dela 1714. se nu cutedie cineva a re-
duce sierbitiele suditiloru la mai multe, dr' ale inci-
liniloru la mai piscine dile." Aristocratii si obserb&
aceste determinatiuni lcgali, si chiaru candu n'ar'
fl statu asemeni legi tine -i impeded], pe domni
pen' la 1847. e 1848. de a constringere si pe in-
cilini la asemeni sie] bide cu colonii. Incilinii dar'
se trapta c6. si cei-alalti iobagi, si iobagi era, nisi
nu erit alts diferentia intre iobagiu e incilinu, far'
ca dora acest-a avea pamentu mai micu pen-
tru a facere mai totu atitte sierbitie.
Acesti incilini parte sunt mai vechi, parte mai
noui. E toti sunt asiediati parte pe locuri ade-
veratu rusticali, dar' impartIte arbitrariu de domni
intre mai multi tierani , caH locuri apoi meserii
tierani insielati de domni e spre a scapare de dare
le spunea de don-mead, si asia domnii capeth oca-
siune a-i considerk e a-i trapth ch incilini e cu-
rialisti ; parte sunt asiediati pe stirpaturi e alte
locuri comuni, dar' fire-aru asiediati chiaru si
pe asia numitulu alodiu intrebare: ce destin-
tiune acurata a fostu ver-o-data intre alodiu e
rusticaretate ? au dupa VerbElczy e Aprobate nu
totu parnentulu 6 proprietatea domnuluifl atunci

www.dacoromanica.ro
192

apoi potu pretende domnii, ca toti tieranii se esa

din locurile sele, ca-ci stint proprietate domnesca?!
precumu facu intr'adeveru sl in dilele aceste-a
domnii din Transilvani'a scotendu pe romani
din pamente, deca nu vreu se le fia sl astadi io-
bagi. Nu tempulu de candu se afla ore-care
tieranu fia suptu numele celu arbitrariu de co-
lonu, incilinu, au curialistu, conventiunistu pe
ore-care pamentu , nici natur'a pamentului cea
nici-o-data determinata: cl modaretatea traptarei
loru pene an fostu suptu jugu domnescu adeca
acea impregiurare ddca an fostu constrinsi dupa
mesur'a pamentului lora la sierbitie e alte greu-
tati publice e private determina libertatea loru
de proprietari liberi dupa anulu 1848 ; ca-ci alt-
mente ar' sta, lucrulu, candu proprietarii aru 11
facutu contraptu pe unu tempu determinatu cu
tieranulu asupr'a pamentului, ce-lu pretendu asta-
di de alodiale : atunci tine ar pote dicere, ca atari
contrapte e conventiuni legali nu debu obserbate ;
6! dar' atari contrapte nu se afla , afar' de cele
storse cu poterea e cu insielatiunea in 1848 si
asia dar' nu s'au traptatu dupa contraptu, cl dupa
arbitriu cb, toti iobagii. Tote aceste-a le-a re-
cunoscutu el ministeriulu kossuthianu prin orde-
natiunile din 21. aprile 1849. e 5. maiu 1849. pu-
blicate 1) a nume asupr'a cerbicosiloru aristocrati
din Transilvani'a adeca, cum-ca nu numai pa-
mentulu acel-a e colonicale, care se afla in man'a ade-
veratiloru coloni d'icea ministeriulu kossuthianu ,

') Vedi ,,Kozliiny" Nru. 85.

www.dacoromanica.ro
 193

Cl el acel-a care se afla in man' a asia-numitiloru

incilini, deca n'au facutu domnii asupr'a acelui pa-
mentu de mai nainte contraptu pe unu tempu deter-
minatu e reserbandu-si dreptulu dupa unu anumitu
tempu a poftl schimbarea prestatiuniloru; er' dew
n'au facutu contraptu asupr'a pamentului , ce dice
domnulu, ca e alodiale, e l' a traptatu si pentru pa-
mentulu acest-a Ca pe iobagiu, chiaru de ar' fl adau-
gatu 81 din alodiu , se time de colonicatura acumu,
seu celu pupinu se supune a fire colonicatura." Ad-
stocratii firesce ca aceste-a nu le lull, in conside-
ratiune. Si aceste-a le antecipamu ad numai pen-
tru acea-a, eh se aretamu, ce era se se intemple
cu pamentele meseriloru tierani dupa 1848. la in-
templare , candu s'ar' fl pusu in lucrare acestu
urbariu din 1847, adeca cea mai mare parte a
pamentului colonicale dupa acestu urbariu trecea
de alodiale, acesti tierani asta-di toti s'aru con-
stringe din nouu la iobagla, era colonii aru fl cu
pamente menuntiele bucafite dupa determinatiu-
nile acestui urbariu, dupa cumu aretaramu.
CXXVIII. Atatu si despre sortea tieraniloru
pen' la a. 1848 , can pentru acea-a le insemna-
ramu mai cu destintiune , fiind-ca domniloru un-
guresci , can n'au invetiatu nici n'au uitatu ni-
mica din cele trecute, si acumu anca le place a
se provocare la legile dinainte de 1848, ce le fe-
cera densii spre despoiarea tieraniloru , scotu pe
omeni din vetrele strabune, i constringu de nouu
la iobagla, si incepu domnii a visare erasi de-
spre aducerea inderetru a starei celei vechi pla-
cute , despre readucerea iobaglei. t de lipsa se
1st. Rom. t. I. edit. 2. de A. Pepin. 13

www.dacoromanica.ro
194

le cunosca aceste machinatiuni vechi e noue totu

romanulu, ca se-si pota aperare proprietatea, care
din noun vreu se li o atace inemicii, cumu li o
au atacatu din secle pen' ce-i despoiara pe
omeni de tote. Si asta-di totusi astutii domni
anca ei au fruntea de a inferare pe romani de
comunisti de comunisti pe acei-a, alu caroru
pamentu e tiera cu poterea li o rapira, din a
caroru sudore sangerosa se nutrira o miie de ani,
cari le lucrara domniloru pe nemica ca vita, e
gemura cb, sierbi fara nici-o aperare de athtu
amaru de tempu suptu jugulu celu barbaru alu
loru. Cine-lu vb, desdaunare pe romanu, pe
tieranu de ne-dreptatirile politice e sociali de
athte secle, cine-i va intorce inderetru lucrulu
e proprietatea rapita? ... Mai alesu din seclulu
XVI, candu cu incetarea in fapta a detorlei no-
bililoru de a militare debea se incete numai
de chtu sl detorintiele tieranului catra proprie-
tariu; ca-ci dupa organismulu stateloru de
atunci temeiulu iobaglei era greutatea de militare,
ce zacea asupr'a nobililoru se iee nona noverii
dela tierani, ca se pota sierbire mai bene")
dice regele Ludovicu, apesarea tieraniloru dela
seclulu XVI. incoce mai alesu , candu legatur'a
intre tieranu e domnu indata debea se incete
eine o v desdaunare? Acesta desdaunare a tie -
raniloru din partea aristocratiloru este unu dreptu
alu tieraniloru santu e ne-negavere ... I

9 ut menus servire possint.

.0C:040:3110,

www.dacoromanica.ro
 CAPU VIII.
-o-
Sturea culturcl intieleptuali a romaulloru din Daci'a superiore, papa
la a. 1848.

]entru o natiune, care este caduta politice,

cumu era, romanii din Daci'a superiore, nu mai
remane altu medi-locu de a se redicare 4rasi, de
clitu numai cultur'a intieleptuale. Dar' romanii
cei dintre Carpati e Tisa si in respeptulu acest-a
se afla. intr'o stare atfttu de meseravere, in eatu
raru se afla o natiune, carei-a asia se-i fia fostu
rapite intr'adensu tote medi-locele de a se pote
cultivare pe sene , eh natiunei romane inainte de
a se unire cu beseric'a Romei, bene sciindu ine-
micii nostri , ca usioru este a tienere in jugu pe
o natiune acoperita de intunereculu nescientiei.
CXXIX. Inainte de uniunea cu beserec'a Ro- Inainte de
uniunea Cu
mei, romanii stole nu potea se aiba : ne fiindu-le beset ic'a
Roulet.
ertatu nici mecar' se amble la scola, cu atatu mai
pucinu se-si redice ei ensisi ; tipografiele roma-
nesci redicate de princepii calvini nu multu po-
tea folosire : departe ch, se fia redicate cu scopu
de a luminare pe romani: scopulu loru era a in-
13.

www.dacoromanica.ro
 196

troducere c.Ilvinismulu intre romani: nici nu se

tiparie, alte carti afara de cele besericesci. Pu-
cin'a lumina, ce ere, atunci intre romani, se stra-
eura incoce pintre Carpati dela fratii nostri din
Daci'a inferiore.
Dupa CXXX. Prin uniunea cu beseric'a, Romei, de
uniune.
si remase numai pe charthla ecaretatea politica e
jbesericesca promisa prin diplornele imperatesci, se
deschide totusi o noua epoca pentru cultur'a in-
tieleptuale. Anca imperatulu Leopoldu demandk
ca se se redice stole mai inalte pentru romanii
uniti la Alba-Juli'a, Hatiegu, Fagarasiu, mai tar-
diu si in Blasiu firesce tote aceste-a mai ver-
tosu cu scopu de a propagare uniunea ; dar' au
trecutu multi ani dela uniune, e sco]ele promise,
dimpreuna cu celelalte drepturi promise, au re-
masu numai pie desiderie. Cu atftta furia se opu-
nea ungurii desceptarei romaniloru si dupa uniune:
in c&tu romaniloru in fapta nici acumu nu le ere,
ertatu a emblit la scola, cu tote ca diplorn'a din
1699. ere, publicata si in diet'a tierei anca in acel-
asi anu. Intr'o cercetare facuta din mandatu mai
inaltu .pe la a. 1721. la plangerea romaniloru din
tienutulu Albei e Ariesiului se spunu tiraniele,
ce le facea domnii unguresci , mai alesu Kerne-
nyescii, cu romanii din acele tienuturi : cumu nu-i
lasa a mergere la scola, e deca scapa ore -care la
scola, 'lu aducu inderetru cu manele legate in spate;
asia l'au adusu pe feciorulu pot ei din Grindu dela
scola din Clusiu , si l'au pusu la bibolii domnesci,
si dupa ce a fugitu erasi din curte, ca se merga la
scola: curtenii baronelui Kemdny l'au persecutatu

www.dacoromanica.ro
 197

pen' la Ariesiu , acolo a saritu in apa de frica.

Fiindu romanii atatu de asupriti de catra unguri,
ce mirare, deco, dupa mortea archiepiscopului Ata-
nasiu I. unu popa invetiatu nu se afla in cleru
spre a-lu alegere de urmatoriu: romanii fura con-
strinsi a alegere de archiepiscopu pe unu jesuitu,
Joane Giurgiu , romanu nascutu din Strambulu,
de unde pe ungurla Pataky se chiamb, , dar'
jesuitu, ca toti jesuitii, calugaru, ca toti calugarii
n'avea nici-o grige de luminarea romaniloru.
CXXXI. Dupa mortea acestui-a (a. 1727.) Joane [no-
nt itl Ml.
atfita lipsa de unu barbatu invetiatu se areta em,
erasi , catu romanii ne avendu pe altii au alesu meiatoriulu
culture' ro-
pe Joane .111iculu din Sadu , numitu Klein, care m, niloru.
1732-1751.
atunci era numai auditoria de teologia in alu treile
anu in seminariulu catolicu din Tirnavi'a. Acestu
episcopu teneru prin faptele sele cele stralucite
pentru fericirea natiunei selt-3 celei scapatate s'a fa-
cutu neuitatu la gentea romana pentru totdeaun'a.
Ca preotu romanu credentiosu besericei romanesci,
cu tote ca a crescutu la jesuiti, mentea e anim'a
lui totusi remase nestricata de invetiaturele jesui-
fice e calugaresci: apera libertatea e datenele be-
sericei romanesci asupr'a catoliciloru. Ca romanu
zelosu e invetiatu a pusu fundamentulu la tota
cultur'a, ce se afia asta-di la romani. Elu adeca
dupa ce cu multe e mari spese de 120,000
cum spune ensusi intr'o scrisoria a sea tiparita in
istori'a lui Major a medi-locitu schimbarea
dominiului Gherlei e Sarnbatei cu alu Blasiului,
care intr'acestu tipu 6 legatu natiunei nu numai
prin diplom'a imperatesca, ci si prin acele spese

www.dacoromanica.ro
193

marl de bani facute la esoperarea lui unu lucru

la care bene se iee a mente rornanii ; dupa ce dicu
Miculu fece acestu schimbu e se asiedia la Blasiu :
se apuch de edefecie besericesci e natiunali, case
pentru calugari, cari era se fia invetiatorii teneri-
mei in scolele, ce urea se le redice; pentru aceste
edefecie erasi capetil Miculu unu impromutu de
10,000 dela erariu, care se arunch pe cleru. Totu
acestu episcopu fa celu d'antaiu , care incepii a
tramite teneri roman la Rom'a pentru cursulu
filosoficu e teologicu. Cei d'anthiu tramisi fura
Gregoriu Maior din Selagiu care Be fece apoi
episcopu, e Silvestru Caliani de pe Campia.
Asia lucra Inocentiu pentru luminarea e redica-
rea natiunei Bele: elu nu ascepth tote dela impe-
ratu e dela guberniu : elu lucrh intr'acolo, ch, na-
tiunea ensasi se se ajute pe sene : asia cu bath
natiunali redich edefecie natiunali : elu bene scia,
ca o natiune, care ascepta, tote din ceriu e dela
straini, o natiune, care nu se ajuta ea pe sene,
nici dumne-dieu nu-o ajuta Intr'acea-a ungu-
rii bene vedea, ca tenerulu e zelosulu episcopu
romanu chtu este in stare se redice e se descepte
pe romani: deci se sculara asupra-i la curte, si
Inocentiu dupa multe patimi scapandu la Rom'a
muri mai tardlu acolosi la a. 1768. Singuru
despre acestu episcopu n'a potutu dice nemene,
ca a resipitu averea pe pompe, ca ar' fl amblatu
dupa tali e decoratiuni; titlulu de baronla i-a fostu
datu inainte de a se ordenare , pentru inaintarea
uniunei , er' ch, se fia amblatu elu dupa baronla,
cumu au amblatu altii e ambla sl asta-di unii

www.dacoromanica.ro
 199

venturosi acest-a despre Inocentiu Miculu nu

se pote dice.
CXXXII. Scolele din Blasiu nu s'au ince- Episcopuln
putu pen' la a. 1754. in acestu anu suptu episco- 175A2r_onie7.64.
pulu P. Pau lu Arone finindu-se edefeciele pentru
calugari e scolele incepute de Miculu , in urma-
rea unui rescriptu imperatescu se deschisera sco-
lele din Blasiu. Cei de finthiu profesori au fostu Deschideree
Gregoriu Maior e Caliani. Dar' se nu cugete aiolKiills
tine -vh, ca aceste stole, cari mai tardlu se fecera a 1754'
apoi fiintan'a culturei, potemu dice, pentru tota
romanimea se nu cugete, dicu, ca scolele din
Blasiu la inceputu s'aru fl potutu asemenare me-
car' cu unu gimnasiu, nu, la inceputu tota in-
vetiatur'a sta inteatatu, ca invetia rugatiunile, sa-
cramentele s. a. se deprendea scolarii la legere, e in
beserica legea psaltirea. Cu incetulu incep Gre-
goriu Maior a-i invetih, si dechinatiuni, care lucru
'1u credea elu mare progresu; dar' gimnasiu de-
plenu nu erh , cu atatu mai pucinu .filosofia, si
G. Maior nu dorih nimica mai multu, de catu se
ajunga o-data invetiandu-se in Blasiu propositio
major et propositio minor." Inse ac4st-a suptu epi-
scopulu Arone n'a ajunsu, ci a invetiatu numai
ci m obieptele, ce se tienu de gimnasiu. De alt-
mente episcopulu Arone forte multu s'a adope-
ratu pentru inaintarea culturei romane: elu ve-
dendu, ea din venitele dominiului episcopescu,
care erh, pentru intretienerea calugariloru eh pro-
fesori, e pentru inaintarea scoleloru, nu pote aco-
perire spesele necesarie: eumpark dominiulu Cu-
tului cu ajutoriulu clerului e cu alu credentiosiloru,

www.dacoromanica.ro
 200

care apoi s'a el intaritu de imperatla la 1769, ch

perpetua fundatiune pentru aeminariu. Unu noun
esemplu la fericitii nostri betrani, cari nu ascepth
tote dela straini, ci singuri se ajuta pe sene. Din
acestu dominiu apoi si din celu episcopescu se
da salarie profesoriloru e se Bluth tenerimea sco-
lare, dar' profesorii capeth salariu atfttu de micu,
cfttu nu se potea cultivare nici pe sene. Episco-
pulu Arone tienea la scola la Blasiu 24. de teneri
romani nobili, elu spera, ca de voru cresce acesti-a
e se voru luminare: cb, nobili, voru apuca In de-
regutbrli politice in tiera si voru fl spre ajutoriu
natiunei. Intre acesti teneri se legu in protoco-
lele scolastice din familiele: Para, Nopcia, Mo-
tocu s. a. Dar' s'a insielatu intr'ensii, pentru-ca
care cumu apnea, la vr'o deregutorla se facea pa-
pistasiu , se unguria e se lapeda de natiune.
Acestu episcopu in totu tipulu se 1uptt a lat1re
cultur'a intre romani: fiindu omu cu mare inve-
tiatura din nouu traduse bibil'a pe romanla:
redid, tipografla, in care inse numai carti bese-
ricesci e pentru inaintarea uniunei se tiparia, cu-
mu 6: Florea adeverului; ca-ci, cu tote ca era omu
invetiatu, dara fiindu calugaru credea, ca mai
pe urma tota invetiatur'a debe se folosesca mai
vertosu relegiunei e uniunei. Aceetu episcopu in
testamentulu seu si-a lasatu tota averea sea de-
rului e tenerimei scolastice, ca si dominiulu '1u
cumparft, ca se fia de unde se ajutit aerman'a
Din testamentu e din tote
junime seolastica" I).
faptele lui se vede amore catra natiune.
') Paupercula juventus scolastica.

www.dacoromanica.ro
 201

CXXXIII. Suptu episcopulu Atanasiu Red- Eplscopu1u

nice, mecar-ca era omu forte invetiatu in cele RA !ad

besericesci : asia cfttu in tote scrierile sele catra 1765-1772'

cleru , calugari, blt si catra guberniulu tierei nu
numai dicerile intregi adar' si cuventele anca le
demunstra cu citatiuni din canone e santii pa-
renti , asia catu dela sene nu scriea nimica, ne-
credendu pote a fire ce-va adeveratu, de nu po-
tea citare autoritatea ore-carui Bantu parente: cu
tote aceste-a, cultur'a intre romani suptu densulu
nemica nu inaintfi, ba potemu dice, ca acestu epi-
scopu i-a intunecatu pe romani, deca ne uitamu
cu ce modu propaga elu uniunea prin tiera, ca
ports cu sene icon'a sinodului dela Florenti'a, in
care diavolulu intende cftrligulu se traga pe Fo-
tiu la iadu, ac6sta icona o ports inaintea sea in
manunchii praporeloru, ce le lud omenii, cari am-
bl cu elu a uneori cu poterea dela neuniti,
casiunandu in acestu tipu procese pene si inain-
ea guberniului, e certe intre frati.
t CXXXIV. Dupa mortea episcopului Rednicu Episcopttht
G u
incepa mai antaiu a se invetia in Blasiu filosofI a
e teologra , fiindu cei d'antaiu profesori Samuele 1772-1782.
Miculu (Klein) istoriculu, e Stefanu Popu amen-
doi calugari. Suptu episcopulu Gregoriu Major
s'a continuatu ac4st-a, asia catu si-a ajunsu do-
rinti'a, cut, se audia invetiandu-se in Blasiu pro-
positio major et minor (adeca logic'a). Acestu epi-
scopu plenu de zelu e spiretu natiunale bene ve-
dendu, ca romanii din caus'a seraclei, la care i-a
adusu apesarea cea adunca politica e civile
n'au cu ce-si portare fiii la scola: a intemeiatu

www.dacoromanica.ro
 202

in Blasiu fundatiune de pane pentru 200. de sco-

lari din venitele episcoplei, monastirei e semina-
riului, care fundatiune pene astadi sta. Mare aju-
toriu a fostu ac4sta fundatiune pentru meserii sco-
lari romani. Suptu episcopulu Major a ajunsu
la culme cultur'a romaniloru din seclulu XVIII.,
si acest-a era, concentrata tota in calagurii din
Blasiu, cari mai toti invetiasera la Rom'a. Dintre
acesti-a cei mai insemnati era,: ensusi episcopulu,
Josafat Devai, Stefanu Popu, Filoteiu Las lo, Ger-
manu Peterlachi, Samuele Miculu istoriculu, Pe-
tru Maior, Georgiu de Sinca s. a., pe cesti doi
din urma episcopulu Major i-a tramisu la Rom'a.
Unii dintr'ensii era, profesori, a uneori totdeodata
si consistorialisti , altii misiunari pentru uniune,
si toti natiunalisti mari; ca-ci cu tote ca invetia
la Rom'a , dar' de acolo aducea nu atatu spiretu
calugarescu, catu venia inflacarati de amorea na-
tiunale, ce li-o inspira, in Rom'a monumentele cele
eterne ale strabuniloru nostri. Persecutatu si
episcopulu Major , ca, Inocentiu Miculu, fh con-
strinsu a se lasare de episcopia.
Episcopulu CXXXV. Suptu episcopulu .Joane Bobu ar'
Josue BO'''. fl asceptatu omulu, ca, dupa atitte lupte e ince-
1782-1830.
Intunerecu
in cultur'a
puturi grele se merga inainte cultur'a cu pasi
romaniloru. sboratori: acumu era, omeni invetiati, nu ca, suptu
Miculu e Arone: ce -va, ajutoriu era facutu si pen-
tru tenerimea scolare : pe dreptu se potea ascep-
tare progesu indoitu; dar' chiaru din contra se
intempla: cu inceputulu episcoplei lui Bobu se
face nopte in sfer'a culturei romaniloru: si bla-
sianii au dormitu in 48. de ani, catu a tienutu

www.dacoromanica.ro
 203

episcopl'a lui Bobu ; ca n'au facutu profeptu mai

mare, de cumu a fostu suptu episcopulu Maior.
Bobu era unu omu, care nu potea suferire pe
barbatii cei invetiati; incepi a se certare cu calu-
garii cei invetiati : toti fura constrinsi a luare lu-
mea in capu dinaintea lui Bobu: n'au mai remasu
omeni invetiati , can se pota fl profesori. Renu-
mitulu Georgiu de Sinca, care anca a fostu ca-
lugaru, cb. direptore alu scoleloru satesci in tota
tier'a redid, vro 300. de stole satesci, a ca-
roru asta-di nici loculu nu se mai scie: a tipa-
ritu carti scolastice gramatica romana cu litere
latine pentru limb'a latina s. a.; inse nepotendu-se
intielege cu episcopulu , fit constrinsu sl densulu
a lug, lumea in capu, si nemene n'a suferitu atate
patemi, eke a suferitu Sincai nemuritoriulu I far'
se aiba vre-o culpa, de catu ca era omu forte
dreptu e aspru in vorbe , e apostrofa admene-
stratiunea cea rea a episcopului. Dupa Sincai
protopopulu Vasiliu Nobili a urmatu in direp-
tur'a scoleloru pen' la 1807. In urma a incetatu
tote scolele e in fapta si direptur'a, ca-ci celu
cu numele direptore Benedictu de, numai patente
la dascali, can scutiti de tote greutatile nu in-
yeti& nimica. Miculu istoriculu traducundu
bibli'a s'a rugatu de episcopulu Bobu se-i ajute
tiparirea , acest-a nevrendu Miculu se intorse-
catra episcopulu neunitu Gerasimu Adamoviciu,
Bobu '1u areal, la guberniu, ca vre se tiparesca
bibli'a la neuniti , si-lu acusa de lenesiu intru
deregutori'a, ce o avea ca predicatoriu in Blasiu,
mecar-ca se scie, ca de candu 6 Blasiulu, pre-

www.dacoromanica.ro
 204

dicatoriu, eh Miculu, n'a fostu in urma totusi

a lasatu Bobu se se tiparesca bibli'a, dedicandu-o
Miculu episcopului; n'a potutu totusi se petreca
Miculu cu Bobu, asi s'a dusu la Bud'a, unde
a muritu ce, revisore de carti. Asia a patIt-o
sl Petru Maior. Intr'acestu tipu a departatu
Bobu. din Blasiu e din cleru si pe alti barbati
Filipanu. invetiati intre altii insemnamu pe Filipanu
clericu de Lemberg e doptore de teologia, pe
acest-a departandu-lu din Blasiu l'a asiediatu de
parochu la Baiutiu, unde neajungundu-se cu sa-
lariulu, ce-lu avea acolo, era constrinsu a care cu
carulu cu doi boi la magazinu ; dupa acea-a in
patochl'a Chiciudului. Acestu Filipanu mergundu
o-data la Clusiu cu carulu cu bucate de vendutu,
si acolo intielegundu, ca in Academia unu teneru
face rigorose , intra si densulu in sala imbracatu
in ciundra, ca popii de pe sate e cu sbiciulu pe
umeri. Cautatur'a lui cea maretia, ce doeumenta
si suptu acestu imbracamentu unu barbatu inve-
tiatu, barb'a lui cei veneravere trase asupra-i
atentiunea totoru celoru de facia, intre can era
si gubernatorele tierei Georgiu Banfy. Cu catu
fit surprenderea totoru mai mare, candu Filipanu
ceru voia a ponere si ensusi propusetiuni din filo-
solla esaminandului in limb'a latina. Filipanu
pe acele tempuri era celu mai mare elocente la-
tinu in tota Transilvani'a. Dupa acestu esame
gobernatorele '1u pofti la prandiu, dar' Filipanu,
care chiaru prand7se pe rud'a carului pane cu
slanina, multiami dlcundu ca a pranditu. Gu-
bernatorele cunoscundu invetiatur'a lui Filipanu,

www.dacoromanica.ro
 205

eonstrinse pe episcopulu cu ocasiunea redicarei

capitulului a-lu ponere intre canonici, asia apoi
intorcundu-se Filipanu la Blasiu murl eh, prepo-
situ alu capitulului (a. 1831.) Dupa ce Bobu
alunga, cumu vedumu, pe toti barbatii cei inve-
tiati de langa sene : trace la sene totu mono-
polulu scientieloru : elu a tradusu: Desiertatiu-
nile l), Toma dela Campu, Tainele lui Turneli, de-
spre cari a disu unu catolicu dela Alba-Juli'a,
ca mai bene ar' fl facutu rote" (Major); bit, 81
dip tiunariu latino-romanu e alte carti besericesci.
Suptu Bobu se asiediara norme imperatesci sistemIgarea
in Blasiu ; se sistemisa, gimnasiulu: profesorii r,:in n ub

gimnasiali se solvea din venitele monastirei

egumenulu avea 300, cei-alalti 180 200 pe anu:
din acesti bani nici tral nu potea, departe se se
pota cultivare : uneori numai pentru mancare
la seminariu, cei-ce nu era calugari, 16 fl., asia
pentru vestmente , lumini, lemne, gustare, apoi
carti s. a. le mai remanea patru-dieci a.ri pe luna.
La unii dintre profesori debea se le aduca pa-
rentii, cari avea parenti , de mancare de a casa
cu desagii in spate. Seracl'a i impinges pe unii
profesori , de singuri debea se-si aduea lemne
cu spatele din padurea episcopesca dela Nisca, tale
de o ora, pentru-ca peria de frigu ern'a ne-
dandu-le episcopulu lemne din padurile sele epi-
scopesci, si ei neavendu pe ce-si cumpara.
Bobu aduna pe toti clericii dela Rom'a , Vien'a,
Lemberg in seminariulu dela Blasiu, unde se tie-

') Didaeus a Stella de vanitate mundi.

www.dacoromanica.ro
 206

nea din venitele Cutului e ale mOnastirei , din

aceste din urma venituri calugarii erb., indetorati
a tienere 23. de alumni. Mai remasera 2. la
Vien'a in fundatiunea facuta suptu episcopulu
Major, si 2. la Pest'a. Ce 6 dreptu, Bobu din
banii adunati din tote bunurile clerului e mona-
stirei in 48 de ani a facutu sl fundatiuni pentru
profesori e la mai multe academii din Transilva-
ni'a pentru scolari , si a lasatu frumosa suma de
bani, cu cari se potu folosi romanii pentru inain-
tarea spiretului in scientie e maiestrii, dara fiind-
ca Bobu a inecatu acelu spiretu : se pote aseme-
nare parentelui, care aduna avere pentru fiii sei,
dar' negrigesce crescerea loru. Asiit a remasu
clerulu de Bobu cu bani, dar' fara crescere.
Mlrttlu CXXXVI. Intru acestu intunerecu se areta trei
smio"Ior: luc4feri pe orisonulu literaturei romane: KLEIN,
SINCAI e MAIOR cei d'antaiu apostoli ai rege-
neratiunei romane. Ce se dicemu despre acesti ro-
mani cu invetiatura mare, caroru asemeni bar-
bati anca n'a avutu gentea romanesca can prin
istoriele loru cele nemuritorie , cit. prin unu toiagu
alu lui Moise au despicatu o mare de intunerecu,
ce tienea pe romani de cindea pamentului prorni-
siunei , i fecera se treca din col' de Egiptulu
mentiuniloru si se-si cunosca adeveratulu si mari-
tulu loru inceputu." Cumu dice pre-invetiatulu
romanu J. Eliade aprinsu de spiretulu recuno-
scentiei catra acesti barbati. Deca nu er6, Klein
Sincai e Major : romanii asta-di istoria n'aru
avere I
CXXXVII. Contempurani cu acesti-a respan-

www.dacoromanica.ro
 207

dea intunereculu noptei in Banatu: Pau lu Jorgovi- Atli aposkoli

ai roma ins-
ciu, Constantinu Loga, Joane Mihutiu, Demetriu Ci- mului.
chindealu toti profesori la institutulu pedagogicu
din Aradulu-vechiu intemeiatu la a. 1812. de im-
peratulu Franciscu I. dreptu recunoscentia pentru
bravurele soldatiloru romani probate totdeaun'a si
mai vertosu in campani'a francesca. Fabulele cele
plene de invetiaturi filosofice e politice ale lui
9ichindealu aunt cunoscute romaniloru : ele potu
fl pentru romani, ct se traescu cu cuventele lui
Eliade 1), 7 entru totdeaun'a tablele legei aduse in
desiertu. Cate rateciri e superstitiuni n'au sfer-
matu acele-a , si ate n'aru fi sfermatu anca , de
aru fi fostu latIte mai multu intre romani, ca-ci
acest-a si alte asemeni carti n'aru debe se lip-
sesca, din cas'a neci-unui tieranu romanu! pe la
a. 1814. invetia parentele cichindealu: se fimu
not toti romanii un'a: nu e aicea grecu seu latinu,
unitu s. neunitu . . . un'a trebe se fia natl'a roma-
nesca" . . . care a invetiatu in fabulele sele : min-
tea (cultur'a) marita natia daco-romanesca in Ba-
natu, in tier'a romanesca, in Moldov'a, in Ardelu,
in tier'a unguresca, mintea! candu te vei lumina
cu invetiatur'a cu luniinatele fapte bune te vei uni:
mai alesa natla pe pamentu nu va f i inaintea ta." . . .
Dar' apoi cumu bate parentele cicbindealu pela,
1814. calugarismulu representantele intunere-
cului poporeloru! Aceste fabule ale lui cichin-
dealu interitara asupra-i superbi'a unguresca e

') Vedi prefatiunea lui Eliade la a dou'a editiune a Fabu-

leloru lui Cichindealu. Bueuresei 1838.

www.dacoromanica.ro
208

fanatismulu serbescu, a caroru neomenosa perse-

cutare i casiunara o morte prematurata lui e fiiu-
lui seu , care atunci finise cursulu scientieloru
mai inalte.
Dupa acesti barbati nemuritori continuara
lupt'a pentru luminarea romaniloru mai multi bar-
bati meritati pe diverse tali. In Transilvani'a
renumitulu advocatu e poetu Vasiliu Aaronu scrise
Patirnile Mantuitoriului in versuri intru o limba
placuta. Altii la Blasiu se lupth pentru esilarea
serbismiloru din limb'a besericesca anca pela 1825,
precumu prepositulu Simeone Crainicu, unulu
dintre intimii amici ai lui Major; Crainicu incepa
a scote blagosloveniile si norodulu, si incepli a
bene-euventa poporulu; pe care apoi atatu in ace-
ste-a , catu si intru introducerea litereloru '1u
ajutara Nicolau Maniu si altii. Gramatic'a lui
Joane Alexi fete onore limbei daco-romane inain-
tea strainiloru 1) ; in Banatu si Ungari'a inve-
tiatii Murgu e Bojinca, Teodoru Aaronu e altii

') Dintre gramaticele limbei romane a lui Alexi a cea mai

Mats intre straini. Literatulu anglescu M. A. Bruce-
Whyte (in faimosulu seu opu francesett: Histoire des
langues Romanes et de leur litt6rature depuis leer ori-
gine jusqu'au XIVe- sibele. Paris 1841.) studiandu
limb's nostra dupa gramatic'a lei Alexi, se convinse,
cum-ca limb's romana este chiaea cercetariloru asupr'a
originei totoru limbeloru romane: Nous voulons parlor
du daco-roman , ou valaque (tel qu'il est parle par le
people, et tel qu'il se montre dans la grammaire d'Alexi)
que, sans la moindre exageration, nous pourrions appe-
ler la cle du probleme dont nous avons entrepris la so-
lution." Non seulement nous renvoyons en toute con-

www.dacoromanica.ro
 209

in urm'a lui P. Major apera originea cea marita

a romaniloru in contr'a strainiloru desceptandu
astforrna spiretulu natiunale e cultur'a bare ro-
mani. Zelosulu romanu Stefanu Neagoi tipari la
Pest'a unu carendariu populare istoricu cu litere.
Romanii ninaiciti politice mai afla nutrementu
celu pucinu pe campulu literaturei.
CXXXVIII. Prin miscarile literarie ale ace- Mason'sto
germdim
storu e altoru mai multi barbati invetiati beseri- Bluetit.
cesci e civili catra mortea episcopului Bobu in-
cepe a se respandire intunereculu e diorile unei
noue lumini a se reversare. Arica suptu Bobu
introduse profesorele Timoteu Cipariu in a. 1829.
filosofi'a germana in scolele din Blasiu : apu-
candu-se de studiulu limbeloru europene e orien-
tali descepth pe blasiani la o noua vietia lite-
.raria , introducundu-i in campulu literaturei euro-
pene; ca-ci invetiatii blasiani pene atunci credea,
ca cu clasicii latini s'a incheiatu tota scienti'a.
Dupa mortea episcopului Bobu veld facultate Internmarea
dela imperatia de a se deschidere la Blasiu liceu liecului din
Masai.
ch la Clusiu. La 1831. cei de antaid profesori
in liceulu din Blasiu fura : Simeone Barnutiu la
filosofia e istori'a universale, e Nicolau Marcu la
fisica e rnatematica. La 1834. erg, patru profe-
sori pentru scientiele , ce se propunea in liceu,

fiance au daco-roman, comme It la preuve la plus natu-

relle et la plus directe de notre hypothese, mais encore
nous le choisissons comma devaut nous guider infailli-
blement vers l'origine et les principes essentiels de toute
la famille romane." Vedi memoratulu opu t. I. p. 205.
215. etc. etc.
ht. Rom. t. 1. edit. 2. de A. Papiu. 14

www.dacoromanica.ro
 210

intre acesti - a Joane Rusu autorele ,,Iconei

pamentului." De acl inainte atata inaintare face
invetiatur'a in liceulu Blasiului, in catu acest-a
peste pucinu, deca nu intrecea, dar' securu po-
tea emulare cu ver-care altu liceu din Transilva-
ni'a.Profesorele de filosofia Barnutiu anca la
a. 1831: introduse in Blasiu dreptulu firei, era pe
la a. 1834, celu d'anthiu incepe a propunere
Introduce. dreptulu .firei in limb'a romana: la 1839. traduse
red Umbel
natiundii in tota filosofi'a lui Krug si o propunea in limb'a
B le-
tui. natiunale chiaru pe acelu tempu, candu se pre-
parit stingerea limbei e natiunalitatei romane in
dietele unguresci, invetiandu totdeodata pe tenerii
romani drepturile cele inascute personali de liber-
tate e ecaretate atunci, candu romanulu anca nu
se consider& de persona dupa legile tierei. Bar-
nutiu prin introducerea limbei natiunali puse
temeiu la o cultura adeveratu natiunale. De act
inainte totu mai tari e mai profunde radecini in-
cepe a prendere natiunalitatea in scolele din Bla-
siu, si de acl in tota tier'a. Profesorele cipa-
riu inavuti literatur'a teologica cu mai multe scien-
tie facute de densulu in limb'a natiunale (1841
1842) p. e Introduptiunea in asiediamentulu
vechiu e nouu, Ermeneutic' a s. scripturi s. a. chiaru
obieptele cele mai grele in sfer'a teologica.
Aceste esemple le urmara si ceialalti profesori,
insuflandu prin acest-a amore de limb'a natiu-
nale in animele teneriloru e facundu-i a studere
cu usiuratate e profeptu in acea limba , in care
ougeta. Profesorele J. Russu repausatulu,
prin a carui morte perdura, romanii o istoria uni-

www.dacoromanica.ro
 211

versale, ce era se de la lumina, nu cu mai

pucinu spiretu propunea istori'a universale, si in
acest-a istori'a natiunale. Profesorele Demetriu
Boeru singuru dupa P. Maior incepa a propu-
nere teologiloru din Blasiu, afara de dreptulu
canonicu , sl dreptulu parteculariu alu besericei
resaritene-romane in limb'a romana, er' nu in
limb'a latina eh mai nainte, in care nici tenerii
nu invetia cu sucesu, si de alta parte limb'a ro-
mana parasindu-o cu totulu e lasandu-o numai
in gur'a poporului. Nu barbati invetiati lipsea
mai nainte in scolele dela Blasiu: Filipanu, De-
metrii Caiani, Demetriu Vaida, Stoica, Todoru,
Ratiu e altii inaintea loru era pleni de invetiaturi
dela Rom'a, Vien'a e Lemberg s. a.; dara pene
candu suptu densii domnia in scolele din Blasiu
despotismulu limbei latine , metoduln jesuiticu,
formalismulu celu ucidetoriu : profesorii sus-nu-
miti incepura a dare vietia e spiretu scientieloru
atfttu prin propunerile in limb'a natiunale, cfttu
81 prin metodulu unei propuneri viie , ce incanta
pe studenti, i indulcia pentru scientie aria, catu
studentii sl cei mai debili studea cu celu mai
mare zelu scienti'a cea mai grea filosofi'a. In
acestu tipu se latIse renumele liceului din Blasiu
in tota tier'a, in catu acumu pe la 1845. se imul-
Vise numerulu ascultatoriloru de filosofia, precumu
nu fusese in Blasiu nevi -o-data, si intru adeveru,
ca studentii , ce mergea dela Blasiu la celelalte
licee din patria, nici-o-data nu-si perdea nici in
aceste-a loculu, ce-lu avea la Blasiu.
CXXXIX. Acestu progresu e deseeptare nu
14*

www.dacoromanica.ro
 212

Miami le pot ea ea se fia lucru placutu guberniului ungurescu :

ung uriloru
e unguro- propuneri in limb'a natiunale, desceptarea, tene-
man"r"
contea riloru pentru drepturile cele ratiunali e istorice
liceului. ale gentei rornane tote era, lucruri nesuferite
ungurului. Anca la a. 1833. emise guberniulu
din Clusiu unu decretu catra episcopulu Lemenyi,
eh s. e. istori'a universals se nu fia studiu oble-
gatu ca-ci profesorii Barnutiu e Rusu i de-
scepth pe teneri la maritulu inceputu e venitoriu
alu unei gente de asia inalta origine. Episcopulu
Lemenyi a facutu dintru'ntaiu remonstratiune e
apera liceulu Blasiului ; dar' dupa acea -a dorere I
to miri din ce motive d'icea e vorbia, publice, ca
liceulu debe se se sterga. intr'atatu respandise
necesitatea acest-a: in catu unu curt4nu , vor-
bindu despre acestu lucru cu unu profesore, dupa,
multe dispute pentru e contra in urma dIse:
denique Carthago (adeca liceulu) delenda est. In-
tr'acea-a liceulu totu stete pen' in a. 1848, deca
81 perdh multu forte prin depunerea profesoriloru
celoru mai averi in urm'a procesului cu episcopulu.
CXL. Despre Blasiu mai insemnamu, ca epi-
scopl'a de aici anca de pe in a. 1829. in core-
spondentiele oficiose cu clerulu se folosea cu
litere ; Theodoru Sereni, eh notariu consistoriale,
incepA a scotere barbarismii din limb'a consisto-
riului ; candu din contra episcopi'a Sabiniului
necumu mai nainte, dara neci chiaru in diu'a
de asta-di nu pote, bh nu vre se se desfaca de
barbarl'a sloveloru , neci de pre si cinstiele vostre,
de netovarosia e alti barbarismi. Profesorele Timo-
teu cipariu tiparl carti besericesci cu litere cu

www.dacoromanica.ro
 213

o ortografla dintre cele mai bune chte au esitu

pen' acumu. T. Cipariu incep la a. 1847. a pu-
blicare in Blasiu Organulu Luminarei" , care, ca
foia literaria , era cea mai insemnate in tota
Daci'a. Numerulu I. al' acestei foie literarie fete
mare turburare intru intunerecu, si indata inso-
cindu-se nescienti'a cu orb'a cutediare i-a fa-
cutu redaptorelui cipariu procesu pen' la guber-
niu , si pentru-ce? pentru form'a tiune", adeca
pentru-ce scrie conditiune, rugatiune s, a. pen-
tru-ce nu conditie, rugatie , ertatie si asia mai
incolo I aretarea la guberniu era subscrisa cu
firm'a urmatorieloru fecie: Protopopu Fiilep, Pap
Gabor s. a.; contrarii acestei forme 'si batea jocu
de acesta forma, .si recurgundu la limb'a ungu-
resca asupr'a limbei romanesci, dicea: nagyon
csunrin hangzik az a' csunye (tiune); dar' redap-
torele cipariu totu rugatiune, ertatiune scrise si
de ad inainte. Timoteu 9ipariu este unulu
dintre cei mai mall orientalisti in Europ'a, si
restaurarea teologiei la romani, ch, scientia, nu-
mai dela, densulu se pote asceptare, ca numai
densulu pote ponere bibli'a la o noua revisiune,
ca singuluru orientalistu la romani si mare cu-
noseutoriu alu limbei romane. Asceptamu, ca
va reformare tote scientiele teologice amesuratu
cu gradulu de asta-di alu scientieloru, ca asia teo-
logii romani se se faca invetiatori ai poporului,
nu numai adinenestratori ai sacramenteloru, si ca
se nu se implenesca la romani acea-a, ce a disu
marele istoricu Rotteck despre beseric'a resari-
tena, ca anca n'a petrunsu la dens'a nici-o radia

www.dacoromanica.ro
 214

a culturei umane. Literatur'a limbei romane anca

multu are de a asceptare dela cipariu.
CXLI. Cu multu mai reu sth, in respeptulu
culturei neunitii atfitu transilvani, catu sl bana-
tiani. Si cumu potea se sl fia altmente , candu
pe langa, apesarea cea grea politica se mai inso-
ciesce el apesarea besericesca din partea serbi-
loru. Cu episcopi serbesci seu serbiti, earl scimu
din P. Maior Cu chtu scandalu canta: caile niele
nu-su ca caile vostre. si erasi , cumu predich:
kako (adeca asiit) poruncesce beseric'a , kako legea,
kako imperates'a, kako guberni'a s. a. cu atari
episcopi necunoscutori de limb'a poporului cumu
potea se inainteze cultur'a! ... Cultur'a romani-
loru din Ungari'a are de a se multiamire prepa-
randiei din Aradu e zelosiloru profesori de acolo.
Scole popn- CXLII. Episcoplele romanesci nici in tern-
lane in
Treosilva- pulu mai recente nu fecera mai nimicu pentru
nPa' redicarea scoleloru popularie. Singuru la a. 1841.
la neostenit'a staruintia indemnatoria a zelosului
romanu Nicolau Baiulu , care a aretatu episco-
pului Lem6nyi , ca se afla unu decretu de curte
pentru scole de pe la a. 1821. striae episco-
pulu Lemenyi pentru scole la guberniu, si asia
esl famosulu decretu dela 1841. pentru scole
satesci cu limba unguresca, care decretu 'lu me-
moraramu la ultra- ungurisinu. Dar' scole popula-
rie totu nu se redicara; numai candu se areal,
lucrulu la curte cu ocasiunea procesului cu epi7
scopulu : s'a redicatu scola la Blasiu e Veza. E
lucru demnu de insemnatu, ca Blasiulu se afla
in posiesiunea episcopiloru romani de vro 120.

www.dacoromanica.ro
 215

de ani , si acestu tempu n'a fostu de ajunsu, cis

se redice episcopii o scola de comunitate in Bla-
siu , sett se indemne la acesta. Ore 6 ap'a Tir-
naveloru de ajunsu se sterga acesta rusIne?!
Inteacea-a 6 demnu de tota laud'a zelulu mai
multoru parteculari e comunitati pentru infien-
tiarea de atari scole pentru luminarea poporului.
Intre altii repausatulu vicariu dela Nasaudu Ma-
rianu a fostu unu fenomenu raru pentru infien-
tiarea scoleloru populari: in tota Transilvani'a
n'au fostu scole , ca cele ce le-a redicatu vica-
riulu Marianu in tote satele regimentului romanu
II. de margine. Prepositulu Crainicu intemeitt scole
satesci din proprii bani la Habicu , Urisiu s.
a. Comunitatile Brasieu; Reghinu unde era
profesore fostulu protopopu Mate, si unde Bunt
demne de tota recunoscenti'a sacrefeciele ceta-
tianului Lupulu; zelos'a comunitate ResInari din
propriele spese 'si intemeih scola de petra; si alte
mai multe comunitati romane, tote pasIndu
din acelu principiu salutare, ca romanii se n'a-
scepte totu dela straini, cl ensisi se-si caute de
fericirea sea. Dr. de medicina Simeone Ro-
mantzai de Romantia la a. 1843. a testatu unu Fundatiuisea
capitariu insemnatu de 44.000 fl. m. c. pentru lul Homan-
crescerea tenerimei romane intru tote raznurile
scientieloru, in institutele din patria cu 60., 80.1
m. c., era in institutele afara de patria, cu 300 fl.
m. c. pe anu; lasandu de administratore funda-
tiunei pe episcopulu romanu din Blasiu d'impre-
una cu capitululu de acolo. Acl nu 6 de lipsa se
mai adaugemu, ca fapt'a acest-a fundatorelui

www.dacoromanica.ro
 216

este monm»entu pentru tota eternitatea; altoru

romani cu stare indemnu la asemeni fapte
ncmuritorie; era tineriloru , cari traescu din ace-
sta fundatiune facuta de romanu din bani roma-
nesci cestigati in Moldavi'a, indetorire santa spre
a-si aducere a mente totdeaun'a, c6, se fia spre
folosulu natiunei, si nu alu strainiloru, ch tenerii,
ce i-a fostu crescutu episcopulu Aronu cu scopu,
ch, la tempulu seu se fia de ajutoriu romaniloru,
era ei se fecera unguri, dupa ce fura crescuti cu
banii romaniloru.
in II Inatu a
Bibarra.
CYLIII. Ce se tiene de cultur'a poporului
din Banatu e Ungari'a, afara de cele ce amu mai
insemnatu in alte locuri , in tempulu mai nouu
nimicu mai multu nu scimu. Mai alesu la Urbea-
mare dela pastorirea episcopului Erdelyi incoce
scriitoriulu ar' debe se faca acolo in faci'a lo-
cului o cercetare spre a potere insemn& ce-vh si
despre ei. Omenii acesti-a nu scimu se lucre ni-
micu pentru publicu. De nu se temu, pote le 6
rus1ne se faca cevh: candu vorbimu despre cei
dela Urbea-mare , ne vinu a mente intru aseme-
nare cei doi filosofi din dialogulu lui Platone, ca-
rom le erg, rusIne a-si spune ratecirele pareriloru
sele. Maramuresianii anca nu fecera nimicu
pentru cultur'a poporului, de candu rupendu-se
suptu episcopulu Miculu de transilvani, se legara
de rusi besericesce, ci politice de unguri.
Wurt'a de CXLIV. Afara de romanii de langa episco-
Trail 111,11-
aa. piele romanesci en destintiune de langa cea
din Blasiu si intr'alte parti mai multi romani
rentuniti se Ittpth pentru cultur'n, natiuna]e. Lo-

www.dacoromanica.ro
 217

culu anthiu se cuvene si ac) redaptorelui Gazetei

de Transilvani'a Georgiu Baritiu. Meritele gaze-
tei pentru cultur'a e desceptarea natiunale nernine
nu 6 in stare a le pote descriere dnpa cuvenin-
tia. Redaptorele Baritiu cu multa intieleptiune 'si
sci11 alegere de scamnulu redaptiunei Brasieulu,
ai carui locuitori romani in tota Daci'a superiore
suntu cei mai culti, cei mai zelosi, cei mai avuti,
portatorii negotiului orientale. Singuru intre atari
romani, si intr'una urbe romana de asia pusetiune
potea se se faca gazet'a scola politica e literaria
a tota Daci'a. Nici conlucratori mai buni eh Mu-
resianii Jacobu e Andreiu nu potea redapto-
rele Baritiu se-si alega. Poesiele lui Andreiu Mu-
resianu au aretatu o direptiune noua patriotica
e natiunale totoru celorlalti poeti romani, ce se
ocupa numai cu versuri de amoru. Poesiele lui
Muresianu,precumu: D escepta-te romane" e acea-a
din care puseramu not ch motto in acesta istoria,
singure merita a-i facere nemuritoriu nurnele la
romani. Dar' multe au anca de a asceptare ro-
manii dela poetulu Andreiu Muresianulu.
CXLV. Carte de limb'a romana, eh clasiculu critieum
Tenth men
iu
opu alu lui A. Treb. Laurianu Tentamen criti- linpam ro-
niamestiu.
cum in lingvam romanicam" tiparitu in Vien'a la
a. 1840 anca, nu s'a aretatu in literatur'a lim-
bei romane. Acosta carte e o analise atku de
profunda e agora, la care numai Laurianu a de
profesiune matematicu e ingineru, celu mai mare
cunoscutoriu alu limbeloru ocidentali la romani
a potutu strabate. Toti cei-alalti grarnatici, e&ti
s'au aretatu pen' acumu , intru asemenare sent

www.dacoromanica.ro
 218

numai , eh caratorii de caramide pe langa archi-

teptorele unui palatiu imperatescu.
Mecar' dieu despre limba, e cu destintiune
I

despre ortografra latina-romana athti-a au scrisu,

chtu pe la a. 1842 43, candu se incinsese unu
resbelu formale intre ortografi s1 cei-ce nu erh
in stare se stria, dh planu cumu se se stria ...
Ar' fl de doritu, ch, se se intemeieze sl la romani
o societate erudita; dr' pen' atunci in lucruri lim-
bistice, ortografice se se mestece acei-a, pe cari
i taia capulu la atari lucruri , si se nu amble
toti nechiamatii a facere planuri de ortografli
MdgazInulu Magazinulu istoricu pentru Dace a de A. Treb.
Istorteu pen-
tru Ducea. Laurianu e Nicolau Balcescu fete epoca in lite-
ratur'a istoriei Daciei. Acestu magazinu istoricu
6 unu tesauru perpetuu nu de adi pene mane,
ci care in tote tempurile fara intrerumpere ar'
debe se se continue, unu tesauru pentru isto-
ria, politica, beserica, literatura s. a., unu mo-
numentu, care cu alta caldura ar' debe se-lu im-
braeisieze romanii, acest-a nu 6 de a se arun-
care dupa cuptoriu seu in podu, ch. ciaslovele po-
piloru , el o carte atatu de scumpa, chtu n'ar'
debe se lipsesca nici-unui romanu intru nici-o
parte sell ramu alu vietiei publice.
CXLVI. Noi insemnaramu pen' aci pe cei
mai de frunte invetiati ai romaniloru, pe" cari-i
curioscemu parte din scrierile loru, parte din ga-
zete. Multi preoti e civili romani anca, afara de
acesti-a, lucrh in deceniulu trecutii pentru lumi-
narea e desceptarea romaniloru. Desceptarea po-
litica-natiunale apucase dar' in scurtu tempu unu

www.dacoromanica.ro
 219

sboru imbucuratoriu. De candu-su romanii

atati-a nu s'au prenumeratu la o carte, Si cu atata
sete, cad e cu cata s'au prenumeratu la renumi-
tele opere ale lui Sincai e Klein. CA,ta lumina
era se reverse intre romani acestu opu giganticu
cea d'antaiu istoria a tota romanimea , deca
ac4sta proprietate scumpa a natiunei romane nu
se facea obieptu de speculatiune alu unui-a
Domnulu editore A. Gavra cu multu mai intie-
leptu speculante era, de tiparia curendu acea isto-
ria, Ca banii capetati si-i-ar' fi potutu elocare
atunci cu mare profitu .... Dar' aria dumnealui
remase cu mai pucinu castigu si cati betrani
Inflacarati n'au muritu inainte de a-si stempera
dorulu celu infocatu cu legerea acestoru opere
acumu de atati ani publicate! Asta-di domnulu
Gavra a incetatu a mai tiparire pote din ne-
cazu pe publiculu romanu! Vida din Moldov'a,
care tiene ingropatu la sene talentulu lui Sincai
anca-si va, castigh nume nemuritoriu ca
sierbulu nedemnu din evangeliu, de nu va, con-
tinuare tiparirea opului lui Sincai, care, se dice,
Ca numai la densulu s'ar' afla intregu. Cu lite-
ratur'a mergea pasi paraleli desvoltarea natiunale,
si romanii nu potea mai mUltu se despereze intre
atari impregiurari de venitoriulu celu mare alu
gentei romane; cu tote ca, precumu veduramu la
loculu seu , ultra-ungurismulu amenintia perire
natiunalitatei romane nu nut-1mi dinafara din
partea unguriloru , ma pe langa tota acesta de-
sceptare chiaru si dinlaintru in sinulu natiunei la
unii romani rateciti.

www.dacoromanica.ro
 220

Innuentl'a
culturei na-
CXLVII. In urma mai insemnamu , ca spi-
tiunali din retulu e cultur'a natiunale ce apucase la romanii
Daci'd save-
riore asu- din Daci'a superiore, avii influentia, forte mare si
pr'a Dacia( asupr'a culturei romaniloru fratiloru nostri din
in
Daci'a inferiore. Aci numai de chtu pots se iee
altu sboru. Romanii cei inflacarati din Daci'a su-
periore persecutati de straini in patri'a sea, in po-
terea unei constitutiuni afurisite, nepotendu apuch
ad la nimicu ch romani erh constrinsi a trece
Carpatii Ia cei-alalti frati romani, uncle ch a casa,
ch intr'ai sei erh aceptati , si impartesIra cu ei
cultur'a natiunale pe unu pamentu mai fecundu
dreptu reintorcere de impromutulu, ce le era-.
mu detori not cei din cote de Carpati de suptu
princepii calvini. Dar' se lasamu se urmeze acl
euventele cele frumose ale invetiatului J. Eliade
din Romania : Cei din col' de Carpati ne-au adusu
noue luminele din isvorulu filosofiei germane. Dar',
fratiloru rumani, mari barbati au esitu dintre voi
din cold de Carpati, si de-a-colo a venitu si in zi-
durile derapenate din santulu Sava nemuritoriulu
nostru Georgiu Lazaru, care . . . s'a pusu se arunce
sementiele natiunalitatei intr'unu pamentu nelucratu
si plenu de rodnicia. Cetiti, teneriloru , pe Paulu
Jorgoviciu, Petra 111a-ior, Cichindealu, Sincai si
yeti invetia intr'ensii si limb' a vostra, si cea-a ce au
fostu mosii vostrt, si cea-a ce veti pote fi, de veti urma
invetiatureloru loru. Acesti-a toti an fostu jertf'a
i,+chinarei loru intru slusb' a natiei. Si mortea loru
pote fi o vecinica dovada a inaltei loru solii si a
inipliiiirei ei cu desevirsire"1) 8. a. s. a. Blasiulu
') J. Elinde in prefatinnen In Fabulde hii Cichindealu. Bit-
cut 1838.

www.dacoromanica.ro
 221

era fontan'a intielegentiei romane: era Bucurescii

e Jasii dela inceputu scaparea romaniloru din Da-
ci'a superiore. Lazaru transilvanulu puse temeiulu
culturei in Bucuresci cu inceputulu seclului pre-
sente : si lui dupa acea-a urmara mai multi ro-
mani din cove de Carpati atatu in Bucuresci,
catu sl in Jasi. Pe la a. 1820. se afla in scolele
dela Jasi Vasiliu Popu Dr. de filosofia e medi-
cina - unulu dintre cei mai invetiati romani in
seclulu XIX. acest-a ca direptore alu scole-
loru din Jasi ; ca profesori Fabianu, Coste, Manfy
s. a. (Iasi de boer. Asachi in Moldavi'a, mai
tardiu Dr. Murgu , jureconsultulu Bojinca e Dr.
Campianu. In Romani'a intre cei mai insemnati
mai trecura cei trei barbati invetiati ai roma-
niloru : Arone Florianu autorele ,,istoriei tierei
romanesci" e alu mai multoru carti scolastece ,
Joane Maiorescu e A. Treb. Laurianu. Cei doi
d'antaiu ca profesori de istoria : Laurianu ca pro-
fesore de filosofia prin invetiaturele loru cele in-
alte indemnara si pe romanii de acolo la scientie
seriose, candu inainte de acest-a romanii din tiera
se temea de filosofia, ca bufnitiele de lumina. Asia
in patria curatu romana tenerimea romana cu atari
e acestoru asemeni barbati facea pasi gigantici in
desvoltarea intieleptuale. Cu ocasiunea reorga-
nisarei scoleloru din Bucuresci in 1847, cei trei
transilvani : Arone, Maiorescu e Laurianu se de-
numira de catra guberniulu de acolo de inspep-
tori peste cele trei distripte scolastece, in can era
impartita Romani'a. Ch profesori in Romani'a
mai era din diverse parti ale Daciei superiori :

www.dacoromanica.ro
 222

Nicora, Balasiescu, Gabriele Munteanu, Joane Su-

ciu , Vasiliu Maiorescu , si altii mai multi, cari
parte intemeiara parte sistemisara scolele din Ro-
mani'a, si petrecea acolo parte tit inspeptori, parte
ca profesori.
CXLVIII. Acest-a era starea culturei roma-
niloru din Daci'a superiore : si acest-a era con-
ditiunea intielegentieloru loru cu erumperea
revolutiunei din a. 1848I Acdsta cultura era unu
produptu propriu e imediatu alu natiunei romane,
nu guberniulu ungurescu , alu carui devisa era :
intunereeu pentru romani; cu atatu mai pucinu con-
stitutiunea patriei , care condamna la sierbitute pe
ereditarii tierei au fostu matrea acestei culture.
Si deca o natiune sierba atatu de apesata ea ro-
manii fa in stare in pucinu tempu , cu pucine
medi-loce tote ale sele a producere din sene en-
sasi atat-a : catu nu era in stare romanii se se
lumineze, se avea episcopi mai inflacarati pentru
benele publicu alu natiunei, nu ca Manuiloviciu,
Putnicu e alti episcopi romani renegati e serbiti
in Banatu , e chiaru si in Transilvani'a e TJnga-
ri'a unguriti?! In scolele strainiloru invetia
romanii: catu nu potea propasire cu stole natiu-
nali?! S'au deschisu acumu alte tempuri, tem-
puri libere e mai lurninate , cari striga si roma-
niloru se lucre e se se lumineze, ca se merite sor-
tea, ce o pasreza provedenti'a pentru gentea ro-
mana. Va yea lumea, deca romanii din acestu
seclu luminatu sci-voru facere acea progresiune
aesurata tempului, lipseloru e medi- loceloru de
asta-di , face-voru acelu progresu pe venitoriu,

www.dacoromanica.ro
 223

care se respunda in marime intreita cu inceputele

facute de mai bene de unu seclu! Deca strabunii
ostri, cei mai meseri e mai apesati de o mie de
on nisi multu de cfttu Doi , au fostu in stare a
ne redicare din propriele sudori scole ca cele din
Blasiu, a ne crescere barbati, precumu veduramu:
atunci generatiunea de asta-di nu vh, fi dernna de
numele de romanu, de nu Ira sd facere progrese
indiecite dupa mediele, ce le are acumu a mana.
Cultur'a, cultur'a v sca$ pe romani, si cultur'a
numai natiunale pote fl. Scole natiunali dar' pen-
tru romani cu profesori natiunali e limba natiu-
nale dela scolele cele satesci pen' la universitate
natiunale-romana: scole natiunali pentru romani:
nu unite nici neunite dupa mintea unoru intu-
necati, nu unguresci nici serbesci s. a., ci scole
natiunali, si atunci romani cumu dice nemurito-
riulu Cichindealu natiune mai alesa nu va fi pe
pamentu inaintea nostra! Mai alesu asta-di dupa
ce acumu au pasItu si romanii in vietia politica:
vieti'a loru politica asia nu se pote cugetare fara
o universitate natiunale: cumu nu se pote cuge-
tare omulu, dupa ce a esItu pe lume, fora nutre-
mentu. Far' una universitate natiunale-romana,
in care se se cresca junimea romana cea matora
pentru scientiele cele mai inalte in limb'a natiu-
nale ca-ci romanulu nu cugeta nemtiesce, nici
unguresce, nici latinesce fara una mare uni-
versitate natiunale: romanii er' voru remanere in
etatea copilariei batjocura strainiloru. Romanii
in momentulu de facia n'au atftta lipsa de gimna-
sie, ata au de scola juridica-politica; ca-ci preli-

www.dacoromanica.ro
 224

minariele gimnasiali le potemu invetia si la straini:

dar' dreptu e politica cu folosu pentru natiune nu-
mai in universitate natiunale se potu invetiare. Si
ore se areta romanii astadi pentru infientiare unui
atare institutu mecar' cu atiltu zelu e eneigia, cu
tutu se lupth fericitii nostri parenti pentru inte-
meiarea scoleloru din Blasiu, care lucru dupa itn-
pregiurarile de atunci a fostu fara asemenare mai
greu, de tutu pentru romanii de asta-di redicarea
unei universitati natiunali ?I Pe o natiune , care
ensasi nu face totu tutu pote, care nu se ajuta
ea ensasi pe sene, el ascepta tote dela altii , pe
o atare natiune altulu se-o ajute nu a &mita!

Ineheiare. tea starea politica, civile, besericesca e intie-

Conspeptu
genera le. leptuale a romaniloru din Daci'a superiore dela
inceputu, si in care i-au aflatu grandiosele eve-
nemente din a. 1848.
Cu acest-a flniramu istori'a romaniloru pen'
la a. 1848. Noi n'ainu avutu de cugetu a tiesere
intrega e cu de a menuntulu istori'a vechia a ro-
maniloru : cl insemnaramu cu distintiune numai
acele lucruri , cari au contribuitu la evolutiunea
evenementeloru din 1848. mai a'esu in Daci'a su-
periore.
CXLIX. Istori'a romaniloru din Daci'a su-
periore n'a fostu alta , de tutu o asuprire nein-
trerupta a romaniloru din partea unguriloru : o
lupta continua intre aceste doue elemente. Nefe-
ricirea natiunei nostre a cursu din apesarea ei;
4r' d6ca cercamu causele acestei apesari: ace-
ste-a le aflamu nu numai in inemiceti'a straini-

www.dacoromanica.ro
 225

loru, ci se marturisirnu adeverulu si in deve-

retatea romaniloru. Pe dreptu potemu aplecare la
romani dis'a lui Rousseau : ca forti'a i-a aruncatu
in sierbitute, er' lasitatea i-a facutu sierbi perpetui.
Numai de catu dela inceputulu caderei roma-
niloru suptu unguri i vedemu pe romani lup-
tandu-se a dese e cu mare eroismu pentru liber-
tatea cea perduta a natiunei : banatianii indata
suptu s. Stefanu se lupta a scuturare jugulu un-
gurescu, de alta parte in Transilvani'a luptele
cele necurmate ale romaniloru asupr'a unguri-
loru dela inceputulu domnlei unguresci, e cu dis-
tintiune revolutiunea dela 1437, rescol'a lui Horia
s. a. areta , cum-ca romanii nici-o -data nu-si
uitasera, ca acesta tiera 6 pamentu romaneseu ;
dara candu vedea strainii, ca nu-i potu invingere
pe romani cu armele : atunci arunca intre densii
sementia de desbinare, tragea la sene pe cei mai
de frunte romani din partea besericesca e civile
eh se supuna prin acesti-a tota natiunea . . .
asia s'a intemplatu dorerel de, nobilii romani lape-
dandu-se de sangele seu natiunea romana nu mai
avit tine se-i apere caus'a in tiera. Asia a remasu
natiunea romana afara din tote uniunile e constitu-
tiunile, can era facute asupr'a ei , scosa dela tote
drepturile tierei. Cate adunari, cite legi, ate con-
ventiuni, eate traptate politice au facutu strainii dela
venirea lora pen' in a. 1848 in Daci'a superiore
si anca totu legi e traptate, prin caH , precumu
6 si faimos'a diploma leopoldina, i scotea pe ro-
mani dela tote drepturile politice ; si totusi, afara
de rescolele poporului , elite le veduramu in de-
bit. Rom. t. I. edit. 2. de 4. P iplu. 15

www.dacoromanica.ro
226

cursulu aeestei istorie , ore aflarau-i ver-o-data

pasIndu la medilocu irnpreuna cu poporulu si pe
cei mai de frunte ai natiunei luptandu-se cu
poteri unite intr'acolo, eft, candu facea asemeni
legi e traptate strainii in tier'a nostra , se aiba
votu sl romanii, se prevegbieze, Ere protesteze e
se puna pasii cuvenintiosi inaintea regiloru , im-
peratiloru e dieteloru pentru drepturile natiu-
nei romane? dorere! ac6st-a n'o aflamu la
nobilii e toti cei mai de frunte ai natiunei nostre
in cursu de atftte secle! ... Au dor' se nu fia,
avutu romanii in tempurile vechi barbati, cari
s'aru fl potutu intreponere cu sucesu pentru na-
tiunea romana? bit au avutu, ca-ci Stefanu
Josika, pe care l'au ucisu la Satmare, Stefanu
Dobo, Dengeleghi, Getzi s. a. au fostu romani,
si au fostu eft gubernatori ai Transilvaniei; dar'
se lasamu pe acesti-a si se ne aducemu a
mente, ca Janculu romanulu, pe care ungurii
'1u numescu Hunyady Janos, a fostu gubernatore
a tota tier'a unguresca, si omu atfttu de potente
in fapte, catu numai de elu se temea stambolulu
turcescu, de care tremurft, Europ'a, si fiiulu
seu Mathia Corvinulu , celu mai mare rege alu
Unguriloru si ce au folositu toti acesti romani
pentru natiunea loru, au redicatu ei gentea romana
la onorea, care i se cuvene in patri'a sea? a aju-
tatu Janculu la a. 1437. e 38. pe romanii de
atunci, cari nu mai potea suferl barbatiele ungu-
riloru? a ajutatu a impedecare atunci conjuratiu-
nea celoru trei natiuni asupr' a romaniloru
ba chiaru sl in tempurile mai noue luptatu-s'au

www.dacoromanica.ro
 227

vre-o-data numerosii noveri romani, ch se nu

maresca numerulu strainiloru, cl in adunarile de
tiera se siedia ch roman, nu ch unguri, se
apere interese romane , nu straine: cumu facea
noverii unguri e croati, si sasii; seu celu pucinu
in cele mai noue tempuri ajutat-au vre-o-data
noverimea e cei mai de frunte ai natiunei mecar'
pe episcopii romanesci, pe cari singuri i mai ve-
demu din candu in candu a se ocupare cu caus'a
natiunale, si cari ajutati de noverimea romana cea
numerosa cfttu nu potea scote la cale? nimicu
din tote aceste-a, din contra scimu , ca florea
noverimei, florea natiunei romane se lapeda de
romani si se alipi de straini 1 Si acest-a dela in-
ceputu totu aria a cursu pen' la a. 1848.
CL. Acestu anu pe care-lu saluta omeni-
mea tots, cal pe primaver'a intenerirei sele ne
areta: dem ungurii, can pen' ad avura cea
mai mare influentia in sortea natiuniloru monar-
chiei austriace, au cunoscutu intr'adeveru spire-
tulu tempului inteneritoriu , si deca au lucratu
dupa insuflarea acestui spiretu santu: seu dora
chiaru au pusu pedeca omenimei doritorie de a
propasire in cultura, si cumu, pentru-ce e in
atu au fa'cutu acest-a? in acestu anu e dela
acestu anu incoce vomu yea sl pe romani, ce
energla au desfasiuratu, cu ce constantia e cu
ce fratietate s'au luptatu e se lupta pen' in diu'a
de asta-di, eh se ajunga la libertatea politica,
care li se cuvene, si prin tr'ens'a la cultur:a, e
fericirea acea-a, spre care sunt chiamati dela us-
tura ; ore mai rusineza-se romanii si acunm de
15*

www.dacoromanica.ro
228

limb'a romana, de datenele, de portulu e de nu-

mele romanu, mai lapeda-se 81 acumu de gintea
loru pentru deregutorli e alte folose private:
cumu facea pe tempulu asuprirei unguresci; si
cari aunt acei romani, ch. se-i dee istori'a la jude-
cat'a generatiuniloru venitorie; mai suferu a se
insielare de straini, ch, se perda tempulu in nelu-
crare , au sl certandu-se intre sene asupr'a unoru
lucruri forte merunte si pre de nimicu , si se
parasesca caus'a natiunei intregi: an dora acumu
lucra pentru cultur'a e fericirea, pentru vieti'a
presente e pentru cea venitoria a tota gentea
VIRIBUS UNITIS" ?

--4**0.131804-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE
LA

TOMULU I.

I.
(la pag. 95. 96. 97.)

Humil lima Propositio Cancellariae Trannico-suli-

cae in objecto precum J. Lemeny G. C. et
B. Moga N. U. Valachor. Eppi aggravia Gentis
Valachicae pro esequend. jurib. civilib. a. 1791
altmo loco exhibita modernis in Comitiis reas-
summi et tm Clerum qm ipsam Gentem V.
voti cpotem reddi petentium.
ddo. 6. Aug. 1834.
Missa ad Exp. 23. Aug.
Prom. 3. Sept.
Sacratissima Majestas!
Demisse advolutum supplicem Libellum Joannis Lentenyi
Gr. Catholici, et Basilii Mega Non-Unitorum in Transilvania
Episcopi, tenore cujus iidem, qua repraesentantes Valachorum,
aggravia et postulata Gentis suae nomine, pro csequendis, quae
olim praehabuissent, juribus civilibus anno 1791 altissimo loco
exhibita, modernis in Comitiis reassummi, cum suppletoriis
per denatos in munere episcopali antecessores suos substratis
dilucidationibus et documentis combinari ac quoad omnia tam
Clerum, quam ipsam Gentem Valachorum voti compotem reddi
petunt, dignata est Majestas Vestra Sacratissima medio b.
litterarum manualium de dato 12. Julii anni currentis exara-

www.dacoromanica.ro
230

tartan, reverenter isthic adnexarum, fidelissimo hale Dicasterio

aulico eo cum mandato clementer transmittere, ut refiexe ad
anteriores hoc in objecto interventas pertractationes, exactam
eodem altefatae praestet informationem, ac super petito ma-
ture perpensam depromat opinionem.
Fundamentum praesentis supplicis Libel li constituunt mo-
menta aggraviorum gentis Valachicae anno adhuc 1791 por-
recta , ad quae dicti etiam Episcopi se provocant. Ob ar-
etutn igitur, qui ills inter, et recentem hanc expositionem sub-
versatur nexum, fine item illustrandae in suo complexu hujus
materiae priora per apices recapitulanda veniunt.
Sub cursu Comitiorum anno 1791 in magno Transilvaniae
principatu celebratorum, nomine universae in ditto principatu
Valachicae nationis supplex quidam in copia h. isthic advo-
lutus, typis quoque impressus, divo Leopoldo Majestatis Ve-
strae Sacratissiume piae memorise genitori substratus fuerat
Libellus, in quo gens haec se pro regnicolari natione decla-
rani, et ad usum munium jurium civilinm, ex quo temporum
duntaxat injuria se excidisse exposuit, reponi, ac in specie
juxta ipsissima Instantiae verba, sequentia sibi concede petiere:
1) Ut odiosae et ignominiae plenae nomenclationes tolerati,
admissi, inter status non reputati aliaeque hujusmodi, quae
tamquam externae maculae sine jure et auctoritate nationi
Valachicae affixae fuerunt, prorsus demantur, atque veluti
indignae, et injuriae publice revocentur ac deleantur, sicque
rediviva Natio Valachica ad usum omnium jurium civilium et
regnicolarium repouatur; proinde
2) Nationi supplicanti inter regnicolares nationes idem lo-
cus, quern ipsa juxta provocatum (ex Georgii Pray disserta-
tionibtts historiae criticae in annales Hunnorum etc. pag. 163)
testimonium Conventus B. M. V. de Clue Monostra a. 1437
tenuit, restituatur.
3) Clerus hujus nationis orientali Ecclesiae addictus, abs-
que discrimine an cum Ecclesia occidentali in omnibus idem
sentiat vel minus, nobilitas item et plebs tam civica, quam
ninths eodem plane modo ac Clerus, nobilitas et plebs na-
tionum, systhema Unionis constituentium, consideretur et tra-
ctetur, eorundemqne beneficiorum particeps reddatur.

www.dacoromanica.ro
 231

4) In Cotnitatibus, Sedibus et Districtibus, civicisque corn-

munita tibus , occasione electionis officialium , et ad Comitia
deputatorum, spud aulica item et provincialia Dicasteria oc-
curentibus officiorum restaurationibus et promotionibus appli-
candorum ex bac natione proportionato numero individuorum
justa reflexio habeatur.
Supplex hic Libellus in sequelam altissimae Resolution's
Regiae erga d. adnexam sub Nro. 4004 1791 praesidialem
propositionem elargitae medio b. Rescripti Regii sub 18. Maji
1791 SS. et 00. eo fine transmissus exstitit: ut assumpta
pro basi et cynosura artic. 6ti anni 1744 dispositione, expo-
sita gravamina et postulate supplicantium penitius expendan-
tur et post maturam deliberati onem opportune proponantur me-
dia, qualiter ex consideratione boni publici memoratis provin-
ciae ineolis aequa, et Systhemati Transilvaniae conform; ratione
consuli, illisque usus beneficiorum concivilitatis una cum libero
Religionis exercitio sine distinctione ritus pro futuris tempo-
ribus lege publica sanciri, simulque intertentioni etiam Clan'
utriusque ritus convenienter prospici, ac una rudioris plebis
valachicae culture promoveri, ac cum successu propagari possit.
Excepere mox attactum supplicem Libellum aliae ipsius
Cleri Gr. Catholici preces, sub Nro. 3454. 1791. homagiali in
cultu isthic adnexae, ac super eo fusae, quatenus idem sublata
tolerati nomenclatione juxta Diplopata (annis 1699, 1701, 1708)
b. sibi concessa, tractetur, at eo prorsus modo, quo reliqui
Patriae Cives, communium beneficiorum particeps efficiatur.
Cujusmodi preces pariter SS. et 00. ope Rescripti Regii
sub 28. Junii 1791 exarati cum altissimo annutu erga d. ad-
jacentem sub Nro. 4132. 1791 propositionem clementer pate-
facto , in nexu anterioris supplicis Libelli eo scopo trans-
missae exstitere ut his quoque Cleri Gr. Catholici Transil-
vanici desideriis , et dispositione praecitati articuli pro basi
posita , consilia ineant , sententiam suam de eo : qua ratione
supplieantibus pro justo et aequo subveniendum querelarum-
qua causa tolleuda sit , pro altissima resolutione regia sub-
missuri
Accessit in supplementum praeexposiforum binorum suppli-
cium Libellorum tertia quoque Valachorum , individua suae

www.dacoromanica.ro
232

nationis competenti proportions ad officia publica applicari

orantium Instantia penes altissimas litteras manuales exmissa,
heicque sub Nro. 4984, 1791 hie adnexa, ac in sequeltun al-
tissime resolutae numerum 5167, 1791 praesefcrentis reveren-
ter pariter adjacentis propusitionis, usque ad adventum Re la-
tionis a SS. et 00. in substrato depostae, seposita.
Rementionati SS. at 00. reflexe ad utriusque ordinis pre-
ces, ductum praecitatorum Rescriptorum Regiorum secuti, con-
siderationes sues tenore d. advolutae Repraesentationis suae
in sequentibus manifcstarunt:
Quatuor esse momenta, quae in deliberationem summenda
ipsis proposita fuissent, et quidem:
1) Id: qualiter supplicantibus benefizium concivilitatis con-
cedi , qualiter item
2) Liberum eisdem religionis exercitium admitti et
3) quomodo de congrua Cleri utriusque intertentione pro-
videri possit, ac
4) quaenam media ad promovendam rudioris plebis Va-
lachicae culturam, hancque cum successu temporis propagan-
dam adhibenda sint
Quod primum attinet: de adnittendo supplicantibus con-
civilitatis jure , antelati SS. et 00. praetermissis illis, quae
supplicantes de origins sua louga narratione ex historicis qui-
busdam scriptoribus, ut plurimum inter se discrepantibus, nec
nisi historicam, quae tenuis admoduin est fidem merenti-
bus , depromtarum serie adducunt , et vol simplici negatione
refutari queunt, assertionibus, declarant , Systema Tran-
silvaniae Legibus, diplomaticisque Sanctionibus firmatum, con-
stituere ties in eodem Principatu Nationes, Hungaram utpote
in Comitatibus , Siculicam in Siculicis , et Saxonicam in Sa-
xonicalibus Sedibus habitantes, tribusque his corpus politicum
constituentibus nationibus immixtos esse praeter alterius gene-
ric et nationis imeolas Valachos etiam non quidem a primes
illis Romanorum reliquiis , quorum supplicantes in Bede pre-
cum stutrum rneminerunt, originem trahentes, quales existere
nullo evinci potest documento, verum nt plurimum advenartn,
qni e finitimis Provinciis in Transilvaniatm se recipientes, boa
habitationis suae ibidem fixerunt successores.

www.dacoromanica.ro
 233

Praernissa generali hac declaratione iidem SS. et 00. re-

censent in particulari conditionem Valachorum in gremio di-
ctarum trium nationum domiciliatorum, et juxta bane partitio-
nen, dicunt, et quidem
Relate ad Comitatus: Valachos in his degentes vel esse
Nobiles aut Libertinos, vel denique Colonos jurisdictioni Do-
min Hum terrestrium subjectos. Nobilitatem seu sit origine
Hungara, seu Valachica, dununodo aliquam e quatuor recep-
tis profitentur religionem , una eademque nobilitari praeroga-
tiva gaudere, iisdemque frui libertatibus , beneficiis et immn-
nitatibus, posteaquam enim, quispiam Valachorum positis pro
Principe et Patria meritis e plebea sorte in coetum verorum
Regni nobilium cooptari meruit, eum neque a bonus, juribus-
que possessionariis adipisceudis , neque a gerendis publicis
muniis arced, ad quod probandum luculenta saris exstarent
tam remotiorum , quam recentiorum temporum testimonia.
Libertinorum vero tam Hungarorum gram Valachorum unam
eandemque esse tam libertatem , quam publica onera ferendi
obligationem, et quemadmodum Sungari Libertini: ita ejusdem
conditionis Valachi tam in pendenda contributione, quam vero
aliis Communitatum, in quarum gremio commorantur, oneribus
supportandis, parem experirentur sortem. Rusticos denique
seu sint origine Hungari , quales non pauci reperiuntur, , seu
Valachi, praeter publica contributionis solvendae, aliaque Corn-
munitatum onera, quae supportare, instar Libertinorum tenen-
tar, servitiis etiam dominalibus praestandis esse obnoxios.
Quod sedes Siculicales attinet : In his perinde Nobiles,
Libertinos, et Colonos occurrere, et praeter Nationem Siculi-
cam alios etiam incolas et Valachos etiam licet pauco numero
ibidem reperiri, hos tamen Valachos non alteri, quam Colono-
rum conditioni adscriptos ease, et non secus ac ipsos Siculos
Colonos ad fereirda onera publics et praestanda quoque ser-
vitia dominalia adstringi.
E quibus luculenter patere expositionem Supplicantium,
qua se ab usu beneficiorum, juriumque eoncivilitatis exclusos
esse, altissimo loco conquesti sunt, qnoad illos , qui in gre-
mio Comitatuum Sediumque siculicalium stint constituti , et
aliquam a quatuor receptis religionibus profitentur a veritate

www.dacoromanica.ro
234

prorsns alienam esse. Nobilem enim origine Valaehum earn

nobili Hungaro vel Siculo iisdem gaudere, ut praemisstun cat,
libertatibus , privilegiis et immunitatibus, Libertinorum cujus-
curnque sint nationis eandem ease tam libertatem, quam one-
rum ferendornm obligationem, Colonos pariter iisdem et non
majorIbus obnoxios ease praestationibus. Cumve juxta prae-
missa in gremio Comitatuum Sediumque siculicalium degentes
Valachi jam antehac obtinuerint aequalia secundum conditio-
nes suas cum ceteris incolis jura, ampliorem concivilitatis gra-
dam its tribui posse, se non videre, nisi eis quartae Nationa-
litatis erectio tribuatur, quod quemadmodum legibus , consti-
tutionibusque Transilvaniae signanter articulo 6. anni 1774, qui
id disponit : ut Nobiles et Ecclesiastici Uniti (alia enim esset
ratio Non- unitorum) /Hi trium in ditto Principatu nationum,
ubi per adeptioncm bonornm sedem fixerint, absque quartaa
nationalitatis erectione, annumerentur, , adversatur, ita altissi-
mae quoque intentions Regiae, siquidem juxta eandem grava-
mina et postulate Supplicantium assnmpta pro basi et cy-
nosura praecitati Articuli dispositione pertractanda fuerint,
contrarium foret.
Quantum porro concernit nationem Saxonicam, deputatos
ejusdem in consessu regnicolari declarasse: Valachos in Sedi-
bus Saxonicalibus constitutos ease parti.n advenas e vicinis
Provinciis, partim Colonos profugos ex aliis Transilvaniae par-
tibus, sub certis conditionibus eo admissos, prout hoc fide do-
cumentorum constaret, nec prius ad jura concivilitatis admis-
sos fuisse Valachos spud Saxones, quam anno 1781 , intro-
ducta per divum,Tosefum II. Imperatorem in nationem Saxo-
nienin universali Concivilitate, quale jus post revocatorium de
dato 28. Jan. 1791. exaratum rescriptum regium relate ad
Valachos exstinctum esset. Declarasse praeterea eosdem de-
putatos : se hand esse alienos, ut conditio Valachorum melior
reddatur, iisquc jus concivilitatis absque convulsione Systhema-
tis internarumque nationis Saxonicae constitutionum in natione
Saxonica quoque admittatur, quia tamen in re tanti moments,
inconsultis Sedium Districtuumque, quos repraesentant, corn-
munitatibus , opinionem suam depromere, integrum sibi fore
baud existimarent altissimo loco id clementer indulger! pe-

www.dacoromanica.ro
 23

tiisse ; ut negotium Valachorum in gremio sui degentlum ad

futura usque Comitia in suspenso relinquatur.
Ad secundum petiti momentum; ut nimirum its liberum re-
ligionis exercitium sine discrimine ritus admittatur: Saepefati
SS. et 00. reflectunt : religioni Graeci ritus unitae , postea.
quam haec tenore artienlorum 6. 7. 1744 cum religione Ro-
mano-Catholica conjuncts fuisset, juribus et beneficiis religio-
nis illius abunde prospectum esse, adeo: nt rationem prorsus
nullam videant, cur Clerus Graeco - Catholicus novas intuitu
halite altissimo loco fuderit preces. Allem vero ease ratio-
nem Religionis Graeci ritus non-nnitae, Systhema enim Prin-
cipatus Transilvaniae consistere, ut saepe jam attactum est,
e tribus nationibus, quatuor praeterea lege receptis religioni-
bus, quae si multiplicarentnr, everterentur leges fundamenta-
lesque patriae constitutiones, quare respects Dis-unitorum re-
ligionis opportunissimum videri remedium; ut quemadmodum
Religio Graeci ritus units se Romano - Catholicae religioni as-
sociavit : ita Religio Dis-unitorum alicui e quatuor receptis
reliyionibus se adjungeret, ne cum convulsione Systhematis
Transilvanici quinta lege recepta religio in Principatn admit-
tatur. In'erim quemadmodum hactenus religio haec quoad
liberum exercitium turbata non fuit : ita ne in eo deinceps
quoque turbetnr , absque eo , quin illa pro lege recepta reli-
gions lege publica declaretur, speciali articulo desuper con-
dito, eosdem SS. et 00. cautum ease voluisse eamque se pro
altissima confirmatione anbmisisse.
Quoad tertium punctum de eo sonans : ut ratione interten-
tionis cleri utriusque convenienter prospiciatur, SS. et 00. sensa
sua eo manifestant, quod cum bona ecclesiastics temporibus
Isabelae Reginae secularisata , intertentioni ejusdem Reginae
ejusque filii (Joaunis Sigismundi Zapolia) communi Principle
et SS. consensu destinata fuissent , ab eo tempore parochia
sui ritus necessaria sustentandae vitae media quaelibet religio
ipsamet suppeditet, quae delude successu temporis munificen-
tia Principum et liberalitate privatorum aucta aunt, hint non
aliud intertentionis etiam cleri Graeci ritus seu Unitoruni seu
1)is- unitorum medium superesse videatur, quam ut de congrua
eorion intertentione cujubvis Cleri respective Religionis Hese-

www.dacoromanica.ro
236

clue prospiciant; formasse praeterea Episcopum Graeco-Catho-

licum medio insinuate sui deputationi regnicolari porrecti illam
praetensioncm, ut parochis Valachis in fundo regio constitutis
decinute ita prout pastoribus religioni Augustanae confessioni
addictorum penduntur ab auditoribus adrninistrentur, , ast
cum deputati nationis Saxonicae universas dectmas pastoribus
suis vi privilegiorum et sententiarum judicialium competere
contendissent, hive desiderio fati Episcopi Gr. Catholici deferr
non potuisse eumdemque ad viam juris cum hac sua prae-
tensione relegatum extitisse.
Quoad guartum punctum : quo altissime praecipitur, ut ad
promovendam plebis Valachicae culturam media proponantur
Si. et 00. semet eo enunciant , rood cum rationes ruditatis
gentis hujus non aliunde repetcndae sint , quam ab imperitia
et ruditate parochorum, qui pro destinatione sua quidem audi-
toribus suis praecepta morum tradere , officiaque civis et ho-
minis in humana societate constituti explanare , atque verbo
et exemplo facem praeferre deberent, ast ipsi ad committenda
facinora saepe auctores essent. Hinc ad promovendam gentis
culturam ante omnia necessarium sit educationi Cleri Valachici
prospicere, ideoque deputationi pro elaborandis ad futura co-
mitia ecclesiasticis objectis ordinatae inter alia eidem comissa
objects, illud etiam praescripsisse, ut de eo, qualiter de con-
venienti Cleri Religionum Graeci ritus tam unitae quam non-
nnitae educatione provideri possit, modum invenire elaboran-
dumque eatenus plenum , ipsis SS. et 00. substernere baud
intermittat post instituendam desuper ulteriorem comitialem de-
liberationem altissimo conspectui substernendum, et haec re-
praesentatio SS. et 00. medio humillimae de dato 10. Martii
sub praecitato Numero 5495 anni 1791 uti ex advoluto Ma-
jestas Vestra gratiose perspicere dignabitur, altissimae substrata
fait resolutioni Regiae.
Tempore intermedio, donee scilicet erga praedeductam SS.
et 00. relationem altissima subsecuta fuisset resolutio Regia,
Dis -unitus Valachorum Episcopus Gerasimus Adamovits id
sibi indulgeri petierat, nt in qualitate Deputati universae na-
tionis Valachicae negotia ejusdem spud augustam aulam pro -
moturus sursum accedere possit sed huic petito teste d. ad-

www.dacoromanica.ro
 237

nexa sub Nro. 7279, 1791 propositione ea solum rations de-

latum fuit: quod earn utrique Graeci ritus Episcopi licentiam
Viennam accedendi jam obtinuissent, hint lidem nonnisi qua
privati supplicantes, non autem qua deputati considerandi sint.
Paulo post supervenit Mind dictorum Episcoporum memo-
riale altissimam signaturam nactum, et isthic sub Nro. 1340,
1792 reverenter adlateratum, ope cujus occurentes sibi quoad
Repraesentationeru SS. et 00. erga priorem nomine univusae
nationis Valachicae porrectum supplicem Libel lum praestitam,
exhibere animadversiones accluso uno extra. to documentorum
in comprobationem assertorum servientium, cujusmodi memo-
ride in sequelam d. pariter advolutae altissime resolutae ob-
sequentissimi Dicasterii hujus aulici propositionis numerum
2132, 1792 praeseferentis eo superatum est: quod tenore de-
creti ad antelatos Episcopos de dato 26. Maji 1792 exarati
iisdem serio expositum exstiterit, quod absque legitimatione
missionis suae in obversum b. resolution's Regiae nomine to-
tius nationis Valachicae de talibus egerint negotiis, de quibus
dictae nationi Dec constare potest, praeterea vero non modo
SS. et 00. inconvenientihus expressionibus afficere, sed etiam
Leges, Resolutionesque Regias et Diplomata Regia vellicare
praesumserint , unaque penes impositam ipsis quoad populum
Valachicum in obsequio teneudum responsabilitatem. ilia data
eis fuerit assecuratio: quod Majestas Vestra Sacratissima Gen-
tem quoque Valachicam cum suo Clero inter eeteros fideles
mos subditos dementia Regia complecti et fovere, omnibusque
illis beneficiis, quae leges citra praejudicium aliarum Nationum
et Religionum admittunt, beare velit.
Antelati Episcopi factam sibi ob id : quod negotia Natio-
nis suae absque credentionalibus agere praesumserint, seriam
expositionem , medio reverenter adlaterati supplicis Libelli
Nro. 2812, 1792 signati diversa eatenus adferendo motive, de-
precati stint, et in effectum prectim suarum consolatorias pro
gente Valachica elargiri petiere resolutiones. Qualiter hae
etiam preces superatae sint, Majestas Vestra Sacratissima e
reverenter accluso sub Nro. 2812, 1792 concepts decreti ad
supplicantes Rpiseopos exarati, priori ad illos expedito Deereto
n potiori conformi eletnenter perspieere dignabitur.

www.dacoromanica.ro
 238

Superius recensita SS. et 00. relatione cum d. obsequen-

tissimae Cancellariae hujus aulicae opinione altissimo conspe-
ctui substrata, submissoque e comitiis projectato quoad liberum
Religionis Die-Unitorum exercitium articulo, in conferen-
tialiconsilio, uti h. adnexae sub numeris 2062 et 2075, 1792
Literae manuales cum marginali in propositions Nro. 2073,
1792 signata, legibili notatione combinatae repandunt, diebus
10. et 16. Aprilis 1792 discussis , Majestas Vestra Sacratis-
sima respects subversantium gentle Valachicae precum ilium,
qui in serie articulornm de anno 1791 60. est, b. confirmare
dignata est , juxta quem Religio orientalis Graeci ritus non
units , hactenus inter tolerates religiones recensita, in libero
suo exercitio eomodo confinnatur : ut omnes hujus religionis
asseclae ab Episcopo sui ritus per Majestatem Vestram Sa-
cratissimam denominando dependeant, et pro sua conditions
ad instar reliquorum Incolarum tractentur, , neque in ferendis
publicis oneribus, aliisque praestationibus prae aliis graventur,
juribus Vestrae Majestatis circa negotia Cleri, Ecclesiae, tun-
dationum, et educationis Juventutis porro quoque in salvo re-
lictis. Quantum vero applicationem dis-unitorum Valachorum
ad officia publics respicit: hujus intuitu virtute b. Rescripti
Regii sub 26. Maji 1792 exarati, isthicque sub Nro. 3167 1792
hie copialiter adnexi, juxta punctum illins 46 dignata est Ma-
jestatis Sacratissima clementer resolvere: illos etiam si requi-
sitis qualitatibus instructi fuerint ad omnia ilia officia , quae
per leges ad quatuor receptas Religiones restricta non sunt,
admovendos ease.
Interventis respectu anteriorum Gentis Valachicae precum
officiosis pertractationibus sun serie recapitulatis, jam ad ipsa
contents supplicis per Episcopos Lemenyi et Moga porrecti
Libelli animus advertendus est.
Praefati Episcopi in limine harum suarum precum decla-
rant : se fundamento affidationis Regiae Joanni Babb et Ge-
rasimo Adamovits sub 26. Maji et 21. Julii anni 1792 , uti
superius jam praemissum habetur, de allevianda plebis Va-
lachicae sorte datae, motiva item responsabili:atis ante-
cessoribus suis impositae, et vi muneris in se derivatae, has
suas preces, post intervallum 41. annorum, intra quod gene

www.dacoromanica.ro
 239

Valachorum, quae reliquas Transilvaniae nationes frequentia

superat et omnia belli pacisque onera rnajori prae ceteris men-
aura supportat, nullum tamen experts est alleviamen, pro me-
dela reiterare , praeallatarumque precum et poatulatorum
de veritate se tanto magis convictos ease in ulteriori contextu
hujus suae Instantiae ennunciant:
a) quod Valachi nec a nature, neque per Leges a Juribus
et Beneficiis regnicolaribus exclusi sint; a natura enim eosdem
quoque qualificatos ease : ut juribus concivilitatis ac omnibus
Beneficiis praerogativisque inde profluentibus utatur luculen-
ter evinceret usus, antiquioribus temporibus eatenus jam prae-
habitus, Lex autem positiva, vi cujus ab exercitio jurium, in
humana natura radicatorum, privata esset, dietaliter lata nulla
reperiretur, eominus patratum facinus tantam poenam post se
trahens adversus illos comprobari posset.
b) Quod Gene Valachica nec inter toleratas , pro pall
vulgo habetnr, reputari possit, nam qua tali adeoque ad con-
stitutivum Principatus Transilvaniae haud spectanti, facultas
emigrandi salva manere deberet , jam vero emigratio ne qui-
dem singularibus individuis, multo minus integrae nationi ad-
mitteretur, , procul dubio illo ex fundamento: quod supponi
baud possit in locum Valachorum tantam multitudinem, quan-
tum illi efficiunt, ad bajulanda segue tot onera, desertas se-
des, absque en, quin jurium civilium particeps redden., oc-
cupaturam.
c) Quod modernum Systhema Transilvaniae cum Valacho-
rum exclusione introductum, antiquioribus seculis haud vigue-
rit, praeter documenta enim in supplici libello ejusdem natio-
nis anno 1791 porrecto, provocata et partim adnexa Trans-
sumptum Literarum, quod familia Herszenyi in processu per
Fiscum regium ratione bonorum in Districtu Fogaras pro
erectione militiae limitaneae occupatorum , ad productionem
adstricta Transmissionalibus suis inseruit, perhiberet: Olahos,
id est Valachos in congregatione coram Rege Huftgariae An-
drea III. circa finem seculi 13. et initinm 14. celebrata cum
universis Nobilibns , Siculis et Saxonibus pro Tribunali se-
disse. Quod porro SS. et 00. Transilvaniae in reflexioni-
bus suis ad communicatum secum supplicem Libellum Vala-

www.dacoromanica.ro
 240

chorum depromtis , ipsimet agnoverint, Systhema modernum

recentioris nevi esse , dum declarant : Supplicantis Nationis
pctito absque convulsions Systhematis ab aliguod seculis
(idest a quo ad tres Nationes et quatuor religiones restric-
turn est) vigentis , deferri non posse; quod denique iidetn
SS. et 00. eoquoque semet declaraverint: ut prout in Conti-
tatibus, Districtibus et Sedibus Siculicis nobiles Valachi eadem
praerogativa gaudcnt , qua nobiles Bunged et Siculi, liberi
porro Valachi eadem libertate, qua liberi Hungari et Siculi,
ita etiani in Sedibus Saxonicalibus, fundo quippe Regio, Saxo
prae Valacho nullam praerogativam praetendere possit, sed
omnes ejusdem Incolae pro uno populo, iisdem juribus et Be-
neficiis gaudente, haberi debeant.
d) Quod spectate aequalitate per SS. et 00. praedeclarato
modo recognita, non videatur, , quid obstare possit; ne etiam
Valachi ad instar Hungarorum, Siculorum et Saxonunr suo
nomine, sicut antiquitus, ita nunc quoque Nationem consti-
tuent, nec turbaretnr Systhema Transilvaniae, si Valachi pro
quarta Natione declararentur.

Opinio.
Praedednctum Episcoporum Graeco-Catholici Fogarasiensis
et Dis-unitorum supplicem Libellum obsequentissima haec Can-
cellaria aulica in nexu praernissarum pertractationum ea de-
missa cum opinione substernere sustinet: quod Eadem
1) quoad motive per supplicantes in fulcimentum petiti sui
addncta, et respective e supplicibus Libellis sub Nris. 4004.
1791. 1340. 1792 d. acclusis, reiterate, semet ad has propo-
sitiones sub 1. Aprilis anni 1791 , 10. Martii et 11. Aprilis
1792 praestitas ac sub Nris. 4004. 1791, 5495. 1791 et 1340.
1792 d.'acclusas provocare sustineat, id unite adhuc refle-
ctendo : illud supplicantium argumentum, quod Valachi Tran-
silvani onera belli et pacis prae tribus nati nibus per leges
diplomaticasque Sanctiones firmatum totius Magni Principatus
Transilvanine corpus et Systhema constituentibus majori in
mensura bajulent pro fundato recognosci nequire : maxima
enim praelatorum Valachornm pars colonicalis est conditionis,
qui in bonis fiscalibus et nobilium Hungaricae Siculicae ac

www.dacoromanica.ro
 241

etiam Valttchicae originis, cadem nihilominus nobilitatis prae-

roga iva gaudentium jure successionis, ac maxima in parte vi
donationalium a'legitimis Transilvaniae Regnantibus adeptorum
possessis dispersim habitantes , prout paris conditionis Coloni
Hungari, Siculi et Saxones, absque ulla inter ipsos observata
distinctione , pro beneficiis a Dominis suis terrestribus juxta
vigentem usum, vigore item praeexistentium Urbariorum ac
secundum praescriptum punctorum regulativorum anni 1769
emanatorum et vigore nov. articuli 28 de anno 1791 provi-
sorio modo robore legali gaudentium obtentis penes praestatio-
nes urbariales juxta spiritum legum patriarum edam onera
commnnia supportare tenentur.
2) Quoad mcritum petiti supplicantium illamque querulosam
expositionem, quod licet SIM Majestas Sacratissima medio bb.
Resolutionum Regiarum, quas sui praedecessores sub 26. Maji
et 21. Julii anni 1792 obtinuerunt, clementer polliceri dignata
sit : Valachos Transilvanos omnibus illis beneficiis, quae le-
ges citra pracjudicium aliarum nationum at religionum admit-
tunt , clementer beare velle , eosdem altissime appromissam
Gratiam jam per 41. et quod excedit annos quiete etiam prae-
stolari, quin sortis suae meliorationem hucadusque experiendi
fortunam habuissent, humillime repraesentare partium suarum
esse ducat: quod haec supplicantes sine macula ingratitudinis
asserere nequeant, nani
A) Valachis id, plod ipsis, qua quartae nationi beneficium
concivilitatis concedatur nec appromissum esse, nec absque
convulsion Magni Principatus Transilvaniae leg-tills Systhema-
tis, prout id articulo 6. anni 1744 pronunciatum habetur, eis-
dem concedi posse. Alioquin
B) In libero religionis exercitio non solum Valachos
Graeco-Catholicos iisdem cum lege receptae Romano-Catholi-
cae religionis fidelibus juribus et immunitatibus gandentes,
verum vigore articuli nov. 66. 1791. sub certis cautelis etiam
Valachos Graeci ritus Die - unitos confirinatos , ac virtute b.
rescripti regii sub 26. Maji nnmeroque 2893 anni 1792 ema-
nati (cujus conceptus sub numero 12. demisse acclusus babe-
tur) altissime resolutum extitisse illos etiam idest Graeci ritus
Disnnitos, si requisitis qualitatibus instructi fuerint, ad omnia
let. Rom. t. 1. edit. 2. de A. Peptu. 16

www.dacoromanica.ro
242

ilia officia, quae per leges ad quatnor receptas religiones ad-

s tricta non sunt, admovendos esse.
C) De congrua Cleri utriusque intertentione, et de promo-
venda rudioris plebis Valachicae cultura, eaque cum successu tem-
poris propaganda, SS. et 00. 1790-91 dietaliter congregatos
sollicitos quidem fuisse per (subseq. altissime confirrnatum)
nov. articulum 64. ejusque p. 6. Systhematicae deputationi in
Ecclesiastic's objectis ordinatae, Mud etiam praescribendo, ut
de Parochorum cujusvis Religionis intertentione et de eo,
qualiter de convenienti Cleri Religionum Graeci ritus tam
unitae, quam non unitae educatione provideri possit , modum
invenire , elaborandumque eatenus planum, SS. et 00. sub-
sternere hand intermittat, post institnendem desuper ulterio-
rem deliberationem Suae Majestatis Sacratissimae conspectui
substernendum, quod operatum praeallatae deputation's interim
per SS. et 00. adhuc revideri nequivisse, sperare tamen licere,
quod in sequelam b. Rescripti regii sub 15. Julii numeroque
3407 anni currentis recentius ad SS. et 00. actu dietaliter
congregatos altissime demissi, congrua adornabuntur: quo sato
ordine quaestionatum etiam operatum revideri, ac salutares
eatenus quoque ferti possint leges. Quod nihilominus prae-
missis non obstantibus Sua Majestas Sacratissima pro innata
dementia ac paterna sollicitndine ad felicitatem populoram
suorum directa, vigore bb. Rescriptornm Regiorum quoad in-
tertentionern Parochornm, regulationem Ecclesiarum ac Scho-
larum trivalium sub 10 Maji anni 1816 Nro. 1281 emanato.
rum salutares Plebis Valachicae gratitndinem merit° prome-
rentes, quas supplicantes Episcopi grato animo recolere debe-
rent, adornare dignata sit dispositiones , quarum uberior ex-
planatio in sequelam precum per concernentes Episcopos , si-
gnanter per defunctum Episcopum Graeco-Catholicum Fogara-
siensem, altissimo loco exhibitartun , actu in officiosa consti-
tuitur pertractatione. Quod denique
E) Praemissormn consideratione supplicantes Episcopi per
Decretum ad eosdem dimittendum eo inviandi forent, ut ipat
auditoresque sui alioquin beneficio legum nov. art. 6. de anno
1744, et 66. 1791 item b. Resolutionis Regiae sub Nro. 2893
anno 1792 emanatae fruentes, resultatum uberioris SS. et 00.

www.dacoromanica.ro
 243

dietalis pertractIttionis occasione revisionis operati concernen-

tis Systhematicae Deputationis snscipiendae ac edendam eate-
nns altissimam resolutionem regiam quiete praestolentur, ac
semet porro quoque altissimi Suae Majestatis Sacratissimae
favoris ac vere paternae gratiae dignos roddere satagant.
V i ennae 6. Aug. 1834."

H.
(la pag. 115. 116.)
Protestulu Consistoriului din Blasiu in contea
limbei unguresci la a. 1842.
Illustrissime ac Reverendissime Domine Epi-
scope, Domino Praesul, et Parens nobis Gratio-
sissimel
Primum e publicis ephemeridibus de projectato proximis
diebus in Comitiis diaetalibns articulo circa introducendum,
non modo in civilibus ac militaribus, sed etiam ecclesiasticis
jurisclictionibus, neque in mutuis tantum earum corresponden-
tiis, verum in ipsa quoque Dioecesium administratione ac ju-
ventutis institutione, diplomaticum et nniversalem linguae hun-
garicae usum, sole tantum natione saxonica, in internis suis
negotiis lingua germanica dirigendis permissa, edoctum, atque
serifs consequentiis introducendae ejusmodi sanctissima quae-
piam jury naturalia in periculum adducentis innovationis, ex-
territum hocce Consistorium, vi incumbentis sibi obligationis
quoque circa jury et privilegia hujus Dioeceseos, cujus inte-
rior administratio in parte concredita eat, in vigilandi , atque
plena fiducia eandem Illustritatis quoque vestrae in hoc ne-
gotio esse mentem, officii sui esse duxit, Illustritatem vostram
tenore praesentium humillime rogare, quatenus , antequam
praeattactus articulus diaetalis sacratissimae suae Majestatis
assensu, vim legis obtineret obligantem, eandem sacratissimam
suam Majestatem humillimis precibus exorare dignaretur, qua-
tenue Clerum huncce graeco-catholicum, tam quoad internam
hujus Dioeceseos administrationem, quam juventutis et populi
16*

www.dacoromanica.ro
244

institutionem, porro quoque in nsu vernaculae linguae vala-

chime, matrisque latinae clementissime manutenere dignare-
tnr, eo, quod Clerus hicce, qni per suam cum ecclesia catho-
lica romana unionem articulariter receptus, aequalibus cum
caeteris receptis religionibus, juribus gandere deberet, in Co-
mitiis dinetalibus nub() modo repraesentatus , neque etiam
quoad hoc tanti momenti objectnm, jus scilicet Materna sua
lingua in propriis negotiis utendi, juri subsistentiae personalis
supper, inalienabile, et inpraescriptibile, consultus et anditus
sit, turn quod etiam usus hujus, alteriusve linguae nulla om-
nino ad speciem proxima cum religione connexio sit; quip
tamen Clerus hicce, propriam suam nationalem linguam, usu
quoque religioso in sacris longo jam saeculorum decursu, con-
secratam possidet, cuique unice lentos illos quidem proh dolor!
minime tamen spernendos, in culture et institntione passus in
acceptis referendos habet, facile praevideat hocce Consistorium,
si in locum illins, atque doctae latinae matris, lingua bungs-
rica substituatur, quae tamen nec ipsa satis adhuc exculta est,
neque copia bonorum librorum abundat; nationi vero va-
lachicae e cujus gremio Clerus hic unice sua individna de-
summit, fere penitus ignota, imo ob praeponderantem nostro-
rum popularium multitndinem, atque exiguum respective hnn-
garorum numerum plerumque sedes siculicales extra consortium
nostratinm incolentium nullis etiam mediis notior reddenda,
. non modo nullum deinceps sperari ulteriorem posse pro-
gressum; sed e contrario ob continua duplicis hujus invicem
infensi elementi, aliaque nefors occurrentia impedimenta, me-
tuendum ease, ne in pristinam barbariem, e qua vix, et
nonnisi expulsa lingua sclavica, aliquantulum Clerus et Natio
eluctari potuit, -- misere relabamur.
Sed etiam nulla alia plane in bonum Principis, Patriae
ac Religionis ex nniversali hoc linguae hungaricae in hoc
Principatu usu redundans ntilitas major perspici potest, quod
si vero tali institutione hungaricae nationalitati robur forte
majus, majorqne soliditas aceresceret, earn tamen institn-
tionem vix alleviationi onerum nostrornm, neque etiam mu-
tuae inter diversas has nationes augendae concordiae inservi-
turam; sed majoris potius odii ob coactiva media, quae a

www.dacoromanica.ro
 245

parte nationalitatis hungaricae contra reluctans naturali in-

stinctu pro materna sua lingua valachicum elerneutum, si le-
gis quoque accedat obligatio, certo adhibenda praevidentur,
novum tantum fomitem, acerbiusque fore incitamentum, tam
ipsum hocce credit Consistorium, quam edam omnes cordatos
viros, quibus mutuae harum duarum nationum relationes co-
gnitae sunt, idem censere sibi persuasum habet.
Quodsi vero porro projectati articuli diaetalis punctum 7.
et 8. attentius consideremus, quibus 1. linguae hungaricae co-
guitio, post decem annos exclusiva conditio ad galley's offi-
cia ecclesiastica suscipiendorum decernitur. 2. Scientiae in
scholis blasiensibus itidem post decem annos nonnisi idiomate
hungarico proponendae decernuntur; et 3. linguae hungari-
cae institutio etiam in scholia pagensibus introducenda
statuitur, diffiteri non possumus , grave noble , ecclesiae no-
strac, et nationalitati periculum imminere, nam:
Quoad 1. praevideri non potest viros ad officio ecclesia-
stica caeteroquin dignissimos et aptissimos, semper etiam lin-
guae hungaricae gnaros fore; verum prouti nunc, ita dehinc
quoque erunt non pauci digni aptique ad officia , linguarum
item aliarum, latinae, germanicae et valachicae gnari, qui non-
nisi cum gravi ecclesiae et nationis detrimento ab officiis ec-
clesiasticis excluderentur ; quid quod reperiantur tractus in
mag. Trans. principatu, in quibus cognitio linguae hungaricae
nulli usui est modo, neque futura, verum germanica opus est
at valachica.
Quoad 2. Finis scholarum blasiensium juxta benignam di-
vorum Austriae Imperatorum intentionem , paternamque pro-
pensionem fuit: ut scholae istae essent Institutum nationale,
culturae morali, religiosae et litterariae inter valachos promo-
vendae inserviturum, at intime persuabi sumus hide fini obti-
nendo nullum medium superesse aptius lingua valachica, ut-
pote materna, hoc medio usi fuere etiam majores nostri sem-
per, utimurque hodie, hac lingua imbuti sacerdotes ac edocti
scientias ad nobilem ilium finem necessarias, ipsi etiam vir-
tutem et religionem coluerunt; est igitur evidens, linguam
hanc e scholis blasientibas nisi cum poriculo morum ac re-
ligiositatis, et quod nobis non minus dolorosum est, cum ruins

www.dacoromanica.ro
246

charae nationalitatis eliminari non posse; fatemur autem

sincere, non tantunt post decent winos, sed negue post decent
saecula, into nub unquam tempore, nos, nationemgue nostram
lege obligari posse, quae moribus, ac religiositati periculum ac
obicem, nationalitati vero rninam parat ac interitum. Procul
abest quidem a nobis odium linguae hungaricae, imo ceu
unum ex idiomatibus patriis, huensque discimus , didicerunt
multi valachorum et discent, quicunque ad officia et propiores
cum hungaris relationes aspirabunt; ast nequaquam cum de-
trimento linguae maternae, eique superstructae nationalitatis,
sed potius hanc semper amabimus et excolernus.
Quoad 3. Persuasi sumus introductionem et institutionem
linguae hungaricae, in scholis pagensibus cultnrae popnlari
non subsidio at adminiculo , sed plane impediment° fore; in
scholis enim pagensibus juventus ante omnia moralitatem et
religiositatem doceri debet, et quidem ope linguae maternae,
plurium vero linguarnm cognitio , utpote sublimiori cultura
connexa, haud ad populum pertinet, cujus maxima pars sem-
per agriculturae operam dare, et publica patriae onera por-
tare debebit ; non igitur illi supererit temple, in plures linguae
incumbendi, sed felicem se reputabit et sufficiet, si lingua ma-
terna virtutem et religionem , oeconomiam et alia, quae suae
sphaerae aunt, didicerit, at utinam de adminiculis provideretur,
quibus populus scholar erigere, et hos fines adeo necessarios,
melius, quam hactenus contigit, efficere possit; hoc enim est
antiquum non modo hujus Consistorii, sed et totius Cleri et
Nationis, carte et Buse Majestatis sacratissimae desiderium.
Quodsi demum insuper dignum Illustritati vestrae videatur,
ipsius quoque Cleri hac super re audire sententiam, eo ala-
crius Illustritatem vestram eatenus quoque, ut pro convocanda
hunt in finem synod° dioeeesana facultatem ab altissimo loco
exoperari dignaretur, bocce Consistorium exoraret. In reliquo
Illustritatem vestram idem Consistorium humillime rogans,
quatenus, una cam demissis his precibus inconcussa quoque
et perpetua ejusdem homagialia fidelissima obsequia altissimo
Throno substernere dignaretur, in perpetuo cultu perseverat.
Blasii 15. Febr. 1842. Consistorium Blasiense Simeon Krajnik
m. p., vicarius generalis, Stephanus Manfi m. p., Notarius."

www.dacoromanica.ro
 247

111.
(la peg. 123.)

Confaederatio et unio Saxonum Transilvanien-

sium anno 1613. celebrata , et annis 1636. et
1675. renovata.
Nos Consules Regii, et Sedium Judices, ceterique jurati
Senatores, et inhabitatores Civitatum Saxonicalium Cibinien-
sis, Schaesburgiensis, Coronensis , Mediensis , Bistriciensib, et
Sabaesiensis una cum reliquis Sedibus Suxonicalibus Nagy
Sink, Rupes, Szeredahely, Ujegyhaz, et zilszviros memorise
commendamus tenore praesentium significantes quibus expedit
Universis: quod nos considerantes ingens, et irreparahile dam-
num Nationi Saxonicae per avulsionem et abalienationem Ci-
vitatis Cibiniensis a reliquis civitatibus, scissionemque et di-
stractionem saxonum ab se invicem sub brevi temporis, et
disturbiorum intervallo illatum, Ligam, Unionem, jurisque ju-
randi sacramentum, quo Majores nostri Inclytae memoriae in-
vicem in perpetuum se se obstrinxerint Libertates, privi-
legia saxones concernentia, modo de novo ad perpetuam om-
nium nostrorum , ac posteritatum nostrarum conservatiouem
et utilitatem, vigore harum literarum sequenti modo reno-
vanda , confirmandaque esse duxerimus: quod nimirum nos
a dato praesentium aureas libertates, privilegia, Consuetudi-
naria jura, bonum utilemque ordinem, possessionesqtte bono-
rum, quae majoribus nostris saxonicae nationis propter egre-
gia ipsorum facinora per divos olim Reges, Imperatores, et
sacri Romani Imperil Principes donate, et collate sunt, om-
nimode in omnibus necessitatibus omni tempore conservare,
et manutenere studebimus. Imo promittimus , et spondemus
per nostram veram Augustanam Confessionem in propheticis,
et apostolicis scripturis fundatam rectam christianam fidom,
per honestum nomen saxonicum, obstringimusque nosmet ad
defensionem conservationemque saxonici sanguinis memorato-
rtunque privilegiorum, libertatum, manutenendamque posses-
sionem locorum totius unive sitatis, et praevertenda insolita

www.dacoromanica.ro
248

aggravia, quae civitatum, sediumque Saxonicarum quarumvis

libertatibus repugnant, ad avertenda omnia pericula, quae no-
bis sive separatim, sive coniunctim imminerent adversus omnes
adversarios nostros, et turbatores Saxonicarum libertatum, qui-
cunque illi fuerint sive manifesti, sive occulti, amicorum amici,
inimicorum inimici erimus, omnia omne in communi, vel etiam
separatim agere, promovere, tractare, concludere , pacificare,
et opponere obstricti erimus. Et eapropter expensas in ejus-
modi casibus simul supportabimus, et administrabimus, quaevis
etiam sedes, et civitas pro sua possibilitate juxta facultatis
mensuram sub amissione honoris, et libertatum Saxonum."

VI.
(la pag. 127. 128. 129. 130. 131. 132.)
389.5./1846.
Humillima propositio Cancellariae transilvanico-
aulicae, medio cujus altissima manu b. signati
supplices libelli communitatis districtus et ci-
vitatis coronensis , necnon universitatis natio-
nis saxonicae , adornatam assumptionem gr.
ritus non-uniti Constantini Secherianu, ad pra-
xim penes magistratum Coronensem haurien-
dam, usque edendam in substrato altissimam
determinationem regiam, suspendendam b. de-
cerni orantium, humillime substernuntur.
ddo. 31. Julii 1846.
Dignata est Majestas vestra sacratissima altissima manu b.
signatum demisseque advoluturn supplicem libellum Communi-
tads Districtus, et Civitatis Coronensis, adornatam per r. Gu-
bernium g. ritus n. uniti Constantini Secherianu pro haurienda
penes Magistratum eiatem praxi assumtionem et adjurationem
usque edendam in substrato altissimam determinationem regiam

www.dacoromanica.ro
 249

suspcndendam decerni petentis, nec non altissime b. signa-

tas, reverenterque advolutas preces Universitatis nationis sa-
xonicae , praevio Communitatis Districtus , et Civitatis Co-
ronensis petito b. deferri orantis, obsequentissimae huic Can-
cellariae aulicae b. communicare.
In humillimum obsequium duplicis ordinis hujus b. signa-
turae, obsequentissimum hocce Dicasterium aulicum super ver-
tente in quaestione objecto Majestati vestrae sacratissimae se-
quentia humillime referre :instinct:
Constantinus Secherianu , filius civis, at mercatoris Coro-
nensis absolutis studiis philosoficis et juridicis, comparata-
que sibi linguae etiam germanicae cognitione , medic: sup-
plicis libelli magistratui coronensi sub 3. Sept. 1844. exhi-
biti, semet in coetum honoratiorum practicantium magistratua-
lium ejatum assummi Retiit; et posteaquam magistrates coronen-
sis per resolutionem sub 11. Sept. 1844. elargitam, his precibus
ex eo haud detulisset, quod jnxta fundamentales patriae le-
ges , novellarernque articulum 15. anni 1791. ad assequenda
publics officia, solum individua quatuor receptarum religionum
jus habeant, memoratus supplicans ad regium Gubernium re-
currendo, semet cum alteratione praeviae decisionis magistrar
tualis, in practicantem penes dictum magistratum assummen-
dum disponi solicitavit , adducendo, quod in citato per magi-
stratum coronensem artic. novellari de eo solum mentio fiat:
quod ad publica officia tantum patriae filii admittendi sint;
recurrens vero non tantum patriae filius, sed respectu liberta-
tis sit Civis etiam saxonicus , in fundo regio possessorio pro-
visus, porro quod pluribus gubernialibus et aulicis ordina-
tionibus praeceptum habeatur, , ut incolae fundi regii , absque
nationis descrimine ad supportanda onera et beneficia aequa-
liter admittantur, et denique quod plura adsint exempla, in-
dividua religionis g. rites n. unitae ad praxim penes respe-
ctiva Dicasteria exercendam admissa esse evincentia.
Regium Gubernium, audito praevie in substrato magi-
stratu Coronensi , dictum supplicantcm cum incongruo suo
petito ex eo amoveri petente , quod idem in obversum con-
stitutionis fundamentalis, legum ac privilegiorum patriae na-
tionisque saxonicae, sui pro practicante magistratuali susccp-

www.dacoromanica.ro
250

tionem sollicitet, illegalemque innovationem praetendat, me-

dio humillifne advolutae repraesentationis , sub 23. Januarii
1845. exhibitae, objectum hoc pro edenda eatenus altissima
determinatione regia ea cum opinions submisit: quod r. gu-
bernium in sensu artic. diaetalis 60. a. 1791. combinative cum
reliquis legibus quatuor receptarum religionum individuorum
jura et applicationes ad officia evolventibus, sumto g. ritus
n. Unitos ad talia officia ac servitia, quae expresse electioni
ex quatuor receptis religionibus instituendae baud Bunt obno-
xia, sequaciter etiam supplicantem, quamvis g. ritus n. uni-
tum, ad praxim penes magistratum coronensem hauriendam
admitti posse censeat.
Hac r. gubernii opinione , qua citati artic. novell. sensui
congruente per obsequentissimum quoque Dieasterium hocce
aulicum approbata, praeviaque ejus relatione pro statu noti-
tiae suscepta , magistratui coronensi per r. gubernium injun-
ctum exstitit, ut supplicantem Constantin= Secherianu ad pra-
xim ibidem exercendam suscipiat.
Quibus taliter constitutis, posteaquam mentionatus suppli-
cans in sequelam hujus ordinationis sui adjurationem apud
magistratum coronensem sollicitasset, abinde vero sub 25. Junii
1845. illam obtinuisset resolutionen, quod siquidem Communi-
tas ejas centumviralis in obversum praeviae determinationis
obsequentissimae hujus Cancellariae aulicae recursum ad al-
tissimum Thronum regium insinuasset , precibus ejusdem
deferri non possit ; idem denuo ad r. gubernium recurrendo,
quoad sui assumtionem efficaces ad magistratum coronensem
edi sollicitavit dispositiones.
Preces has r. gubernium sub. 14. Julii 1845. magistratui
coronensi ea cum ordinatione communicavit ut desuper, qui-
busnam signanter e motivis magistratus supplicantis ad pra-
xim assumtionem denegaverit ? Gubernium r. absque mora
informare , et si supplicantis adjurationi insinuatus duntaxat
per centumviralem Communitatem ad personas Majestatis
vestrae sacratissimae recursus effeetuationem determinatio-
nis in substrato in linea politica latae baud impediens obsta-
ret, Supplicantem illico et de facto ad praxim ibidem ad-
mittere strictissimae suae esse ducat obligationis.

www.dacoromanica.ro
 251

In sequelam hujus ordivationis gubernialis, magistratus

coronensis sub 6. Augusti 1845. retulit quod e dictamine
legum patriae fundamentalium consortes solununodo quatuor
de loge receptarum religionum, ad obeunda publica status mu-
nera in Circulis , Civitatibus, et locis taxalibus admissi sint,
ab adverso autem valachi g. ritus n. uniti tenore legum pa-
triae huedum neque regni statibus et ordinibus, neque receptis
religionibus adnumerati a suscipiendis publicis muneribus prae-
clusi fucrint; constitutionem patriae fundamentalem disertis ver-
bis referant leges A. C. P. I. t. 1. a. 2. 3; I. 8. 1: I. 9. 1. III. 1. 1.
imo facultatem bane respectu subeundorum publicorum offieiorum
tenore praeadductarum legum quatuor religionibus receptis ex-
clusive competentem non solum b. diplomatis Leopoldini puncto
1. 2. 3. 5. affidatam , ac medio artic. diaetalis 15. de anno
1791. denuo assecuratam , verum etiam plurium saeculorum
usu praerecensitis legibus innixo corroboratam ease in dubinm
vocari nequeat; porro idem magistratus quum mentionatam ob-
sequentissimae hujus cancellariae aulicae determinationem ar-
tic. 60. a. 1791. superstructam, a citatis legibus fundamenta-
libus aliquatitum divergere censeat , et juramenti vinculo ad
conservandas leges patrias , tuendamque constitutionem natio-
nis saxonicae municipalem obstrictus sit; praeterea vero com-
munitas ejas tam centumviralis quam districtnalis insinuatum
in substrato ad sacratissimae Majestatis vestrae personam re-
cursum de facto jam prosecute sit, sibique pro quavis ulteriori
in substrato usque ad subsecuturam b. abtiasimam resolutionem
regiam fienda dispositione responsabilitatis onus imposuerit,
conscientia ipsa se obligaturn existimet , rem tanti momenti
usque ulteriorem ab altissimo oraculo edendam b. determina-
tionem regiam in statu quo relinguere; denique quod te-
nore praevigentium altissimorum ordinum recursus in rebus
mere politicis effectuationem ordination= politicarum quidem
impedire nequeat ; ast in praesenti casu non de quadam de-
terminatione politica, verum de conservandis juribus constitu-
tionalibus nationis saxonicae, aeque ac positivis patriae legi-
bus, quae e dictamine legum patriarum via tantum legfslativa
immutari queunt, agatur, praeterea restitutio in statum pri-
stinum impossibilis sit ; quibus e motivis petiit , differentiam

www.dacoromanica.ro
 252

bane, usque ad subsecuturam altissimam resolutionem regiam

in statu quo relinquendam , magistratumque ab adjuratione
Constantini Secherianu eo usque relevandum decerni. Erga
hane relationem per r. gubernium sub 3. Octobris 1845. ma-
gistratui coronensi injunctum exstitit, ut non obstante contra-
dictione juratae Communitatis ejatis, supplicantem Constantinum
Secherianu, in sensu ordinationis regiae sub 28. Februarii a.
1845. editae, ad praxim illico assumere partium suarum esse
ducat.
Constantino Secherianu deinde in sequelam praeviae ordi-
nationis gubernialis sui assumtionem a fato magistratu sollici-
tante, abinde vero sub 22. Octob. 1845. earn resolutionem ob-
tinente, quod cum communitas ejas recursum suum ad al-
tissimum Thronum regium insinuatum, jam effective promo-
vet it , usque edendam in substrato altissimam determina-
tionem regiam, precibus ejusdem deferri nequeat, supplicans
rursus ad reg. gubernium confugiendo, dictum magistratum
ad obedientiam adstringi , semetque ad praxim ibidem exer-
cendam assummendum disponi petiit , per r. gubernium vero
sub 22. Januarii 1846. eo inviatus exstitit: ut siquidem vertens
in quaestiono recursus Communitatis coronensis ad altissimam
Thronum regium promotus , magistratui ejati pro praestanda
informatione sub 11. Decemb. 1645. communicatus sit, et pro
illa submittenda dies 15. Martii 1846. sub responsabilitate
magistratus pererntorie praefixa sit, documenta sua via ma-
gistratus exhibeat altissimo loco substernenda.
In hoc rerum situ r. gubernium, cui initio attacti supplices
libelli Communitatis Districtus et Civitatis coronensis , nec
non universitatis nationis saxonicae, altissimam signaturam
nacti , per obsequentissimam hanc eancellariam aulicam pro
praestanda adaequata , omnibusque numeris absoluta informa-
tione, re interea integre servata, communicate exstiterunti
ope humillime advolutae relationis sub 25. Junii a. c. praestitae,
penes readnexionem altissime signatarum instantiarum , rela-
tionem magistrates coronensis sub 6. Maji a. c. exaratam, preces
item Constantini Secherianu ad Majestatis vestrae sacratissi-
mae personatn directas , una cum cunctis actis objectum hoc
ferientibus pro ferenda altissinna determinatione regia submittit.

www.dacoromanica.ro
 253

Communitas Districtus et Civitatis Coronensis in altissime

h. signet° supplici suo libello de dato 2. Augusti 1845. exa-
rato , huicque acclusa instantia sub 16. Julii 1845. expedite,
cum alteratione ordinationis obsequentissimae hujus Cancella-
riae aulicae sub 28. Febr. 1845. latae, approbationeque cita-
tae resolutivae magistratus coronensis determinationis , Con-
stantinum Secherianu cum suis precibus intuitu ejus ad pra-
xim penes fatum magistratum exercendam assumtionis prolatis,
amovendum b. decerni orat ; et praeter motive per magistra-
tum ejatem in relatione sub 6. Aug. 1845. praestita, adducta,
sttperiusque recensita sequentia adhuc in fulcimentum hujus
petiti adfert argmmenta :
1. Quod per articulum 60. an. 1791. pro fundamento de-
cisionis obsequentissimi hujus Dicasterii aulici deservientem,
valachis solum liberum religionis exercitium assecuratum, ne-
quaquam vero jus ad munera publica, seu penes Dicasteria,
sive vero in gremio jurisdictionum obeunda tributum sit; e
contra vero universae leges, quibus fundamentalis constitutio
magni principatus Transilvaniae superstructa eat, prout illae
de valachis sonantes diserte contineant, iisdem jura individuis
receptarum religionum et nationnm tributa hand competere,
haec vero fundamentalis patriae constitutio per citatum artic.
60. an. 1791. nulla ex parte vel minime sit mutata ; imo ob-
sequentissima quoque haec cancellaria aulica medio decreti
aulici sub 24. Sept. 1824. editi , enunciaverit, mentionatum
articulum solum ad religionem valachorum applicationem ha-
bere in his verbis: ,,Siquidem vigore articuli 60. a. 1791. dis-
unitos in libero solum religionis exercitio confirmantis, iidem
in numerum lege receptarum religionum elevati minime sint."
2. Quod juxta usum a pinribus aaeculis vigentem in Tran-
sylvania omnia officia, altiora , segue ac minora absque di-
scrimine an electioni subsint, necne, per individua trium na-
tionum, et qnatuor receptarum religionum gesta sint, nullaque
praeexistat lex, fundamentalem hanc constitutionem alterans ;
imo vigore quoque decreti aulici sub 1. Junii 1837. editi,
precibus valachorum disunitorum se ad gerenda officia publica
admitti orantium delatum non sit in verbis Porro cum vi-
gore fundamentalis mag. princip. Transylvaniae constitutio-

www.dacoromanica.ro
254

Ms, innuente etiam reeentiori lege , artic. quippe novell. 15.

1791. officia publica in hoc magno principatu tantum re-
ceptae religionis individua consequi valeant ; hinc recurrenti-
bus viam ad officia publics civitatensia tantum in illo casu
patere posse : si praeter alias ad id desideratas qualitates in
praevio quoque respectu in sensu legum gerendi muneris pu-
blici capaces essent."
3. Quod stante praevia interpraetatione artic. 60. 1791.
leges fundamentales aliam relate ad nationes hungaricam et
siculicam, in quarum gremio etiam relate ad minoris categorise
officia sive via electionis restaurantur, sive non, proportio re-
ligionum stricte semper observatur, ac proinde ad eadem offi.
cia non alii nisi asseclae receptarum religionum exclusis dis-
unitis admoventur, et aliam relate ad nationem saxonicam,
ubi neque ad officia majors electio distinctim e singulis re-
ceptis religionibns suscipitur, subirent applicationem, quum
eadem interpraetatione G. ritus n.-uniti in obversum legum fun..
damentalium 'ad omnia in gremio nationis saxonicae nninera
publica admitterentur, dum e contrario interpraetatio ilia alte-
ras binas nationes nulls rations attingeret.
4. Quod in gremio nationis saxonicae absque alterations
fundamentalis ejusdem constitutionis , non solum disuniti, sed
in genere valachi ad officia publica assummi nequeant; etenim
tenore privilegii andreani , jus civicum et libertas in fundo
regio exclnsive saxonibus (hospitibus thentonicis) collata ha-
beatur, et in reliquis etiam privilegiis a divis regibus hunga-
rice obtentis, mentio solum de natione saxonica fiat, porro
pod etiam gloriosae reminiscentiae regina Maria Theresia vi
b. rescripti regii de dato 8. Junii 1774. editi 0, determinare
dignata fnerit, ut ad gerendum in gremio nationis saxonicae
officium irremissibiliter origo germanica requiratur, , item
quod piae memorise Imperator Josephus II. valachis solum-
modo jus territoriale concesserit , et denique quod nobilitati
hungaricae quoque jus Concivilitatis in civitatibus saxonicis
eo solum modo concessum habeatur, ne per hoc leges, et con -
stitntiones nationis saxonicae decurtsntur, Denique
5. Quod ex his omnibus eluc'escat , hic de fundamentali
nationis saxonicae constitutione agi, quae in tali casu speciali,

www.dacoromanica.ro
 255

per editas eatenus ordinationes in uno alterove circulo alterari

non possunt, sed eousque, donee subsistunt, etiam per potesta-
tern executivam, in suo vigore sustentari debeant.
Universitas nationis saxonicae in citata sna instantia segue
altissime b. signata motivis his per communitatem Districtus
at Civitatis coronensis in medium adductis per totum adsti-
pulando, precibus ejusdem superi us adductis , b. deferendum
decerni supplicat.
Magistratus coronensis in relatione sna sub 6. Maji a. c. reg.
gubernio praestita , inotivis per toties fatam Communitatem
adductis, et a sua quoque parte in omnibus secnndatis ad-
j unxit , quod sub decursu septem saeculorum , a quo hospites
theutcmici , per piae memoriae reges Hungariae vocati , vi pri-
vilegiorum et immunitatum iisdem elargitorum distinctam inter
caeteras mogul ejatis principatus constituerunt nationem, cujus
negotia publics vi privilegiorum in gremio suo per ipsos origine
saxones exclusive hucdum procurata sunt , quin sub horum de-
cursu 24. generationes complectente , ullus in gremio nationis
saxonicae valachus munus publicum unquam obiisset , ideoque
ipse etiam magistratus , ne saxones per gentem valachicam in
obversum legum et privilegiorum, integritatem nationis saxonicae
defendentium, obruantur et opprimantur, saepius memoratis pre-
cibus Comtnunitatis districtus et civitatis Coronensis , b. locum
dari petit.
Supplicans Constantinus Secherianu in supplici suo libello
ad personam Majestatis vestrae sacratissimae directo , penes
exhibitionem documentorum suorum petit, quatenus Majestas
vestra sacratissima paterne perspiciendo , quod quaestionata
Communitas coronensis recursum ad altissimum Thronum re-
gium ideo solum insinuaverit: ut hac rations sibi expensas et
fatigia causare , suique ad praxim susceptionem procrastinare
possit, recursusque hic non solum legibus patriis, et b. ordi-
nationibus regiis , sed legibus quoque naturae adversetur, eas
gratiosas edere dignetur ordinationes, ut non obstante recursu
Communitatis coronensis supplicans quantocyus ad praxim
suscipiatur.
Denique r. gubernium , in superius attacta sua relatione

www.dacoromanica.ro
216

declarat , quod idem priori suae opinioni hoc in parte de-

promtae, nunc quoque ex asse inhaereat.
Opinio.
Obsequentissima haecce Cancellaria aulica dum praesens
objectum per r. gubernium medio superius d. advolutae opi-
nativae repraesentationis pro ferenda altissima determinatione
submissum fuisset , e combinatione actorum et respective e
supplicantis Constantini Secherianu de denegata per mag,istra-
turn coronensem sui ad praxim penes magistratum haurientlam
admissione , coram r. gubernio conquerentis expositione , per
fatum magistratum hand oppugnata , quin imo tacendo suo
loco relicta, comperit : memoratum supplicantem g. ritus n.
unitum esse Coronae possessionatum, linguae germanicae gna-
rum, et absolutis de ordine praescripto in lyceo r. claudiopo-
litano studiis juridicis, coetui cancellistarum r. tabularium jam
effective incorporatum , magistratumque coronensem ejusdem
supplicantis petito cum provocatione ad artic. dietalem 15.
a 1791. de applicatione patriae civium e soils tribus lege re-
ceptis nationibus ad officia publica sonantem , ex obtutu reli-
gionis, quam supplicans profitetur, medio resolution's sub 11.
Septemb. 1844. expeditae hand detulisse.
Quum tamen artic. diaetali 60. de anno 1791. praescrip-
tum habeatur: ut omnes religionis g. ritus n. unitae asseclae,
pro sua conditions adinstar reliquorum incolarnm tractentur,
conditio vero Constantini Secherianu, eo, quod Coronae sit
possessionatus , et linguae germanicae , pro official' saxonico
essentialem requirentiam constituentis, gnarus, omnino evaserit
tails, qualis eundem, adepts Coronae concivilitate, jam pro Sa-
xone habendum ad praxim coram magistratu coronensi hatt-
riendam in nexu cum reliquis, qnibus gantlet qualitatibus,
reddit omnino qualificatum, obsequentissima haecce Cancella-
ria aulica spectato eo, quod opinio r. gubernii hoc in merito
depromta sensui artic novell. 60. a. 1791. conditi, congruat,
perhibente humillime advoluta philera referadali , relationem
r. gubernii. in subversantibus his circnmstantiis, pro statu no-
titiae suscipiendam , et respective determinationem per idem
gubernium r. propositam suo loco relinquendam invenit.

www.dacoromanica.ro
 257

Obmotis jam nunc tam per CommunitatPm Distrietus Co-

ronensis, quam etiam per Universitatem nationis saxonicae, in
supplicibus Buis libellis altissima manu b. signatis , in obver-
sum citatae detenninationis objectionibus, cum singulis actis
denuo ccenbinatis fidelissimum hocce Dicasterium aulicum modo
quoque sufficientem , a priori sua determinatione , per appro-
bation= opinativae relationis r. gubernii lata recedendi
rationem eo minus inveniendo, quod argumentationes Univer-
sitatis nationis saxonicae, et publici coronensis claris articul
19. et 60. 1791. tenoribus usu tam in jurisdictionibus hunga-
ricis et siculicis, quam penes altiora quoque m. Principatus Di-
casteria roboratis praevalere nequeant praesens objectum,
ex incidenti b. altissimae signaturae Majestatis vestrae sacra-
tissimae pro clementer edenda altissima resolutione regia de-
mise° proponere sustinet.
Humillime infrascriptus Referens ordinarius , quemadmo-
dum occasione latae per Cancellariam aulicam, die 28. Febr.
1845. Nr. 1606. determinationis, ita modo quoque a concluso
Cancelladao diversam fovendo opinion= , ex intima anim
convictione , quod provocatns , et in eerie actorum exhibitus
attic. diaetalis 60. a. 1791. conditus, cum unite de libero re-
ligionis gr. tans disunitorum exercitio , nequaquam vero de
valachorum n. unitorum ad publica officia applicatione agat,
nec ad praeeentem casum quadret, nec vero valacho disunito
Constantino Seeberianu ad praxim coram magistratu corimensi
hauriendam jus tribuero possit; quod porro leges et Patriae
constitutiones, in genera publica officia, non aliis , nisi lege
receptarum nationum et religionum iudividuis conferenda ease
statuant, quodve signanter privilegia et sacra diplomata, jura
et fundamentalem nationis saxonicae constitutionem respicien-
tia et firmantia, competentiam ad publicam administrationem
in gremio ejusdem nationis tractandam solis saxonibus tri-
buant , quod itidem , etsi diversarum etiam nationum et reli-
gionum individua longo temporum tractu , identidem nationi
saxonicae quoad civicam correlationem , non vero quoad jus
ad publica officia aspirandi, incorporate reperiantur, tamen
natio saxonica , quae fundamentalem, eamquc privilegialem
habct constitutionem, ab usu tam in jurisdictionibus hunga-
tat. Rain. t. 1, edit. 2 de A. Nide. 17

www.dacoromanica.ro
28
ricis et siculicis, gum penes altiora etiarn magni Principatus
Dicasteria vigente, lotge diversam relate ad publicam admi-
nistrationem jurisdictionalem, puritatem bibi lege attributam
nunquam amiserit , magistratualibus et eircularibus officiis,
quemadmodum a saeculis , ha hodie adhuc penes solos saxo-
nes nativos, quibus de jure exclusive competunt, stantibus ;
cprod non absimiliter natio saxonica, seu teutonira, quoad ori-
ginem aeque ac linquam talis, hoc suo jure in legibus et con-
stitutionibus, privilegiisque generalibus fundato, per determi-
nationes in casibus specialibus via politica lata, tali quaestione
ad corpus legislativum pertinente , privari absque gravi juris
laesione non possit , et quod deniqtre status quoque politici
ratio, nationem saxonicam, in jure suo officia magistratualia
at jurisdictionalia exclusive subeundi, manutenendam, purita-
temque ejus, cum exclusione alienae nationis et hand recep-
tee religionis, sense legum sarte tecteque servandam suadeat,
ex intima inquam animi convictione e praerecensitis principiis,
legum et privilegiornm dictamini superstrnctis, hansta, deter-
minationem magistratus Coronensis sub 11. Sept. 1844. Nro.
3306. latam, tenote cujus Constantinum Seeherianu , cum pe-
tito de sui ad praxim coram magistratu coroncnsi hauriendam
admissione prolato amovit b. approbandam, suoque loco relin-
quendam ease humillime infra scriptus Referendarius demisse
censeret. (subscrisu Referentele, Conrad.)
Viennae. die 31. Julii 1846.

FINEA TOMULUI I.

www.dacoromanica.ro
 Indreptari.

rag. 1. ord. 9. in locu de: barbar loge: barbare

21. 11. nare, Mist: lc ge : Dunare, el
,, 23. ,, 9. ace: loge: ace-
,, 23. ,, 10. asi- asia
23. 11. tieria tieri
It 62. 1. PI tsar PI tare
,, 74. 1. alt alti
74. 3. recole rescolo
,,
,,
75. n 17. ,,
102.
, fsculu facutu
8. statu satu
,, 135. ult. uatinei natiunci
/7 172. 77 1. ,, 17 17 a si
172. 27. 7/ ,, pascal pusca.
,, 222. 28. pasroza pastreza

rag. 246. ord. 7. la Inca dc : discinius le go: didicimus

246 .. 17. vuhiumioni cum sublimiorl
248 12 , VI. IV.

42Dec-630:30,--

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro