AMINTIRI MILITARE

PRIVIRE RE-
TROSPECTIVA ASUPRA ,

DESVOLTARII ARMATET ROMANE

DE LA 1859.-1866.-CAROL I.- RESBOML SE
-
-APROPIE. -
PESTE DUNARE. ATACURILE PLEVNEL
CAPITULAREA LUT OSMAN PA§A.IN-
TRAREA TRIUMFALA IN CAPITALA.
MONUMENTUL DE LA
smARDA N.

DE

VETERANUL CAPITAN

JflIHAIL DIM1TRESCU
CU 0 PREFATA DE1 CARAGIALE.

BUCURE*11
TIPOGRAFIA EPOCA STRADA CLEMENTLY, 3.

1 8 9 7.

www.dacoromanica.ro
AMINTIRI MILITARE

www.dacoromanica.ro
 MEMORIEI
BRAVILOR MET CAM.ARAZI
MORTI
PE CAMPUL DE RLSBOIO

www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Veteranul capitan Mihail Dimitrescu iml co-

luau& A. spun cate-va cuvinte asupra publicatiunil
sale «Amintiri Militare».
Sunt dator sa execut scurt mi§carea, i iata de
ce. Aceste «Amintiri», en am staruit sa fie date
la lumina. Facend cuno§tintà cu bravul invalid,
acum cativa ani, 1-am rugat safml povesteasca
toate cite le vezuse §i le patise in timpul cam-
paniei de peste Dunare.
Dupa ce am ascultat atatea §'atatea lucrurl in-
teresante, povestite de dpitanul, i-am zis :
Capitane, de ce nu le a§tern1 povestirile
d-tale inteo carte ?
Dar en nu §tiil sa fac cart!, ml-a respuns
el rizend ; en nu sunt autor.
Atat mai bine ! daca al fi autor, crede-më
nu te-a indemna sa fad o carte ; sunt destule
cart! de autorl. Tocmal pentru ca e§ti simplu
militar, te indemn sa poveste§t1 in scris, cat se
poate mal cum al povestit prin grain, tot ce poti
povesti despre campania la care al luat parte.

www.dacoromanica.ro
 8

= Sa'ncerc, mi-a spus Dimitrescu.

Numal un lucru te mai rog : povestind,
nu uita un minut ca nu esti autor, nimini nu
intuned mai mult fapte §i lucruri limpezi, §i de
ele am nevoe, deck autoril.
Dupa catava vreme, veteranul mi-a adus gata
pe hartie «Amintirile» sale.
Le-am citit aceste «Amintiri Militare» cu o
deosebita placere. Este o povestire sirnpla §i plina
de interes a evenimentelor eroice de peste Dunare,
o povestire pe care ne-o face nu un artist prin
inchipuire, ci un !Arta§ de fapte.
Nu avem prin urmare aface cu o opera de arta,
ci cu relatia exacta a unuia dintre faptuitori. Astfel,
tot aparatul artistic lipse§te; el e inlocuit, in aceasta
dare de seama, prin bogatia epizoadelor §i prin
simplicitatea expuneril.
Felul natural §i simplu de expunere a faptelor
viteje§ti, frà incarcaturi retorice, fart declamatiuni,
mal mult sail mal putin artificiale, este cu desa-
vir§ire interesant.
Aci povestirea ne atrage §i ne subjuga nu prin
cum, ci prin ce. Acest ce este desbracat de mice
me§te§ugire §i ca§tiga foarte mult prin aceasta
maniera naturala cu care ni se prezinta.
Ceea ce distinge iara§i povestirile veteranului
capitan este lipsa de personalitate, lipsa aproape
completa a acelui efi, atat de detestabil mai ales
in povestirile de vitejie. In vinele povestitorilor
de ispravi eroice circula in genere mai multe sari
mai putine picaturi din sangele faimosului baron

www.dacoromanica.ro
 9

de Miinchausen. El bine, sangele autorului acestor

«Amintiri Militare» a rèmas curat moldovenesc.
Dar daca, intru cat prive§te personalitateal pro-
prie, autorul nu face niciodatá vreun caz deosebit,
asta nu inseamni ca povestirile sale sunt red §i
lipsite de (nice entusiasm.
Din contra. De cite orl vorbe§te de patria §i
oastea romaneasca, de marele lor Capitan, de min-
drul drape!, atunci acest veteran, care'§I tirë§te
picioarele schilodite in resboiii, capita aripele ispi-
i el.
Sunt pagine in «Arnintirile Militare» in adev6r
mi§catoare prin sinceritatea §i caldura cu cad sunt
scrise.
«Amintirile Militare», prin exactitatea faptelor,
prin simplicitatea expuneril, prin lipsa de pretentie
personalá §1 de me§te§ugire a autorului §i prin fru-
moasele sentimente patriotice, sunt astfel vrednice
de recomandat cititorilor ca o carte in adevèr buna.
A lua parte la un r6sboiii este desigur una din
cele mai marl imprejurari ce se poate ivi in viala
unui om. Dar aceasta nu e dat oricul. Pentru
aceasta ne atrag a§a de mult povestirile rèsboinice.
Povestirea, fara reflexiuni personale §i fará mult
aparat, despre grozavele aménunte ale until rèsboiä
constitue cea mai interesenta lectura:
Intre astfel de povestirl, gisesc «Amintirile
Militare» ale veteranulul capitan Mihail Dimitrescu,
cu deosebire prelioase.
Caragfale.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE RETROSPECTIVA ASUPRA
DESVOLTARII ARMATEI ROMINE
DE LA 1859.

In anul de glorie al neamulul Rornanesc

1859, luna Ianuarie 5 si 24 se unira cele done
tarl surorl romane, Moldova si Valahia (Mun-
tenia), si se alcatuira inteun singur Stat pu-
ternic la gurile Dunarei, care isi luà. numire
de Romania (Principatele-Unite).
Armata atuncea se compunea din trel re-
gimente de infanterie, unul de cavalerie (Ian-
cierl) i o baterie de artilerie in Valahia ; iar
in Moldova, done regimente de infanterie,
unul de cavalerie (lancierl), done bateril de
artilerie i un batalion de genii].
Uniforma de mare tinuta a infanteriel din
Moldova, la unul din regimente care purta
numele de muschetarl, coifura era casca.
neagra de lac legata in alamuri, purlind d'a-
supra un tia tot de alama cu granata infla-
carata (sistem rusesc).
In Muntenia era aceiasl casca, numal cä
tiul de d'asupra, in loc sa fie cu granata in-
ilacarata, era ascutit precum se vede asta-zi

www.dacoromanica.ro
 12

la coiful jandarmilor cdlart ; apol curele albe,

tunica civita cu mansete rosit, cartusiera nea-
gra i ranitele imbracate cu piele de vitel cu
per. Apol cel-l'alt regiment care se numea
Egad, purta coifura un dawn cu penaj
In fata, tunica civita cu mansete i guler
verde, iar a pantalonl lanipas verde ; ranitele
tot cu piele de vitel.
Ambele regimente avead arme cu capsa
baionetä si se incarcati pe la gura tevil.
In Muntenia, tustrele regimentele de infan-
terie, purtag cased cu tin ascutit, aceiast uni-
forma, i arme, cu deosebire insg cg paspualele
si mansetele de la tunicl eran galbene.
Uniforma cavaleriel (lancierl) era : coifura,
chivara patru-corn (Francezd) , avend ca
penaj coada de cal alba, tunica civita scud&
pieptar rosin in Moldova si alb in Muntenia,
numit 1acä, aplicata pe piept si incheiata
prin bumbil tunicel.
Ca armament aveag : lancea sprijinitd in
scara, sabie i done pistoale la cobur.
Artileria purta coifura, chivara ; imbra-
camintea tot ca cea actuald, avend tunica
putin mat lunga. Cele (lona bateril din Mol-
dova, una era luata de la Rust, iar cea-
Yaltá de la Austriaci, in urma retrageret tru-
pelor acestor state care ocupasera tara in
timpul resboiului de la Crimeia la 1853, in
schimbul banilor ce datoreag tarel, pentru
hrana Si furniturile ce li se clause. Cail de
la bateria luatä de la Austriaci s'an plait de
not in haul.
Bateria de artilerie din Valahia purta aceiasi
uniforma ; ea era luata de la Turd i avea pe
tunurl marca turceasca.
La tustrele bateriile, tunurile era' de alama

www.dacoromanica.ro
 13

si se incArcan pe la pure, dandu-li-se foc cii

fitil aprins.
Pe atuncea era un batalion de genifi (sa-
pier% sub conducerea majoruluf Chinese (in-
giner) i a tarna de Ministerul Lucrarilor Pu-
blice.
Acest batalion a facut mal multe luerari,
intre care si soseaua Mihdilent-Iaff, care si
asta-z1 e una din cele mai bune din Moldova,
si tot in 1859, s'aii desfiintat si reinfiintat de
Ogre Ministerul de Resboia.
Tot in anul 1859, in luna lul Aprilie, pen-
tru infratirea armatel, se Wu un lagar la
Mimi, in judetul Prahova, unde s'a concen-
trat toata armata, adica 5 regimente de in-
fanterie, 2 de cavalerie. trel bateril de arti-
lerie, 2 batalioane de granicerf, unul de munte
si altul de Dunare ; aceasta era totala armata.
a Orel pe atuncea, i inu acest lagar pana.
la 15 August acel an, cand se desconcentrara
trupele i merse fie-care in garnizoanele lor.
In acest lagar s'aa facut mai multe ma-
nevre si esercitiurf militare.
Cand ne duceam spre a forma acest !agar,.
aveam entuziazmul unel armate care merge
la resboifi, pentru o cauza sfanta nationala ;
ear dupe desconcentrare, cand ne-am intors.
in garnizoana, ne credeam ca venial de la
un resboia glorios, cad lumea din oras ne-a.
esit inainte i ne-a primit cu strigate de
bucurie.
'MI aduc Aminte cata mandrie acoperea
fruntea noastra, credeam ca. s'afi reintors tim-
purile de vitejie ale neamulul romanesc de
sub gloliosii Domnitorl Mircea-cel-Mare care
a sfaramat pe Ungurl la muntele Paserea,
pe Turd la Rovine si al MI Stefan-cel-Mare,

www.dacoromanica.ro
 11

care a sfaramat pe Poloni la Dumbrava-Rosie,

pe Turd la VII lea Behove!, pe UngurI la Baia,
pe Cazacl la Grum Azestl i pe Tatar( la Lip-
net longs Nistru. Ni se infatisa inaintea ochi-
lor timpul maret i fdrà seamen de glorios
al lul Dianne Viteazul care, ea uraganul a
sfaramat pe tot! dusmanil patriel i face,
du-se stiipan pe Dacia intreaga si a intrat
triumfator in Alba-Julia. Esercitiul era pe
alum! dupa done sisteme, rus austriac ;
i

nu erati regulamente precise si prin urmare

remânea totul la facultatea sefului de regi-
ment. Reerutarea se Been prin FORA. adica
se calcula di de la 100 de familil sa se dea
un Mead voinic pentru oaste, si acel %dead
se putea lua orl de unde din tart, comuna
platindiff o stung oare-care de ban!, dupa
cum se putea impaca cu el ispre a servi in
armatA 7 an! in permanenta, cad atat era
termenul pe atunci. Acest sistem a durat
pane la anul 1860 cand s'a Bent legea re-
crutarel armatel prin sort!, ca si in cele-lalte
state europene, si s'a prevezut in budgetul
Ministerulul de Resbel formarea until batalion
de venatorI compus din 8 companil, fie-care
companie cu un efectiv de 100 de oameni,
dandu-i-se numirea de anteiul batalion, si sä
fie format de oamenil din judetele de munte.
Acest batalion s'a format in Iasi, rem-
tandu-se flacal din judetele Neamtu, Iasi, Ro-
man, Suceava i Bane; feciorT de Oiliest sari
venatorl, din copilarie deprinsi cu pusca.
Ofiteril acestul batalion s'aU recrutat din
toate regimentele, dar mai eu seamd din re-
gimentul de Muschetarl, care, dupa facerea
numerotatiel regimentelor, in urma unireI, a
capetat numeral 4 si din regimentul de Chas-

www.dacoromanica.ro
 15

seuri (egarl), care a capdtat No. 5. Gradele

inferioare, ached caporall. serpent), serpent:-
majorl si chiar soldatl, dintre cei mal bunt,
s'ad luat din regimentul No. 5.
Ca comandant de batalion, la infiintarea
cadrelor lul la 1859, luna Septembrie, a fost
numit Majorul Logadi, pe care la 1860, Ia-
nuarie, l'a succedat Majorul Lupu.
Dupd venirea recrutilor la corp, s'a ince-
put instructia, si de si fait regulamente, dar
mergea bine.
Uniforma acestul batalion era : tunica ci-
vita, croitä ca cea actuala ; pantalont albastri
deschis, largT, si se incheia sub genunchi ;
ca incaltaminte avead petal cu ghete d
jambieri de coloare rosiatica resfrangendu-se
pantalonil peste ele ; coifura era : ()Marie
cenusie cu pene la partea dreaptd, atarnand
in jos pima la umer ; pentru mare tinutd
purtad i o furaviera verde, la partea stang.,
cu doul ciucurl.
Armamentul era carabina ghintuitd, Cu capsa
si cu sabie-baioneta. Acele sabil-baionete se
ved asta-zi la soldatil de la bateriele de ar-
tilerie pedestra. Armata, ast-fel prin sporirea
el, se prevedea ca va a vea un mare viitor,
si de aceia junimea studioasa. din academie
a inceput a imbratisa cariera armelor,. ca o
carierd frumoasa si devenita sigurd, mai cu
seams prin legea de inaintare in armata, fa-
cuta. la 1861, in urma careia aü cazut titlu-
rile de nobleta in armatd, dand facultatea
orl-cdrul militar a spera sd ajunga general,
cad inainte de 1859, data eraT fill de boer,
intral cadet in amnia, i mult in douë-trel
Juni, te faecal (Ater, asa ca in doul-trel ant
ajungeal polcovnic (colonel). La 1861 s'a sta-

www.dacoromanica.ro
 16

bilit egalitatea lege!, ne mal tinendu-se in

seam& boeria, titlurile i averea, ci numal
inteligenta, activitatea si onestitatea, carl
singure te putead duce sigur la un viitor
stralucit, i ast-fel am ajuns unde ne aflin
astd-zi.
Guvernul de atuncl, intelegend ca viitorul
terel noastre i respectul de care aspira sd
se bucure din partea Europe!, atarna foarte
mult de starea armatel romane näscende, in
rendurile cdreia se imbulzeat acum multä ti-
nerime cu carte si cu inimä, dispusa a face
orl-ce sacrificil, numal pentru a ajunge oastea
noastra la scopul dorit, s'a hotdrit a aduce
instructor! special! pentru a preda instructia
milliard mice! noastre armate de atuncea. De
aceia a recurs la Franta, ca la o sord de
ginta latind, care s'a i oferit a ne da nstrc-
torI pentru toate armele i ramurile serviciu-
Jul administrativ militar. Franta prevedea
c& acest popor de ginta Latind. la gurile Du-
flare!, cu timpul va avea mare insemnatate.
Asa dar, tot in anul 1861, in luna Octom-
brie, ad si sosit instructor! francezl si furl
numiti cute un oficer, un sergent i un capo-
ral de fie-care regiment de infanterie, artile-
rie i cavalerie, precum i pentru comptabi-
litate. A trimis i un intendent care se nu-
mea Lec ler. Ear pentru batalionul de venatorl
s'a trimis capitanul Lamy, care era dintr'unul
din batalioanele de venatorl ale Frantel, nu-
miti venatorl de Africa.
In prima-vara acestul an, instructoril ad
inceput a preda instructia militarii. Ed pe
atuncea comptam in batalionul I-id de ye-
nätorl ca sergent, inrolat voluntar inca din
anul 1859, luna August, dintre studentil Aca-

www.dacoromanica.ro
 17

demiel de la IasT. La 1 Octombrie 1861, am

primit ordin de plecare si la 3 Octombrie
am plecat la Bucurestl, unde am ajuns la 3
Noembrie, Wend pe drum o lunA de zile, in
care timp Mceam numal o posta pe zi,
si dupa done zile de mars, o zi de odihra.
Marsurile pe atuncea se faceaii pe jos, cad
nu erag drumurile de fer. Sosirea noastrA In
Bucurestl a fost intempinatA cu adevërata
frAteasca dragoste de armata din garnizoanA,
care ne-a asteptat pe platoul de la BAneasa,
unde ni s'a oferit un banchet. Muzicile mili-
tare Mutat bora Uniril, iar soldatiT, precum
oficeril, se imbrätisail cu cea mal frateasca
dragoste uniT cu altil.
Tot in anul 1861, s'a maT votat infiintarea
Inca a done regimente de icinfanterie asa
ca s'a detasat batalionul al treilea din regi-
mentul de muschetarl No. 4 si s'a format re-
gimentele No. 6 si 7. Tot odatA s'a schimbat
si uniforma la toata ihfanteria si anume :
mantaua albastra, tunica civitA numal cu pas-
pual rosu, pantalonil garans, ca coifurA, chi-
pint cu pampon, in fine intocmal ca uniforma
franceza. Tot in acest sens era si uniforma
oficerilor. Uniforma lush a batalionulul de
vftatorT a r6mas aceeasT precum am des-
cris'o mal inainte.
La 1 Aprilie, tot in anul 1861, am inceput
instructia militara cu instructoril francezi.
Progresele ere' foarte marl, neasteptate. In-
structoril strainT aft r6mas uimitl de tragerea
de inimA i precisiunea ce aveag militarit
roman! la esercitiul armelor. Cu esercitiul
militar am urmat ast-fel pang. in anul 1863,
când resultatul instructiel era pe deplin sa-
tisfAcaor. Atuncl s'a format un laps in Bu-
2

www.dacoromanica.ro
 18

cure0i, pe platoul de la Cotroceni, unde a

asistat un delegat din partea Francici ca sa
vada roadele rnuncel instructorilor trimis
pentru acest scop.
Delegatul a asistat la diferitele esercitiurl
Si evolutiuni: ale armatel noastre i mai cu
seama la instructia batalionulul I de Venatorl,
pentru care in parte 's1-a dat parerea ca nu
a vezut nicl un batalion de Zuavi francezi
mai bine manevrand ca batalionul I de Ye-
na:Lori din Romania. Asemenea i pentru cele-
l'alte corpurl a afirmat ca aü lucrat i pro-
pasit neasteptat de bine. Densul era un oficer
superior de stat major, si cunostea perfect
toate armele. Aceasta s'a petrecut la 14 Au-
gust 1863.
La 30 August s'a fixat un examen pentru
totl sergentil cu vechime, carl ca studenti al
Academiel in 1859 am imbratipt cariera ar-
melon Cea mai mare parte din nol am fost
inaintatl la gradul de sub-locotenentl. Ast-tel
de examen s'a facut pentru sergentil din toate
armele, fiind-ca era lipsa pretutindenea de
oficerl, de oare-ce armata crescuse prin spo-
rirea numerulul regimentelor. De aceea, chiar
In al doilea an, adica la 1864, s'a tinut un
al doilea esamen de oficerl, ca si la 30
August anul trecut. In total pentru infanterie
ad fost inaintatl ca la 120 de sergentI la gra-
dul de sub-locotenent, plus pentru cele-l'alte
arme. Pe atuncea, Ministru de resboid era
generalul Savel Manu, iar director general al
Ministerulut era Majorul Algiu, actualul gene-
ral. Tot in anul 1864 s'a luat de care minister
dispositia a se forma Grdniceri in Moldova,
dupa sistemul cum erat formati in Muntenia.
Afraid dar s'a infiintat si in Moldova done

www.dacoromanica.ro
 19

inspectorate. Compatible, in ceea ce privea

comptabilitatea, se administrat fie-care ea
corp aparte. S'at1 impartit companiile pe ba-
talioane, s'a numit personalul oficerilor su-
periorl, sell de inspectorate, comandantl de
hatalloane, comandantI de companil, oficerl
sub-alterni, secret ail i sub-secretar1 de puncte,
adica Stat-Majorul fie-carel companil era la
fie-care punct varnal.
Ast-fel era despre fruntariile Basarabia, Bu-
covina i Transilvania. Dupe ce s'a stabilit
acest personal, s'a procedat la recrutarea cor-
puluI granicerilor din Moldova.
Recrutarea se facea in modul urmator : se
lua din fie-care coma.. oamern voinici, sa-
natosT, fart defecte sat vitil i numal din cell
mai :nett saraciI nu se recrutati.
In toamna acestul an s'a terminat organi-
sarea acestor 2 inspectorate, si in prima-vara
anulul 1865 s'a inceput instructia militara
cu recrutil, cu armele Spahil.
De atuncea se vedeat proportiunile de efec-
tive militare la care tindea aceasta tarn. In
toamna acestul an. toga organizatia granice-
rilor era terminata in mod definitiv ca i cea
a granicerilor din Muntenia. La 1866 Martie,
se face o licentiare la tot! oficeril de granita,
lasandu-se in neactivitate pentru licentiare de
corp i ii s'at plait solda jumetate tot timpul
cat an tinut aceastä licentiare, lasandu-se de
fie care companie numal cate un sub-locotenent
ca comandant activ. Aceasta se Meuse numal
pentru economie bugetara.
In timpul acestel licentierl eram, ca sub-
locotenent , comandantul companiel de la
Amend Carpineni din Basarabia, judetul
Cahul, plasa Cotul Morn, pe trontiera despre

www.dacoromanica.ro
 20

Rusia. Pe ziva de 1 Aprilie acel an, s'a

chemat oficeril iarA0 in activitate, i eu am
fost permutat de la acest punct tocmal la
Zimnicea, in judetul Teleorman.
Se administra tara atuncea de o locotenenta
domneascA, cad Domnitorul Alexandru Ion
Cuza abdicase, si Corpurile Legiuitoare ale
Orel proclamase de Domn pe Carol I de
Hohenzollern.
1866. Carol I
Me aflam la Zimnicea la 10 Maia 1866,
cand am facut inteia serbare pentru Carol I
ca Domn al Romaniel noastre, Domn menit
de Dumnezea a conduce destinele acestel fru-
moase tarl.
Tot in luna Maia a acelul an, nu'ml aduc
aminte data, s'a primit ordin ca toata corn-
pania aceasta de granicerl, care compunea un
efectiv de 500 de oamenl, sa fie concentrate.
in mare tinuta, i frontul el sa fie pe malul
Dunaril in dreptul oraplul qistov, care apar-
tinea Turciel pe atuncea, i acum Bulgariel,
cad trebuia sa treaca vaporul care aducea
pe Carol I, ales de Down acestel tarl, in-
sotit find de marele cetatean L C. Bratianu,
pe atuncea ministru.
Vaporul venea despre Turnu-Severin ; era
impodobit cu sute de drapele tricolore ni
acompaniat Inca de trel vaporase mal mid,
care ironer in urma lul; sigur ca in ele eraü
mini0rif i elita societatel tare! noastre. Si
aceste vaporase toate eraa impodobite cu
ace1ea0 drapelurl. Era de o frumusete feerica.
Cu compania aceasta in a arta front eram
ca sub-locotenent, am dat onorurile militare.

www.dacoromanica.ro
 21

Dupa terminarea acestor onorurl ne-am in-

tors la resedintä si am desconcentrat oamenil
spre a se intoarce in satele bor.
El ! bine, nu slid ce instinct Snit spunea
ca acest Carol I, pe care Inca nu 'I v6zusem,
ci numal stiam cd a venit in tara ca sä ocupe
Tronul ca Domn, cu timpul va fi luceat6-
rul conducëtor al natiunel Romaine, duce-
torul la lupte glorioase ale ostirel noastre.
Din acel moment am inceput sd simt o spe-
ranta, ca in timpul carierel mele de ostean
am sd intl i ea parte la marl lupte sub co-
manda sa. Se numèran secole de cand nol,
ca natiune, nu ne mal luptasem in resboae,
ostirea noastra viteazd iT perduse virtosia
trecutulul din timpil hiT tefan-eel-Mare si
Mihaii Bravul, in causa grelelor evem-
mente si a peripetiilor triste prin care tre-
cuse aceasta tara indelung incercata !
La 1867 s'a addogat de fie-care regiment
inca ate un batalion, asa ca regimentele
craft acum de 3 batalioane. Tot urma meret
sporirea efectivelor. Tot in acest an s'a for-
mat regimentul No. 8 de linie in garnizona
Galati si Inca 3 batalioane de venatorl in
alte garnizoane ; i continuara regimentele cu
3 batalioane pAnd la 1870.
La 1869 Martie 1, se dada arma cu ac
pentru toata infanteria de linie, si la 10 Maid
acel an se forma un lagar la Furcent pe
malul Siretulul. Alcatuit fu acel lagar din
toata armata permanenta, uncle se esecutard
maT multe evolutil Si combinarea celor 3
arme, adica infanteria, cavateria si artile-
ria, pentru a se vedea succesele i progre-
s ele instructiunel militare in urma sacrificii-

----COLT6117-4
ACAIDENTEI *
'
www.dacoromanica.ro
__
 co2

lor banescl ce facuse tara de la Unire, sacri-

ficiile deja (hind roadele dorite.
In anil 1870 si urmatoril, pana la 1872, cand
guvernul s'a gandit a mal spori Inca efecti-
vele si a deprinde pe Weft populatiunea
apta a purta arma, s'a hotarat ca. nu numal
pe frontariile tarn, sa stie populatiunea a
purta arma, unde erad graniceril, ci se in-
fiintara in toata tara, adica de fie-care plasa
cate o companie. Se regulara pe batalioane
Si regimente, dandu-le numirea de Dorobanp.
Acest frumos nume, nu se gandea nimenl
pe atuncea, ca flãcàil 11 vor inscrie in grani-
tul Baleanilor si ct el va insemna : «hide-
pendenta Orel.»
La 1874, rand deja erad dorobantil de cen-
tru i acel de frontarie bine esersatl, artile-
ria bine montata, cavaleria teritoriala (adica
calarasii) asemenea bine instruita, se ho-
taxi a se face o mare manevra la care fura
invitatl representantil din armatele tutulor
puterilor europene. Dupa ce aceasta manevra
tinu 30 zile, incepend a manevra de la Buzai
pand langa Bucurescl la Colentina, se tam
defilare intregel armate, care luasem parte
la aceasta manevra, la soseaua Baneasa in
Bucurescl, inaintea Dommtorulul Carol I, in-
conjurat fiind de totl acel representantl strainl.
Domnitorul urmase toata manevra in tim-
pul acelor 30 zile, fait a lipsi un moment.
0 ! ce martiala era figura fie-caruia soldat
de linie si de dorobanp, cari venisera din
toate ungbiurild taril, ca sii ia parte la a-
reasta mare manevra, si sa defileze inaintea
Domnitorulul, pe care multi din el Inca nu-1
cunnoscean i parca pe figurile lor era scris
intrebarea : «Maria Ta ? Cand ne duel la un

www.dacoromanica.ro
J

p3

adeyërat resboik nu inchipuire ? i te vom

urma voiosl ca si la aceasta manevra.»
Cand am luat parte la aceasta manevra
eram locotenent, comandant de companie.
Compania mea era din plasa Racova, ju-
detul Vaslul, formatä de mine, cad la infiin-
tare am fost numit ea comandant al el, si cu
resedinta in tergusorul Pangeei din acea
plasa. Primesc ordinul a pleca cu aceasta
companie cu un efectiv de 120 oamenl sit via
la Vaslul, unde era stat-majorul batalionulta
si inca alte trel companil din alte plasl sa for-
mam un batalion i sã plecam a lua parte la
aceasta manevra.
.Venind cu compania la Vasluia pe frumoasa
vale a Rahovet, vale istorica si mult cunos-
cuta, am oprit soldatil spre a se repauza la
satut Poenescii-din- Vale si le-am facut o cu-
vOntare, in modul urmator :
«Iubitl camaraql i soldatl al Orel', aceasta
este Valea-Racovel, stropita cu sange pagan
si cu sangele stramosilor nostri, sub Dom-
nul tarel AFef an-cel-ware ; aceasta este valea
unde cu 20 mil de RomanI, «Stefan cel ne-
biruit» a luat la bathe pe Turd', care nava-
lise in tara noastra si de aicea aa inceput a'i
bate si goni pana ce 'I-aa svarlit in Dunare.
sloftitI camarazI si soldatl al taril v'am de-
prins la arme, v'am dat instructiune militara
gi tara ye incredinteaza paza el in toate im-
prejurarile grele. Nu uitati ca suntetl scobo-
ratorl din vitejil earl s'aa luptat aid sub
AFtef an-cel- Mare, si cand va veni ocasiune ca,
in timpul carierel voastre de ostean, sa luatj
parte la vre-un resboia contra inamiculul tarii
voastre, sa ve aratatl demni de numele ce'l

www.dacoromanica.ro
 24

purtatl, i sa ve" facet! datoria precum V-an

facut-o stramosil nostri.»
Aceasta cuvêntare tot( at ascultat-o cu
multa atentiune i aU afirmat cu : Ura !
«Sa traiasca Domnitorul nostru Carol I si
sa ne dual la rasbeid precum pe stramosil
nostri 1-an dus ,Ftefan-cel-Mare, i ne vom
face i not datoria ca i eL»
Nu stiam c(t cu timpul care se apropia,
numal, dupd cati-va anl, aceasta cuvêntare a
mea avea sa se implineasca, i, ca drumul
pe care umblam not, in urm& avea sa. fie
amintit de Vasile Alexandri, nemuritorul poet
al neamulin romanesc, in frumoasa sa balada :
cPlecat-am none din Vaslul i cu sergentul
zece...» Da... V-ail facut datoria si voinicil
din compania mea, insa facuro nu pe
Valea Racovei ca stramosil lor, ci la Balcani.
Tot in acest an, 1874, cand s'a format
Dorobarkfil din centru, s'at format 33 de re-
gimente teritoriale, adica cate un regiment de
dorobantl de fie-care judet. S'a impartit toga
armata tali! in 4 divizil teritoriale. 0 divizie cu
resedinta la Craiova, o alta divizie, cu resedinta
la Bucuresti, o alta cu resedinta la Galati si
o alta cu resedinta la Iasi. Aceste 4 divizil
coprindeau in ele toate elementele militare.
La 1875 urmeaza tot mered instructia pe
diviziuni, si merge inainte echiparea cu mu-
nitiunT si cu tot felul de material ce mat
trebuia. Se vedea ca se luau precautiuni pen-
tru cazuri neprevnzute, cä la un moment dat
armata noastra sa fie gata a apera tara ne-
avênd lipsa de nimica. Pe la sfirsitul anului
1875, luna Octombrie se declara rasboiul in-
e Serbia si Turcia si tine acest asa zis
r6sboin cu turd! papa in anul 1876, cand

www.dacoromanica.ro
 25

armata serba era aproape nimicita. Serbia

recurge la Rusia s. T trimeata voluntarl, tot
din acel earl fusese in arrnata, ca cu el sa'si
reorganiseze armata i sa tie bataia. Acestl
voluntarl ca sa mearga in Serbia trebuia sa
treaca prin tara noastra.
In luna lui August 1876, eram capitan in re-
gimentul No. 8 de linie, in garnizoana Galati,
si se ia dispositie ca un batalion din acest
regiment sa porneasca de urger* la Bolgrad
0 sa ia toate dispositiile pe frontaria despre
Rusia ca sa impedice trecerea prin Romania,
in Serbia, a voluntarilor rust.
Se hotaraste ca batalionul al II-lea, din care
faceam parte, cad comandam compania 6, O.
plece pentru acest sfersit. Dupa ce montam
fie-care companie ce compunea acest batalion
cu totul gata de campanie, distribuim cartuse
cate 100 de fie-care soldat pentru orl-ce eventu-
alitete. Ne punem in mars dimineata la ora 7$,
luand comanda acestul batalion locot.-colonel
Maldarascu, cad maiorul era in congedit ; esim
din Galati, si pornim pe soseaua Renilor care
vine in spre riul Prutu, trecern podul peste
Prut i la ora 12 sosim in Beni, mic orasel
din Basarabia, care pe atuncea facea parte
integranta din teritorul Wei noastre. Odih-
niram oarnenil pana la ora 3 si ne punem
taros! in mars in spre Bolgrad, cad trebuia
ca numal de cat sa ajungem seara la desti-
natie. Cand am esit din Rent pe colina unul
-deal, se pune o ploaie torentiala, asa de cum-
plita, ca par'ca versa cu hardaiele din cer, i o
ceata cumplita. Nol mergeam tot inainte ; mop-
tasem, era un intuneric infernal, numal cand
fulgera zaream apa cum inundase pamentul.
Eram uzl de ploaie pana la piele ; in fine cu

www.dacoromanica.ro
 26

mare anevointa ne-am apropiat de un sat nu-

mit Hageab-dula care vine la o posta de Bol-
grad. Cand sa intram in acel sat, care era si-
tuat pe o panta, in vale de tot curgea apa
asa de mare, in cat a trebuit s trecem prin
ea paint la bran. Era ora 12 noaptea. Ploaia
iI urma meren cursul, soldatii tremuran de
frig; ploaia nu inceta de loc, pe'ntuneric cum-
plit, in cat eram in imposibilitate a continua
marsul : s'a dat ordin de comandantul bata-
lionului ca sa intram in cuartiere pe la ca-
sele locuitorilor. In fine ne-an primit oamenil,
an facut focurl la sobe de 'skirl uscat soldatii
hainele, si not oficeril, si a dona zi la ora 7
am plecat, iar la ora 2 post-meridiane am
sosit in Bolgrad.
S'an luat toate precautiunile la frontarie,
unde am stat en acest batalion 22 de zile, cand
am primit ordin sa ne inapoiem la Galati.
Pe la inceputul lunel Septembrie, tot acest
an, ve'zend guvernul cã resbelul intre Serbia
si Turcia urmeaza, a hotarat a se chiema
toate rezervele armatel permanent e comple-
tand efectivele pe picior de resboin, adica
rate 200 oameni de fie-care companie de in-
fanterie, artilerie i cavalerie, asemenea cu
efective de resboin, asa ca s'ail dat ordin ca
tot efectivul diviziel a III-a, a cant! resedinta
era in Galati, comandata de D. general Ra-
decki, sa fie concentrata i gata pentru ori-ce
eventualitate ; asemenea i divizia de Craiova,
care s'a concentrat tot la Dunare la Calafat,
si despre granita Serbia. Dupa ce s'ail con-
central si completat toate efectivele, am in-
ceput instructia, i mai cu seama lucram or-
dinea risipita (Grantor* tiru, i serviciul de
avan-posturl... Se vedea o apropiere a dorin-

www.dacoromanica.ro
 27

telor i aspiratiunilor mele si ale fie-caruf

ostean roman.
Aceasta concentrare a durat pana la 7 Ia-
nuarie 1877, cand s'a dat ordin de descon-
centrare a rezervelor pana la al doilea ordin ;
spuindu-le ca tot-d'a-una, cat timp vor sta
acasa, pand ce vor primi acest al doilea or-
din, sa nu se departeze de la vetrile lor ut
sa fie gata in tot momentul a se intoarce la
corpurl. Nu ne dam tocmal socoteala pentru
ce si cum.
Itgsboial se apropie

La 9 Februarie apare un ordin de zi pe

regiment, ca compania 6, pe care o coman-
dam en, sa plece la Rent, ca sa tie garni-
zoana. Cum vezul acest ordin, m dusel la
comandantul regimentului, care era Domnul
colonel Ipatescu , acum general, rugandu-1
a'mT spune : cat timp urrneaza a sta cu corn-
pania la Rent, ca sa stir' cum sa me aran-
jez cu inchirierea easel, cad eram insurat, Si
Domnia sa 'mf-a respuns : cä voia sta cu corn-
pania acolo, pana in Septembrie, i ca in
Aprilie, dupa dislocatia ce Ministerul de res-
bel Meuse, urma ca regimentul mea No. 8,
sa ia garnizoana in Ismail, iar regimentul
No. 7, care era in Ismail sa treaca in Ga-
lati si sa trimeata in urma o compania la
Rent ca sa me schimbe si ea sa me due
la Ismail.
In ziva de 10 Februarie, me pun cu com-
pania in mars pentru Rent ; era un timp
foarte urit, incepuse a se desgheta ; era norol
giapa, in fine am ajuns la Rent la ora 4
seara, unde era cazarma bunicica, situata in

www.dacoromanica.ro
 28

centrul orasului. A trecut luna Februarie si

Martie, imI inchiriasem casa, fAcusem la ea
ceva reparatiunT, i asteptam sA vie 23 Apri-
lie §i sA-mi aduc familia din Galati ;Pin ziva
E 9 spre 10 Aprilie, pe la ora 10 noaptea,
me pomenesc cu o bAtaie in use, me destept,
intreb: eine este? respunsul a fost: o telegrama.
Descul usa, infra un factor postal, iai te-
legrama, care era adresatA mie, o desfac Si
citesc : «Vel pleca cu compania imediat, si
te vel afla in Galati la regiment, maine la
ora 7. Semnat Colonel Ipatescu.»
Nu-mi venea sA cred, me imbrac iute ai
plec la ofieiul telegrafic, intreb pe seful sta-
tiunel, daca nu cum-va telegrama este ero-
natA, el intreabA i controleazd cu oficiuf Ga-
lati, si imi respunde cd este just. Afard era
o ploaie torentiald, un intuneric ca al iadului
gi fulgerile brAzdad cerul necontenit. Plec de
la lelegraf la cazarma, destept pe sergentul-
major, ordon sl sune alarma, se desteapta
oamenil, trimet in acelasi timp la oficerl sA
vie la cazarmA gata de mars, asa cd in 15
minute era compania gata ; aprinz luminarl
in 16,felinare ce le aveam si pun compania
in mars spre Galati. Cand es din oras vantul
batea teribil despre Nord . . . s'ad stins lumi-
narile din felinare, ploaia nu mai inceta de
loc cu tunete i fulgere. Avan-garda, pe care
o trimesesem inainte, compusa de o sectie
comandata de un sergent, cAruia II dAdusem
un cornist, din cauza grozavulul intuneric, rd-
thceste drumul ; in loc sA mearga drept pe
sosea, apnea o cArare la stanga, care ducea
fa riul Prutu. Aud semnalul de star ! dat de
cornistul de la avan-garda, opresc compania
si me due singur pe dibuite; gasesc avan-garda

www.dacoromanica.ro
 29

care ajunsese la malul Prutulul i aproape sä

dea de mal in rid. Me intorc cu avan-garda
inapol unde lasasem compania ; plec inainte
ed singur, gasesc soseaua principald, compania
dupd mine, et inainte, in fine cu mate ane-
vointd, am ajuns la podul peste care trebuia
sa trecem Prutul. Acest pod era format de
4 pontoane (luntre marl) 0 cu scripete, cu
ajutorul mini odgon de canepd gros, lung,
cat tine latimea riulul; asa se facea trecerea
acestul pod. Dar ce se intempla. Podul era
in partea cea-l'altd a riulul. Strig de la po-
durl, nici un respuns : se vede cã dormea
adAnc! Ce era de fAcut ? ploaia nu inceta de
loc ; intreb care dintre sollatl sunt din jud.
Neamtu i ad fost pluta0, unul iml respunse
cd este plutas, atunel ii zic : Vel putea trece
pe odgon pand dincolo ca sd. aducl podul ?
Iml respunse cd. da! El bine, curagiosul sol-
dat desface ranita, centironul cu cartusierile
pi mantaua, remAne numal in tunica, se sue
Ware pe odgon i cu mainile se tine de el
si a§a, mutandu-se incet, incet, a ajuns din-
colo de rid la pod, a intrat in o casd care
era acolo, a gdsit podarul care dormea, l'a
luat i améndol at adus podul dincoace, am
trecut compania de done orl, cad ventul de
Nord bdtea cumplit i facea valurl marl, eram
ingrijat sd nu ia apa vasele pe care era Id-
cut podul i sd ne inecam cu totil. In fine,
dupd ce am trecut cu bine, soldatilor le era
frig, cad erad uzl de ploaie, vezand a§a, ple-
cdm pas gimnastic (alergator) o distanta de
500 metri, in unlit pas iute sj s'ad incalzit
atat soldatil cat i nol oficeril. La ora 5 1/2
am sosit la bariera Galatulul. Am repauzat
oamenil 1/2 ord, la ora 6 am intrat in ora si,

www.dacoromanica.ro
 30

la 7, conform ordinulul ce-I primisem, am

sosit pe platoul cazarmei de la Tiglina, unde
stationa regimentul men No. 8.
Am prezentat compania colonelului dupa
regulile obisnuite, .a intrat compania in Ca-
zarma, dar care irni fu mirarea ! se daduse
ordinea in toata tara, Inca de la 1 Aprilie,
tutulor rezervistilor, sa vie la corpurile lor,
asa ca. erat i sositl, complectand cu rezerve
efectivele fie-carei companil cu 200 de oameni,
bine echipatl de campanie i gata de a pleca.
Dar unde ? nu stiam. Ne aduna colonelul pe
top capitanil in seara zilel de 11 Aprilie si
ne spune ca sa fim gata de a pleca. EU au-
zind acest ordin, me due acasa si them -pe
locotenentul din compania mea i pe preotul
regimentuluf sä oficieze botezul fiuluf men,
care se nascuse in 12 Februarie, adica dupa
doue zile de la plecarea mea cu compania
din Galati la Rent. De nas, 'I-a fost locote-
nentul, puindu-I numele de Romulus.
In ziva de 12 Aprilie, dimineata la cazarma
am primit ordin definit, ca la ora 12 in aceasta
zi, vom pleca. M'am intors acasa dupa, ce
regulasem compania de plecare si spun sotief
mele, ca sa nu fie ingrijita de aceasta plecare
subita, if daft brevetele mete si actul de ca.
satorie si II zic :
«En plec, poate sa se intemple ca sa facem
resboin si me due sti'mf fac datoria care tar&
cad, inainte de toate, adica : tata, mama,
frate, sora, copil i sotie, este tara. Fie-care
ostean trebue salt fact datoria catre ea, de
vet priori stirea ca am murit in resboin pentru
lard, adreseaza-te cu aceste acte guvernulul,
iti va da o pensiune i vet creste copiif»; cad
aveam i o fetita de 2 ant i jumetate.

www.dacoromanica.ro 1.
 31

In aceastä zi, cerul era cu ceata ; sufla un

vent de Nord si praful se ridica in valurl. La
ora 12 de la cazarma Tiglina, sub comanda
colonelulul Iptitesou, acum general, avend de
locotenent-colonel pe Poenaru, tot general
actualmente, pornim la gard ; vagoanele era('
gata de plecare, insA numal vagoanele de
marM. Am suit soldatil in ele si ne-am suit
si noT ()kern cu soldatil la un loc, cacl va-
goane de cl. I si a II-a lipseau cu desavar-
sire. Cand am plecat din statie i ne-am de-
partat putin, a si intrat in urma noastra a-
van-garda armatei imperiale Ruse, asa cd in
aceasta zi, pe la toate trecetorile Romania
adica in partea nordicd a terei, ad intrat in
tara noastra armatele rusestl. Am intrat la
statia BarbosT, acolo ne-am oprit si ne-ad pus
vagoane pentru oficer1 de cl. II-a, ne-am urcat
in acele vagoane cu totit, impreund cu colo-
nelul i locot.-colonel am Marl intrebare co-
lonelulul ea unde mergem ? Ne-a respuns cä
mergem la Bucurestl (?) dar de acolo, nici
Domnia-sa nu tia ce dispositie urmeaza a se
lua de cdtre Ministrul de rOsboin ; am caletorit
'loath noaptea si in ziva de 13 am sosit in
Bucurestl, la ora 1.2. Am debarcat regimentul
din vagoane la gara de Nord, am traversat
calea manila pe atuncl Podul-Mogosoaef ei
acum calea Victoriel, am trecut prin strada
Lipscanl i ne-am oprit in mahalaua Dobro-
teasa ; a venit autoritatea comunala i politie-
neasca i ne-an impartit in cuartiere pe la
cetatenil din acea mahala.
Dupa ajungerea noastra in Bucurestl. ne-am
dat socoteala ca resbelul era declarat intre
Rusia si Turcia. Dar not Insa nu stiam ce
rol era sä avem in acest resboin !!
-SalOTEc.4
* ACADEMIE *
ROMMF2,
www.dacoromanica.ro
IL
 32

A doua zi a inceput sa soseasca armata.

de-a noastra din judetele de sus ale Wel,
adica din Moldova, jud. Iasi, Roman, Suceava,
Baca% Botosani, Neamtul, Tutova, Putna,
nide si armata rusa avansa merea catre
Dunare : de o cam data a ocupat Reni i Ga-
latul si 's1-an stabilit cuartierul general la
Ploestl.
Iar diviziunea noastra de la Craiova, tot in
ziva de 12, ziva intrarel rusilor, ocupa pozi-
tiunea de la Calafat, in dreptul cetatel Vi-
dinul, spre a impiedica pe turd a trece in
tara la not. Dupa ce toata armata din Mol-
dova ne concetram in Bucuresti, cat este acest
oras de mare disparea civilii : se parea ca
acest oras este numal de militarl, atata de multi
eram. Se lua dispozitil de plecare ; eram trel
divizil. 0 divizie sub comanda D-lul general
Mann, pleca spre Oltenita, iar nol, a doua
diviziune, plecam prin Calug4reni spre Giur-
giu, asa cà not, brigada I din divizia III, care
se compunea din regimentul No. 8 de linie,
regimentul No. 10 dorobanti Putna un ba-
talion de vanatori, comandata aceasta brigada
de D-1 colonel Ipdtescu, iar D-1 locotenent-co-
lonel Poenaru conduce regimental No. 8, re-
gimentul 10 era comandat de colonelul Mal-
darescu.
Cand am esit din Bucurestl, aceste done
Divizil, doue zile ne-am oprit la satul Jilava
si Magurelile Otetelesanu. Inainte de a inainta
spre Dundre, ne-a facut Maria Sa Domnitorul,
Carol I, pe campia de la Magurelele, 14 kilo-
metri de Bucurestl, o inspectie amenuntita
spre a se incredinta in persoana, daca din cele
necesare unul soldat gata de campanie nu-1
lipseste ceva, i incredintandu-se de tinuta,

www.dacoromanica.ro
 33.

armament, imbracaminte, incaltaminte, car-

tuse de ajuns, a remas multumit, cad nu ne
lipsea nimica, si-aa luat remas bun, zicendu-ne:
«La revedere in curend !)) si not a doua zi
am inaintat la Dunare si am luat pozitiune
la satul Stanesti, aproape de Giurgiu i in
dreptul Rusciucului, adich brigada I din di-
vizia HI ocuparam aceasta pozitie.
Indatä ce ne-am instalat in acest sat, am
inceput a face recunoastere la Dunare, sta-
bilind avan-posturf, patrule, i facend esplo-
rail in diferite directiuni. Atuncl s'a dat ordin
a se ascuti verful de la baionetele armelor,
Si tesacele de la sergentt, cad atuncea fie-care
sergent si caporal avea teem, asemenea tobo-
sari! si musicantif, si sabiele de la cavalerie
si ale oficerilor ! Atuncea am zis ! Doamne
ajutei ! Si am inceput a striga : Ura ! de
clocotea satul i valea spre Dunare, earl
satul acesta era situat pe o colina. Ascutirea
acestor arme s'a facut la o mare tocila, care
era la o moara de foc la marginea acelui sat.
Am stat pana la 15 Main in satul Shine"
cand am primit ordin de plecare. Armata
riga ajunsese cu ocupatiunea malului Duna-
rel pana in dreptul Rusciucului. In ziva de
16 Main, am plecat, am venit la statia Fra-
testi, ne-am imbarcat intreaga brigada in tren,
si am trecut pe lamp. Bucuresti, luand dru-
mul spre Pite01. Armata noastra trebuia sa
ocupe pozitiile de peste Olt. Cand am ajuns
la Slatina, era ora 10 noaptea. Seful statiunel
a vestit pe comandantul de brigada ca nu
putem continua drumul din causa cfi. venise
Oltul mare si inundase terasamentul dincoace
de pod ; adaose ca, trecerea nu prezenta si-
guranta, ca lucran 4 batalioane de ruff noap-
3

www.dacoromanica.ro
 34

tea en facie pentru restabilirea terasamentultd;

cad la Slatina la platoul de langa gara era
o divizie ruseasca ea corp de observatie.
Comandantul de Brigada, vezend cä este
imposibil a urma drumul pand, in ziva, a dat
ordin ca oficeril sa ne dam jos din vagoane
si sa intram in saloanele garil. Ne-am dat
Jos si ne era Mame; am intrat in restauratie
eu totil, cand acolo am gasit pe ofiiceril di-
viziunel ruse. Cand ne-aa vezut ca intram
s'an. ridicat de pe scaune i ne-at cedat lo-
curile la masa. Le-am multumit, am schimbat
cartile de visit& unit cu altO i am fraterni-
zat ea niste camarazt de arme; am conversat
impreuna pana s'a facia ziva.
La ora 8'/2, vine §eful statiel i anunta cii
terasamentul e gata i putem urma caletoria ;
ne-am luat remas bun de la oficeril rust,
ne-am suit in vagoane i am plecat. La sta-
tia Piatra ne-am dat jos cu toata trupa, §i
am intrat in sat, in cuartir, pe la casele lo-
cuitorilor i am stat in acest sat 17 zile.
Apol anwrimit ordin de plecare la Craiova ;
de ad insa. nu am mai plecat cu trenul, ei
pe jos, si am Meat pima la Craiova done zile.
In Craiova, capitala Olteniel, nu am stat
de cat 6 zile, am plecat eu destinatie la sa-
tul Bailestl din jud. Dolj, un sat mare de
2000 loeuitorl. Am stat vre-o 10 zile §i ne-am
intors in satul MoMeit, unde se concentra
toata diviziunea III-a, sub comanda colone-
lulul Gheorghe Anghelescu, acum general,
avend statul-major al acestel diviziuni in co-
mun a Baile0i.
In acest interval armata rasa trecuse Du-
narea pe la Galati i Petroqatai din judetul
Teleorman, dar cu marl greutap.

www.dacoromanica.ro
 35

Armata noastra ocupa malul de la Calafat

si pana là gura Oltulul. La 15 Iunie, Maria
Sa Domnitorul Carol I singur a indreptat
tunul romdnesc si a trimes inimiculul nostru
secular un obuz in cetatea Vidinulul, aprin-
zend un edifici6 in acea cetate. Atuncl din
pepturile tuturor voinicilor tunarl, currant,
infanterist de linie Si cavalerist, air isbucnit
un formidabil ura ! SA Traiasca Maria Ta si
inainte cu Dumnezea, cu curagiul i devota-
mentul nostru, i vom birui ! AlAturea cu totil
si in fruntea noastrA, cu Maria Ta ne vom
intoarce invingetorl, redand national noastre,
gloria strabuna, Marie! Tale coroana de otel,
si Wei independenta, pe care voin inscrie-o
cu sangele noastru in granitul Balcanilor, tre-
tend mai curand Dunarea!
Am stat in aceasta comunA pana la 25
Iunie, cand am primit ordin sit mergem bri-
gada I din divizia III-a la Islaz, in jud. Te-
leorman, asa ca ne-a n si pus in mars. Am
traversat judetele Dolj i Romanati si am
ajuns la Islaz, am stat vre-o 6 zile, i iar am
primit ordin a ne inapoia si duce la comuna
Rastu din jud. Dolj, care comunA vine pe
malul Dunaril. in dreptul orasulul turcesc
Loin-Palanca. Cand am sosit in aceasta co
manta am gasit dou6 bateril de artilerie si
-done escadroane de cavalerie, cad pe la acest
punct incepuse a incerca basabuzucO turd'
sa treaca hoteste ea sa fure vitele locuitori-
lor roman]. Cum a sosit armata noastra, am
postat avan-posturi pe malul Dunaril si am
impedecat toate invaziunile acelor bcwzbuzyci,
si locuitorilor nu li se mai facea nici o stri-
.caciune.
Tot in aceasta luna Iunie, inteo zi de Vi-

www.dacoromanica.ro
 36

nerl, in zori de ziva, apzasem o baterie de

artilerie si am inceput a bombarda Lont-Pa-
lama ; armata turca, care era d'asupra ora-
sulul pe o colinä de pe niste vil, cand primi
obuzele, sa fi mal \ kilt cum fugea cu corp
turile pe cap, i nol ne prapadeam de ris.
S'a bombardat vre-un ceas. Turcil nu await
de cat vre-o done tunnel si ad respuns si
el de vre-o cate-va orl. La aceasta bo unbar-
dare asista i Domnul General Radovici. Peste
cate-va zile dupa aceasta bombardare, am
plecat, rernaind numal cavaleria, iar nol, dim-
preund cu artileria, am venit la Corabia, tot
pe malul Dunaril in jud. Romanatl, Toate
aceste schirnbarl, de la o localitate la alta,
erad marsurl strategice, si din sehimbarile de
focurl ce avusesem liana aid en Turcil, el
dincolo de Dunare i not dincoace, ne de-
prinsesem asa cu fluerile gloantelor i vajiitul
obuzurilor, in cat ardeam de dorinta de a.
trece Dui:area mal emend sh.-1 putem vedea
de aproape i sa dam pept cu el.
Cand am ajuns la Corabia, am gasit un
lagar formidabil, se concentrase toata divi-
ziunea noastra a III-a : 6 bateril de artilerie
si 4 regimente de cavalerie, se formase eta-
pul de aprovizionare i corpul intendentil.
Vedem preparation! de trecerea Dunaril, dar
nu stiam cand ! Era aicea intr'o vaioaga a Du-
naril un slep incarcat cu porumb, pe care il
sparsese obuzile turcestl i porumbul din el,
era varsat tot in apa. Itl era jale sd vezi o pa-
guba asa de mare. Am stat in acest lagar 8.
zile ; s'a dat ordin a ne retrage prin sate.
Toata armata care eram la Corabia, brigada
I-a din aceasta divizie, am ocupat satul Geld
care este la 6 -kilometri distanta de Corabia.

www.dacoromanica.ro
 37

In intervalul acestul timp, divizia IV-a de

Ias1 avansase in dreptul cetatil Nicopol i and
Rusif an atacat acea cetate, la gura Oltu
erat doue bateril de ale noastre, una coman-
data de cdpitanul kS'ornanescu, si una de un
capitan al caruia nume nu-'ml aduc aminte.
Ambele bateril trAgeati obuze cu multa pre-
cisiune in poarta cetatil, in cat era imposibil
turcilor sä poata face esirea in acest timp.
Cetatea a cazut in mana rusilor, i dupd ca-
tierea cetatil a trecut diviziunea noastra, a
IV-a, Dunarea pe la Nicopole.
Peste Duna.
Rusil instalasera podul peste Dunare dupa
caderea cetatil ; trecerea diviziel a IV-a s'a
!Tied cu multI solemnitate i un servicia re-
ligios s'a oficiat chiar de Mitropolitul tereI
pentru isbanda armatel noastre.
Armata turceasca, care ocupa cetatea, s'a
retras la Plevna, trecend riul Lomul, o bri-
gada din divizia a IV-a a remas in Nicopol
si o alta brigada a avansat pe malul Dundril,
Wand diferite pozitil ; iar o brigada din ar-
mata Rusk sub comanda generalulul Crugner
a plecat la Plevna in urmarirea armatel tur-
cesti, ajungend'o la Plevna. Turcil isf luase
pozitie in cat aceasta brigada road fu respinsa
si silita a se retrage cu marl perderi.
Vezend Turcil c. cetatea Nicopol a cazut,
an intarit Plevna, punct insemnat strategic,
ca sa poata. tine piept a nu trece rusif peste
Balcani, si in acest scop an fortificat toate
pozitiile dorninante in jurul el cu redute, in
cat Meuse un al douilea Gibraltar. Veni in
acest timp i armata din cetatea Vidinulul

www.dacoromanica.ro
 38

sub comanda lui Osman-Paga. Acesta lud co-

manda armatel turcestl care se gasea si In
Plevna si cu care mai venise. Auzind de cele
ce se petreceat in josul Dunarei i eä o di-
vizie de ale noastre trecuse Dunarea, nol
ardeam de dorintd, i rugam pe Dumnezet
sa grabeasca momentul ca sa trecem i not
cat mal curênd, sa dam piept cu inamicul.
Tot intrebam mereU pe tell superior!, cand
avem sa trecem, i respunsul ne era a nu
se stie ; dar vedeam ca necontenit trecea spre
Corabia pontoane i lemnarie de constructie,
soldati de marina, de al nostri, pontonieri,
oficerl de genit, asa di se facea preparatiuni
de trecere, dar nu stiam cand vom trece. In
ziva de 12 August 1877, era o zi senina si
o caldura tropicald, stam in satul Odd prin
cuartire ; pe la orele 2 p. m. s'a dat alarm,
am esit la un moment toata brigada I din
Divizia III-a pe piata de arme. Soseste co-
mandantul diviziel, D. colonel' Anghelescu
Gheorghe i in fata acestel brigazi ne-ati
citit un manifest care sigur ca era primit de
la marele cuartir general, in termeniT urmd-
tort : «Relatiunile noastre cu sublima Poarta
stint intrerupte i puterile Europene nu ne mai
dad nici un sprijin. prin urmare Corpurile
Legiuitoare ale Wit afl hotarit ca prin fortele
armatet noastre sã ne opardm, lara i inde-
pendenta el.Y) La aceste cuvinte am strigat cu
totl : g Ura ! traeasca natiunea Romana, trä-
eased. Corpurile Legiuitoare, traeasca Domni-
torul Carol I, comandantul suprem al armatel
noastre, i isbanda bund sä ne dea Dumnezeti.)
Dupa aceasta ne-am pus in mars spre Cora-
bia i pe la orele 4 am ajuns si am bivoacat
pe un platot ; pe la orele 6, Batalionul I din

www.dacoromanica.ro
 39

Regimentul 8, sub comanda capitanuluT Vat-

ter Maracineanu (cad comandantul titular al
acestul batalion major Macedonschi Atexan-
dru, era bolnav remase Inca de mult in-
tr'un spital), i Vatter ca mat vechiu capitan
in acest batalion, avea dreptul a lua comanda
in lipsa maiorulul. Et comandam compania
II-a din acest batalion. Primim ordin sa apro-
vizionam pentru soldati hrana pe 4 zile Wand
de la intendenta care era plasata tot aid in
Cambia, alimente uscate, adica came conser-
vata, branza i pesmetT, cad indata ce va
inopta trebuia sä trecem Dunarea ca avan-
garda, dimpreuna cu done tunurl si un esea-
dron de cavalerie, asa ca am facut toate pre-
,paratiunile i stam gala asteptand s inopteze
si sa trecem Dunarea.
La noun ore noaptea timpul era lin si luna
plina aparea grandioasa pe orizont. Ne co-
boram la malul Dunäril intregul batalion, a-
colo gäsim pontoane montate Si cu soldati de
marina, pentru a le conduce, plus formate
portite pe 4 pontoane i cu grilaj imprejur
destinate pentru cele done piese de artilerie
si un escadron de cavalerie. Imbarcam sol-
date in pontoane si dupa ce era tolul gata
am inceput a pluti in susul apeT pana in drep-
tul Multi] lecher care se varsa in Dunare,
fiind mascat drumul nostru de un Ostrov. A-
jungend in mijlocul Mantra s'an lasat pon-
toanele in scursul aper, asa ca am sosit la
term in dreptul satulul Ghighi. Dupa ce an
ajuns toate pontoanele Waft pogorat soldatii,
s'a format batalionul in coloana de compa-
nie; asemenea a ajuns cavaleria i artileria ;
0 am avansat cu multä precautiune in spre

www.dacoromanica.ro
 40

riul Ischer pe care l'am trecut si am ocupat

in acea noapte satul Bef
. Toata noaptea aceasta s'a facut trecerea a
totalei brigazi.
,Nu's1 poate cine-va inchipui cad emotiune
m'a coprins cand m'am vezut in tara inamica
si ce gol lasa in suflet ideia di nu mat cad
pe pamêntul terel tale.
In ziva de 13 August ne-am intors in satul
Ghighi, remaind in Beslii acele 2 piese de
artilerie i cavalerie. Intorcendu-ne am gasit
in acest sat si restul brigazil, i o baterie de
artilerie comandata de cdpitanid Stoke!. Am
stat in bivoac in aceasta zi in cimitirul unel
biserici, care era situata la marginea satulul
despre riul lecher ca sä. putem vedea pana
la Beli1 pe valea care se intindea pana a:
colo, precum i colinele. S'a instalat un bata-
lion in avan-posturi, pe colina care era in
spatele satulul, sprijinindu-se flancul stang al
liniel de avan-posturi pand. la riul Ischer, cad
era un debusea care se lega cu drumurile
tare ducead la Plevna.
Pe aid trecuse Osman-Pap cand venise cu
trupele sale de la cetatea Winn lul i intrase
in Plevna.
In ziva de 15 August 1877 confesorul Re-
gimentulul rneU, parintele loachim Voluntas,
ne-a tinut urmatoarea frumoasa cuventare :
((Tot cela ce kir va tine viata sa o va perde,
iara cel ce o va perde o va afla pre ea in
iata vecinica. Zice Sf. Scriptura. loan C. 12
st. 25.
«Iubililor !
Aceasta Dumnezeiascd. morale. data omulul
priveste foarte mult asupra punctulul la care

www.dacoromanica.ro
 41

Doninfile-Voastre, si not cu toti suntem con-

i centratl, pentru a pleca cu totif asupra fap-
telor ce se cer indeplinite, din partea noastra
a fie-caruia, pentru castigarea unul viitor pa-
triotic Elornanese, liber si independent ; dar
inainte de aceasta se cere lupta si osteneala,
si atuncea i Dumnezed de sus ne va ajuta ;
dupa cum se vede din indrasnirea Sfintulul
Apostol Petru cand ad vrut sa imiteze pe in-
vatatorul sad pentru a merge si el pe supra-
fata mail! cu picioarele neudate ; i atuncl i
s'aU spus : ca fara credinta i osteneala nu
va reusi la aceasta ; i Apostolul luT Hristos,
I Petru, nu s'a descurajat intru atita in cat
sa nu urmeze pe mantuitorul lumil, tocmal
I ast-fel i Domniile-Voastre trebueste sa nu
ve descurajatl de acest mic naufragio, care
an supt dintre Domniile-Voastre aceste trel
mladite, carT daca se pun in tarina acestul
Stint cimitir la aceasta Sfinta biserica a co-
mune! Ghighin, care aka data a fost unul
dintre cele mal insemnate orase ale Bulgariel,
care de asta-z1 inainte va incepe iaras1 a
treste avand la radacina sa apa cea limpede
si dulce indulcita prin silinta ce aretati la
indeplinirea datoriilor militare a carora fruct
Fatl implantat la picioarele acestul Sfint altar
prin aceste trel mladite earl vor inverzi de
asta-z1 inainte (ziva de 15 August 1877)
gloria i ridicarea bisericel bulgare, precum
si un stralucit viitor a natiunel noastre ro-
mane ; fiind-cd Domniile-Voastre acum v'atl
desbracat de toga necredinta si v'atl im-
bracat cu tot1 in haine albe a adeveratel cre-
dinte crestine in omnipotenta divind, de care
trebueste a ve apropia foarte mult prin cre-
dinta acum mal mult de cat or1 si and
/---1531,10TEEZ4
'* ACADENEE1 *

www.dacoromanica.ro
ROMA'47-,
 4.2

pentru ea an venit timpul acurna sa vada

tara daca cu totil suntem devotatl pentru
patrie i religie, si nu in alt mod de cat
dupa modul cum ne invata Sfinta Scripture_
zicendu-ne ast-fel : Ca de se lupta cine-va
pentru patrie i religie, trebue sa se lupte
dupa mesura puterel ce o are data de Dum-
nezen, cad dupa modul acesta se pot castiga
si victoriile i onorurile dupa cum sa dove-
deste aceasta din faptele strabunior nostri,
pe care fapte le poate vedea cine-va cand
vrea ca sa stie ce este Romanul, nu are alta
de facut de cat sa deschida Istoria Romanilor,
unde citind va cunoaste faptele victorioase
a virtuosilor soldatl roman] din timpurile tre-
cute, a carora fapte i datoril indeplinite ca-
tre tara i religie este bunul resultat a fortelor
in care nol asta-zI ne gasim in fata iMmi-
cilor nostri, adunatl pentru unul acelasi
i

principia, adica principiul independentel noas-

tre nationale i religioase, dupa exemplul
strabunilor precum a lul Stefan-eel Mare care
asa ne-an invetat ca pentru libertatea noastra
nationala i religioasa sa ne luptam pana la
moarte, i sa nu preferim o zi mal mult a
trai fara aceste done lucrurI adica: fara tara
t;i religie pe care Stefan si Mihal le ail ape-
rat nurnaI cu credinta i speranta la Dum-
nezet, in cat an facut minuet cu micele lor
armate, in contra invasiunilor nenumerate ce
se facea asupra noastra din partea popoarelor
asiatice cu scop de a ne contopi cu desevir-
sire. Insa prin credinta in Dumnezen strabunii
nostri ail castigat curaj cu totii de la_ mic
pant la mare, punend in fug acele invasitml
asiatice curatind tara de inimicl, i Wend
un viitor mai fericit nu numaI pentru dêniT

www.dacoromanica.ro
 ,,
4-3

dar i pentru urwasil lor, care suntem noi

en totl, i carora ne-at venit si noun rêndul
sa fim cercatl &ea meritam ceva mai mutt
si purtam numele strabunilor nostri, sail nu
sa se vada; cad omul nu se naste pe Wine
de cat numal pentru datoril, pe care le are
de indeplinit care : pant*, fray, surorl pre-
cum si care fie-care om din lume, dar cele
intal sunt datoriile ce are omul care tara
sa unde se naste i catre Dumnezen care ne
a& facut precum cu totil titI aceasta, fiind-ca
nu se gaseste Intre Domniile-Voastre nici un
soldat care sa zica ca nu are nicl o datorie
de indeplinit, apol dacä avem datoril de in-
deplinit, atunel trebue prin credinta noaitra
care Dumnezet sä lim ca vom dobandi pu-
tere de sus de la Dumnezen pentru indepli-
nirea secretor datoril ce ne presta0 inaintea.
noastra.
«En unul cred c& bunul DumnezEni nu va cere
mai mult, de cat numaT atata cat poate fie-
care din Domniile-Voastre: a se lupta aperan-
du-si patria In contra inimicilor nostri secular!
si atunci neajunsurile ni le va indeplini Dum-
nezeil cu a tot puternicia sa ; ferindu-ne foarte
mult a nu fi pedepsiy ca sluga din Evangelic
care vnzênd greutatea datoriilor sale de In-
deplinit fata de asprimea stapanulul sen ,
s'a ascuns In lament i s'a facut nelucrator,
atragendull pentru aceasta pedeapsa d e moarte
din partea stApanulul sett ; pentru aceasta in
spiratul de Dumnezed loan in epistolia sa
general& (cap. 2 st. 16) zice puind pe om mai
presus de lume i arntand cä totul ce este
in lume precum : pofta trupulul, pofta ochiu-
trufia vietel, nu sunt de la parintele ce-
resc ci sunt din lume, si in adever cA alta

www.dacoromanica.ro
 44

ste lumea, i alta este natiunea ce crede in

Dumnezed : Lumea tot-d'auna sd sileste sd
facd pe om material, pentru a'l pune pe urnid
in curentul speculator a folosintel, a vointei
geniulul omenesc natural ; smulgend pand si
independenta individuald a amulet ; iar natiu-
nea speciald in paza traditiunilor morale si
-a obiceiurior strAmosesti devine inaintea
lumil puternica precum diainantul In contra
gide!, ast-fel focul credintel noastre care
Dumnezed fiiind ca diamantul, Dumnezed pa-
rintele nostru cel ceresc va cduta, a ne con-
duce pe altd cale mai presus de lume, care
dupa cum ne spune Sfinta Scripturd, pe lume
o numeste trufia vietel, dupa cum vedem cd
Turcil nu representa nimica pe lume, de cat
numal pe adeverata trufie a vietel, i dar not
ca o natiune care se pazeste a nu deveni in-
naintea lumil trufia vietel lumesti, ne-am pu-
tut numi in trecut i zidul legil Dumnezeestl,
legea Dumnezeeascd este insdsi prezenta
intl Dumnezen pe pament, inaintea noastra,
dupa modul spiritului ; iar dupd modul fizic
Dumnezed sta imbracat inaintea noastrd cu
lumina ca cu o haind, dupd cum ne spune
roorocul David psl. 104, sth. 2, i de care
lumina daca ne am lipsi, am umbla intru
intuneric nestiind incotro sd mai apucdm.
Dard ca fil de Romani , ca fil a nature!
noastre Romane care in toate imprejurdrile
grele ad tint a sd purta dupa spiritul legil
Dumnezeestl care nicl odata nu ne-ait dat de
sminteald, precum nicl nu ne va da pAsind
dar inainte cu ajutorul lui Dumnezed vom
implanta Sfanta Cruce in locul Semi-lunel.
.Si aceasta cat mai curand pentru ca Dum-
nezed nu sd uitA la suma cea mare a solda-

www.dacoromanica.ro
 45

tilor, ci la unirea, barbatia, intelepciunea ni

buna armonie, cu care este legat soldatul de-
datoriile sale, in timpul intrarmaril sale pen-
tru patrie i religie in contra inimicului co-
mun, inaintea cdruia daca am esit, i pentru
ca fortele noastre sa nu slabeasca nici de cum,
soldatul trebue a se iubi unul pe altul, si a
se ajuta unul pe altul, in cat durerea sat rana
unuia din domniile-voastre sa fie simtita ca
durere si rana a noastrA a fie-caruia din nol,
dupa cum si sfanta noastra biserica o simte
aceasta, rugandu-se lul Dumnezet pentru not
toti, pentru a ne intoarce in patrie cu bine-
avênd castigat inaintea noastra scopul de mult
dorit de patrie; care se sileste din toate pu-
terile sale, pentru a ne da toate cele de tre-
buinta, si a nu fi lips* de nimica, dupa cum
ne este cunoscutd aceasta din toate istoriile-
lumil; cà fie-care natiune de pe fata Omen-
tului, nu'si poate gasi interesul i fericirea sa
nationald, de cat numal in patria sa, uncle
este marginita dupa natiune i fortele sale
morale, aceasta o cunoaste tara i trebue a o
cunoaste i nol, cad aceasta este legatura cu
care se simte legat tot omul de patrie de la
nasterek lul, unde pe lume fara religie si pa-
trie nu poate trai.
(*i pentru ca fie-care individ in natiune i.
patria sa sa'si gaseasca interesul i Maud
trait, tara ne-at impartit in mai multe func-
tiuni, asa in cat unul pentru o treaba, altul
pentru alta, i prin aceasta se vede ca oa-
meth nu pot trai intre &list fArd un interes
reciproc, care'T trage la unire i iubire unul
care altul, cdcl unirea i inbirea este legea
interioara In inimA si in sentimentele fie-ca-
ruia din nol ; care nimenea nu poate sa o

www.dacoromanica.ro
 46

cake i ea comanda peste tot Romanul de la

<loran i pima la cel Øin urma soldat.
<<Dupa cum singuri vedetl urmandu-se acea-
sta, prin supunerea noastra care sefil de corp,
catre comandantil de companil, si la toate
gradele, i prin cea de aproape privighere a
lor catre nol la tactul i marsnl ce trebue sa
avetl urmarind pe mimiC, i prin supunerea
voastra la indeplinirea tuturor ordinelor ce
vi se dad pentru a le indeplini, se formeaza
puterea cu care biruiti pe inimicil tali! ; cart
toate acestea nu pot fi pentru alt scop, de
cat numal pentru singurul nostru interes na-
tional; pe care natiunea noastra Romaneasca
urmareste a'l castiga, prin devotamentul nos-
tru catre ea. Pentru care patria este una si
nedespartita de not, asemenea i nol sa nu
nvem de cat una i nedespartita vointa din
loatä inima pentru apararea scumpel noastre
patril ; pentru singurul nostru interes de in-
dependenta i libertatea noastra nationala.
Cunoscand i aceasta ca precum este un sin-
gur Dumnezed, asemenea este un singur in-
ceput obstese al menial. i precum este un
singur inceput, asemenea este un singur lu-
Cru, i un singur singe, un singur interes, o
singura trebuinta imprumutatoare i un sin-
gur sfirsit, la care suntem past a lua de mo-
del invatalura Sfintei Scripturl, care ne spune
zicendu-ne : ca de isi va tinea cine-va viata
sa o va pierde, iar daca o va pierde o va
afla pre ea. IntocmaT ea cum ne-ar zice : ea
tot acela .care se teme de inimicul WI este
batut i pierdut mai mult de sine. lar acela
care nu se terne de inimical sen, ci infra in
lupta cu densul nu numal ea Canape biruitor,
dar reinane si nemuritor atat inaintea tern,

www.dacoromanica.ro
 47

pe cat i inaintea lul Dunmezea, care recom-

penseaza pe omul ce se lupta pentru dreptul
sea national cu viata nemuritoare i cu atata
mai mult atunci cánd cine-va se va lupta cu
insas1 sacrificiul vietel sale, de care seceded
invrednicindu-ne, vom deveni curatl ea zapada
inaintea lui Dumnezea care ne va socoti ea
pe niste adeveratl ingerl aparaterl al scumpel
sale tell Romania, in care numele sea Dum-
nezeesc se glorifica de adeveratul facetor al ce-
rulul si al pamintulul; silindu-ne dar a ajunge
la acest sfirsit, este a reinoi alianta noastra cu
nemuritorul, cu vesnicul D-zeil, care va face din
natiunea noastra romaneasca, o natiune care
sa fie nemuritoare de pe fata acestul glob
pamentesc, a caruia primal fruct ce trebue
sä produce este acela al credintel i cunos-
lintel de Dumnezeil, cad Dumnezeescul report
de putere, intelepciune i bunatate catre not
sa orate in toate punctele de privire, la care
raport Dumnezeesc corespunzend credinta
noastra, prin faptele unirei si a iubirel de
adeverat! camarazi, sprijinitf pe vointa lui
Dumnezea acetate in Sfinta Scripture, vom
face ea raportul nostru catre Dumnezea sa
fie primit eel dintal din toate raporturile ome-
nestI, castigand prin aceasta ajutorul de sus
al omnipatentil divine in contra tnturor ini-
micilor terii noastre romanesti, si atuncea
vom intelege aceea-ce ne-a spus Domnul nostru
lsus Cristos ca tot acela care is! va tine viata
o va pierde ; iar acela care nu o va tine-o va
afla-o in viata nemuritoare, a imparatiel lui
Dumnezeil, uncle omul este chemat a merge
pentru a mosteni viata eterna, care se castiga
prin fapte marl patriotice, umane i religioase
alese prin conbatvea i inlaturarea din toate

www.dacoromanica.ro
 -L8

puterile noastre, pe acele Oran cad nu sunt

favorabile de mers pentru indeplinirea dato-
riilor militare pe care sunt totl chematl de
tara pentru a le indeplini cu bun succes, prin
ajutorul lul Dumnezeil, i devotamentul Dom-
niilor-voastre care este pentru tara i religie ;
pornind dar inainte pe cdrarea faptelor marl,
nationale i religioase find Dumnezet cu not
vom reusi find urmasl prin credinta i fapta
luT Stefan si Mihal. Amin.
.Ioachim Voluntas
Confesorul garnisoanei Gala-VD.

F.--Am ocupat aceste position! pana in ziva

de 16 August, rand ne-am pus in mars toata
brigada. Era o caldura tropicald, am apucat
la dreapta läsand cursul Dunaril, am trecut
prin un sat in care era vre-o cate-va case,
care inca tot fumegat, am trecut riul Vidu
si seara pe rand apunea soarele am ajuns
la satul Greta care era situat laugh. Vidu pe
o panta, am suit artileria pe creasta colinil
d'asupra satului si un batalion in avan-posturi.
In satul acesta jumatate din case era') tur-
cestl, dar erag nelocuite cad turcil le pant-
sise si fugise, iar cea-l'altd jumatate din sat,
erag Bulgarl, care nu parasise casele. Am
stat o zi pe aceste positiunl.
Seara rand am ajuns in acest sat, dupa
un mars de 60 kilometri, soldatil jucaa, can-
tail, parca nu mersese de loc iu ziva aceia ;
spuneat anecdote, enema papusol (porumb)
ist faceaii diferite distractil ; erat mai voiosl
ca la nunta.
In ziva de 17 am plecat, am urcat un deal
si pe coasta acelul deal am gasit bivoacat

www.dacoromanica.ro
 49

un regiment de rosiorl din divizia IV-a, am

Coborat in valea Ribinulul unde curgea un
paraia cu acelas nume, pe el era' mort care
macina grail i porumb. Am odihnit ca o
jumatate de ora si am continuat drumul pe
vale in jos, pe dreapta i pe stanga, era co-
line coperite cu porumburi si icT colea gasim
elite un morment proaspet 'Malt, cad nu de
mult fusese pe aceasta vale batae intre rust
si turd. Pe la orele 4 am ajuns la un sable
ce se compunea din vre-o cate-va case pustil,
am stat si am bivoacat aeolo ; cad se incru-
cisat done drumurl ; nu gatisem Inca bivoa-
ail de facut, cand iata ca se vede viind din
jos niste fian.dtert de cazacl rusi si eclerori
si numal de cat incepu a trece o brigada de
dragon! rusT, comandata de generalul Lana-
rev, 2 baterii calarete i o brigada de ella-
rasT roman!, comandata de colonelut Mann-
vanu. Aceste done brigazI de cavalerie mer-
gene sa treaca apa Vidu i sit avanseze in
spre Gorni-Dubnic, o alta pozitie intarith de
turd pe o:iseaua care mergea de la Plevna
la Sofia pentru ca sit poata impedica a mat
veni armata turca in Plevna.
Dupit ce am terminat hivoacul pe la apu-
sul soarelui, s'a dat ordin ca batalionul I
din regimentul 8 linie, sub comanda capita-
nulul Vatter .111drdcineanu sa mergeam in
avan-po.sturi, i sa luam pozitia pe creasta
until deal care se vedea in fata bivoaculuT ;
era o distanta ca done kilometri. In fine am
plecat fara insa sa avem cunostinta de loca-
litate, ca intr'o tara necunoscuta de noi.
Cand am ajuns inoptase i incepuse a sufla
un vent de Nord ; peste tot cerul se formase
niste norl grW, in cat era un intuneric in-
4

www.dacoromanica.ro
 50

fernal ; ne pomenim in fata noastra cu o pa-

dure, ne oprim, capitanul Vatter se consulta
cu nol capitanil batalionulul i hotaram im-
preuna ca avan-posturite, sa le instalam la
marginea padurel, adica trel companil in
dreapta si in stanga ; i o companie ca sus-
tinere la anijlocul liniel, i sa stain gala pen-
tru orl-ce atac nopturn din partea inamicu-
Int, iar dupa ce se va face ziva, s. facem
recunoastere dincolo de padure, sa ne putem
da bine socoteala de pozitia loculul.
Pe dibuite, cad era intuneric, instalam
avan-posturite pe o intindere de 500 metri
in dreapta si in stanga ; in dreapta noastra
era un coboras, i. cand ajungeal in vale, am
dat de o lantana si de un drum, aci am
postat o garda mare. Compania II-a care o
comandam eti, am remas cu ea, ca sustinerl,
formasem compania in coloana de semiplu-
toane, slam cu Valter i discutam situatia
in care ne allam ; ventul sufla merea si in-
tunericul era acelas !...
Pe la orele 10 noaptea se aud focurl de
puscl la dreapta noastra, incep a trage Wend
si avant-posturite noastre pe toata linia, atun-
cea capitanul Vatter, incalica ia 24 de oamenl
din compania mea i pornesce in spre partea
dreapta de unde Incepuse tocurile, ea sa vaza
ce e ! s'ati dus pana la garda mare care era
in vale, si intreband pe seful gardel, n'a pu-
tut afla nimic ; atuncl trimite pe un sergent
cu 6 soldatl tot inainte pe un drum care urea
pe langa niste porumb, mergend sergentul
pe acel drum, gaseste o garda de telecast de
al nostri din a 1V-a divizie, ia un soldat de
la acea garda sa-1 conduca la oficerul co-
mandant al liniel de Warns! care se prelun-

www.dacoromanica.ro
 51

geste 'ulna la niste vii, ajunge sergeutul la

oficer, ii intreaba cà ce este ? Spuindu-1 tot
l'odata ca batalionul nostru este la flancul
slang al liniel lor.
Oficerul de calarasf, spune sergentulul cä
.0 patrula de cavalerie turceasca vroea sa
patrunda linia i vezend focurile violente ale
noastre s'an retras, sergentul s'a inapoiat cu
acest respuns la Vatter, in care limp focurile
incetase, nu a trecut mult timp i Vatter a
sosit iarrisi la compania de sustinere i ne-a
.comunicat.
Nimic mal plin de emotiunl nu este de cat
.atacurile nopturne, sä vezi sute de focurT din
pustl licarind in intunericul noptil, dar pe cat
.este de emotionat lucru, pe atata este si fru-
:mos de vezut.
Pe la orele 2 iarasf aü inceput focurile tot
din partea dreapta, i aU tinut vr'o 10 mi-
nute, patrula inamica a maT facut o asa in-
ercare si de asta-data a fost respinsa ; si
asa tot ne-an bartuit toata noaptea pand la zina.
In zorl de tine Vatter, a facut recunoaste-
rea paduril care era pe o coasta a colinef Si
pe o intindere de 500 metri i adancirnea
el ea 200 metri, dupa ce se termina plidurea
,se facea o vale film-masa i un loc plan si
icf colea cite un arbore mare stufos. Aci era')
post ate avan-poeturt tomcat( i observam cu
binoclurile un bivoac inamic cam de un re-
giment, in departare cam de 800 metri pe
area vale departe de Plevna.
Dupa terminarea acestel recunoasterf, ime-
diate capitarml Vatter a comunicat pozitia si
intemplarile din noaptea ce trecuse, coman-
klantulul de brigada.
'
Pe la orele 10 a venit un batalion de do-

www.dacoromanica.ro
 52

robantl, din and divizie i ne-a schimbat, si

nol ne-am inapoiat la brigada, am remas
Loath brigada liana a doua zi, tot in bivoacul
de pe valea Ribinulul.
In ziva de 19 August, am plecat intreaga
brigada la satul Verbita, treceam pe langa
sat si avansam pe creasta unel coline ne o-
prim sä facem bivoacul, orele erat 12 '/2. Dar
pe cand soldatil desfaceaii corturile dupa rä-
ni ne pomenim cu un obuz din reduta Gri-
vita care era situata pe a doua colin, dis-
tanta de 1,540 metri, fluera pe d'asupra noa-
stri i eclateaza foarte departe de not.
Vezend ca-I treaba asa, nu s'ati mai des-
Meat corturile i ne-am retras in vale dupa
panta, ca sa nu rizli turcil de nol, cum ri-
deam nol de el cand bombardasem Lom-Pa-
lanca i cand tweet cu corturile in cap !
Ne-am urcat pe a doua panta in partea opusa
si am format bivoacul, aid eram mascatl de
un deal si nu mal eram expusl fara folos fo-
culul de artilerie al turcilor.
A ineeput a veni artileria noastra, s'aü a-
sezat in bateril pe creasta prelungita a sa-
tulul Verbila, instalandu-se i cuartirul gene-
ral in acest sat. Bateriile erat asezate pana
aproape de riul Vid, i formam armata de VesL
Marele cuartir general, imperatorul Rusiel
Alexandru al II-lea, marele duce Nicolae, fra-
tele irnperatorulul i Domnitorul Carol I, cu
staturile lor majoare, se instalase la Parodin
Si seful ambelor armate de operatiune in ju-
rul Plevnel fu ales Domnitorul .nostru Carol
I, ca bun ostas, om intelept i cu noroc.
Dupa ce s'a terminat asezarea tutulor ba-
teriilor noastre, intone elite o , companie de
fie-care baterie, ca sustinere, postand inaintea

www.dacoromanica.ro
 53

lie-carei bateril cate un pluton desfasurat in

iiraileori si s'a facut fie-care soldat cate un
mic parapet pentru a fi mascat de vederea
inamiculul, si al doilea pluton la mijlocul
bateril inapol, asa ca aft inceput bateriile
noastre a trage obuze pe parapetele redute-
lor inamice. La a III-a tragere s'a regulat
tiru, i s'a aflat distanta care era de 1,780
metri .pana la redutele Grivifa, i Bucovu,
care vinean in dreptul bateriilor noastre.
Din redute bateriile turcestI respundeat
clay obuzurior lor, altele eclatat, altele nu! si
cand le tragea scurte, cand trecea pe d'asupra
bateriilor noastre, asa cä aveat un tir foarte
neregulat, insa bateriile noastre trageat foarte
precis, ne uitam cu binoclu, fie-care obuz al
nostru eclata pe parapetele redutelor lor, si
le facea marl stricaciunl, in cat noaptea le
.dregea cu gabioane i sacl umplutl cu pa-
I ment; a doua zi iar le sfarama artileria noa-
stra i ntr'o zi, dar nu'ml aduc aminte data,
un tun din bateria pe care o sustineam cu
compania mea, a demontat un tun de la o
ambrazuret de pe parapetul redutel Grivila,
nol rideam i strigam : bravo ! sergentulul
ochitor de la tunul No. 2, asa ca de la acea
ambrazurd n'at mal respuns ci numal de la
5 =brand, respundea dar prost de tot, si
noua ne parea bine si rideam cu mare pofta.
In. ziva a doua a venit i Maria Sa Dom-
nitorul Carol I, acompaniat de marele Duce
Nicolae i oficeril de stat-major, romanI si rust,
intre care era si D. maior Jaques Lahovari,
actualmeate general si fost Ministru de resbel,
si au asistat la cateva canonade, care crag bine
executate de bateriile noastre. In fie-care zi,
regulat, venea Domnitorul nostru i inspecta

www.dacoromanica.ro
 ot

pozitiile ce le ocupain. Soldatil erad font&

vesell, Meat], glumeaa si ardean de nerabdare
a da mai curend asalturl la redute sa putem
disloca pe paganT din ascunzatorile in care se-
varaserä ca soarecii.
In ziva de 24 August, am inceput sa lueram
fascine din cocenT de porumb, care cocenT if
luam de pe camp si IT legam bine pe trek lo-
curl cu sirma subtire, cad nu gaseam- nuele .
ca sä putem svirli in santurile redutelor cana
vom da asaltul ; asemenea am facut si scarf
din lanturf care le-am luat de la niste ease
pustil ale turcilor earl fugise din satul Verbita
si am format scarf a ne ajuta cu ele la esca-
ladatul redutelor.
Soldatil ziceaa merea : «pe aceste scarl ne-
vom sui voiosi la vol si vom arata lumel ca.,
romanil still sa se lupte ca leif, orl unde si
cum se va ascunde inamicul OM lor»-; si zicend
asa, lucrail cu foc la acele snarl.
Atacurile Plevnel
161
Nerabdatorl asteptarn ziva hotarata pentru
a da asaltul la redute ; timpul hist( incepuse
a se strica. Se intindea pe colina, in timpul di-
minetel si al noptel, negura groasa, umeda si
rece. Locurile pe acolo mina accidentate, tot
vat si tot coline.
In stanga noastra se ridica crestele munti-
lor Bateau, 1', in dreapta riul Vidu si in fata
aveam redutele Wrivifa i Byway, care alai",
aMenintatoare la noT.
lata, ce iml povesti un camarad din regi-
mentul 13 Dorobantl care luase parte la lupta
de la 27 August, sub-locotenentul I. Nenitescu :-
«Inceputul luptelor de peste Dunare ale ar-
(

www.dacoromanica.ro
 55

matel noastre s'a fAcut in ziva de 27 August

1877 i regimentul care a primit cel d'antahl
botezul de sange si de foc a fost : 13-lea
1

de Dorobantl. In randurile luT am avut onoa-

rea de a primi acest botez si en. Pe la orele
2 1/2 sail 3 dupa pram. ni s'a comandat fn-
nainto, i noT, regimentul al 13-lea de Doro-
robantl, am pAsit inainte si am mers ineren.
CAnd am ajuns pe dealul, de uncle se ?Area
Grivita, randurile noastre incepura a se rAri
de o cumplitA ploae de gloante si de obuse,
dar regimentul met pAses meren. Unde ? Ni
se comandase : frytint,.. Noaptea am mas pe
positiile cucerite. In ziva de 28 August, fiind
rechemati in a doua linie, stam intins! la
soare, gustand simtirea vieteT, simtirea ct
trAim, en o voluptate Inca necunoscutA nou6.
Dar simtirea aceasta nu o puteam gusta ne-
intrerupt. La fie-care cAte-va minute cornul
canta drepti.... si veneat : ba Don Carlos, ba
un atasat a nu maT stiü caret puterl si se
'titan la noT de aproape, sA vazA de suntem
ziditl ca eel-Patti oamenT. or! de nu suntem
cum-va mai mail, maT voinicT, mai chipest
ApoT venirA camarazil nostril romanl din cele-
l'alte regimente sA ne vazA si ne intreban :
«Dar ce Dumnezen atl fAcut de se uitrt domnif
acestia cu asa ochT la vol?»
«Am mers inainte! le am rëspuns en.
-
«Bine ... v6-am v6zut».
«Tocmal. Am iners inainte, iar voT ye-
zendu-ne atT castigat increderea ca. maine sari
poimaine i vol vett merge inainte. AtAt am
fAcut no! ... regimentul nostru.
«Se pare decI. cA sentimentul din care is!
ea obarsia acest fel de a grAi este adeverai,
cA stA in firea omuluT si cA prin urmare, de

www.dacoromanica.ro
 56

sigur ca toata viata nu vom scapa de a vorbi

fie-care de regimentele in care am luptat, ca
de ceva care e intrupat in noT, saa i mal
bine, ca de ceva in care nol suntem in-
trupati. Fiinta acea morala, gruparea aceea
numita regiment, cand am trait cu ea, cand
am trecut prin moarte cu ea, cand am impar-
tit cu ea teama infrIngerel i bucuria victoriel,
not si ea suntem una. Sunt done soiurl de
adev6ruri, unul e individual, e mat putin in-
tins si cu radacinele in caotica lume a sen-
timentelor ; iar cesta-Falt e general, mal larg,
avendu-s1 izvoarele in limpedea vedere, in
lumea intelectului.
«Abea plecasera atasatil din Occident, cand
cornul comanda iaras1: arepp. Sarim in pi-
cioare. Cine ne mai vine ? Eata un general
rus sa ne salute din partea vre-unul Duce
saa poate din partea reposatulul Imperat.
! El trece taxa sa arunce macar o privire
regimentului insirat in linie, ci intreaba de
colonelul nostru, care era in pat in cortul sat),
de oare-ce in ziva de 27 August, cand 'I se
Impuscase calul de sub el, in cadere '1 se
scrintise glue un picior. Ea parasil frontul si
intraiii in cortul colonelulul nostru, cu putin
in urma generalulul rus si a suite! sale. Ge-
neralul salutase prin colonel pe regimentul
al 13-lea de Dorobantl «care zicea el a
lost admirat de tot! i chiar de insus1 M. S.
1mperatu1 pentru curagiul cu care s'a luptat,
pentru agerimea i repeziciunea cu care 'sl-a
facut miscarile i pentru linistea sufleteasca
cu care a stat in foc pe poziiile cucerite».
«Apo! terminand adaose : sAtI mers in lutpa
si atl stat in grindina de gloante tot cu a-
ceeas1 martialitate ca si cum v'ati fi aflat la o

www.dacoromanica.ro
 57

parada.» Colonel Petrovanu ist ridica cu greu-

late capul i peptul in sus. Vata lul era supta
de durerile trupestI, dar in ochl II licareaa
razele unel negraite bucuril. ,tCa comandant...
zice el stapanindu-sI durerile ca comandant
al regirnentulul al 13-lea de Dorobantl... mul-
tumesc in numele söü pentru lauda meri-
tata ce i se aduce. Et nu sunt insa puma!
comandantul regimentulul al 13-lea, ci si co-
lonel In armata romana Permite-ml Esce-
lenta voastra, ca colonel roman sA adaog :
cele-Falte regimente de dorobantl, de linie,
de artilerie, de calarasI . toate sunt frail
-cu regimentul al 13 lea de dorobantI si
se aseamana ca niste fratl ... Maine, poimaine
ele vor dovedi aceasta Incredintatl ve rog,
pe superioril armatel ruse... incredintati chiar
pe M. S. Monarhul, care a Want aventul re-
-gim entulul al 13-lea, ca toata armata romana
este zidita de Dumnezea din aceeasl stofa
resistenta ca i regimentul meg, i pe langa
-aceasta Pi ovidenta 'I-a pus in frunte pe Dom-
nitorul Carol I-iti, sef plin de curaj i intelept.0
Generalul rus saluta i ei. Colonelul se lasa
incetinel pe perina i o lacrima de bucurie
II stralucea in gene. Ed me repeziI la patul
lul, aveam a 'I spune atat de multe ! II luaia
mana si nu puteam sa scot nici un
tuvènt.
«Adeverul, nu eel individual, iubite cama-
'rad, adeverul cel mare sta In respunsul dat
eneraluluI rus de catre colonel . Petrovanu,
acum dus dintre cel vit.
I. Nenitescu...

www.dacoromanica.ro
 58

Bateriile noastre ,stan in aceste positiuni.

Wand in fie-care zi la intervale pe parape-
tele redutelor.
Se discuta merea de care statul-major si
se combine cum sä se dea atacul general pe
toga linia, incepend de la muntele Verde pana
la Vid. In fine combinatiunea cantata se gasi
si se lila botararea de a se da atacul general
pentru ziva de 30 August.
Divisiunea IV-a forma o coloana de foc
ast-fel:
Batalionul II-lea de venatori, comandat de
maiorul Candiano-Popescu,
Batalionul I dorobant1 din regimentul 16,
Batalionul I din regimentul 5 de linie, co-
mandat de maiorul Leonida Iarca, si
Batalionul I din regimentul 14 dorobanti.
Aceste batalioane format o brigada pusa
sub comanda colonelulut Boranescu.
Bigada I din Divisiunea III-a compusa din :-
Regimentul 8 de linie, comandat de locot.-
colonel Poenaru ; regimentul 10 de dorobantf,
comandat de locot.-colonel Maldärescu, i un
batalion de venatori. Aceasta brigada era co-
mandatA de colonelul Ipatescu, formand a doua
coloana de foc. Ambele brigade erat in corn-
binatiune a da atacul la reduta Grivita (No. 2)
care era in fata noastra.
Ziva de 30 August sosi. Era o zi foarte-
unite ; ceata si ploaia cadea märunta. i deasa.
Incepe bombardamentul In revarsatul zorilor.
Pe toata linia bubuiaa 700 de gull de tun
romane si ruse de se hatana pamentul. In.
dimineata acestel zile, comanda batalionului
II-lea de vanatorl fu incredintata maiorului
Candiano-Popescu, de catre comandantul di-
visiei IV-a, dupa a sa cerere, cad era atasat.

www.dacoromanica.ro
 59

la statul-major i nu avea nevoe sa se expue ;

dar simtul de roman si iubirea de tara l'a
impinsa sa faca aceasta cerere insistand din
toate puterile a i se acorda aceasta cornanda.
Dupa ce fu presentat in fata batalionulul de
comandantul divizief, maiorul Candiano tinu
o cuvintare acestul batalion pe care 'ml-a
povesti mal anil trecuti un veteran care a
facut pat te din acel batalion pe atuncl. Aceasta
cuvantare este urmatyrea :
«Oficerl, sub-oficert, caporall i soldatl,
«Intr'o zi mare, dar zi de primejdie, sunt
«numit comandantul vostru. Sunt mandru de.
«aceasta incredere a sefilor mei; increderea
«lor insa in mine, este intemeiata pe incre-
«derea mea in vol ! Sunt veacurl de cand
«romanil lean \Taut o zi mai frumoasa de
«cat cea de asta-zi. In fata noastra este dus-
«manul pagan, alaturea cu nol avem aliatI ce
«cred in cruce ca i noT, avem pe rusl. SI
else batem dar vitejeste, pentru ca lumea sa
«vada cä suntem vrednicl de stramosil nostri.
.Suntem adeveratl ostenl al unel natiunl ce.
«lupta pentru apararea caminelor i pentru
«independenta sa.
«De moarte sa nu va sfiitl soldatl! Pentru
«mine e o fericire de a muri aslant, cad tn
«bat pentru tara, pentru lege si pentru iubi-
<dui nostru Domnitor, ce este fala noastra si
leroica noastra capetenie ! Nu ye sfiitl de-
. «moarte, soldatl, cacl ursitoarea a scris un
«nume pe fie-care glonte, si numal daca 'ti
«este hotarit te gaseste. Te pott plimba prin.
«ploae de gloante i nicl unul nu teva atinge
.daca nu 11 va fi scris sa morl de gloante L

«Vol, soldatl al batalionulul II-lea de vina-

«tori, atl fost eel (Pinta" in limp de pace, sa.

www.dacoromanica.ro
 eo

-«fiti si celd'intaiii in timp de resboiii. Nu ,1

ouitati ca multi dintre vol, pe langa ca sun- -

«tetl roman!, sunteti i Ploestenl; atarna dar
Ade vol a da Inca un titlu de mandrie acestui
«mandru oras ! Cu increderea in Duninezeti
«si in soarta noastra, cu vointa de fer i cu
«mina barbatoasca s. ne facem datoria pe
«acest vitejesc camp de lupta.
«Murind, vom trai in amintirea neamulul
«nostru, caruia 'I vom asigura viata prin san-
«gele ce ne vom varsa.
= «Traind, vom fi resplatitt i onorati de tara!»
Dupa aceastä cuvOntare care a pus mult
foc in inimele tutulor soldatilor acelul bata-
lion, toti s'aft batut ca 1ei, precum vom vedea
mai la vale.
La ora 10 dimineata se destina ca din ha-
talionul I din al 10-lea regiment de dorobanti
comandat de maiorul *ontu, format numal
din Vranceni, done companil sa formeze tira-
Boni §i done companil cu scan i cu fasine
sä fie avan-garda brigadel 1-a din divisia
ca sa angajeze lupta cu inamicul, iar batalio-
nul I din regimentul 8-lea de linie, sub comanda
capitanului Valter Maracineanu, se formeaza
in coloana de atac. Ambele aceste done ba-
talioane sunt destinate sa atace fata redutei
Grivita No. 2 care se vedea.
La ore 11 se pune in mars toata brigada
precum i brigada Boranescu, care venea la
stanga noastra.
Artileria tragea necontenit i obusele tre-
teat vajiind pe d'asupra noastra, facend o
armonie placuta i resboinica. Ploaia nu in-
ceta de loc dar coloanele noastre avansail
mere'. Ajungem intr'o vale unde curge un
!rile piriia i ne oprim putin acolo. Acea vale

www.dacoromanica.ro
 61

era acoperita de cadavre omenestl, chipiurf

rusesti cu banta alba, zdrente de mantale, de
cAmAs1 rosil i diferite fragment@ ; cad aci se
luptasera rusil avend marl perderl, si al nostri
numirA aceasta vale valea plingerel. Nol as-
teptam semnalul pentru inceperea luptel.
La ora 3 se da o racheta pe linia de arti-
lerie, semnal ca trupele sà intre in lupta.
Coloana Boranescu incepe sa inainteze in
ordinea urmatoare :
Batalionul II-lea de vgyaltort, aye nd in frunte
3 companil risipite in tiraliorl, iar o alta corn-
panie era impartita in sectil i purtau fascine,.
gabioane i scad pentru escaladarea redutel.
Venea apol batalionul I din regimentul 14-
dorobantl, carl serveali ca reserva.
Coloana de atac din divisia IV-a, trebuia
sa atace laturea din dreapta i esirea. Aceasta
coloana era in combinatiune cu nol. Cand
esi din vale pe creasta colinel, intelneste in
fata o alta reduta nimita Grivita No. 1 care
nu era Inca cunoseuta cad toate redutele
erat facute in eseche, o ataca energic si a-
junge chiar pe marginea santulul al intariri-
lor turcestf. Focul era asa de violent si pier-
derile asa de marl, in cat aceasta coloana fu
nevoita a se retrage. 0 parte din trupe se
aruncA in urma unel movile alga ea la 200
metri in partea despre miaza zi a redutel.
Turcil Ora din reduta. i urmArirA pe roman!
in retragere; trupele navalitoare insa nu se
descurajarA cad se formeaza din nod 1 cu
un nod avant pornesc In contra turcilor pe
cad 'I sileste de a reintra In reduta.
Focul aparatorilor intarirel era asa de bra-
nit si perderea batalioanelor noastre asa de
simtitoare, in cat nicl acest al doilea asalt

.....5gro
* ACADEMIE1 *
ROMMZ
www.dacoromanica.ro
 62

care avu 4oc pe la orele 4 112 nu isbuti. Cea

mai mare parte din luplatori sunt silitl atuncl
a se adaposti Minot in dosul movilel si in
alte positiunl care putea sal apere putin.
Carol I, Domnitorul romanilor, care era
comandantul suprem al intregel armate ro-
mano-ruse in jurul Pletmet, vezand ca cele
done asalturi sunt tara isbanda, alearga in
mijlocul trupelor, le reinsufleteste prin cu-
vinte barbätesti si 'I indeamna a reincepe
lupta.
Glasul viteazulul Domn i purtarea sa gasi
adanc resunet in inimele bravilor ostenl.
Peste putin el aveat sä dovedeasca aceasta.
Mal in acelasi timp, cate-va companil ru-
sesti, care din causa ceteI perdusera drumul
si nu putea ataca odata cu romanil, veneaa
din satul Grivita care movila unde eraa ro-
manil. Trupele romane care suferise grate
incercari, dar care '11 pastra intreaga energie,
intrunindu-se cu trupele rusestl care sosise
asa de tirzia, se asvirla impreuna pentru a
treia earl la asalt, avend batalionul II-lea de
venatorl tot in fruntea lor.
De asta data dupa o lupta atat de sange-
roast, aceasta reduta cade In mainile roma-
nilor d'impreuna cu 5 tunurI i un drapel,
luat de batalionul 2 venatorl.
Deosebit de curagiul i devotamentul ce
dovedi niaiorul Candiano-Popescu , apol in
-ploaia de gloante i obuse ce veneaa de la
turd, ingrijea de raniti ca un adeverat pa-
rinte, daridu-le ajutoarele posibile.
In acelasi moment si nol aceste dona ba-
talioane din brigada laptescu care aveam ro-
lul a ataca fata redutel Grivita No. 2 dupa
combinatiunea facuta cum am vorbit mai sus

www.dacoromanica.ro
batalionul I din al 10-lea regiment de doro-
banti comanda, de maiorul *ontu, done corn-
Minh din acel batalion, s'aa presentat pe
creasta colinel i aU angajat lupta cu tiraliorl
inamicT i done companil cu scan i fasine
'I precede]. 0 canonada groasnica din reduta
Bucovu care era din dreapta redutel Grivita
No. 2 si canonada din reduta Grivita precum
ploaia de gloante de pe sevalierele redutel
at sdrobit acest batalion remaind pe campul
de lupta mort1 i ranitl, soldati i oficerl,
murind i maiorul &ntu.
Atunci colonelul Ipatescu i locot.-colonel
Poenarut alaturea cu batalionul I din regimen-
tul 8 de Itke, comandat de capitanul Water,
format in coloana de companie, ne repezim
in pas girnnastlic, tot pe acea creasta, perdem
vre-o 40 oamenT din batalion i ne coborim
In fundul vail a II-a. Eram sub unghiul mort dl
projectilelor inamice, remaind cele-l'alte 2
batalioane ca sustinere. In parcursul acesta,
colonelul Ipatescu i locot.-colonel Poenaru
aU perdut cail de sub el, find loviti de gloan-
tele inamice. .

Inamicul, vezind atacul nostru atat de e-

nergic, se retrag in reduta si in santurile
care erat inaintea el. Nol incepem a avansa.
In fata noastra era o padure asezata pe pre-
lungirea pantel in fata reduteT, i trebuia sa
trecem prin ea.
Intram in fine in acea padure, dar din re-
duta Bucovu 8 tunuri incep a bate padurea
in amfilada.
Done companil de turd nizaml, tot din
acea reduta, esise pe o alta panta care pre-
-domina panta pe care not o atacam, se ascund
inteun tufis, se culca la pament, i. ,ajutati

www.dacoromanica.ro
 64

de done mitrailese de camp, trageati salve

in flancul batalionulul nostru in cat ne secera
cumplit, noT nu ne descuragiam de loc, mergeam
lot inainte cu speranta in D-zea i impinsl
de simtul datoriel de ostenT romani, devotati
Orel si Domnitorului.
Ce grozava durere! inn ardea inima rand
vedeam cum rather soldatil ; nu puteati a-
vansa cu repeziciune, impedicati de o ploaie
de gloante i obuse.
Cand observam, acea padure care nu tinea
de cat 100 metri, era legata sauna de la
un capat la altul, la inaltimea genuchilor
in cat soldatiT impedincandu-se, nu puteati
avansa. Cu mare greutate i cu marl pierdert
am esit din padure. Aci am pierdut pe ca-
pitanul Panu, locotenentul Afiurcd, sub-loco-
tenentul Ulescu si sub-locot. Nancovici!
La esirea din padure, ni se presinta un
sant si de dupa parapetul lul ne pomenim cu
o salva de foc. Capitanul Valter infige fanionul
batalionuluT in parapetul acelul sant si cade
mort, find lovit de 4 gloant-1 succesrve ! Tot
aci a mal cazut mort sub-lt. Horcea si cAzuT
ranit Si eti si sub-locot. Mauricl Brociner din
compania mea. Asemenea It. Teliman, sub-lt.
Dumitrescu Petre Si sub-lt. Stanciu air mal
fost rthiitl; neatins a remas numal sub-locot.
Cugler a carul. manta era curuita de gloante.
Cu un cuvênt, aceste cloud batalioane eraa
decimate complectamente. Pima la reduta,
mal era aproape 200 metri. Batalioanele de
reserva an avansat i ati remas stapanl pe
aceasta positie ; iar nol decimati catT mal
ramasesem.... ne-am retras !
Fie'rnl permis a ruga pe noua generatiune
de ofiterl de stat-major, cand fac rocunoasteri

www.dacoromanica.ro
 65

sa nu le faca pripite, ci cu multa bagare de

seama, atat in timp de pace si mal cu ose-
bire in timp de rezboia ; cand o recunoastere
necomplecta poate costa atatea i atatea vietl.
Ploaia curgea merel i o negura deasa
amestecata cu fumul erbel de la tunuri si de
la puscl, se tinea pe coline: Me retrageam
ranit, find lovit de doua gloante in came ;
dar iata un al treilea glont de mitrailesa care
venise de la dreapta, 'ml perforase oasele ti-
biotarsiene ale picioruluI stang. Aceasta du-
reroasä rank me puse in imposibilitate de a
me retrage intealt mod, de cat de-a busile,
in palme i in genuchi. Cu multa greutate
me tarasem o distanta de 700 metri, pana
dupa colina de Mule plecasem. Eram scapat
din zona foculul, dar puterile me parasead,
cad sangele din rani, imI curgea cu abun-
denta. Me gandeam ce era de facut.... noaptea
incepuse a se apropia, neagra i groaznica.
Compania o pierdusem Impreuna cu ofi-
ceril ! Eram singur Mra puted, si flea nici un
ajutor. Me uitam in dreapta i stanga, dar nu
vedeam de cat cadavre, auzearn impuscaturf
meret, catre stanga bataia urma Inca la re-
duta No. 1.
Peste putin zaresc un soldat brancardier
din regimentul mea, 'I strig, vine numal de
cat,'I rog sa me duel la ambulanta si 'nil
respunde ca nu are nicl o brancarda. In
acest timp zarese un goldat calaras. Bran-
cardierul fuge dupa densul Si aducendu-I,
descaleca, i impreuna cu brancardierul me
sue pe calul sea si me duce la ambulanta
regimentuluI mea, in valea a doua, langa un
paraias, unde me coboara de pe cal. Doctorul
Popescu 'ml tae cisma de la piciorul stang,
5

www.dacoromanica.ro
 "

p.

66

si 'mf face micul pansament la toate rtniIe

cad durerile 'ml eran oribile. Lang ambu-
la* erat aduse mai multe car* cu ate
2 cal de-ale regimentelor noastre, ne sue pe
mai multi Mint( in aceste car*, i ne tras-
porta pe un drum foarte refs pe o coasta
accidentata. Dupa o jumatate de orA, toti rt-
nitil ce incapusem in aceste carute, sosim
pe un plato& pe prelungirea acestel vat, unde
era mal multe ambulante române si ruse.
Se inoptase deja: si ploua grozav. Aci ne sue
in carutele de ambulanta din not, si plecam
Mire ambulanta d'visiei IV, care era aproape
.de Parodin, unde ajungem pe la ora 9 seara
fiind acompaniatT in acest drum de mai n ulti
doctor! roman!. Ajunsi aci, ne dfi jos din
carutele de ambulante pe brancarde i ne
aranjeaza in corturi unde aveam ca asternut
pae i de-asupra patio!. Hainele pe not eran
ude de ploae, durerile ne erad oribile. Ince-
pusem a tremura de frig, cad ploaia era
foarte rece. Ni se dete yin fiert cu zahar si
dupa ce ne-am mat incalzit a venit persona-
lul medical in frunte cu Dr. sef Davila si in-
eepe a ne examina ranile.
Doctorul Otremba vine la mine si observa
ca glontul de mitrailesa care 'ml perforase
oasele de la piciorul stang, lmT remasese intre
oase. Scoate din Irma un cutit, face o Mature
la partea exterioara a piciorulul i cu un
deste mic 'mf extrage glontul pe care 'I pas-
trez i pand astazi.
Cu aceasta ocasiune'ml pansa i cele-l'alte
rani. Era o priveliste frumoasa, eram peste
80 oficerl cu diferite rani, unit la cap, altil
la coaste, altil la main!, altil la picioare, in
fine rani diferite, asa ca de darer! toata

www.dacoromanica.ro
 1S7

aroaptea nu am dormit i doctoril stair cu

nol ingrijindu-ne meren.
Cu toate suferintele, eram insa satisfacuti
si mandri cä ne facusem datoria de osteni
si biruisem pe clamant de si cu marl per-
{led,
In ziva de 31 August, Majestatea Sa Im-
.peratul Alexandru al II-lea, pentru a arata
Malta Sa multumire de eroica purtare a os-
tirel romane din ziva de 30, dete generalulul
Cernal, ce comandase comfit de armata ro-
man, crucea sf. Gheorghe clasa IV. Aceeasl
r6sp1atire s'a dat i maiorulul Candiano-Po-
pescu, cornandantul batalionului II de vena-
tori, capul coloanel la asalt, crucea lul st.
Gheorghe de soldat care are mare insemna-
tate. De asemenea, se imparti aceasta cruce
si la 'mai multe grade inferioare romane. CA-
pitanilor care luase parte la aceasta batalie
Ii s'a dat crucea sf. Ana; iar locotenentilor
si sub locot: sf. Stanislay. Domnitorul ro-
manilor a dat Virtutea Militant i Steaua
Rornaniei celor ce se deosibisera in batalie in
aceasta zi de marl jertfe dar glorioasa si de
mare insemnatate pentru tarn. i neamul Ro-
tnanesc.
. Pierderile suferite de ambele divisil romane
la asaltul redutelor Grivita No. 1 si 2 se urea
la peste 2000 mortl i raniti.
Aceasta zi de 31 August, era o zi senina
si calda, ne scosese pe totl ranitil din corturi
pe brancarde Mail la soare pentru a ni se
mal usca hainele care era") inca unde din
ziva precedenta. In acest timp vine Impera-
torul Rusiel, Domnitorul nostru Carol I, si
.marele Duce Nicolae cu adjutantil i staturile
lor majoare. Schimbit cate un cuvent cu nol,

www.dacoromanica.ro
 6s

fie-care in parte, oficerl i soldati earl eram

raniti, ne adreseaza multumiri pentru ca ne
facusem datoria impArtindu-ne decoratiuni.
Dupa plecarea suveranilor sosesc ambulan-
tele constituite din care cu bol acoperite,
luate din satele bulgaresti in numer suficient,
pentru a putea sa ne transporte pe to ra-
nitil la ambulantele din tar& care erail insta-
late in Turnu-Magurele.
In fine dupa ce domnil doctori ne-aa aran-
jat pe totT prin ambulante si care, punen-
du-ne pe fie-care pe categoril dupa gravitatea
ranilor ce aveam. am plecat cam pe la ora 9
acompaniind acest convol de raniti mat multi
iar pe la orele 2 p. m. am sosit la
doctor! ;
satul Mecika, un sat tataresc. Aci era un
etap de ambulanta postat pe un frumos plat..
Am stat pang la ora 3 si doctoril aU schim-
bat pansamentele la acel raniti earl simtiaa
necesitate, iar acel cart aveaa rant mat grave
si nu puteat continua drumull 'bat lasat aci
la acest etap. Am plecat inainte si la orele
9 seara am trecut riul Lorna si am intrat in
satul Muse lim-Seloni, unde era un al doilea
etap de ambulanta sub ingrijirea doctorulut
Greceanu. Aci ne dete jos si ne aseazd in
corturi pan& ce ne panseaza pe tott Se Meuse
aproape ziva cad eram multi pentru pansare.
In ziva de 1 Septembrie, pe la ora 10, ia-
rdsi ne sue in carute i pornindu-ne trecem
pe langa cetatea Nicopol intram in oras care
era in mina. Parte din port si mai multe case
ttulhambare fumegaa inca de la bombardamen-
facut la luarea cetatii. Aceasta cetate si
orasul era ocupate de armata romana i rusa.
Mat la vale de port era instalat podul pe
pontoane, cat tine Dunarea de lata, sub ob-

www.dacoromanica.ro
;

69

servatia oficerilor nostri de genin i ponto-

nierl. Serviciul podulul se facea de soldatil de
marina si pontonierI roman'. Pe la ora 2 1/2
p. m. se terminA trecerea peste pod a intre-
gului convoin si la ora 4 1/2 sosim in orasul
Turnu-Magurele. In gradina public& din acest
eras era') instalate corturile de ambulanta ale
societatel damelor de caritate din Iasi si cru-
cea rosie din Bucuresti, unde dandu-ne jos
din carute pe brancarde, ne aseaza cate 10
in fie-care cort in care eran cate 10 paturi
bine montate i cu lingerie foarte curata.
Pe oficerl ne-a instalat in corturile socie-
tAtel damelor de caritate din Iasi, care se
administra de Doamnele Natalia S'utu si Li-
teanu. Ca doctor sef al acestel ambulante
.era doctorul Rums, batranul i celebrul chi-
rurg.
Ingrijirea ni se da foarte buna, atat de doc-
toil cAt si de Doamnele de caritate, in cat
nu ne lipsea nimic, atat oficerilor cat i sol-
datilor.
Sa ne intoarcem acum la trupele noastre
si sa vedem ce afi recut dupa victorioasa ha-
thlie de la 30 August.
Dupa ce se puse stapanire pe reduta No.
1, prin brigada Boranescu, se lila mal multi
prisonierl turd, tunuri i munitiuni, venirA
ramforturile de trupe romane cu artilerie su-
ficienta i se intari bine ca sa poata resista
la ori-ce incercare din partea turcilor.
Brigada Ipatescu remasese stapana pe po-
sitiile ,aproape de reduta No. 2, si turcil v6-
.zend cA perduse reduta No. 1, an concentrat
aci o fort& indoita. In ziva de 3 Septembrie,
aceastA brigada dete al III-lea asalt, dar nici
(le astd-data nu putu reusi.

www.dacoromanica.ro
 70

Dupa ce se vezu imposibilitatea de a se

lua Grivita 1I-a prin atac deschis, se incepu
a se face transeurr i anturf acoperite. Cu
modul acesta se apropiara romanil de reduta
asa in cat se puteafi auzi tot ce vorbead sol-
datil turd din reduta, si el II auzeati pe at
nostril.
Nu mult dupa aceasta, vine generalul Tot-
Leben, marele strategian rus, i dupa o con-
ferinta tinuta cu totl ofiteril de stat-major,
romanl i rusT, decid ca sa nu se mal dea
asalturl ci sa se stranga cercul de impresu-
rare cat se poate de strans in jurul Plevnel
Mind comunicatiile inamiculul spre a nu mal
putea avea provisiunl pentru armata ce se
alba in ora si intariturl.
Dupa aceasta hotarire, romanil se pusera
la lucru, construira pe prelungirea pantel un
fort dandu-I numele de Alexandru i o luneta
facuta in eseche si se montara cu tunurl
si trupe suficiente. Transeurile cu santurile
acoperite se sporran din ce in ce spre Vid.
Acest fort i luneta fu construite intre redu-
tele turcestl Bucovu i Opanes, avênd la stanga
reduta Grivita No. 2.
Maiorul Candiano-Popescu, tot in luna Sep-
tembrie, fu avansat la gradul de lt.-colonel
atasat la statul-major ca adjutant pe linga
generalul Scobelef care era ca comandant al
trupelor ce urmaa a trece Vidu si a ataca posi-
tiile de la Gorni-Dubnic pe drumul ce duce
la Sipa,.
Trupe romAne erat deja peste Vid, coman-
date de colonelul Cerchez, care ocupaa inalti-
mile colinelor.
Generalul Scobelef cu trupele ruse, bine.
sustinute lase. de trupe romane, ataca in luna

www.dacoromanica.ro
 71

Octombrie positfile de la Gorni-Dubnic. In

flanc erati cloud bateril calarete romane, una
comandata de capitanul Lupascu i alta de
capitanul Hepites. Dupa o luptä crincend
cu marl pierdeil, lua i aceasta positiune.
Capitularea lui Osman-Pala
Cercul de impresurare al armatel turcesti,
care era in Plevna, era deja terminat.
Trupele romane si ruse at stat in aceasta
positiune pana la 27 Noembrie. In acea noapte
trupele romane simt o miscare neobiclnuita
ce se facea de trupele turcesti in positiile ce
ocupad. Trupele noastre incep a face recu-
noasteri in timpul noptel asupra redutelor
intaririlor turcestl i vad ca redutele Grivita
No. 2, Opanes, Bucovu i transeurile turcesti
erati parasite. Romanil, väzênd aceasta, le
ocupd, numal de cat i asteptati sä vada ce
are sa se internple.
Osman-Pafa vezendu-se constrins de toate
partite i ne mai eyelid twang, i munitiuni
de resboitt pentru trupele ce le avea in Plevna,
se hotari sa faca o esire desperata cu toatil
armata sa spre Sofia. In revarsatul zorilor,
in ziva de 28 Noembrie 1877, se pun in mi--
care trupele turcesti pe toga linia ; sfarama
strebat linia I-a de impresurare care era
formatä acolo de trupele rusestl, trece Vidul
pe la podul Marita i cand se indreapta spre
sosea, bateriile noastre care erati peste Vid
trupele ce era' pe coline, incep o canonada
puternica.
Bateriile bateau soseaua iar batalioanele
noastre trageau salve, in cat cladeag in co-
loanele turcestl moarte deasa, se parea ca

www.dacoromanica.ro
 72

tragi cu coasa ca sa cosesti iarba i cade

brazda la pageant, ast-fel cadeat turd( sub
focul violent al romanilor.
Vöz And cd nu pot face esirea din causa
foculul romanilor, se inapoiara pentru a re-
ocupa positiurule, dar era prea tarzid cd.ci
ele era() tinute de romanl, din care positiuni
curgead acum salve de bateril si salve de
batalioane.
Osman-Pasa vdzOnduse strins de toate
partile de foc si in neputinta de a mai pu-
tea lupta, fu nevoit de a se preda, relit fiind
de gloantele romAnilor, se retrase la o casa
situata inteo vie. Toata armata turceascd se
predd in acea zi; iar Osman- Pasa chema
pe colonelul Ceram i incredintandul sabia
'I zice: Capitulez cu armata mea, preddn-
du-md in manele junel si brave! armate
romitne.»
Dupa aceasta se fac formalitatile obicinuite
si conventiunile ce se fac la capitulare.
Armata romand i rust( infra in Plevna cu
mare pompa. .

Inca din luna Septembrie plecase trupe

din divisia III-a si IV-a spre Rachova (Oreava)
terg puternic intdrit, situat pe malul drept
al Dundrel. Aceste trupe erat sub comanda
generalulul Slaniceanu i atacd intaririle din
jurul Rachovei, le ia i remAn stapani i pe
acest oras. La aceastA MAIM moare maio-
rul Eni s,i vre-o catl-va oficerl, rdnindu-se si
locot.-colonel Mäidarescu.
Pupa acestea, trupele turcestl 'peep a se
retrage la Schitul Rachova. Tocmal in mo-
mentul rand urma ins& sd treacd un pod,
dad peste 2 companil de eorobantl sub co-
manda capitanulul Merisescu. Acestea bate

www.dacoromanica.ro
 73

pe turd, 'I sdrobeste cumplit, luandu-le mai

multi prisonierl i munitiuni.
Trupele romane avanseaza necontenit. Parte
trail menite a ataca cetatea Vidinulul si parte
se due la Betugrado despre frontiera sar-
beasca unde era o forthreata situatä pe un
munte. Trupele destinate a ataca cetatea
Vidinulul, sosesc la satul Tatargic care era
aproape de Vidin i la recunoasterea acestul
sat de care un semi-pluton din compania
5-a, cornandat de sub-locot. Serbariescu, moare
mai multi soldatl impreuna oficerul, lurid
de obusele turcesti, earl plecat din redutele
satuluI Nove-Selo. Acest semi-pluton era din
batalionul II-lea din regimentul 8 linie.
Satul Tatargic se ocupa cu putine pierderl
si turcil se retrag in Nove-Selo. Ca comandant
al trupelor destinate a ataca cetatea Vidinulul
era colonelul Leca, care imediat dupa ocupa-
rea satulul Tatargic incep a face recunosterl
asupra positiunilor intdrite de turd in apro-
priere de cetate.
Intr'una din zile, pe o cents deasd, trupele
romane iaü formatiunl de Wait, avênd in
iruntea coloanel un batalion din regimentul
IV-lea de linie, cu tiralioril necesarl, ataca
energic intaririle de la Smdrdan, surprinde
pe turd fart veste, 'I bate si le ia pozitiile
impreuna cu mai multi prisonierl, tunurl si
munitiuni. i dupa o lupta crancend, le ia si
intaririle de la Nove-Selo.
Deja alte trupe române erad in fata Belu-
graciulul. Bateriile noastre se asezase pe la-
turea din dreapta i partea despre Apus, ei
incep o canonadd puternica asupra cetatel
Vidinulul. In intervalul acesta, bateriile de la
Lalafat ad inceput a bate fata cetatel, asa cä

www.dacoromanica.ro
 74

aceastä cetate era acum bombarded din trek

parti. Bombardarea tine 3 zile consecutive.
Ardea orasul in flacarf. Turcil sunt nevoiti a
preda cetatea in manele romanilor. Imediat
s'ag facut obicinuitele tratarl intre comandan-
tul cetatel i comanlantul trupelor romane,
colonelul Leca, prin parlamentarl. Trupele
turcestl aa esit i romanif ail ocupat cetatea
Vidinulul.
Dupa ce turcil fura batuti pe toga linia Si
positiile ocupate de la Vidin pana la Nicopoll,
si Plevna cazuta, se hotari ca un corp de
armata rusk sub comanda generalulul Gurco
sa treaca pasul *ipea peste Balcanl Si sa
mainteze urmarind i dislocand pe turd din
toate positiunile lor pana la Sant-Stefano.
Acest proiect se si executa, insa cu marl
pierderl i greutati si la 1878, nulni aduc a-
aminte luna, armatele ruse ajung la Sant-
Stefano, unde se inchee pacea, dupa hotarirea.
puterilor Europene.
Fiind la Turnu-Magurele, tot la ambulanta
din grating publica, vine marele cetatean si
patriot, loan C. Bratianu, atuncl Ministru de
Resboia, in ziva de 10 Sept. 1877 si viziteaza
tot! ranitil din lupta de la 30 August, precum
ai pe acel care '1 mal adusese ranitl din ba-
tabs de la 3 Septembrie, ne intreabd pe fie-
care imparte cum ne merge senatatea, daca
suntem bine ingrijiti orl daca avem lips& de
ceva. Not eram multumitl de acea parinteasca
ingrijire din parte!. A stat cu nol ore intregT
de vorba, ne povesteste diferite intOmplarl ce-
se mal petrecuse in urma noastra pe campul
de Mtge, i aceste conversatil pared ne mai
usura durerile. Intre altele, ne spune ca s'a in-
stalat spitale in toate orasele din tail din Mi-

www.dacoromanica.ro
 75

tiativa M. S. Doamna Elisabeta si a guver-

nului i ca putem cere spre a ne duce uncle
avem fie-care familie spre a fi cautati si in-
grijiti in acele spitale.
A doua zi dupa aceasta, ne-a vizitat mai
multi cetatenl, ziaristi i doamne carT veneaa din
Bucurestl. Intr'o Duminica ne-ati visitat i.mariI
Duct Alexe i Serghie, fiil Imperatorulul Rusiel,
fiind insotiff de Don-Carlos al Spaniel i alti
oficerl din alte armate europene.
In ziva de 14 Septembre, era un timp foarte
urat, noroia i umezeala mare. Zisesem cu
o zi mai inainte prefectulul de judet care ve-
nea la noT de 2 oil pe zi 2i ne intreba data
cerem ceva, sa ordoane a'mi pune la dispo-
sitie o trasura spre a me transporta la Slatina,
unde era drumul de fer cu care voiam sa
plec la Galati, unde imi remasese familia la
plecarea mea in resboiii.
La orele 10 dimineata, dupa ce mat inteia
cu ingrijirea doamnelor de caritate mi se fa-
cuse un fel de pat in trasura, asternend fan
si d'asupra paturl, ful asezat cu multa precau- 6.
tiune, dandu'ml i cele necesare pentru pan-
sament pe drum, impreuna cu un soldat spre
a me ingriji, cat ordonanta mea murise in .

Mafia de la 30 August.
La orele 101/2 pornesc cu acea trasura spre
Slatina. Drumul era foarte gret din causa
noroinlul, i cail erat obosill, in cat nu am
putut ajunge de cat pana la satul Mandra.
Aci am tras la casa propietarulul ace1e11-,mo-
sit care se numea Mavromati si care me pri-
meste cu multA bucurie, me da jos din tit.-
suit., el impreuna cu soldatul ce'l aveam cu
mine i cu 2 servitor!, me ia pe o targa si
me duce in cask me aseaza. inteun pat cu-

www.dacoromanica.ro
 76

-rat, chiar in camera sa dedormit semi da

cele trebuincioase. D-na Mavromati nu'mi
panseaza ranile spuindu'mi ca ar avea buna-
vointa, dar din causa milei nu are curagiii,
dupa ce mai intaid o rugasem ed. Milan
nepansat, durerile me ardead i earl durerl
nu le pot descrie. Nu putui dormi de loc din
causa ranilor, asa ca toata noaptea au stat
langa patul mea, istorisindu-le evenimentele
de pe campul de batae.
A doua zi de dimineata m'an suit iarasi
in trasura i plecand, am ajuns pe inserat la
Slatina.
Aci am tras la hotel Jianu, unde hotelierul,
ajutat de alti, cu mare greutate m'a suit pe
niste scar% inteo camera bine mobilata. Rog
pe otelier anal aduca un doctor spre a me
pansa, avênd niste durerl cumplite.
Dupa 10 minute intra in camera mea trei
DomnL Acestl Domni era!!! doctorul Pomerai,
prefectul judetulul i politaiul orasului. Rog
pe doctor sa me panseze 0 care desfacen-
du-me la rani le vede ca incepuse a se in-
fecta, cad nu eram pansat de 2 zile. Aveam
si o febra Si insomnia teribila. Doctorul Si
prefectul aa stat aproape toata noaptea king
mine. Cata generositate am gasit la acesti
-oamenl!
La ora 7 dimineata, pretectul cu multa
buna-vointa 'mi'a oferit o trasura de casa
(landot) m'a asezat in ea si m'a dus la gara,
dupa ce mai inteia doctorul 'ml Meuse pan-
samentul.
Aci am fost pus in sala de asteptare pe
o eanapea unde oral mai multi oficerl rust
si un colonel circasian de o mare familie care
0 el era ranit in lupta de la Gorni-Dubnie.

www.dacoromanica.ro
 77

Prefectul i eful de gait 'ml-a destinat uw

mic compartiment intr'un vagon de clasa II-a,
'ml-a format acolo un pat, unde asezendu-md,
ordona sefulul de tren ca sä nu intre nimeni
la mine, afard de soldatul ce me insotea.
Dupd ce am multumit prefectulul i doe--
torulul, cart veniserd la gard, pentru Orin-
teasca Ingrijire ce 'ml daduse, iml mail re-
mas bun de la el i trenul se puse in miscare.
Pe la orele 9 seara am ajuns la Chitila,
uncle am fost coborat din tren pe brancardd
de cdtre soldatil rusT si dui in camera unul
oficer, tot rus, care era aci la gard ca tele-
grafist pentru corespondenta i transportul
armatelor ruse. Acest oficer, care se numea
Vrabie, era' de natinne roman& din Basarabia.
Pane. sä soseascä trenul din Bucuresti pentru
Galati, acest oficer 'ml-a dat un cial si am
conversat /milt impreuna.
Dupd sosirea trenulul iards1 m'a luat sol-
datil rusl cu brancarda i m'a suit in cabina
unul vagon, seful de statie ordond sefulul de
tren s. nu fin superat de nimenl pand la Ga-
lati si la ora 10 trenul se puse in miscare.
De la Slatina i pand la Chitila intelneam
trenurl pline eu soldati rusl i mutant, arti-
lerie. cavalerie, cal, munitiuni de resbel de
tot felul, asa cä in tot parcursul acestul drum
nu era de cat miscarea militard care mergea
mered spre campul de bdtae.
Pe la orele 3 '/2 noaptea am sosit la statia
Barbos unde am stat o jumetate ord si la ora
5 despre ziud am sosit la GalatI.
Pe peronul Orel era lume foarte mull& as-
teptand sosirea trenulul, intre care era si sotia
mea, pe care o anuntasem cd yin Inca de
cand eram in Slatina. Aci, ca si la Chitila,

www.dacoromanica.ro
 78

am fost dat jos pe brancarde de care sol-

(lath' rust, Ned pe sotia mea i o intreb de
sanatatea el si a copiilor, cad ardeam de
(lorinta ca sa ved baiatul ce '1 botezasem in a-
junul *caret mete in resboid i pe care nu
'1 vezusem de 6 lunl. La gar& am fost suit
inteo trasura i numal in pasul cailor am
ajuns dupa o ora acasa.
Cu toate durerile cumplite ce aveam, ve-
zend copil, para. mi se mal alinase chinurile
si la moment am trimes dupa doctorul Ser-
fioti care era cel mai bun de acolo si in care
aveam incredere.
Dupa. o ora soseste doaorul i destheen-
dulni ranile le examineaza si 'mi zice: «Cum
te-ai expus sa pled in aceasta stare? cad
rana de la picior incepe a da in cangrena !» ,
Atuncl m panseaza la moment si 'mi zice
ea trebue sä vit la spital. Numal o zi am
stat cu copiil cad a doua zi comandantul
garnizoanel a trimes 4 soldatt pompierl Si
luandu-ma cu o brancarda me duce la spital.
Spitalul destinat pentru ranitil din resboid
era in casele Doamnel Movila, care le inchi-
riase pentru acest scop si care avea numirea
-de «Spitalul Elisabeta.»
Acest spital era dirijat de doctorul Serfioti
ca sef, a vend ca ajutoare pe doctoril Ta-
eheanu, Hepites, Nebuneli si un altul de al
tang nume nu 'ml mal aduc aminte. Ca dame
de caritate se adusese calugarite de la mo-
nastirea lui Adam ea sa ingrijeasca de nol.
Acest spital era bine organizat.
Ajungend la spital, doctoril se adunara in
jurul met i dupa ce me examineaza decide
sa'rni amputeze piciorul ; eft insa m'am opus
la aceasta.

www.dacoromanica.ro
 79

DoctOrii vezend opunerea mea, cedeazd si

druid ca dupa evitarea cangrenel, sa'ml pue
piciorul in ipsos lucru care s'a i facut.
Nu trecu mutt dupa instalarea mea in spi-
tal i incepe a veni mai multi rdnitl ofiterl,
sergentl, caporall i soldati, trimesi de pe
tampul de bAtaie, asemenea i in spitalele
cele-ralte din tara.
Maria Sa Doamna Elisabeta, la spitdele
din Bucurestl se ocupa singura cu neador-
mire, de ingrijirea rdnitilor, imbracata in
tostumul de dama de caritate, insotitd fiind
tie maT multe dame din societatea Bucures-
ceana, dadea ajutor ranitilor, le pansa ranile,
'1 mangdia cu cuvinte thud i le facea chiar
, scrisorl cu mana sa propie pe la familiile
acelor earl nu grad in stare a scrie. Ea a
ingrijit ea o adevArata mama de ranitii nos-
in, lucru Care a fAcut pe totl sa o numeasca
«Intema rdnitilor.)
Si WA cum aceasta sublima mama a fa-
-niti1or, regina i poeta, plangea si p& neno-
ocitil i bravil luptatorl inamiel, pii cAnd in-
rijea de fliT el propriT :

RESBOLUL
(Carmen Sylva. ava....vire de George (oabae)
1
Din Fleet, se strecoara si es de dupa santurI
''titejil Turd, ca umbre, descu1I i purtand lanturl
Tot es, flAmanz i scbilavl, sirag dupa sirag
Se title sermanil, d'abia numal se trag.

Sunt mil de oamenT; galbenl i soFt, el par fantome...

Se clatinl pe drumurl i lesina de foame.
De norl vèzduhul fierbe Si vein, urla 'n vat,
Ca lasil cand cer mill pe campul de Will

www.dacoromanica.ro
 80

Tdcutl pasesc, ca moartea, prin viscol i zapada..

Tot unul cAte unul se rumpe din gramada
Si cade mort, iar corbil i vulturil din sbor
Vestesc pe cel ce cade, prin crocnetele bor.
Cat drum e de la Plevna spre Dundre, prin sate
Zac tristele cadavre pe drumurl semdnate,
Un sarbad ir, sa cugetl cd mortil fac alain;
Si multi din el ingheata pe care si pe cal.
El striga, mai cer mild din ultime respirurf,
S'astent apol cucernicl pe camp, i dintre skull
Es soapte, totT aü ochil spre Meca 'n rasarit
Si mor zambind e Alah acel care a voit!
Spre Dundrea I Cat este de lunga indepartarea !
Dinteinsil cat! an ingerl sa birue cararea
S'opresc in faptul noppi acolo, unde 'n ger
Nicopolis sticleste sub haina lul de ter.
Si 'ntreg vezduhul fierbe de racnet i agonoie,
El plang si gem si urla si cad de slabl o mie...
(Nal dati-mT o bucata de paine Mai curend,
me Idsat de schilav sa pier aid flamand!
Cazut De jos serrnanil, cer paine cer mancare,
Si nu-I ! iskikpotl s'o cutup, cA nu-T! Si tot mal tare
Se 'ntinde cntul rAcnet mai gre.0 i mal !nisei.
Amar taind In nnimi ca palosul de-otei.
Si zece mii de o 2`, I rAmin peirit prada,
Cu piepturile goale lipad ,Itto zapada
El zac in vent; chiar Rusil de frig Joame mor
Nu-1 paine! Numal gheata i noapte Ii gsru bor;
Nu-1 pAine i dincolo de Dundre sta tetra
Doritel linit1, caldd ca insA1 prima-vara;
Dar riul o desparte de eel carl-o doresc
Prin stand de sloiuri 'nalte, ce maT inalte cresc.
Nu-T paine I bietif oamenl! Pe galbena lor fata
Sudoarea prinde bruma i lacrimile 'ngheata
Si sangele din rana se'gheata tot de ger,
Si plin de nod e cerul, ah! nu maT este cer!

www.dacoromanica.ro
 6.7

SI

In urma faprul zilet cla zorl, i 'n zi soseste

Dorita paine; grabnic la totT ea se 'mparteste
Prin sirurl; inghetata si toatã fer i sloi0...
Atáta era partea martirilor erol
La caderea Plevnel eau luat 12.000 priso-
nierl turd d'impreuna cu toate gradele ofi-
teresti, asa ca all fost expediati in tara con-
voiurl, convoiud, escortate de cavaleria Si
infanteria Romana.
Intre acestl prisonieri eran foarte multi
ranitl pe care 1-at distribuit la diferite spi-
tale din taxa. La spitalul din Galati a sosit
un transport de 10 oficed de nizaml i redifi,
Impreuna cu 100 soldatl, avend prmtre el
sergenti i caporall. Acestia eran foarte bine
tratatl ca i blot, Intre oficeril turd ranitl,
era si unul cu numele de Abdu-Lah din Tur-
chestan si care vorbea putin limba francesa
si greaca. El era de o famiie bona i fiul
unul colonel de artilerie care murise in res-
belul Crimea Intrebandu-1, la care asalt a
cApatat rana, 'ml-a respuns ca la asaltul
Grivitel. L'am chestionat, cine conducea bil-
talia de la reduta Grivita No. 2 in ziva de
30 August si 'ml-a spus ca chiar singur
Osman-Pasa, cad se temea mal mult de ro-
mani de cat de rusT. 'MI zicea : «Bre ! daca
nu erati vol roman% reusiam sa facem esirea
spre Sofia ; dar Alah n'a vrut» !
Intrarea triumfare. in capitala
In ziva de 8 Octombrie 1878, se face in-
trarea triumfala in capitala Orel.
Orasul era decorat cu drapele, tricolorul
Wel fhlfaia la toate casele, balcoanele eran
acoperite llama! in covoare, stradele in gher-
vt5L1OTECA 6

* ACADEMIE1 *
ROM NA3 f

www.dacoromanica.ro
 lante de stejar i fiat arcuri de triumf eraa
foarte dese pe unde era sa, treaca armata ce
se intorcea victorioasa de la batalie.
Ne invitase pe totl oficeril ran* de pe cam
pul de betaie, carora li se vindecase ran%
saa daca chiar remasese infirm!, asemenea
yi pe soldatl a asista la aceasta frumoasa
ceremonie.
Pe la orele 2 p.m. incepe intrarea armatel
in oras, avand in fruntea el pe Domnitorul
Carol I, incongiurat de statul major si de ofi-
teril §i soldatil raniti intrand pe calea
Victoria Din toate balcoanele curgea ca ploaia
peste capetele noastre coroane qirltrit :hete de
tort. Ce mareata zi era aceastazi de mire
bucurie pe care romanil nu o naal avusi)se
Inca din timpul lul Stefan si Mihaia Viteazul.
Toga armata intra veselä si CU mare mar-
tialitate ; se vedea scris pe frunP3a fie-carui
soldat satisfactiunea morala, ca 'sl-a facut da-
toria care tara aducend de pe campurile de
lupta independenta i gloria neamulul roma-
nese, castigate cu sange sub conducerea lui
Carol I.
In ziva de 9 Octombrie, Domnitorul ne-a
dat un banchet in gradina palatulul Cotrocea
unde am fost totl ofiteril si soldatil ranitl. In
capul mesel era Domnitorul cu Doamna Eli-
sabeta, minitriT tarel, ofiterif superior! si mal
multi demnitarl. In tot timpul cat a tinut acest
ospet, Domnitorul i Doamna adresa cuvinte
bine-voitoare i simtite tuturor ofiterilor
soldatilor 'earl eraa acolo.
ImI venea in minte pagina din istoria tarel
mele, pe cand domnea Mircea, Stefan si Mi-
. haia, pe cand se intorcea triumfatorl de la
rësboaie si (Mean ostenilor cate un ospet.

www.dacoromanica.ro
 83
Ii
Eram foarte mandri, cad generatiunea noastra
fusese chemath dupa atatea secole, a redes-
tepta imaginea stramosilor nostri eel oteliti
in resboaie.
'La 14 Martie 1881, Corpurile Legiutoare
aü proclamat tara, inaltata la rangul de Regat
pe Domnitorul el Carol I, Rege al Romaniel.
Ferice e acela ce-aduna o comoarà
. De fapte mart ce'n viata le face pentru tara
Si neamu'O lasA mare, 'apol' murind sa'nscrie
In cartea neuitärel din lunga vecinicie. .;

Toate puterile Europene occidentale i on-

eutale aU recunoscut in unanimitate pentru
.' Romania 0 Donmul el aceste titlurl castigate
cu vitejia fiBor el.
1, La 10 Mali' tot acest an s'a facut Inca,-
narea Regelui Carol I, primul rege al Roma-
niel si a Regina Elisabeta.
.

Ueremonialul, s'a oficiat la Mitropolie, ofe-

rindu'l tara coroana de otel Mouth din tunurile
Mate de la turd de ()stein( roman'', de fil taxa
Mare bucurie si mare serbatoare era in
aceasta zi. Tara era representata de delegatiunT
ale comunelor urbane si rurale din toate ju-
detele Orel, de la Carpat1 i pana la mare,
serbatoare ce va remane scrisä cu litere de
aur pe paginile istoriel neamulul Romanesc.
Acum cand tara are o armath de 300.000
brate, bine organisata, cu o generatiune noua
de ofiterl instruitl, in capul el cu Regele Carol
cu principele Ferdinand, mostenitorul tro-
nulul Romaniel ; acum sperantele neamuluf
nostru in viitor sunt ea si indeplinite. Asteptam
asemenea ca principele Ferdinand sa creaza
neamul Romanesc, cum a crezut i credo
Regele Carol si atonal va vindeca ranele ce
sunt Inca in corpul natiunel Monte de trecutul

www.dacoromanica.ro
 nemilos, i va duce tara la marire si la impli-
nirea misiunel civilizatoare ce are in Orient.
No1, batranii, curend ne vom duce unit dupe
altil, dar vom inchide ochil in pace avend
constiinta impacatd, ca am facut pentru Patrie
ce am putut i sperand si crezend cä mal
molt inca se va face in viitor.
- Si viitorul va fi recunoscator, precum a fost
prezentul pentru trecut. Pe postamentul sta-
tuel ce se va inalta lui Carol I, biruitorul de
la Plevna, Rahova si Smardan, intemeietorul
independentil i regatului roman, pe acel pos-
tarnent se va vedea uniformele rafter a ace-
lora ce aü luptat sub falnicu'I tricolor.
Tot asa se véd inchipuiti tovard01 de isyravi
ai lui Mihaia si Stefan pe postamentele 1,a-
tuelor lor. Si, in departatul viitor, un poet va
zice despre Carol I i soldatil lul, ceea ce a
zis poetul contimporan Scarlat Ciutea, vechia
elev al scoalel militare, desPEStefan-cel-Mare,
la inaugurarea statue! ilustrulut voevod :
ODA LA STATUA LUI VEFAN-CEL-NARE
Felice e acela ce-adung o comm.
De fapte marl ce'n viati le face pentru tarA
neamu'vl Iasi mare, CapoI murind se'nscrie
In carte& neultgrel din lunge vecnilcie.
Te salutam Pe tine metalica (puma,
Cad represint/ un genii) de gloril (barest
5.;;i caruea natura maiastra creatoare,

Cu 'nbelpgare darurl eroice '1-a dat.

Ea a facut dinteensul o opera complecta,
S'a zis timpulM: data! prives.te omul met,
Tu nu vd putea terge mareata-I existenta,
Cad fapte stralucite vor sta in locul satin.
De-atuncl sunt patru veacurl 0 el Inca traeste,
Isvor de biruinta razboinic, ne'mpacat,
Cu suflet bun 0 mare ca dorul de izbinda,
Si indraznet ca ferul in durian aruncat.

www.dacoromanica.ro
 147,

li de ace
3" la Sieci de lupte cu spada-I castigate,
tgat bajt,..a Turd, LesI, Ungurl, Tatarl, Cassel, Lituant
atea 1.1, are la Nistru i din CarpatI la mare,
SmOat ca santinela in patru-zed de ant
eclat fericitul erot acelor timpurl
lueuys'a 'nsemnat pe veacurl un nume stralucit
'ware pe tot1 regil vecinil i Imparata,
0 ilupte singeroase '1-a frant, 'I-a umilit.
e Mateias cel falnic al Ungurilor rege,
,,Cu toat'a lul ostire la Baia l'a zdrobit
ii l'a facut sa fuga nemernic dus in leagan,
i Peste Carpatt de-a dreptul de trel saget1 rank.
1
Pe Hanul Tatar Mamak l'a frant cu sumetie,
l La Lipnet langa Nistru i tIul '1-a robit-
Si aratand ca frica Romanul nu cunoaste,
A. lul amenintare amar a pedepsit.
1 Dumbrava Rosia stie cad el a semanat'o,
Cand Lela 1314 in jugurl parnintul a arat,
Si regele lor Albert fugit'a cu rusine;
Iar fala lul cea mare in brazda s'a 'ngropat.
Si Rahova iar stie, cand Turcil farã de numar
Sub Soliman eel aprig de Mahomet trimes1,
La Pod in neant, In tarina la ingropat cu totit
i Si patru Pali sub bratu'l
Chiar Mahomet sultanul ce lumea 'nspalmantase,
1, Si caruia maretul Bizant i s'a plecat,
li
diSub spada-I sangerata tintrid in frit popoare,
u. Fugit'a din Moldova de dInsul infruntat.
Iarpatil pot sà spue, cad at vtzut la poale
181sCurgend dud de sange dusman, sub spada sa,
In apararea legel, a patriel albite
---- i risipind furtuna ce crucea clatina;
El martur1 vesniciel s'adue bine aminte,
Cad lul cu umilinta plecafaa fruntea lor
Si l'at ye zut pe densul in pace si 'n resboaie,
Maret ca si speranta de mare viitor ;
De-aceia al sea nume clesteapta vitejie,
Pe tot Romanu't face puternic, urias.
In lupta libertate de laud II incarca,
Si '1 face ca pe densul ales, intre ales1.

\
www.dacoromanica.ro
1 a
 86

Prin apriga isbire sageata sboard 'n nor

Si diamantul naste prin foc ingrozitor:
Mdrirea 1u ndscutd din fapte de marire,
Urmasilor revarsa o vie stralucire
Ca un isvor puternic ce varsa 'n belsugare
Uscatelor deserturT in lunga depart.re.
El a simtit furtuna ce vine dupa densul,
Si-a pus vasul sett fraged la sigur adapost
Carmacid din marea vietel din ceT putini la nurne'r
Din cad in asta lume vor fi, si care -a fost.
Apol cand de pe tronu-T neatins plin de marire,
Chemat de legea mortel in ceasul de-a pleca
A zis cd cel Puternic, carmaciti ne va trimite.
Si iar pe marea vietel maret vom luneca,
Cad unde-a curs siroiul o sd maT curga Inca,
Si va sapa in cale-1 o urma maT adêncd.
Desteapta-te dar Stefan gigant din vreml gigante.
Deschideil ochil agerT de veacurT adormitl
Priveste cu mandrie pe marea cu marl valurT,
Ce gem lovindu-si fruntea de nouril inrositT,
Cum vasul tat prin ele ferice a scapat,
Si printre veacurl negre el iata a lunecat ;
Acolo unde-1 vesnic senin si duke soare
Pe t,ermul libcrtatel el este in serbdtoare.
Si azT unitl Romani!' ingenuchind la tine
Cu fruntea umilita se 'nchin numelul tda,
Cu Mu-Anil arzaoare stropesc a tale urme
Si fie-care IT face altar in sénul séCi,
De i te reprezinta un bronz fara de viata,
Ti
Dar tu.in el prin fapte trdestl Para sfirsit,
Cad fapta este omul i fapte stralucite
In cartea vesnicieT vor sta necontenit.
Boto;anl, 1983. SenrInt Clinton.

Monumental de la Smardan
Arzator de dorinta dupa 18 ani a calm
inca odata pe acele locuri unde in 1877 ne
luptasem pentru indepedenta kb* i pe uncle
biruisern pe turd inarnicii secular! al neamu-
lui roma riesc acum dol ani rn'ani dus la Calafat

www.dacoromanica.ro
 i
r
st
ii de acolo am trecut Dunarea la Vidin,
4Zis la Smdrdan, unde trupele noastre aU
igat batalia si all fortat pe turd 'a capitula L.
atea Vidinului in mainile armatel noastre. --->.
Smardanul este un sat spre apus departe de
i cetate ca opt chilometri, si cu satisfactiune si
iueurie ca soldat Miran care me luptasem la
',sena, i Grinita, am vomit c. tara noastra,
olo unde a fost bailie a ridicat un monu-
ent grandios in memoria celor dant' in
.ea lupta. .

Monumentul este de marmura alba in forma

le obelisc truncheat, are o inaltime de patru
metre, de jur inprejur trepte tot de marmura
alba, si inprejur, in patrat doua-zecf i patru
de stalpi de marmura alba tot In forma de
obeliscuri mid i un lant gros de fer petrecut
prin acel cloua-zecl i patru de obeliscurl mid.
) Deasupra monumentuluf este Emblema Ro-
1 maniel, in marime naturala de bronz masiva.
pe cap poarta o coroana de kiwi, in maim
dreapta tine Melia civilizatit, in stanga sable, .

semnul biruintif, la picioare lanturile sclaviel

: rupte i tunurf sfaramate.
Pe partea din fata a monumentulul sa afla o
placa in relief, care vine sus, si trel piaci pe
dreapta trel pe stanga, pe aceste piaci e scris
cu litere de aur in relief urmatórele inscriptiuni:
Pe placa de sus, Smdrdan anul mantuiril
1878 Ianuarie 12.
. Pe placa
,
a doua din dreupta. Dandu-va
I. ati dat ieata Tara voas-
'
Variet. .

din stcinga. 'Dumnezea

'e varsat de vof sa-.reea8a
lief.
din dreapta. Romania

www.dacoromanica.ro
 411

1, SS

,scatoare nu va uita nicl odatit cã. cee

.obandeste prin lupte crancene, sa pZs
eazd cu sfintenie.
Pe placa a cincea din stanga. Pentru pi
trie i pentru Domn Maid! pe campul datori
Pe placa a ¢easea din dreapta. Natiile cart
innaltd pe eel ce cu credinta le slujesc iF
asigurd viitorul.
Pe placa a qe.aptea din stanga. Din ste,,
stejar rasare, iar din vitejl, vitejl nasc.
Aceste sunt inscriptiunile de pe acel gra
dios monument care le-am copiat cu pr
pia-ml mama.
De la Smardan m'am dus la Racova si an
vezut la locul unde sari repurtat, victoria ba-
thliei un alt monument, asemenea ca acel
de la Smardan care il descrisel mai sus.
De la Racova am plecat la Plevna, m'am
dus la reduta Grivita ca sa vd dupd atata
timp locul unde me luptasem rdrndnind infirm
din cauza ranilor ce cdpiitasem i unde anima
in ziva de 30 August mai multi camarazi din
regimentul men, dupd cum am aratat mai sus,
si am vdzut Capela (o bisericuta) care este
claditä tot de Tara noastra, aproape de re-
duta Grivita No. 2 in valea plangerei, care
a supra-numit-o soldatil nostri in 1877 pe
cand ne attain in fata el si o atacam.
In antreul acelel bisericuti (capele) sunt
busturile oficerilor Omit, sculptatl in marmurd
in relief.
Se face s113a c.eligioasa r 7;
calm un p ot platit tot C
tru odib 'ma sufletelor a
datori catre patrie.

V.CACA - SP
ACAD-041
R01106
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro