AA-curs Ucish-09 PDF

conf. univ. dr. ing.
Altan ABDULAMIT
altan@utcb.ro; altan.abdulamit@mmediu.ro
tel/fax: 021-242-1870; 0722-121-114; 0740-017-531
5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 1

Sisteme emergente (elemente de modernitate) în supravegherea
comportării construcţiilor
1. Fibrele optice
 Fibra optică şi-a găsit aplicarea în supravegherea construcţiilor hidrotehnice încă de la

începutul anilor ’90.
 Principiul se poate descrie succint astfel: la suprafaţa de separaţie dintre două medii cu
oarecare grad de transparenţă un fascicul de lumină este separat în două: o parte este
reflectată, cealaltă este refractată. Există un unghi limită dincolo de care se produce
reflexia totală şi raza de lumină rămâne captivă în cuprinsul aceluiaşi material.

1. Fibrele optice
 În activitatea de supraveghere a barajelor, fibra optică este utilizată după cum urmează:
 ca dispozitiv în care fibra optică este instrumentul de măsură (cum este cazul
extensometrelor, la care fibra optică înlocuieşte firul metalic);
 ca dispozitiv în care, în lungul fibrei optice, se măsoară diverse fenomene. Este posibilă
măsurarea temperaturii în diverse puncte în lungul unei fibre optice înglobate în materialul
barajului sau al fundaţiei acestuia. Acest lucru este posibil deoarece frecvenţa spectrală a luminii
difuzate depinde de temperatură (moleculele de siliciu ale fibrei sunt stimulate de temperatură).
O aplicaţie importantă a acestui sistem este detectarea căilor preferenţiale de infiltraţie în
barajele şi digurile de pământ, prin instalarea unor reţele extinse de cabluri din fibră optică în
corpul acestora. Se pot obţine informaţii suplimentare plasând, în paralel cu fibra optică, un fir
încălzit, în lungul căruia se poate determina distribuţia de temperatură la încălzire sau răcire. În
betonul proaspăt se pot urmări variaţiile de temperatură în timpul întăririi şi răcirii.
 ca dipozitiv în care fibra optică reprezintă mijlocul de transmitere a datelor (de exemplu, date
privind măsurătorile de presiune, temperatură, variaţie de lungime, etc.) În comparaţie cu
cablurile electrice normale, fibrele optice au avantajul că sunt mai puţin sensibile la uzură şi mai
durabile, în general. Mai mult, instrumentele echipate cu fibră optică nu sunt puse în pericol de
posibilele interferenţe electromagnetice sau de suprasarcină (un exemplu uzual este cel al
acţiunii fulgerelor).

1. Fibrele optice – exemplu de aplicare
 Una dintre dificultăţile majore cu care se confruntă specialiştii în baraje este localizarea
zonelor de infiltraţii.
 Metoda de monitoring al infiltraţiilor se bazează pe variaţiile naturale sezoniere ale

temperaturilor din toate apele de suprafaţă, deci inclusiv din lacurile de acumulare.
Curentul de infiltraţie provoacă o variaţie sezonieră de temperatură în corpul barajului,
care poate fi măsurată şi utilizată pentru evaluarea poziţiei curbei de depresie.
Măsurătorile de temperatură pot detecta, de asemenea, modificări ale curentului de
infiltraţie, deci procese de eroziune internă.

 Dintre elementele fundamentale ale metodei se pot menţiona următoarele:

 variaţiile sezoniere de temperatură din apă produc variaţii sezoniere de temperatură în corpul
barajului;
 creşteri ale variaţiilor sezoniere de temperatură şi scurtări ale intervalelor de timp în care
temperatura corpului barajului tinde către temperatura apei indică o amplificare a infiltraţiilor;
 În general, o valoare constantă a temperaturii este un semn al unui curent moderat de

infiltraţie, în timp ce variaţiile sezoniere mai mari reprezintă un semn al unor infiltraţii
importante. La creşterea curentului infiltrat se produc modificări ale temperaturilor
corpului barajului şi va creşte variaţia sezonieră. Această variaţie este proporţională cu
debitul infiltrat, cu variaţia sezonieră la limita domeniului de acces al apei în corpul
barajului, precum şi cu distanţa de la această limită la punctul de măsurare.

Figura … Variaţii termice importante pot fi un semn de infiltraţii

 Datorită marii densităţi a informaţiei capabile, fasciculele de fibre optice sunt o soluţie
viabilă pentru astfel de măsurători de temperatură. Amplasarea acestor sisteme de
măsură este, de regulă, în aval de elementul de etanşare (figura …).
Figura … Dispunerea cablurilor de fibră optică într-un baraj de umpluturi

(A) exfiltraţii; (B) cabluri din fibră optică

2. Metode geofizice
 Metodele geofizice, aplicate frecvent în domeniul geologiei inginereşti, pot fi utilizate şi

pentru inspectarea internă a structurilor hidrotehnice de retenţie sau a digurilor, la care
se pot detecta eventualele anomalii sau elemente particulare (eterogenităţi şi
discontinuităţi, goluri şi cavităţi, fisuri şi crăpături, căi preferenţiale de infiltraţie, etc.)
 Aceste metode, bazate pe studierea undelor mecanice sau electromagnetice în

propagare prin corpul construcţiilor hidrotehnice, au avantajul de a fi nedistructive şi
permit determinarea unora dintre caracteristicile interne ale materialelor.
 Realizarea practică a acestor metode necesită cunoştinţe privind proprietăţile fizice şi

chimice ale materialelor (conductivitate, magnetism, modul de elasticitate, temperatură,
etc). Pentru aplicarea lor nu este nevoie decât de instalarea punctuală a instrumentelor.

2. Metode geofizice
Dintre metodele geofizice se pot menţiona următoarele:

 reflexia seismică;
 refracţia seismică;
 metode geoelectrice;
 metode electromagnetice;
 georadar;
 metode microgravimetrice;
 tomografie;
 ultrasunete;
 relevee prin infraroşii;
 diagrafie.

2. Metode geofizice - exemple
2.1 Termografia cu infraroşu
 În principiu, termografia se utilizează pentru a studia variaţiile de temperatură pe

desfăşurata unor suprafeţe ale lucrării. Schimbări sau abateri ale structurii interne a
construcţiei generează, de regulă, variaţii ale temperaturii la suprafaţa acesteia. Metoda
permite depistarea unor căi preferenţiale de pierdere de căldură prin infiltraţie de apă
aflată la altă temperatură decât corpul construcţiei. Rezultatul investigaţiilor nu este
cantitativ (flux termic, debit infiltrat, etc.) dar deschide drumul unui set de investigaţii
suplimentare pentru a determina amploarea fenomenelor.
 Asociată cu celelalte mijloace de investigare tradiţionale, termografia suprafeţelor

paramentului aval al lucrărilor constituie un mijloc comod, expeditiv şi ieftin pentru
depistarea din timp a comportării atipice care, neglijate, pot degenera în avarii grave.

2.1 Termografia cu infraroşu
 Ca tehnică, o cameră foto în infraroşu măsoară şi înregistrează radiaţia infraroşu a unui

obiect. Faptul că radiaţia este dependentă de temperatură face posibilă determinarea
temperaturii corpului, afişată de cameră, în mod direct.
 În măsurarea radiaţiei este necesară eliminarea efectelor celorlalte surse de radiaţie,

lucru realizat direct de cameră dacă sunt cunoscute informaţii privind emisivitatea
obiectelor, temperatura aferentă, distanţa dintre obiect şi cameră, umiditatea relativă şi
temperatura atmosferei. Cel mai important parametru este emisivitatea (măsură a
radiaţiei emise de obiect raportată la radiaţia emisă de un corp negru), determinată, de
regulă, experimental.

2.1 Termografia cu infraroşu – aplicaţie remarcabilă a metodei este determinarea unor anomalii (defecţiuni) în
structura barajelor şi digurilor, exemplul prezentat în articolul “Aplicarea termografiei pentru depistarea exfiltraţiilor prin
corpul barajelor de steril minier” (Stematiu, D., Hidrotehnica, vol. 52, nr. 12, 2007).
 Aplicaţiile de acest tip au drept scop verificarea omogenităţii digului sau, după caz,
existenţa unor zone cu modificări de temperatură prin prezenţa apei infiltrate. Starea
“normală” a digului este descrisă de temperatura la suprafaţa digului (la paramentul
aval).
 În prima etapă se utilizează măsurători de teren care dau distribuţia temperaturii pe
suprafaţa taluzului în zone cunoscute ca având un comportament absolut normal.
Acestea se aleg în vecinătatea profilelor piezometrice, ceea ce permite poziţionarea
curbei de infiltraţie (de depresie) din interiorul digului. Se obţine, astfel, măsurătoarea de
referinţă. În măsurătorile ulterioare, realizate pe toată extinderea paramentului aval, se
pot depista eventuale anomalii de la această stare de referinţă. Condiţia de bază este ca
măsurătorile de investigare să fie realizate în aceleaşi condiţii cu măsurătoarea de
referinţă. Abaterile constatate sunt cuantificate ca suprafaţă şi ca diferenţă de
temperatură. Cele două mărimi semnalează extinderea anomaliei din structura digului şi
gravitatea acesteia, dată de diferenţa de temperatură. Devierile de la imaginea de
referinţă semnalează o defecţiune de impermeabilizare şi/sau drenaj.

 Pentru studiul de caz a fost selectat barajul de steril minier al iazului de decantare
Herepeia, jud. Hunedoara. Alegerea acestei lucrări a fost determinată de necesitatea
definirii unor măsuri constructive prin utilizarea unei investigaţii rapide, nedistructive, cu
costuri minime, pentru elucidarea riscului actual de instabilitate a barajului, potenţat de
saturarea, chiar locală, a paramentului aval.
 Obiectul investigaţiilor a fost reprezentat de fenomenul sufozional din zona paramentului

aval, spre versantul drept, remediat prin măsuri constructive aplicate local, precum şi
pata de vegetaţie activă formată pe seama unui aport local de sol vegetal, dar întreţinută,
probabil, de umiditatea provenită din infiltraţii (figura …). Imaginile în infraroşu dinspre
versantul stâng, de culoare omogenă, confirmă ipoteza comportării normale a acestei
zone, concluzie în perfect acord cu istoricul lucrării, care nu consemnează evenimente
deosebite sau manifestări ale unei comportări atipice.

Figura … Barajul iazului de decantare Herepeia. Vedere a paramentului aval cu

evidenţierea principalelor zone critice

 Zona sufoziei are temperatura locală mai scăzută, datorită prezenţei apei. Deşi la
inspecţia vizuală prezenţa apei nu era sesizată, imaginile în infraroşu evidenţiază
condiţia de saturare a paramentului (figura …).
 În zona de vegetaţie se constată o modificare evidentă a culorii, cauzată de o modificare

locală a temperaturii (figura …). Modificările de culoare se regăsesc şi în cazul vegetaţiei
din amplasament, ceea ce dovedeşte că acestea se datorează petei de sol vegetal şi nu
unei infiltraţii locale.
 Investigaţiile realizate pun în evidenţă necesitatea unor intervenţii constructive pentru

captarea şi dirijarea controlată a curgerii torenţiale de la versantul drept, precum şi
pentru corectarea pantei taluzului şi ranforsării piciorului aval.

Temperaturi uniforme pe
paramentul uscat
Modificarea culorilor în zona

sufoziei
Figura .... Barajul iazului de decantare Herepeia. Sus dreapta-

paramentul aval spre malul stâng; Sus stânga – temperatura
paramentului; Jos stânga – zona sufoziei; Jos dreapta – pata de
culoare mai închisă corespunzătoare zonei afectate

2.2 Sonarul
 Se ştie că inspecţia detaliată a amplasamentului unui baraj este baza oricărui program
de evaluare a siguranţei lucrării. În prezent, există o serie de instrumente care permit
evaluări ale stării coronamentului şi paramentului aval, inclusiv măsurători de tasări şi
deplasări, în general. De asemenea, pot fi utilizate fotografii sau alte tipuri de înregistrări
provenind de la inspecţiile vizuale anterioare. Suplimentar, există, de regulă, înregistrări
ale unor măsurători privind nivelurile piezometrice şi infiltraţiile.
 Cu toate acestea, niciuna dintre mijloacele mai sus amintite nu permite evaluarea stării
paramentului amonte al structurii. De regulă, această zonă nu este investigată decât
dacă au loc evenimente deosebite care afectează siguranţa structurii.
 Mijloacele de care se dispune pentru a investiga paramentul amonte se rezumă la

inspecţiile vizuale cu scafandrii şi la batimetrie.

2.2 Sonarul
 Inspecţiile cu scafandrii sunt limitate de o serie de factori, dintre care se pot aminti:
 vizibilitatea limitată;
 dificultatea de a evalua rezultatele inspecţiei, în mare parte tot datorită vizibilităţii reduse.
 În ultimele decenii au fost înregistrate progrese importante în tehnicile de realizare a

batimetriei. Utilizarea sonarului multi-semnal de calitate ultra-înaltă permite producerea
de imagini 3D ale cuvetei lacului precum şi ale zonelor imersate din paramentul amonte
al lucrării.
 Cu toate acestea, complexitatea şi costurile acestei tehnologii înalte o fac, practic,

inaccesibilă pentru marea majoritate a inginerilor.

2.2 Sonarul
 În Canada (firma Hatch Energy, fostă Acres International) s-au făcut eforturi, încă din
2002, pentru realizarea unui sistem mai simplu, rapid şi accesibil de tip sonar. Acest
dispozitiv realizează un profil prin emiterea unei serii de unde radar ultra-înguste, cu un
unghi de min. 0.3 grade între fascicule. Capul radar este fixat de o tijă rigidă din aluminiu
şi poate fi coborât până în dreptul unei zone de interes, poziţia fiind înregistrată cu staţia
totală şi cu măsurători topo-geodezice.
 Sistemul este prezentat în figura …. Se observă că întreaga instalaţie poate fi purtată pe

o platformă plutitoare sau pe o barcă.

2.2 Sonarul
Figura …Schema sistemului sonar

2.2 Sonarul
 Fundamentală pentru metodă este utilizarea unui senzor de corecţie a abaterilor

unghiulare care permite incrementarea cu precizie a unghiurilor de emitere a undei (0.3
grade).
 Un profil de scanare vertical este ilustrat în figura ….
Figura … Schiţa unui profil individual de scanare radar

2.2 Sonarul
 Intervalele de câte 0.3 grade determină distanţe inegale de atingere a suprafeţei

scanate, de la câţiva mm în centrul profilului la cca 0.4 m spre extremităţile profilului.
După realizarea primului profil, capul de scanare se roteşte automat cu 0.6 grade şi
baleiază un nou plan vertical. În final, pentru o circumferinţă completă rezultă un număr
de 300 profile verticale. Diametrul zonei de scanare depinde de adâncimea apei dar, de
regulă, are cca 80 m. pentru fiecare set de profiluri verticale sunt emise cca
14000…20000 pulsuri de undă. După finalizarea unui set de profiluri, sistemul se
repoziţionează şi procesul se repetă. Distanţa dintre zonele adiacente este astfel aleasă
încât să existe suprapuneri între acestea. Suprapunerile sunt, ulterior, eliminate.
 După scanare, a cărei rezoluţie este de 1 cm, se realizează corectarea datelor, utilizând
diverse metode. Reprezentarea punctelor măsurate se face relativ uşor, utilizând
programe comerciale de grafică (de exemplu, SURFER).

2.2 Sonarul
Dintre aplicaţiile posibile ale metodei se pot enumera următoarele:

 batimetria lacurilor de acumulare şi cursurilor de apă, în general (figura …). Exemplul din
figura … ilustrează harta cuvetei lacului, în zona malului drept şi a fost realizat în cca 6
zile, suprafaţa scanată fiind acoperită printr-un număr de 40 de zone circulare cu
diametrul de 60…80 m.
Figura … Batimetria unei zone dintr-un lac de acumulare

2.2 Sonarul

 monitoringul pâlniilor de eroziune asociate infiltraţiilor prin paramentul amonte al
barajelor. Sistemul sonar a fost aplicat pe parcursul mai multor luni (întreaga primăvară)
pentru a realiza batimetria întregului lac de acumulare şi a paramentului amonte al unui
baraj de pământ din Canada care manifesta semne de îmbătrânire prin apariţia unor
pâlnii de eroziune datorate infiltraţiilor prin parament. Figura … prezintă rezultanta
batimetriei în zona paramentului amonte, cu ilustrarea unui sistem dezvoltat de pâlnii de
eroziune.
Figura … Vedere globală a batimetriei baramentului amonte al barajului.

2.2 Sonarul

 Sonarul a monitorizat cu succes dezvoltarea unor noi curenţi de infiltraţie la baza pâlniilor
de eroziune existente, uşoara creştere în dimensiune a acestor pâlnii precum şi
dezvoltarea unora complet noi. Figura … ilustrează evoluţia conturului unei pâlnii de
eroziune între două campanii de monitorizare.
Figura … Comparaţia evoluţiei conturului unei pâlnii de eroziune

3. Inspectarea cu vehicule operate de la distanţă (ROV, Remote
Operated Vehicle)
 Inspecţia lucrărilor este un aspect important al unui program normal de urmărire a
comportării în siguranţă a barajelor.
 Există două tipuri de activităţi de inspectare care trebuie desfăşurate cu regularitate,

acestea fiind:
 (i) inspecţii periodice şi
 (ii) inspecţii operaţionale.
 Inspecţii operaţionale sunt acelea care se realizează cu frecvenţă ridicată şi cu lacul la

cote normale de exploatare. Pentru aceste verificări, se fac inspecţii vizuale ale barajului
şi construcţiilor aferente.
 Pentru vizualizarea zonelor submersate, utilizarea scafandrilor permite detectarea unor

defecţiuni potenţiale în corpul structurii şi/sau în fundaţia acesteia (fisuri, crăpături,
deplasări relative, tasări, degradări, eroziuni, prăbuşiri, etc.)

Operated Vehicle)
 Inspecţiile cu scafandri ridică, însă, cel puţin două probleme.
 Misiunile lor presupun expunerea la riscuri datorate condiţiilor specifice din vecinătatea
construcţiilor aferente barajului, amplificate de vizibilitatea scăzută la adâncimi mai mari.
 A doua problemă este legată de faptul că scafandrii nu au, de regulă, calificarea tehnică
necesară evaluării situaţiei investigate. Din acest motiv este posibil ca anumite aspecte cu
relevanţă pentru un inginer să treacă neobservate pentru scafandru.
 Nu trebuie omis aspectul costurilor mari pe care le presupune investigarea cu ajutorul

scafandrilor (cca 1000 Euro/zi.om).

Operated Vehicle)
 Aceste probleme pot fi soluţionate, în mare măsură, prin utilizarea echipamentelor de
scufundare comandate de la distanţă, aşa numitele ROV-uri (Remote Operated Vehicle),
a căror prezentare succintă se va face în cele ce urmează (figura …). ROV-ul are
avantajul că poate ajunge în zone considerate periculoase pentru scufundătorul uman şi,
de asemenea, poate atinge adâncimi ridicate, greu accesibile omului. Un ROV poate fi
echipat cu o serie de camere de luat vederi de mare rezoluţie, capabile să creeze
relevee detaliate ale zonelor inspectate ale barajului, care pot fi studiate, ulterior, de un
personal calificat. Aceste echipamente şi-au dovedit aplicabilitatea, iniţial, în arheologia
subacvatică, în investigaţiile criminalistice sau în agricultura marină (trasarea zonelor de
cultură subacvatică, de exemplu).
Figura … Exemplu de ROV

Operated Vehicle)
 Universitatea din Girona (Spania) a dezvoltat un astfel de vehicul, numit URIS, conceput
ca o soluţie ieftină de inspectare subacvatică.
 Robotul telecomandat este de formă sferică, cu un diametru de 350 mm şi poate atinge
adâncimi de până la 50 m (figura … (a)). URIS este echipat cu patru propulsoare (figura
…(b)), câte două controlând mişcarea pe verticală, respectiv pe orizontală. Combinaţiile
dintre acţionările propulsoarelor oferă robotului 5 grade de libertate: avans (X), mişcare
laterală (Y), mişcare pe verticală (Z), rotire după axa Y, rotire după axa Z.
(a) (b)
Figura … Prezentarea URIS:
(a) în poziţie submersată; (b) grade de libertate ale echipamentului
Operated Vehicle)
 Vehiculul este echipat cu două camere de luat vederi – una frontală, pentru detectarea
obstacolelor şi una orientată pe direcţia de scufundare, pentru localizarea în raport cu
fundul lacului. Pentru misiuni la mare adâncime există două surse de iluminare
puternică. Suplimentar faţă de semzorii vizuali, robotul este dotat şi cu un senzor de
presiune, care permite citirea cu acurateţe a adâncimilor precum şi o busolă magnetică
pentru informaţii legate de orientarea echipamentului. Pentru siguranţă şi securitate, o
altă serie de senzori depistează eventualele neetanşeităţi. Comunicarea între vehicul şi
modulul de operare de la distanţă este realizată printr-un “cordon ombilical” lung de 100
m pentru alimentare cu energie electrică dar şi pentru transfer de date şi imagini.
 Pe baza prelucrării unei serii de imagini, ROV-ul realizează “hărţi” ale zonei de interes
pentru inspecţie. Imaginile trebuie luate de la o distanţă relativ redusă faţă de suprafaţa
de interes (cca 2…3 m), pentru a minimiza efectele împrăştierii luminii şi ale ratei ridicate
de absorbţie a luminii din apă. Imaginile obţinute sunt procesate (filtrare şi eliminare
erori, de regulă) şi aliniate în mod automat printr-un proces de “mozaicare”, astfel încât
hărţile se numesc “mozaicuri”.

Operated Vehicle)
 Un exemplu remarcabil de utilizare a ROV s-a derulat în cadrul unui program de
colaborare bilaterală între Universitatea din Girona şi IPA CIFATT Cluj-Napoca,
“Inspecţia lacurilor de acumulare ale uzinelor hidroelectrice cu ajutorul robotului
subacvatic URIS”.
 Experimentul s-a desfăşurat la barajul Tarniţa, în noiembrie 2002 şi a presupus

inspectarea zonei de debuşare a descărcătorilor de adâncime (de la paramentul aval, la
o adâncimem de cca 10 m), precum şi a paramentului amonte. ROV-ul s-a dovedit
deosebit de util pentru accesul în zone dificile şi a permis vizualizarea unor eventuale
probleme considerate critice de ingineri – starea materialelor de construcţie, în special a
betoanelor şi a construcţiilor metalice, starea echipamentelor şi instalaţiilor, gradul de
obstrucţionare a orificiilor şi conductelor sau galeriilor, etc.

Operated Vehicle)
 Figura … prezintă două aspecte din fazele de inspectare – lansarea la apă a ROV-ului şi
respectiv inspecţia propriu-zisă a paramentului amonte.
 Figura … ilustrează o parte din (c)
“mozaicul” realizat pe baza imaginilor

prelevate cu paramentul amonte al barajului.
(a)
(b)
Figura … Aspecte din cadrul programului de investigare de la barajul Tarniţa (2002)

(a) transportul şi lansarea la apă;(b) inspecţia paramentului amonte; (c) fragment de
mozaic al paramentului amonte.

Operated Vehicle)
 Programul de investigare a avut caracterul de “pilot” şi a permis evidenţierea unor
aspecte pozitive, a unor avantaje ale utilizării ROV-ului pentru astfel de investigaţii dar şi
a unor deficienţe.
 Dintre avantaje se pot menţiona

 costurile reduse,
 siguranţa şi
 eficienţa ridicată faţă de inspecţiile convenţionale cu scafandri,
 volumul important de date şi informaţii care se pot stoca cu uşurinţă pentru analize ulterioare.
 De asemenea, transportul, montajul echipamentelor şi operarea nu necesită decât un echipaj de
două persoane.
 Atractivitatea utilizării echipamentelor de tip ROV autonome sau telecomandate este

dată şi de latura ecologică a metodei, nemaifiind nevoie de goliri brutale ale acumulărilor,
cu potenţiale consecinţe nefavorabile asupra ecosistemelor acvatice şi faunistice.

Operated Vehicle)
 Dintre deficienţele sistemului se poate aminti faptul că instalaţiile de iluminat ale ROV-
ului sunt alimentate cu baterii, a căror durată se scurtează cu scăderea de temperatură a
apei. Aceasta a limitat durata experimentelor. Se preconizează ca, pe viitor, iluminatul să
fie în întregime alimentat prin “cordonul ombilical” şi să aibă comanda de
aprindere/stingere de la distanţă.
 O altă deficienţă a instalaţiei a fost slaba manevrabilitate laterală, problemă care se va

rezolva prin adăugarea a două noi propulsoare.
 O altă problemă a fost lipsa de autonomie a vehiculului, situaţie care va fi soluţionată de

noile generaţii de ROV-uri. Astfel, robotul va putea fi lansat şi programat să urmeze un
traseu predefinit de inspecţie şi colectare a informaţiilor.

Operated Vehicle)
 Trebuie amintită şi problema deficienţelor de poziţionare în apă, care se va rezolva prin
echiparea ROV-ului cu un sonar, care va permite menţinerea vehiculului într-un punct fix
în raport cu zona inspectată. Una dintre rezolvările acestei probleme este sistemul Aqua-
Metre (Franţa), un sistem de poziţionare subacvatică bazat pe o schemă de
interferometrie acustică 3D. Schema cuprinde următoarele elemente componente:
 unitatea MiniPointer R300 cu hidrofon ataşată la ROV, având coordonatele în sistem 3D

cunoscute, faţă de un punct de referinţă;
 o bază agăţată de un cablu suspendat între cele două maluri, cuplat cu o baliză cu modem radio
(banda de frecvenţă UHF 869 MHz), care permite controlul de la o unitate de control. Baza este
scufundată la o adâncime de cca 5 m.
 o unitate de control de pe uscat, care comunică cu baza printr-o interfaţă soft care poate fi rulată
de pe un calculator personal de tip PC.

Operated Vehicle)
 Unitatea de control trimite o comandă către bază, prin care solicită un semnal acustic de
interogare. Baza execută comanda, măsoară distanţa şi două unghiuri prin schema
interferometrică 3D, după care trimite rezultatul înapoi către centrul de comandă şi
control prin conexiunea radio. La centrul de control, interfaţa soft (NavPC) transformă
coordonatele locale în coordonate globale asociate cu structura inspectată. Aceste
coordonate vor putea fi utilizate, ulterior, pentru poziţionarea precisă a ROV-ului şi pentru
reprezentări grafice ale datelor măsurate.
Figura … Schema sistemului de control al poziţiei ROV

Operated Vehicle)
 Sistemul autonom de inspecţie subacvatică îşi va găsi o aplicabilitate din ce în ce mai
mare în viitorul apropiat, fiind o soluţie viabilă şi accesibilă din punct de vedere al preţului
de cost, care dă posibilitatea manevrării şi interpretării informaţiei de un personal cu
expertiză în domeniul siguranţei barajelor. Dintre aplicaţiile posibile, se pot enumera
următoarele:
 inspecţia stării construcţiilor unui baraj, greu accesibile în prezenţa apei;
 inspecţia grătarelor prizelor;
 inspecţia galeriilor şi conductelor (figura …).
Figura … Schiţa inspecţiei galeriei forţate cu ROV autonom

4. GPS
 Sistemul de Poziţionare Globală (GPS) reprezintă, în prezent, un mijloc prin care se pot
realiza observaţii cu rapiditate şi la costuri relativ reduse. Iniţial, sistemul s-a bazat pe o
salbă de 24 sateliţi artificiali care orbitează în jurul Pământului la o altitudine de cca
19200 km (figura …). Sateliţii au fost lansaţi între 1978…1994 de Departamentul Apărării
al S.U.A. şi utilizarea lor iniţială trebuia să fie militară. Ulterior sistemul s-a extins şi în
sectorul civil şi a reprezentat, încă de la început, un ajutor esenţial în controlul navigaţiei.
Totodată, au fost evidenţiate tot mai multe aplicaţii, în special dintre cele care iniţial
utilizau metode topo-geodezice convenţionale.
Figura … Sistemul de sateliţi care formează GPS

4. GPS
 În ultimii ani, măsurătorile pe baza GPS au cunoscut o serie de îmbunătăţiri substanţiale
în precizie, datorate unor realizări ca:
 eliminarea zgmotului care însoţeşte transmiterea semnalului;
 crearea unui sistem de măsurare continuă de 24 ore prin creşterea numărului de sateliţi artificiali;
 perfecţionarea aparaturii electronice cu capacitate de îmbunătăţire a raportului S/Z
(semnal/zgomot);
 creşterea sensibilităţii antenelor;
 progrese în stabilirea funcţiilor de calcul care să analizeze instantaneu semnalele GPS;
 îmbunătăţirea metodelor de prelucrare a erorilor măsurătorilor, etc.
 Metodele de supraveghere bazate pe GPS cunosc o largă răspândire în industria

măsurătorilor de teren. Începând cu sfârşitul anilor ’90, acurateţea crescută a metodelor
GPS a trezit interesul specialiştilor pentru a le utiliza la monitoringul marilor structuri.
Poziţiile de pe teren ale unui punct sunt măsurate cu receptori care primesc semnale de
poziţie de la “constelaţia” de sateliţi artificiali care alcătuiesc sistemul. Receptorii îşi
calculează, ulterior, propriile poziţii prin triangulaţia poziţiilor transmise în mod continuu
de sateliţi.

4. GPS
 Metodele GPS diferenţiale, în care poziţia în coordonate (x, y, z) a unui receptor activ este referenţiată la
poziţia cunoscută a unui receptor fix, sunt capabile, în prezent, de rezoluţii orizontale de câţiva milimetri şi
rezoluţii verticale de cca 1 centimetru. Aceste precizii sunt considerate suficient de bune pentru monitoringul
pe termen lung al deplasărilor şi deformaţiilor barajelor. De asemenea, poziţiile determinate prin GPS pot
servi ca reper stabil pentru măsurători inclinometrice.
 Unii receptori GPS sunt capabili de înregistrarea semnalelor digitale output provenind din sistemul de
aparatură de supraveghere montat pe un baraj, cum este cazul inclinometrelor şi instrumentelor
meteorologice. Aceşti receptori pot trimite, ulterior, aceste date împreună cu informaţii privind poziţia sub
formă de şir de date care poate fi stocat şi procesat într-un computer, de regulă de tip PC.
 La efectuarea unei măsurători GPS, rezultatele citirii au un grad oarecare de împrăştiere, astfel încât este
destul de dificil să se facă aprecieri cu grad ridicat de precizie privind valoarea monitorizată. Erorile se pot
datora unor diverşi factori, dintre care se pot menţiona: configuraţia instantanee a sistemului de sateliţi GPS,
condiţiile atmosferice de vizibilitate, poziţia liniei de referinţă (mărimea intervalului dintre valorile de referinţă
şi valorile măsurate), etc. Apare evidentă necesitatea aplicării unor prelucrări statistice a acestor erori.
 Recent, a fost dezvoltată o metodă de atingere a unei precizii de 1…2 mm, care este de câteva ori mai bună
decât rezoluţia convenţională atinsă de sistemele GPS. Aceasta constă, în principiu, din măsurarea GPS
continuă, timp de 24 ore zilnic, combinată cu procesarea măsurătorilor cu un “model de tendinţă”, derivat din
modelele statistice de “netezire” cu serii de timp. De asemenea, a fost dezvoltat un nou sistem GPS
specializat în măsurători geotehnice. Utilizarea Internetului pentru transmiterea datelor a permis reducerea
costurilor legate de comunicare şi a mărit vitezele cu care circulă aceste date, permiţând realizarea automată
a măsurătorilor GPS de deplasări cu precizie înaltă la preţuri relativ scăzute.

4. GPS Un exemplu interesant de aplicare a sistemului GPS la monitorizarea deplasărilor unui baraj este cel prezentat
în studiile “Real-Time Monitoring of Exterior Deformation of Embankment Dams Using GPS” (Yamaguchi, Y., et al.,
Q91-R1, Congresul XXIII ICOLD, Brasilia, Brazilia, mai 2009) şi “Exterior deformation Measurement Using GPS for
Safety Management of Embankment Dams” (www.pwri.go.jp/eng/activity/pdf/.../yamaguchi.070625.pdf)
 Barajul-pilot selectat pentru aplicarea sistemului este Haneji, structură din anrocamente
cu nucleu central argilos( H = 66.5 m, lungime coronament = 198 m), pus în funcţiune în
perioada 2001…2004.
 Deformaţiile suprafeţei exterioare a corpului barajului au fost măsurate cu metode

topogeodezice convenţionale cu o frecvenţă de o măsurătoare săptămânal iar după
punerea în funcţiune această frecvenţă a devenit lunară. În anul 2003, în timpul umplerii
lacului, a început monitorizarea deplasărilor corpului barajului cu sistem GPS.

 Figura … prezintă dispunerea punctelor de măsură pe corpul barajului. Sistemul de

reperi pentru măsurători topogeodezice convenţionale a cuprins un număr de 19 borne.
În 4 dintre acestea au fost dispuşi senzori GPS (S-8, 9, 12, 13).
(b)
(a)
(c)
Figura … Dispunerea punctelor de măsurare a deplasărilor

 Figura … arată modul de instalare a senzorilor GPS S-8 şi S-12.
Figura …Instalarea senzorilor GPS

 Un exemplu de comparare a măsurătorilor realizate prin metode convenţionale topogeodezice şi, respectiv, cu sistemul
GPS, este ilustrat în figura…., pentru senzorii S-8, S-12. Perioada de verificare a celor două sisteme de măsurare a
fost de cca 1 an, între 10.10.2003…5.10.2004.
 Reprezentarea măsurătorilor GPS ilustrează o împrăştiere de cca 5 mm pentru direcţiile orizontale (X şi Y), respectiv
cca 10…15 mm pentru direcţia verticală (Z). Această împrăştiere îşi găseşte explicaţia în efectele ionosferei şi
troposferei, care nu pot fi integral eliminate prin analize simple ale valorilor de referinţă GPS, la care se adaugă şi
zgomotul propriu emis de receptoarele GPS. În urma procesărilor cu model statistic cu serii de timp, împrăştierea
valorilor s-a redus la sub 1 mm, adică o reducere la 1/10…1/5 faţă de împrăştierea iniţială. Acest fapt a confirmat
eficienţa metodei de prelucrare a erorilor de măsură.
 Comparaţiile între măsurătorile GPS procesate şi cele convenţionale au arătat diferenţe extrem de reduse în cazul
senzorului S-8, de pe paramentul aval al barajului. În special măsurătorile de tasări au arătat, practic, aceleaşi valori
pentru cele două sisteme de măsurare, pe întreaga durată de verificare. S-a constatat că măsurătorile cu mijloace
convenţionale produc o gamă de împraştiere mai mare decât în cazul măsurătorilor GPS (după procesare) pentru
direcţiile orizontale (X, Y).
 În cazul senzorului S-12, de pe coronamentul barajului, situaţia este similară celei din cazul senzorului S-8, cu o bună
similitudine între cele valorile obţinute cu ambele sisteme de măsurare pentru direcţiilel orizontale. Diferenţa apare în
cazul măsurătorilor verticale. O explicaţie posibilă ar fi datorată amplasării senzorului GPS într-o zonă protejată, lângă
balustrada (mâna curentă) de pe coronament, într-o poziţie care nu a coincis cu reperul topogeodezic pentru care s-au
măsurat valorile de comparaţie.

Figura …Comparaţii între măsurătorile GPS (procesate) şi cele topogeodezice

convenţionale pentru senzorii S-8, S-12 (măsurătorile GPS sunt figurate prin norul de
puncte; linia continuă reprezintă măsurătorile GPS după procesarea erorilor;
punctele mari corespund măsurătorilor topogedezice convenţionale)

 La sfârşitul campaniei de verificare a măsurătorilor realizate cu cele două sisteme au fost

formulate o serie de concluzii, dintre care se pot aminti:
 în general, măsurătorile de deformaţii şi deplasări cu mijloace clasice, topogeodezice au o
frecvenţă de cca 1 dată pe săptămână, date fiind timpul şi costurile necesare. Experienţa arată
că, în general, aceste măsurători nu au constituit o problemă pentru siguranţa lucrărilor. Cu toate
acestea, sistemul GPS permite realizarea de măsurători la intervale atât de scurte (de exemplu,
o măsurătoare la fiecare oră), încât se poate considera că sistemul este, practic, în timp real, cu
un grad de precizie egal sau superior celui asociat metodelor convenţionale. Astfel, se vor putea
formula aprecieri cu acurateţe mai mare privind siguranţa barajului şi a lucrărilor aferente.
 marele atu al sistemului de măsurare GPS este că permite, practic, realizarea de măsurători ale
deplasărilor în timp real, furnizând informaţii utile în situaţii de urgenţă, cum ar fi cazul la
creşterea bruscă a nivelului acumulării în timpul viiturilor sau la producerea unor cutremure.
 sistemul GPS utilizat în studiul pilot a dovedit compactitate, uşurinţă în manevrare,

economicitate, fără a face rabat la precizie. Sistemul permite importante reduceri ale costurilor cu
personalul de exploatare, în comparaţie cu măsurătorile convenţionale.

 concluzii (cont):
 calitatea măsurătorilor GPS depinde de gradul de vizibilitate al senzorilor în raport cu sistemul de
sateliţi şi de efectele induse de obstacolele învecinate prin reflectarea semnalului care ajunge la
senzori. Se apreciază că măsurătorile cu cea mai bună calitate sunt date de senzorii instalaţi în
zona centrală a corpului barajului şi în vecinătatea coronamentului, aceştia având vizibilitatea
maximă. În momentul actual, calitatea măsurătorilor scade în cazul senzorilor cu vizibilitate
redusă, cum este cazul celor dinspre versanţi şi dinspre vale. Rămâne ca, pe viitor, să se rezolve
şi această problemă sau să se stabilească reguli stricte de dispunere a reţelei de senzori.
 o serie de elemente de automatizare asociate sistemelor de măsură GPS au funcţionat

defectuos sau au avut întreruperi în funcţionare sub efectul căderilor electrice de tensiune,
înteruperilor în reţelele telefonice, multe dintre acestea cauzate de fulgere, cutremure sau
uragane. În viitor, sistemele de măsurare GPS vor trebui să fie echipate cu protecţii împotriva
descărcărilor electrice atmosferice, cu surse independente de alimentare cu energie şi sisteme
proprii de comunicare.

 concluzii (cont):
 aşa cum s-a văzut în cazul senzorilor de pe coronament, poziţionarea acestora s-a facut într-o
zonă protejată, lângă balustrada (mâna curentă) de pe coronament, într-o poziţie care nu a
coincis cu reperul topogeodezic. O soluţie viabilă de montare a senzorilor exact pe
amplasamentele reperilor topogeodezici de coronament este propusă de specialiştii japonezi,
după cum se vede în figura …. Instalarea se face într-un cămin îngropat în corpul barajului,
protejat cu un capac de materiale plastice armate cu fibre de sticlă, “permeabile” la undele radio.
Acest sistem poate fi utilizat şi la senzorii de pe parament, pentru o mai bună protecţie.
Figura … Senzor GPS îngropat amplasat pe coronament

(1) cămin de vizitare şi amplasare senzor; (2) reper de măsurare;
(3) senzorul GPS propriu-zis

AA-curs Ucish-09 PDF

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

AA-curs Ucish-09 PDF

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

conf. univ. dr. ing.

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 1

 Fibra optică şi-a găsit aplicarea în supravegherea construcţiilor hidrotehnice încă de la

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 2

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 3

1. Fibrele optice – exemplu de aplicare

 Metoda de monitoring al infiltraţiilor se bazează pe variaţiile naturale sezoniere ale

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 4

1. Fibrele optice – exemplu de aplicare

 Dintre elementele fundamentale ale metodei se pot menţiona următoarele:

 În general, o valoare constantă a temperaturii este un semn al unui curent moderat de

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 5

1. Fibrele optice – exemplu de aplicare

Figura … Variaţii termice importante pot fi un semn de infiltraţii

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 6

1. Fibrele optice – exemplu de aplicare

Figura … Dispunerea cablurilor de fibră optică într-un baraj de umpluturi

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 7

 Metodele geofizice, aplicate frecvent în domeniul geologiei inginereşti, pot fi utilizate şi

 Aceste metode, bazate pe studierea undelor mecanice sau electromagnetice în

 Realizarea practică a acestor metode necesită cunoştinţe privind proprietăţile fizice şi

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 8

Dintre metodele geofizice se pot menţiona următoarele:

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 9

2. Metode geofizice - exemple

2.1 Termografia cu infraroşu

 În principiu, termografia se utilizează pentru a studia variaţiile de temperatură pe

 Asociată cu celelalte mijloace de investigare tradiţionale, termografia suprafeţelor

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 10

2. Metode geofizice - exemple

2.1 Termografia cu infraroşu

 Ca tehnică, o cameră foto în infraroşu măsoară şi înregistrează radiaţia infraroşu a unui

 În măsurarea radiaţiei este necesară eliminarea efectelor celorlalte surse de radiaţie,

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 11

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 12

 Obiectul investigaţiilor a fost reprezentat de fenomenul sufozional din zona paramentului

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 13

Figura … Barajul iazului de decantare Herepeia. Vedere a paramentului aval cu

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 14

 În zona de vegetaţie se constată o modificare evidentă a culorii, cauzată de o modificare

 Investigaţiile realizate pun în evidenţă necesitatea unor intervenţii constructive pentru

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 15

Modificarea culorilor în zona

Figura .... Barajul iazului de decantare Herepeia. Sus dreapta-

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 16

2. Metode geofizice - exemple

 Mijloacele de care se dispune pentru a investiga paramentul amonte se rezumă la

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 17

2. Metode geofizice - exemple

 În ultimele decenii au fost înregistrate progrese importante în tehnicile de realizare a

 Cu toate acestea, complexitatea şi costurile acestei tehnologii înalte o fac, practic,

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 18

2. Metode geofizice - exemple

 Sistemul este prezentat în figura …. Se observă că întreaga instalaţie poate fi purtată pe

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 19

2. Metode geofizice - exemple

Figura …Schema sistemului sonar

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 20

2. Metode geofizice - exemple

 Fundamentală pentru metodă este utilizarea unui senzor de corecţie a abaterilor

Figura … Schiţa unui profil individual de scanare radar

5/4/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 9 21

2. Metode geofizice - exemple