Asigurarea calităţii şi managementul calităţii în educaţie şi formare iniţială constituie undomeniu de

intervenţie care necesită cu precădere dezvoltarea şi implementarea sistemelor şi procedurilor interne

de evaluare, de management şi asigurare a calităţii activităţilor de educaţie şiformare iniţială şi continuă,
precum şi profesionalizarea activităţilor manageriale la nivelulfurnizorilor de educaţie şi formare iniţială
şi continuă. Se are în vedere, în principal, activitateainstituţiilor şi a ofertanţilor de educaţie şi de
formare din sistemul formal de educaţie.Principalele acţiuni avute în vedere sunt:

crearea şi dezvoltarea sistemelor de asigurare şi management al calităţii în educaţie şiformare;

dezvoltarea unor programe de formare profesională în domeniul managementuluieducaţional şi în

managementul calităţii;

dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii învederea ajustării
ofertei educaţionale în concordanţă cu evoluţiile de pe piaţa muncii;

crearea şi dezvoltarea unor mecanisme de asigurare şi managementul calităţii în educaţieîn contextele

nonformale şi informale de învăţare.

Dezvoltarea resurselor umane din educaţie are ca obiectiv diversificarea ofertelor deeducaţie iniţială şi
continuă şi a oportunităţilor de carieră pentru cadrele didactice şi alte categoriide resurse umane din
sistemul de educaţie şi formare iniţială.Competenţele furnizate în cadrul acestor programe de educaţie
şi formare vor asigura, în primul rând, achiziţia şi dezvoltarea competenţelor rescrise în Cadrul European
al Calificărilor profesorilor. Acţiunile avute în vedere în cadrul acestei măsuri vizează resursele umane
dineducaţie dintr-o dublă perspectivă, de participanţi la învăţarea pe tot parcursul vieţii şidiseminatori
de cunoaştere. Acest domeniu de intervenţie contribuie la dezvoltarea stocului decapital uman din
educaţie capabil să furnizeze educaţie de calitate centrată pe nevoile individualede dezvoltare personală
şi profesională ale elevilor, la reducerea fenomenului deabandon/părăsire timpurie a şcolii şi la
creşterea atractivităţii învăţării. De asemenea, având învedere că serviciile de orientare şi consiliere a
resurselor umane din educaţie sunt insuficientdezvoltate, nefiind operaţionale nici instrumente specifice
de definire a unor trasee profesionaleşi de carieră pentru această categorie de resurse umane, acţiunile
în acest domeniu vor fi corelatecu măsuri specifice de creştere a oportunităţilor de dezvoltare a carierei
pentru resurseleumanedin educaţie.Principalele acţiuni

avute în vedere sunt:

•

dezvoltarea ofertelor de formare continuă a cadrelor didactice şi a resurselor umane dineducaţie

(inclusiv “on the job training”);

dezvoltarea ofertelor de educaţie iniţială pentru cadrele didactice şi a resurselor umanedin educaţie (ex.
masterate didactice);

dezvoltarea ofertelor de educaţie continuă şi iniţială pentru noile profesii în educaţie;

dezvoltarea reţelei de furnizori de servicii şi de instrumente: asigurarea accesului laservicii de calitate;

oportunităţi de carieră şi servicii de dezvoltare a carierei pentruresursele umane din
educaţie.Dezvoltarea şi modernizarea ofertelor de educaţie iniţială şi continuă are drept
obiectivecreşterea atractivităţii ofertelor educaţionale, creşterea calităţii şi relevanţei educaţiei pentru
piaţamuncii. Principalele acţiuni avute în vedere sunt: dezvoltarea ofertelor de educaţia
timpurie;dezvoltarea ofertelor în învăţământul secundar; dezvoltarea ofertelor post licenţă (masterat
şidoctorat); adaptarea ofertelor educaţionale la cerinţele pieţei muncii şi comunităţii locale, promovarea
parteneriatului în educaţie; utilizarea noilor tehnologii şi metodelor moderne de predare în educaţie şi
dezvoltarea competenţelor digitale; dezvoltarea ofertelor de educaţie

Abrudan,D.B., Serratore, M.,

Motivaţia şi motivarea resurselor umane pentru performanţă,

Editura Solness,Timişoara, 2002, p. 202

continuă – “Şcoală - centru comunitar de educaţie continuă şi resurse de învăţare”

, dezvoltareade module şi programe de formare pentru resursele umane din domeniul cercetării.În
vederea creşterii adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor se va acordasusţinere asigurării,
dezvoltării şi menţinerii resurselor umane în scopul îndeplinirii exigentelor firmelor privind calificarea
forţei de muncă, cerinţe esenţiale pentru asigurarea competitivităţii în procesul de schimbare a
condiţiilor economice şi tehnologice cerute de dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere. Adaptarea
competenţelor profesionale ale propriilor angajaţi la nevoile dedezvoltare ale întreprinderilor va susţine
creşterea productivităţii şi calităţii muncii. Acestea,corelate cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, vor
conduce la asigurarea sănătăţii şi securităţiila locul de muncă, în special în sectoarele şi domeniile de
activitate cu riscuri crescute şi vor determina reducerea substanţială a ratei de incidenţă a accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale, dar şi promovarea procesului de îmbătrânire activă - prelungirea
vieţii active şireducerea fenomenului pensionării anticipate.Pentru îmbunătăţirea continuă a
cunoştinţelor şi competenţelor manageriale la toatenivelurile, va fi susţinută promovarea formării
antreprenoriale. Implementarea programelor deformare antreprenorială va avea drept scop asigurarea
creativităţii antreprenoriale, îmbunătăţireacapacităţii managerilor şi întreprinzătorilor de a-şi conduce
propriile afaceri şi de a se adaptaexigenţelor impuse de competitivitate şi schimbările tehnologice

Analiza şi diagnoza nevoilor educaţionale şi de formareAnaliza şi diagnoza nevoilor educaţionale şi de

formare prin care se fac unele constatărireferitoare la resursele organizaţiei şi la mediul social, economic
şi cultural, realizabilă prin:a) analiza fişei postului (a atribuţiilor de serviciu ale unui angajat), urmate de
identificarea pregătirii care îi este necesară pentru satisfacerea mai bună a sarcinilor de serviciu. Se
poatestudia şi standardul ocupaţional pe care se bazează activitatea respectivă, adică nivelurile de
performanţă şi competenţă cerute pentru practicarea profesiei respective. b) analiza scopurilor
organizaţionale, urmate de identificarea obiectivelor de dezvoltare personală, corelate cu aceste scopuri
şi apoi de definirea pregătirii necesare pentru atingereaacestor obiective individuale.c) analiza
organizaţională a nevoilor de formare, cu accent pe problemele întâmpinate de fiecareangajat în
îndeplinirea sarcinilor. Se vor avea în vedere:

mediul (funcţionarea sistemului naţional de învăţământ, legislaţia, tendinţele actuale îndomeniu,

dotarea materială a şcolii etc.);

motivarea personalului şi starea de spirit din şcoală;

cunoştinţele, aptitudinile, sarcinile angajaţilor, cursurile de formare la care aceştia au participat etc.;d)
analiza informaţiilor cantitative referitoare la unitatea şcolară (numărul şi vârsta elevilor şisalariaţilor
şcolii, rata abandonului şcolar etc.) şi la fiecare persoană în parte (elevi, cadredidactice etc.),
identificându-se astfel profilul general al şcolii şi putându-se anticipa eventualelereacţii şi rezistenţe la
acţiunea formativă.e) analiza informaţiilor de tip calitativ, care cuprinde date despre:
ambianţa din unitatea şcolară de provenienţă;

mediul social din care provin elevii;

calitatea personalului din unitatea şcolară, comunicarea din cadrul ei şi managementulacesteia.Aceste

date se utilizează în acelaşi mod şi servesc aceloraşi scopuri ca şi cele specificeanalizei de tip cantitativ.f)
cunoaşterea grupurilor de interese (cadre didactice, elevi, părinţi, inspectorate şcolare,autorităţi locale,
agenţi economici, biserica etc.), a cerinţelor lor privitoare la educaţie, a relaţiilor lor cu şcoala etc.13

g) analiza comunităţii de provenienţă a elevilor, referitoare la:

parametrii social-economici şi evoluţia lor;

nevoile comunităţii şi măsura în care instituţiile de învăţământ pot să le satisfacă;

gradul de integrare a instituţiilor educaţionale în strategia comunitară.h) diagrama Ishikava

10

, un grafic care are ca funcţie clasificarea şi detalierea elementelor careacţionează asupra unei anumite
probleme care trebuie rezolvate.i) auditul, o metodă de diagnosticare a cauzelor care au generat unele
probleme, de evaluare aimportanţei lor şi de formulare a unor recomandări. Fiind un instrument de
observare, analiză şi,îndeosebi, de evaluare, auditul are ca obiective identificarea punctelor tari şi slabe
specificeşcolii şi colectarea de informaţii necesare stabilirii priorităţilor de dezvoltare. Desfăşurarea
luiare ca etape studierea contextului, stabilirea conţinutului, a rolurilor şi a resurselor. El se poatefolosi
pentru evaluarea progresului şcolar, pentru analizarea ofertei curriculare, amanagementului şcolar, a
predării unor discipline, a parteneriatelor organizaţionale, etc. j) metoda celor cinci “de ce?”, care constă
în punerea de cinci ori a acestei întrebări, mai întâiasupra problemei identificate, apoi asupra
răspunsului dat,demersul continuând mai departe. Seutilizează pentru identificarea cauzelor profunde
ale problemelor existente.Exemplu: Părinţii nu vin la şedinţe. De ce?1. Pentru că nu-i interesează ce se
întâmplă în şcoală. De ce?2. Pentru că nu primesc informaţii care să-i intereseze. De ce?3. Pentru că nu
au fost întrebaţi ce doresc de la şcoală. De ce?4. Pentru că directorul şi cadrele didactice se interesează
numai de ceea ce se întâmplă îninteriorul şcolii. De ce?5. Pentru că în şcoală există o cultură
organizaţională centrată pe profesor. De ce?k) metoda celor cinci “cum”, similară celei precedente şi
utilă mai ales în stabilirea unor căi derezolvare a problemelor.Exemplu: Trebuie formată la elevi o
atitudine pozitivă faţă de şcoală. Cum?1. Ei trebuie implicaţi mai mult în educaţie. Cum?2.Trebuie
utilizate metode participative de instruire. Cum?3. Cadrele didactice trebuie pregătite mai bine în acest
sens. Cum?4. Prin organizarea în şcoală a unui stagiu de formare continuă pe problememetodologice.
Cum?5. Prin elaborarea acestui stagiu în parteneriat cu experţi de la Institutul de Ştiinţe aleEducaţiei.
Cum?l) metoda “Peşte” care vizează contextul în care funcţionează organizaţia, referindu-se la :

10

Maria Eliza Dulamă,

Metodologii activizante-teorie şi practică

, Editura Clusium, 2008, p. 342

14

politicile educaţionale la nivel naţional, regional sau local, politicile de dezvoltareregională sau locală;

ramurile economice prioritare în regiune şi resursele pe care le pot oferi educaţiei;

modul cum sunt abordate problemele sociale, poziţia oamenilor din zona respectivă faţăde educaţie;

nivelul tehnologic al educaţiei (dotarea cu aparatura necesară, existenţa / inexistenţaresurselor pentru

învăţământul la distanţă etc.)

contextul ecologic;m) analiza SWOT

11

care cuprinde:

punctele tari şi cele slabe, care se referă la mediul intrinsec nivelului supus analizei, astfelcă, dacă
analiza se referă la elevi, se va vorbi de competenţele, abilităţile şicomportamentul elevilor, iar, dacă
analiza se referă la şcoală în ansamblu, se va vorbi dedotarea şcolii, de reurse, de atitudinile dominante
etc.;

oportunităţile şi ameninţările, care se referă la factorii externi care favorizează sauîmpiedică o acţiune,
astfel încât, în cazul elevilor, se va vorbi de ceea ce şcoala şicomunitatea le oferă sau nu, iar, în al doilea
caz, se va vorbi de ceea ce sistemul şi celsocial îl oferă sau nu şcolii.Unele din aceste metode se
suprapun parţial, altele sunt complementare. Sursele din carese colectează informaţii pot fi:

documente scrise şi statistici oficiale;

interviuri,în cadrul cărora este necesară crearea unei atmosfere destinse, care să-lîncurajeze pe cel
interveviat să se exprime deschis;

ateliere de lucru şi alte forme structurate de dezbatere;

brainstorming-ul, utilizat pentru producerea de idei noi;

chestionare de diferite tipuri

a) de conducere – contabil şef, şef de bijou b) de execuţie – contabil, casier, responsabil centru de
informare, administrator, conducător auto, personal de îngrijire, muncitor calificat ( fochist, bucătar,
lenger, tâmplar, electrician ), personalde pază., etc.
Elevii şi studenţii

– reprezintă componenta dinamică a resurselor umane din sistemul deînvăţământ. Drepturile şi

îndatoririle elevilor sunt stipulate în Regulamentul de organizare şifuncţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, iar pentru studenţi acestea sunt cuprinse înCarta universitară şi în regulamentele
instituţiilor de învăţământ superior.2.3. Formarea personalului didacticFormarea personalului didactic
cuprinde atât formarea iniţială cât şi formarea continuă.Formarea iniţială este actualmente în curs de
regândire şi restructurare, cu efect în atingerea unuiechilibru mai bun între pregătirea de specialitate, de
didactică a specialităţii, între pregătireateoretică şi cea practică la clasă.Conversia profesională în
sistemul de învăţământ vizează extinderea pregătirii iniţiale învederea obţinerii dreptului de a preda şi
alte discipline sau a ocupa alte posturi didactice.Instituţiile de învăţământ superior acreditate pot
desfăşura programe de conversie profesională lanivel universitar sau postuniversitar cu durata de cel
puţin un an şi jumătate. Absolvenţii audreptul de a profesa în noua specializare.Cadrul legislativ şi
reglementările în vigoare privind sistemul educaţional este compusdin legile şi documentele care
guvernează şi reglementează domeniul cum ar fi:

Legea învăţământului nr.84/1995 cu modificările şi completările ulterioare (Legea151/1999 de aprobare

a Ordonanţei de Urgenţa nr.36/1997);

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic,

Legea nr. 109/1999 privind Norma didactică,

Metodologia de formare continuă a personalului didactic, aprobată prin OM.nr.3770/1998;

Toate ordinele Ministrului Educaţei şi Cercetării referitoare la învăţământul preuniversitar;Instituţiile

responsabile cu pregătirea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar:a) instituţiile
care furnizează pregătirea iniţială: universităţi, colegii pedagogice, licee pedagogice, unităţi de
învăţământ de profil (pentru maiştri-instructori); b) Casele Corpului Didactic,17

c) Palatul Naţional al Copiilor.Instituţiile de învăţământ superior asigură perfecţionarea pregătirii de

specialitate( prinfacultăţi, departamente şi catedre) şi a pregătirii metodice şi psihopedagogice
(prindepartamente sau catedre de pregătirea personalului didactic ) a profesorilor din învăţământul
preuniversitar. Colegiile pedagogice universitare şi liceele pedagogice joacă un rol similar în
perfecţionarea personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar. Casa Corpului Didacticeste
instituţie de formare continuă a personalului didactic. Oferta de programe ( avizate deMinisterul
Educaţiei şi Cercetării ) se focalizează, în general, pe:i) dezvoltare de curriculum;ii) metode şi tehnici
alternative de evaluare;iii) strategii didactice active si concepute ca instruire diferenţiată;iv)
managementul clasei de elevi;v) tehnologia informaţională şi comunicaţională în educaţie (chiar în
condiţiile lipseimomentane de echipament, corpul profesoral trebuie să fie instruit, să ştie ce se poate în
educaţiedacă ai mijioace, să aspire şi să contribuie la dobândirea unor astfel de niijioace, să creeze
paginaweb pentru şcoala lor, să comunice cu părinţii, comunitatea locală);vi) dezvoltarea gândirii critice,
a capacităţii de receptare critică a mesajului oral sau scris;creşterea copilului cu încredere în forţele
proprii, în propria capacitate de învăţare şi dezvoltare;vii) instruirea pentru consiliere.Pentru realizarea
programelor sale, Casa Corpului Didactic colaborează cu:

specialiştii din instituţiile furnizoare de pregatire iniţială (universităţi, colegii, licee);

specialiştii din sistemul preuniversitar: formatorii naţionali, locali, metodiştii, inspectorii,cercetătorii;

specialiştii din Centrele de asistenţă psihopedagogică;

experţi din programe coordonate de societatea civilă şi agreate de M.Ed.C.:Pe lângă oferta proprie de
programe, CCD organizează şi găzduieşte şi Programele de perfecţionare şi dezvoltare profesională
organizate de M.Ed.C sau derulate ca urmare a unor acorduri sau protocoale dintre M.Ed.C. şi parteneri:

Programul de pregatire a formatorilor naţionali si judeţeni, prin care se deruleaza apoi programul de
pregatire în cascadă, în colaborarc cu Consiliul naţional pentru pregatirea profesorilor din cadrul
proiectului de refomă,

Programul de pregătire a formatorilor de directori şi a directorilor de şcoli, în colaborarecu Consiliul

naţional pentru management şi finanţare, din proiectul de reformă;Perfecţionarea personalului didactic
auxiliar din întregul sistem de învăţământ se realizează încentre de perfecţionare

http://www.academia.edu/4186943/disertatie