Analiză SWOT: Starea de securitate a României

Introducere

Starea de securitate pare să fie la prima vedere un concept militar, o noțiune obigatoriu
antitetică stării de război, cu toate elementele disstructive pe care acesta le cuprinde.
Cam aceasta și ar fi definiția stării de securitate din perspectiva școlii realiste de gândire
în domeniul securității. O complecare, de asemenea din partea școlii realiste ar fi starea
în care războiul poate exista însă câștigul în acesta este asigurat.

Perspectiva idealistă însă elimină importanța absolută a statului și forței militare a

acestuia în asigurarea stării de securitate. Teoreticienii acestui curent de gândire
considerau cursa înarmării o întrecere irațională a cărui final nu poate fi altul decât
războiul total, deci – distrugere totală. Aceștia considerau statul o structură ce limitată
în asigurarea comunicării, colaborării și conectării popoarelor între ele. Potențialul
militar al statelor este de dorit să nu fie utilizat. Scopul acestei abțineri este asigurarea
șansei de a rezolva problemele legate de siguranță prin alte metode decât cele
violente, astfel toți cei implicați având șansa să câștige fără ca altcineva să piardă. În
cadrul idealismului, sau liberalismului, principalii actori sunt nu doar statele cu
potențial militar, ci și cele cu valoare economică, culturală și altele. Companiile
multinaționale sunt actorii noi pe care îi integrează idealismul.

În continuare o să analizăm starea de securitate a României. Acesta o să fie făcută însă

dintr-o perspectivă constructivistă, care va acoperi mai multe domenii ale securității
decât cel economic sau militar. Va fi folosit acest mod de gândire pentru că ne oferă o
perspectivă mai amplă asupra stării de securitate. Va fi utilizată analiza SWOT pentru
atingerea atât a punctelor pozitive ale securității naționale, cât și deficiențele acesteia.
De asemenea, prin acest tip de analiză, o să integrăm gradul de indeplinire al interesul
național atât din perspectivă internă, cât și din cea externă.

(S) Capabilități (O) Oportunități

- calitate de membru în UE - susținere/parteneriate din partea UE
 -calitatea de membru în NATO - susținere din partea NATO
- prezența resurselor: minerale, umane, - piețe de desfacere
forestiere, acvative, montane, funciere - bune practice
- poziția geopolitică - investiții din exterior
- economie crescândă
(W) Vulnerabilități (T) Amenințări
- sistem educațional neperformant - atac informațional/ cultural/
- lipsa conștiinței naționale profunde manipularea societății
- dependență militară - atac armat în cazul slăbirii NATO
- exodul: intelectual, al muncitorilor - crize regionale/ globale
- clasă politică ineficientă - terorismul/ crima organizată
- migrarea în masă

Din perspectiva analizei SWOT de mai sus putem observa elemente principale ale stării
de securitate a României. Prin prezența variabilelor date observăm caracteristica de
multidisciplinaritate a securității, tipică școlii de gândire de la Copenhaga, adică
curentul de gândire constructivist în domeniul studiilor de securitate. Analiza dată are
două axe principale conform cărora sunt amplasate variabilele, formând tabelul vizat.
Aceste axe principale sunt formate din extreme, la capătul cărora sunt amplasate
variabilele complementare. Una din axe este cea pozitiv – negativ, desemnând,
conform temei date, variabilele pozitive și benefice din perspectiva stării de securitate
a României, precum și pe cele dăunătoare la celălalt capăt al axei. Cealaltă axă prezintă
extremele mediul intern – mediul extern, prezentând punctul de pornire sau sursa
declanșării procesului, din exteriorul României sau din interiorul acesteia în cazul dat,
acesta fiind pozitiv sau negativ . În cazul analizei date, for fi indexate 5 variabile în
fiecare cadran al tabelului.

Completăm tabelul cu informația că Capabilitățile (S – Strenghts) se află în secțiunea

variabilelor pozitive din mediul intern. Acestea sunt toate caracteristicile proprii
statului român care îi asigură dezvoltarea și care îi acordă avantaje față de alte state.
Prima variabilă analizată este calitatea de membru al Uniunii Europene al României.
Această variabilă este o caracteristică ce îi oferă României o sursă imensă de fonduri și
granturi pentru redresarea economiei, implementarea proiectelor la nivel național,
motivarea concurenței în mediu privat, dezvoltarea pieței din diverse domenii,
industriei, infrastructurii. Această caracteristică, de asemenea ne acordă accest la
parteneriate, schimburi de bune practici și piețe internaționale care se află în cadrul
UE. Calitatea de membru NATO este o altă capabilitate importantă. Această
apartenență ne oferă protecția celei mai mari organizații militare la nivel global, dându-
ne o siguranță mare în fața forțelor militare din afara NATO. Prezența diferitor tipuri
de resurse, precum resurse umane (specialiști în diferse domenii, precum IT, ce
concurează la nivel global), forestiere (una din cele mai împădurite țări din Europa),
minerale (Roșia Montană – cea mai mare mină de aur din Europa), acvatice (accesul la
mare și la oceanul planetar, unul din principalele porturi ale Europei),etc. Poziția
geopolitică este, de asemenea, o capabilitate importantă a României. Lanțurile sale
muntoase au fost în trecut scuturi naturale de o eficință foarte ridicată, eficiența
acestora fiind remarcabilă chiar și astăzi în cazul unor atacuri armate. Mai mult de atât,
poziția acesteia îi oferă apropierea unor state dezvoltate economic, precum Germania,
Italia, Austria. Aceasta iarăși reprezintă prezența în apropiere a unor piețe de desfacere
foarte profitabile și importante ce asigură dezvoltarea comercială a României. Poziția
acesteia îi oferă și aflare la distanțe considerabile față de principalele teatre de operații
militare și lipsa hotarului cu țări ce se află în coflict armat. Creșterea economică este o
variabilă tot mai prezentă în ultimul deceniu datorită numeroaselor finanțări din partea
UE, revenirii parțiale din tranziția de la comunism totalitar la democrație. Această
dezvoltare oferă noi perspective României precum și noi argumente emigranților
economici de a rămâne în țară.

„În oglindă”, putem vedea Oportunitățile (O – Opportunities), variabilele pozitice ale

stării de securtate națională din perspectivă externă, vizând capabilitățile date.
Posibilitatea susținerii și parteneriatelor din partea UE sunt oportunități clare la care
putem avea acces pe viitoar datorită apartenenței României la UE. Aceste ar putea
susține dezvoltarea economică, legislativă, culturală, politică, socială, etc. a țării
noastre pe viitor, preocese ce deja au loc și sperăm că vor avea loc în continuare și în
creștere. Eventuala susținere din partea NATO este o oportunitate militară
importantă. În cazul declanșării unui conflic armat în regiune sau la graniță cu România,
o să existe siguranța susținerii militare NATO și păstrarea integrității fizice și politice,
precum și a suveranității deținute de statul român. Atragerea și acessul noilor piețe de
desfacere pot fi posibile datorită poziției geopolitice și statutului de membru UE. În
ultimii zece ani, România a accesat atât piețele țărilor ocicdentale precum și cele are
zonei orientale, ocupând nișe în domeniile alimentare și altele de importanță
considerabilă. Accesul la bune practici din exterior este șansă importantă a asigurării
stării de securitate a României din toate perspectivele și domeniile posibile. România
are contact cu state mult mai dezvoltate, ce au implementat politici eficiente,
transferul de politici fiind o metodă importantă de dezvoltare și atingere a interesului
național. Relativa dezvoltare economică face din România o mai bună piață de
investiții. Odată cu dezvoltarea pieței de desfacere, sectorului privat, și a preluării
tehnicilor și tehnologiilor contemporane, România a devenit atrăgătoare pentru marii
investitori ce au suprapopulat deja țările occidentale, România fiind un stat în care
mediul investițiilor și corporațiilor nefiind încă bine conturat și oferind o concurență
scăzută.

Vulnerabilitățile (W – weaknesses) prezintă variabilele negative ce provind din

interiorul țării, provocate de către aceasta înafara influenței directe a altor state. Prima
vulnerabilitate a stării de securitatea României este sitemul de educație ne performant
al acesteia. Parțiala incapacitate a acestuia de a forma personalități remarcante și
profesioniști de valoare incontestabilă. Înafara câtorva domenii, precum IT și
management, care funcționează relativ bine, școala românească stă foarte prost în
comparație cu statele dezvoltate în domeniul gradului de școlarizare, abandonul școlar
fiind relativ înalt, studiul fiind demotivant, elevii și studenții având o incredere tot mai
scăzută față de aceasta. Lipsa conștiinței naționale profunde este o vulnerabilitate
majoră față de statele cu un simț patriotic intens, precum Rusia, SUA sau Anglia.
Românii pierd tot mai mult simțul colectivității și valorilor naționale la care suntem tot
mai puțin conectați. Destrămarea identității naționale crează românilor o apatie tot
mai mare față de propria națiune, dezbinarea societății și comunităților fiind tot mai
adâncă și tot mai des întâlnită. Dependența militară este o vulnerabilitate care, în cazul
lipsei susținerii din partea structurilor militare internaționale, precum NATO,
securitatea națională fizică ar putea ușor să fie în mare pericol. Luând în seamă și faptul
că se află într-o zonă de tampon, printre țările fostei „cortine de fier”, pe teritoriul
României ar putea avea loc un major conflict euroatlantico – oriental, siguranța
principală a evitării acestui incident fiind dependența militară de NATO. Exodul
intelectual și cel al muncitorilor este o vulnerabilitate acută tipică României care a
devenit deja tradițională. Mulți români văd perspectivele unui viitor mai bun doar în
exteriorul țării, aceștia făcând parte atât din grupurile sociale ale intelectualității, cât și
din grupurile sociale a diverselor domenii de muncă, precum muncitori la fabrică,
constructori, vânzători. Mulți cetățeni cu studii și capacități importante iau calea
emigrării în căutarea unei țări cu un nivel de viață mai ridicat, cu un nivel de salarizare
mai înalt și cu o cultură și organizare mai confortabilă, caracteristici pe care aceștia cu
greu le găsesc în România. Clasa politică ineficientă este o altă vulnerabilitate la adresa
interesului național. Aceasta se prezintă incapabilă de gestionare a proceselor de
guvernare a țării, precum și de rezolvare a problemelor de ordin social, politic,
economic și altele. Prin activitatea sa, aceasta descrește gradul de încredere al
cetățenilor, gradul de participare politică și gradul de cultură politică a românilor față
de politică.

Amenințările (T – treaths) sunt ultimul tip, prezentânt variabilele negative ce pot avea
loc față de starea de securitate a României din exterior. Tendința acestora este
complementarea cu vulnerabilitățile subiectului, adică cu cele ale stării de securitate
în cazul dat, formând potențiale ținte, coeziunea acestor două variabile având
potențialul unei daune reale la adresa securității. Atacurile informaționale și culturale
sunt o amenințare reală ce, în combinație cu sistemul de învățământ ineficient și
spiritul patriotic scăzut, crează o țintă din identitatea culturală a României. „O societate
dezinformată este ușor de manipulat” zicea Kant, afirmația acestuia având o
veridicitate demonstrată pe parcursul istoriei. În epoca contemporană este mult mai
eficientă cucerirea culturală și informațională a unui teritoriu. Atacul armat este o
metodă barbarică și învechită a cuceririi ce nu mai este practicată de majoritatea șărilor
înalt dezvoltate. „Cucerește sufeltul oamenilor și teritoriul va veni de la sine.”
Potențiala slăbire NATO și a forței militare a aliaților este o amenințare la adresa
integrității fizice a țării noastre, România fiind un stat puternic dependent de protecția
NATO în momentul de față. Securitatea națională ar fi o țintă sigură în cazul dispariției
NATO ca forță militară supremă. Crizele regionale sau globale sunt o amenințare reală
la adresastării politice și economice din România. România este o democrație tânără a
cărei regim și economie încă nu sunt bine fundamentate. O eventuală criză politică,
militară sau economică în combinație cu vulnerabilitatea eficienței clasei politice face
ar face din România iarăși o țintă sigură, cu pagube devastatoare față de securitatea
economică, socială și politică a acesteia. Terorismul și crima organizată sunt o
amenințare tot mai frecvent întâlnită astăzi, România aflându-se în zona de risc. Clasa
politică incapabilă este din nou o vulnerabilitate ce crează din statul român o țintă
pentru instaurarea profundă a oligarhizării clasei politice, adâncirii corupției, apariției
actelor teroriste și acutizarea stării de haos și insecuritate în țară. Migrarea în masă
este ultima dintre amenințările la adresa stării de securitate din analiza dată. Scăderea
demografică, starea deplorabilă a clasei politice, lipsa conștiinței naționale profunde
sunt vulnerabilități certe pentru această amenințare, identitatea culturală devenind o
potențială țintă.

În concluzie, consider că analiza SWOT este o metodă eficientă și simplă pentru

depistarea variabilelor principale ale unui subiect, stare de securitate a României în
cazul dat. Amplasarea variabilelor cunoscute pe axele date oferă o aranjare logică,
concisă și clară a caracteristicilor subiectului, precum ș oferă o imagine de ansamblu.
Analiza dată este un bun suport pentru luarea deciziilor ulterioare la adresa securității
naționale. Sunt de părerea că gradul de securitate al României este echilibrat, având
chiar avantaje relative față de majoritatea țărilor la nivel gobal, neavând parte în
prezent de vulnerabilității majore, precum prezența unui conflict armat pe teritoriul
său, și nici nu are parte de amenințării acute, precum potențiale atacuri armate directe
sau calitatea de țintă sigură a unor supraputeri economice. Variabilele sale pozitive îi
oferă mare potențial spre o eventuală putere economică regională sau de parteneriat
de încredere și de lungă durată cu statele vecine. Calitatea sa de membru NATO și UE,
de asemenea, îi asigură posibilități majore de dezvoltare prin accesul la diverse piețe
de desfacere, fonduri și investiții.