Republica Moldova este o țară în tranziție spre democrație, o țară di spațiul post sovietic care în
1991 își declară independeța, instaurîndu-se astfel un nou regim, care prin intermediul stategiei de
tranziției dorește să implimedeze o democrație consolidată. Aceasta trebuia să fie realizată prin
intermediul elitei nou formată prin implimentarea reformelor necesare pentru a trece de la
economie planificată la cea de piață, pentruremodelarea sistemului de valori, pentru crearea unei
societăți active, deschise spreu un noi realizări, într-un cuvînt realizarea modernizării.
După cu afirma Machiavelli, poporul trebuia să urmeze exemplul conducătorilor, iar conducătorii
trebuiau să fie demni de urmat. Însă pentru că în acel moment Republica Moldova nu dispunea de
o elită bine formată, care ar fi dispus de capacități atît financiare, cît și intelectuale, pentru că erau
oameni care nu dispuneau de experiență de activiate într-un regim democratică, erau mai multe
aspirații care de fapt nu corespundeau realității.
Astfel procesul de tranziție decurge destul de greu, mai ales odată cu afirmarea separatismului
trasnistrean din 1992, și crearea RMN care servește și astăzi o suliță în coastele viitorului
Republicii Moldova, astfel procesul de dezvoltare a democrației a devenit și mai complicat.
Partidele politice nici pînă astăzi nu au identificat interesul comun care le-ar uni în lupte spre
realizarea statului de drept și a unei democrații consolidate. Astfel în urma numeroaselor eșecuri
de guvernare pe parcursul a 25 de ani, încă suntem în procesul tranziției spre democrație. Aici
apare întrebarea “Vrea oare elita politică a Republicii Moldova afirmarea democrației
consolidate?”
Raportînd această definiție la elita politică actuală a Republicii Moldova nu putem afirma că
dispunem de o elită ce ar corespunde definiției date, unii cercetători afirma chiar că aceasta nu
dispune de elită politică, ci de o clasa politică, deoarece observăm că aceasta nu dispune de
capacitatea de a lua anumite decizii prin consens, element foarte important în activitatea unui stat
democratic, deciziile se iau mai mult formal, uneori chiar în defavoarea societății, opoziția care tot
face parte din elita poliică tinde spre destabilizarea situației social politice decît spre afirmarea
continuității, nedorind să vină la compromisuri, elita politică a RM nu tinde spre integrarea sau
reflectarea prin orientările lor politice a păturilor sociale, ci inver paturile sociale se orientează
conform orintărilor partidelor, astfel are loc polarizarea radicală a societății, fenomen creat
artificial, atfel problemele de care este preocupată societatea rămîn undeva în umbră, spre exemplu
fenomenul sărăciei, problema învățămîntului, problema corupției, acestea rămîn pe plnul doi, fiind
scoase în evidență doar în campaniile electorale, pe aceeași poziție.
Astfel pe parcursul a 25 de ani, societatea treptat și-a pierdut încrederea, însă manipularea oricum
persist, pentru că o societatea dezamăgită se agață de orice speranță pentru a-și putea menține
existența, pentru a se putea conserva.
Revenind din nou la întrebarea pusă mai sus pot să-mi expun punctul de vedere care are o
încărcătură destul de mare de subiectivism, deoarece trece prin propria conștiință, astfel cred că
elita Politică a Republicii Moldova nu dorește afirmarea unei democrații consolidate, de ce?
Deoarece o democrație consolidată presupune elite ce împărtășesc un consens asupra regulilor și
codurilor conduiitei politice, asupra meritului intrisec al instituțiilor democratice și a unificării lor
structurale, presupune existența activismului civic care ar însemna nivelul înalt de cultură politică
al societății civile.
Însă în Republica Moldova elita politică nu respectă regulile politico-juridice stabilite de legile
acesteia, ne mai vorbind de conduita politică, care ține de conștiința fiecărei persoane, de
respectarea normelor etice, de propria educație a politicienilor, un exemplu mai elocvent de
nerespectare a regululor atît etice, cît și a celor politico-juridice este alegerile prezidențiale din
2016, în care sa văzut jocul murder a politicienilor din RM.
Făcînd o paralelă la elita din RM, conștientizăm total inversul, aceasta evaluiază riscurile doar de
pe poziția sa, deci riscurile care pot apărea și răsfrînge asupra societății nu sunt luate în calcul, spre
exemplu PDM a venit cu inițiativa de a introduce votul uninominal, initial această inițiativă era
expusă ca fiind doar în folosul societății, însă real ea a fost organizatăpentru a asigura prezența
PDM în Parlament la alegerile din 2018, fără a fi expuse eventualele riscuri, căci un sistem
electoral nu poate fi schimbat în fiecare zi așa cum le convinei celor de la putere. Riscul că am
putea trece la un regim autoritar e destul de mare, mai ales cînd partidele sau mai bine zis elita nu
ține cont de necesitățile de daunile ce pot fi provocate societății prin adoptarea anumitor decizii,
prin activități ostile acesteia.
Analizînd toate aceste necorespunderi în activitatea politică a elitei moldovenești, în viziunea mea,
astăzi această așa zisă elită politică moldovenească tinde mai mult spre un regim autoritar
consolidat decît spre o democrație, iar din cauza că societatea civilă a oboist să creadă în
promisiuni și visuri false spre democrație, tinde să accepte autoritarismul, căci e mai simplu să te
conservezi și să percepi realitatea decît să tinzi 25 de ani spre ceva ce nu se dorește a fi realizat.
Astfel putem afirma că elita politică a RM și-a realizat scopul de a dezechilibra, dezbina și distruge
speranța spre un viitor mai bun.
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE
POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
LUCRU INDIVIDUAL
La disciplina: Elitologie
Chișinău 2017