Anda di halaman 1dari 11

Cafea

De la Wikipedia, enciclopedia liber�


Cea?c� cu cafea neagr�
Fructe de cafea

Cafeaua este o b�utur� de culoare neagr� ce con?ine cafein� ?i care se ob?ine din
boabe de cafea pr�jite ?i m�cinate. Boabele de cafea sunt fructele arborilor de
cafea din familia Rubiaceae, genul Coffea, cu dou� variet�?i mai importante: Coffea
arabica ?i Coffea robusta (Coffea canephora). Coffea arabica furnizeaz� sorturile
cu aromele cele mai fine, pe c�nd Coffea robusta este mai amar� ?i mai pu?in
aromat�. Calitatea cafelei este influen?at� de locul de cultivare, depozitare ?i
procesul de torefiere a boabelor de cafea.[1]

Cuprins

1 Etimologie
2 Istoric
3 Compozi?ie
4 Soiuri
5 Cultivare
5.1 Efecte ecologice
6 Prelucrare
6.1 Pr�jirea
6.2 M�cinare
7 Tipuri de cafea
7.1 Cafea solubil�
7.2 Cafea decafeinizat�
8 Metode de preparare
8.1 Ibric
8.2 Filtru
8.3 Presa francez�
8.4 Espresso
9 Importan?a economic�
9.1 Produc?ia mondial� din 2005
10 Consumul de cafea
11 Efectele cafelei
11.1 Efecte pozitive
11.2 Efecte negative
12 Note
13 Bibliografie
14 Leg�turi externe

Etimologie

Originea denumirii ar proveni din regiunea Koffe din podi?ul Etiopiei unde au fost
descoperite pentru prima dat� plante de cafea ?i apoi introduse �n lumea arab�.
Cafea ['kafe, ka'fe?] este pronun?at �n limba turc� kahve, iar �n arab� arab� ????
qahwa o trunchiere a cuv�ntului qahhwat al-bun sau �vinul boabei� (b�utur�
excitant� sau stimulent).[2] Cuv�ntul coffee a ap�rut �n limba englez� prin
cuv�ntul german Koffie, �n anul 1598.

Cafeaua este produs� �n peste 50 de ?�ri de pe glob, principalul produc�tor fiind


Brazilia, urmat� de Vietnam, Columbia, Indonezia ?i Mexic
Istoric

Originalitatea cafelei s-ar afla �ntr-o regiune a Etiopiei numit� Koffe ?i apoi
introdus� �n lumea arab� prin Egipt ?i Yemen, unde �ncepe s� se cultive �n scopuri
comerciale.
�n trecut cafeaua era considerat� aliment ?i nu b�utur�. Triburile est-africane
m�cinau boabele crude de cafea ?i prin amestecarea cu gr�sime animal� ob?ineau o
past� pe care r�zboinicii o consumau pentru a avea mai mult� energie �n timpul
luptelor.

�ncep�nd cu anul 1000, renumitul t�m�duitor Avicenna, administra cafea �n chip de


medicament. Boabele de cafea erau fierte ?i transformate �ntr-o b�utur� numit�
qahwa. Etiopienii ob?ineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea �n
ap� a boabelor uscate.

�n secolul al XVI-lea, cafeaua se r�sp�nde?te �n Orientul Mijlociu (Persia ?i


Turcia).
Cafenea din Constantinopol �n 1905

Primul magazin de cafea s-a deschis la Constantinopol �n 1475, fiind numit Kiva
Han. �ncep�nd cu 1512, efectele stimulatoare ale cafelei au determinat imamii
conservatori din lumea arab� s� interzic� consumul acesteia pentru musulmani. Cu
toate acestea, prima cafenea a fost deschis� la Damasc �n 1530.

Logof�tul Ioan T�utu (?- 1511) este considerat a fi fost primul b�utor de cafea din
Moldova.[3]

Din Orientul Mijlociu cafeaua s-a r�sp�ndit �n India, Indonezia ?i America, dar ?i
�n Italia, prin schimburile comerciale dintre negustorii vene?ieni ?i cei din
Africa de Nord ?i Egipt. Din Italia a fost introdus� �n restul Europei ?i acceptat�
pe scar� larg� dup� 1600 c�nd Papa Clement al VIII-lea a numit-o �b�utur� cre?tin�,
�n ciuda provenien?ei sale. Prima cafenea din Europa a fost deschis� la Vene?ia �n
1645.

�n Marea Britanie cafeaua a fost adus� de c�tre comercian?ii care aduceau m�rfuri
din Turcia. Prima cafenea a fost deschis� la Londra �n 1652 sub numele de Grand
Cafe, iar cafeneaua Queens�s Lane deschis� �n Oxford �n 1654, este �n func?iune ?i
ast�zi. P�n� �n 1675 existau 3000 de cafenele �n �ntreaga Anglie.

Prima cafenea (�cahvenea�) se deschide �n Bucure?ti, la 1667, proprietatea unui


fost ienicer, Kara Hamie.[4]

�n 1672 se deschide prima cafenea la Paris, iar �n Viena �n 1683, dup� Al doilea
Asediu al Vienei purtat �mpotriva otomanilor.

Olandezii au fost primii care au importat cafeaua la nivel industrial ?i au


cultivat-o �n coloniile lor din Java ?i Ceylon la sf�r?itul secolului al XVII-lea ?
i sunt cei care au introdus-o �n Japonia. Francezii �ncep cultivarea cafelei �n
Martinica ?i Antile, englezii, spaniolii ?i portughezii �n Asia ?i America.

�n anul 1727 cafeaua ajunge �n Brazilia unde �ncepe s� fie cultivat� pe suprafe?e
din ce �n ce mai mari, devinind �n scurt timp una din principalele resurse
economice ale ?�rii.

Dup� anii 1700, cafeaua ajunge p�n� �n cele dou� Americi datorit� unui c�pitan
francez de infanterie care a adus cu el o mic� plant� �n lunga sa c�l�torie peste
Atlantic. La 1773 cafeaua este proclamat� b�utur� na?ional� �n Statele Unite ale
Americii, devenind b�utura preferat� la micul dejun.

�n 1822, �n Fran?a, este construit primul aparat pentru cafea espresso.

Este �nfiin?at� de Grigore Cap?a �n 1891, celebra cafenea Cap?a, care devine spa?
iul cultural ?i politic al societ�?ii bucure?tene.
Hills Bros., o companie american� cu sediul �n San Francisco, �ncepe �n anul 1900
ambalarea �n pungi vacuum a cafelei pr�jite ?i r�?nite, �n detrimentul magazinelor
de pr�jire ?i r�?nire a cafelei.

Prima cafea solubil� este ob?inut� de David Strang �n Noua Zeeland� �n anul 1890 ?i
doi ani mai t�rziu de chimistul japonez Satori Kato.

�n Italia Luigi Bezzera inventeaz� aparatul de espresso �n 1901, care este perfec?
ionat de Achilles Gaggia �n 1946, ob?in�nd astfel primul Cappuccino, denumit dup�
asem�narea culorilor alb-negru cu robele c�lug�rilor din ordinul Capucini.
Compozi?ie
Boabe de cafea crude
Boabe de cafea pr�jite
Componente Cafea verde
% Cafea pr�jit�
%
Ap� 11,3 2,7
Substan?e azotoase 12,6 13,9
Cofein� 1,9 1,3
Gr�simi 11,7 14,4
Zah�r 6,3 2,8
Dextrin� 0,4 1,3
Acid cafetanic 8,4 4,7
Celuloz� 23,9 23,9
Substan?e minerale 3,8 3,9
Substan?e solubile 29,3 28,8

Boabele de cafea pr�jite �nregistreaz� pierderi �n greutate p�n� la 16-18 %


datorit� evapor�rii apei ?i descompunerii unor substan?e pe care le con?in,
componentele sunt modificate, precum ?i o cre?tere �n volum a boabelor de cafea,
p�n� la 25%.
Soiuri

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiv� �n scopuri industriale


soiurile Arabica, Robusta, Liberica ?i Maragogype.[5]

Arabica este cea mai apreciat� ?i cultivat� cafea. Se ob?ine din arborele coffea
arabica originar din Etiopia ?i num�r� aproape 200 de specii. Multe variet�?i au
luat na?tere fie prin adaptarea la soluri diferite, fie prin hibridare cum ar fi :
Blue mountain �n Jamaica, Moka cu gust fructuos, Bourbon ap�rut �n Insulele
Mauritius, Java etc. Arabica este o cafea cu mai pu?in� cofein� (0.8 ?i 1.4) %,
apreciat� datorit� calit�?ilor sale aromatice ?i fine?ii gustului.
Articol principal: Coffea arabica.

Robusta (Coffea canephora sau Coffea robusta) are un con?inut ridicat de cafein�
(1,7 � 4%), un gust puternic ?i mai pu?in aromatizat. Robusta se eviden?iaz� prin
gustul tare, mai amar, mult mai pregnant ca la cafeaua Arabica. Robusta este
utilizat� foarte mult �n produc?ia de cafea solubil� (instant) ?i �n gama de cafea
espresso, precum ?i �n amestec cu Arabica pentru a sublinia aroma cafelei.
Articol principal: Coffea robusta.

Liberica, originar� din regiunea Monrovia, Liberia, este asem�n�toare cu Robusta,


are de asemenea o cre?tere rapid� ?i poate rezista la condi?ii climaterice
nefavorabile. Se cultiv� exclusiv �n c�mpiile subtropicale ale Africii de Vest ?i
Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare ?i temperatura cuprins� �ntre
20 ?i 25 �C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie ?i culoare de la
brun� la galben�. Calitatea acestei specii de cafea este mediocr�.[6]

Maragogype. Acest arbore de cafea a fost descoperit �n vecin�tatea ora?ului


Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin �ncruci?area
dintre arabica ?i liberica. Este cafeaua cu cele mai mari boabe din lume,
dimensiunile boabelor sunt de 2-3 ori mai mari.[7] Cultura sa este extrem de �mpr�?
tiat� (Guatemala, Brazilia, Nicaragua, Mexic, Columbia ?i Java), la o altitudine
variind �ntre 600 ?i 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de culoare
verzuie, de calitate superioar� ?i medie, iar cafeaua are un gust fin ?i parfumat.
[8]

Sf�nta Elena numit� ?i cafeaua lui Napoleon, deoarece a fost cafeaua preferat� a
acestuia �n perioada exilulul din aceast� insul�. Aceast� cafea cre?te �ntr-un sol
vulcanic, cu utilizarea exclusiv� a �ngr�?�mintelor naturale cum ar fi guano
(excrementul de liliac). Cafeaua are un gust deosebit, consistent ?i pl�cut, cu
tente florale de citrice ?i caramel.

Panama Boquete Geisha este un soi care cre?te la altitudinea de 1.700 de metri, �n
apropierea vulcanului Baru din Panama. Datorit� altitudinii, aceast� cafea are o
savoare special�, o arom� ultrafin� ?i aciditate moderat�.

Kopi Luwak sau �cafeaua milionarilor� este o cafea recoltat� din insulele Java,
Sumatra, Bali, Sulawesi, Filipine, Timorul de Est ?i din unele zone din India.
Boabele acestei cafele nu sunt culese direct de pe plant�, ci numai dup� ce au fost
ingerate ?i apoi eliminate par?ial digerate de un animal numit civet� de palmier
(Paradoxurus hermaphrodites). Acest animal are �n tubul digestiv o enzim� cu
proprietatea de a reduce gustul am�rui al cafelei.
Articol principal: Kopi Luwak.

Black Ivory este ob?inut� din boabele de cafea �nghi?ite, digerate ?i eliminate pe
cale natural� de c�tre elefan?i. Procedura de ob?inere a cafelei este asem�n�toare
cu cea pentru fabricarea cafelei Kopi Luwak. Prin acest proces cafeaua cap�t� un
gust special, devine mai rafinat�, pu?in mai amar�, cu u?oar� arom� de ciocolat�,
fructe, nuci, m�ce?e. Aceast� arom� se datoreaz� faptului c� boabele de cafea sunt
digerate odat� cu banane, trestie de zah�r ?i alte elemente din hrana elefan?ilor.
Black Ivory este considerat� cea mai bun� cafea, dar este foarte rar� ?i greu de
g�sit, pre?ul fiind chiar mai ridicat dec�t al cafelei Kopi Luwak.[9] Aceast� cafea
poate fi gustat� doar �n c�teva hoteluri de 5 stele din Tailanda, Maldive, Abu
Dhabi ?i �ntr-un singur local din S.U.A., �The Elephant Story�.[10]
Cultivare
Boabe de cafea necoapte �n Valea Araku, India

Metoda tradi?ional� de plantare a cafelei este de a plasa 20 de semin?e �n fiecare


gaur� la �nceputul sezonului ploios. [11] Prin aceast� metod� se pierde circa 50%
din poten?ialul semin?elor, aproximativ jum�tate nu reu?esc s� �nmugureasc�. O
metod� mai eficient� de cultivare a cafelei este folosit� �n Brazilia, respectiv
cre?terea de puie?i �n pepiniere, care sunt apoi planta?i �n exterior dup� ?ase
p�n� la dou�sprezece luni. Cafeaua este adesea cultivat� �ntrep�truns cu culturi
alimentare, cum ar fi porumb, fasole, sau orez, �n primii ani de cultivare, pentru
ca fermierii s� se familiarizeze cu cerin?ele sale. [12]

Dintre cele dou� specii principale cultivate, cafeaua arabica este �n general mai
apreciat� de cultivatori dec�t cafeaua robusta. Robusta tinde s� fie amar� ?i este
mai pu?in aromat�, dar este mai rezistent� dec�t arabica. Din aceste motive,
aproximativ trei sferturi de cafea cultivate la nivel mondial este arabica.[13]
Tulpinile de robusta con?in, de asemenea, aproximativ 40-50% mai multa cofein�
dec�t arabica.[14] Din acest motiv, este folosit� ca un substitut ieftin pentru
arabica �n multe amestecuri de cafea comerciale. Semin?ele de robusta de calitate
sunt utilizate �n espresso italian tradi?ional, pentru a oferi un gust des�v�r?it ?
i o spum� mai bun� (cunoscut� sub numele de crem�).
Un fermier cultiv�nd cafea �n mediul rural, Brazilia
Robusta este mai pu?in predispus� la boli dec�t arabica, ?i poate fi cultivat� la
altitudini mai joase ?i clim� mai cald�, unde arabica nu ar rezista.[15] Tulpina
robusta a fost prima colectat� �n anul 1890, de la r�ul Lomani, un afluent al
fluviului Congo, ?i a fost transmis� din Zair (acum Republica Democrat� Congo) la
Bruxelles, la Java, �n jurul anului 1900. Din Java, r�sp�ndirea �n continuare a
cafelei a dus la �nfiin?area de planta?ii robusta �n multe ?�ri. �n special
datorit� r�sp�ndirii bolii rugina frunzelor (Hemileia vastatrix), la care arabica
este vulnerabil�, s-a gr�bit gradul de utilizare al robustei, mai rezistent�.
Rugina de frunze la cafea se g�se?te �n aproape toate ?�rile care produc cafea.[16]

Peste 900 de specii de insecte au fost �nregistrate ca d�un�tori ai plantei de


cafea din �ntreaga lume. Dintre acestea, peste o treime sunt g�ndaci, iar peste un
sfert sunt insecte. Aproximativ 20 de specii de nematozi, 9 specii de acarieni, ?i
mai mul?i melci atac�, de asemenea, culturile. P�s�rile ?i roz�toarele m�ncau,
uneori, fructele s�lbatice de cafea, dar impactul lor este minor �n compara?ie cu
nevertebratele. �n general, arabica este mai sensibil� la atacul nevertebratelor.
Fiecare parte a plantei de cafea este asaltat� de diferite animale. Nematozi atac�
r�d�cinile, iar g�ndacii �?i fac vizuin� �n tulpini ?i materialele lemnoase. Frunza
este atacat� de peste 100 de specii de larve (omizi), de fluturi ?i molii.[17]

Pulverizarea �n mas� de insecticide s-a dovedit adesea dezastruoas�, �ntruc�t


pr�d�torii d�un�torilor sunt mai sensibili dec�t d�un�torii �n?i?i. �n schimb, s-a
dezvoltat gestionarea integrat� a d�un�torilor, folosind tehnici precum tratamentul
?intit pe d�un�tori, ?i gestionarea mediului de cultur� departe de condi?iile
favorizante pentru d�un�tori.
Efecte ecologice
Un copac Coffea arabica �nflorit �ntr-o planta?ie din Brazilia

Ini?ial, cultivarea cafelei a fost f�cut� �n umbra copacilor care ofereau un


habitat pentru multe animale ?i insecte.[18] Resturile de arbori forestieri erau
folosite �n acest scop, dar erau plantate �n acest scop ?i multe specii, inclusiv
copacii legumino?i din familiile Acacia, Albizie, Cassia, Erythrina, Gliricidia,
Inga ?i Leucaena, precum ?i plante neleguminoase de fixare a azotului din familia
Casuarina, ?i stejarul m�t�sos Grevillea robusta.

Aceast� metod� este cunoscut� sub denumirea de metoda tradi?ional� �n umbr� sau
"cre?eterea �n umbr�". �ncep�nd din anii 1970, mul?i fermieri au apelat la metode
proprii de produc?ie prin cultivarea la soare, �n care cafeaua este cultivat� �n
r�nduri sub plin soare, umbrit� pu?in sau deloc de p�dure. Acest lucru face ca
fructele de cafea s� se coac� mai rapid ?i arbu?ti s� produc� cu randamente mai
mari, dar necesit� defri?area arborilor ?i utilizarea sporit� a �ngr�?�mintelor ?i
a pesticidelor, care d�uneaz� mediului ?i cauzeaz� probleme de s�n�tate.[19]

Plantele de cafea neumbrite cultivate cu �ngr�?�m�nte dau cea mai mult� cafea, cu
toate c� din culturile nefertilizate umbrite, �n general, se ob?ine mai mult� cafea
dec�t din culturile nefertilizate neumbrite: r�spunsul la �ngr�?�m�nt este mult mai
mare �n plin soare. De?i �n produc?ia tradi?ional� de cafea fructele se coc mai
lent ?i au randamente mai mici, calitatea cafelei este considerat� superioar�.[20]
�n plus, metoda tradi?ional� umbrit� ofer� un habitat pentru mai multe specii de
animale s�lbatice. Sus?in�torii cultiv�rii umbrite spun c� problemele de mediu, cum
ar fi defri?area, poluarea cu pesticide, distrugerea habitatului ?i a solului ?i
degradarea apei, sunt efectele secundare ale practicilor utilizate �n cazul
cultiv�rii la soare.[21]

Asocia?ia American� a P�s�rilor, Centrul Smithsonian pentru P�s�ri Migratoare,[22]


Funda?ia Na?ional� pentru Ziua Arborilor[23] ?i Alian?a pentru Re�mp�duriri au
condus o campanie pentru cultivarea umbrit� ?i cafea organic�, care poate fi
recoltat� �n mod durabil. Sistemele de cultivare umbrit� a cafelei prezint� o mai
mare biodiversitate dec�t sistemele complete la soare.[24][25]
O alt� problem� �n ceea ce prive?te cafeaua este utilizarea apei. Este nevoie de
aproximativ 140 de litri de ap� pentru a cre?te boabele de cafea necesare pentru a
produce o cea?c� de cafea, iar cafeaua este adesea cultivat� �n ?�rile �n care
exist� un deficit de ap�, cum ar fi Etiopia.[26]

Za?ul de cafea poate fi folosit pentru compostare sau ca mulci. El este �n mod
special apreciat de viermi ?i plantele iubitoare de acid, cum ar fi afinele.[27]
Unele magazine de cafea comerciale desf�?oar� campanii pentru o mai bun� utilizare
a acestor resturi de cafea, precum proiectul "Za? pentru gr�dina ta"[28] ?i ini?
iativa comunitar� �Din p�m�nt �n p�m�nt� ale lui Starbucks.[29]

Exper?ii au avertizat c� schimb�rile climatice pot avea un impact semnificativ


asupra randamentelor de cafea �n c�teva decenii.[30] Un studiu realizat de Kew
Royal Botanic Gardens a concluzionat c� �nc�lzirea global� amenin?� diversitatea
genetic� a plantelor Arabica din Etiopia ?i ?�rile din jur.[31]
Prelucrare
Sortarea boabelor de cafea �n ap�

Prelucrarea reprezint� o serie de procese la care urmeaz� s� fie supuse boabele de


cafea, cum ar fi procesarea, pr�jirea ?i m�cinarea.[32] Exist� dou� metode de
procesare a boabelor de cafea, metoda umed� ?i metoda uscat�.

Metoda umed�: Prin metoda umed� se ob?ine cafeaua sp�lat�. Denumirea comercial�
a cafelei sp�late este �milds�.

Fructele de cafea, sunt introduse �n bazine speciale cu ap� unde are loc
�nl�turarea pulpei care �nconjoar� boabele.
Boabele de cafea sunt introduse apoi �n tancuri speciale, unde �n urma unor procese
de fermentare care dureaz� 24-48 ore, sunt �ndep�rtate �nveli?ul pergamentos ?i
pelicula argintie a boabelor de cafea, precum ?i resturile de pulp� aderente. Dup�
fermentare, boabele de cafea sunt sp�late, uscate ?i introduse �n instala?ii de
decorticare [33], unde �n final boabele cap�t� un aspect lucios.

O parte important� din cafeaua superioar� este prelucrat� prin metoda umed� ?i
provine �n special din America Central� (Guatemala, Costa Rica, Columbia, Mexic) ?i
Africa (Kenya ?i Tanganica).
Uscarea tradi?ional�

Metoda uscat�: Prin metoda uscat� se produce cafeaua natural�. Aceast� metod�
const� �n expunerea la soare a fructelor de cafea pe suprafe?e plane din beton,
unde sunt l�sate timp de dou� sau trei s�pt�m�ni ?i mi?cate manual �n mod constant.
Pentru a proteja fructele de intemperii �n timpul nop?ii de temperaturi sc�zute sau
rou�, acestea sunt str�nse �n gr�mezi ?i acoperite cu prelate.

Dup� ce pulpa s-a uscat, fructele de cafea sunt trecute �n concasoare speciale,
unde boabele sunt cur�?ate de pulp�, de membrana pergamentoas�, precum ?i de
pelicula argintie care le �nconjoar�. Boabele de cafea sunt apoi sortate pe
dimensiuni �n separatoare speciale.

Dup� aceast� prelucrare, boabele de cafea verde sunt ambalate �n saci de iut� cu
capacitatea de 45�90 kg. �n comer?ul cu cafea se consider� pentru statistic� o
greutate medie de 60 kg pe sac.
Pr�jirea
Pr�jitoare de cafea industriale

Prajirea denumit� ?i torefiere (francez�: torrefaction) este un proces termic ce


transform� boabele de cafea verde �n boabe de culoare maro �nchis, aromate.
Pr�jirea determin� modific�ri fizice ale boabelor de cafea: greutatea este redus�
cu 16%, se dubleaz� �n volum, sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de
cafea, substan?e care atribuie �n final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul ?
i savoarea specifice. Procesul de pr�jire este supravegheat de degust�tori.

Pr�jirea boabelor de cafea pe cale industrial� se realizeaz� �n instala?ii speciale


de pr�jit boabele, unde durata ?i gradul de pr�jire sunt reglate automat.
Temperatura optim� de pr�jire este atins� la 200-250 �C, c�nd boabele prezint�
culoarea de brun �nchis, asem�n�toare lemnului de mahon. C�nd se atinge punctul de
pr�jire dorit, boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid
r�cite p�n� la o temperatur� de 40-60 �C.

R�cirea se realizeaz� cu aer circulant sau cu ap�. R�cirea cu aer dureaz� mai
mult ?i este mai costisitoare, dar prezint� avantajul c� boabele de cafea nu absorb
apa. De asemenea, boabele sunt �n continu� mi?care ?i pot elibera temperatura
�ncet, p�str�ndu-?i majoritatea substan?elor aromatice.

Cafeaua pr�jit� nu poate fi stocat� timp �ndelungat, de aceea este ambalat� imediat
�n pachete sigilate, care previn pierderea aromei.

Se disting 4 metode de pr�jire:[34]


Boabe de cafea pr�jite intens

u?oar�: culoarea boabelor este maro deschis; nu sunt uleioase la suprafa?�


pentru c� procesul de pr�jire nu este destul de lung pentru ca uleiurile s� r�m�n�
pe suprafa?a boabei de cafea; pr�jirea u?oar� confer� boabelor o arom� mai bl�nd�
medie: culoarea boabelor este maro, puternic aromate ?i suprafa?a este f�r�
pete de ulei; acest gen de pr�jire este cel mai preferat �n America de Nord, de
unde ?i denumirea �pr�jire american�; pr�jirea medie produce o arom� bine
definit� ?i bogat�
medie-intens�: boabe de culoare �nchis�, cu o suprafa?� u?or uleioas�, gust u?
or am�rui ?i arom� tare ?i distinct�
intens�: boabele sunt lucioase de culoare �nchis� ?i un gust puternic am�rui;
cu c�t este mai intens� pr�jirea, cu at�t cafeaua e mai pu?in acid� ?i un con?inut
de cofein� mai sc�zut; marea majoritate a boabelor de cafea pr�jit� o formeaz�, �n
prezent, cele �nchise la culoare.

M�cinare
R�?ni?� electric� de cafea

M�cinarea este ultima opera?ie prin care cafeaua trebuie s� treac� �nainte de a fi
efectiv consumat�. M�cinarea cafelei se face cu o r�?ni?� de cafea.
Gradul de m�cinare necesar este determinat de modul de preparare a cafelei deoarece
gustul final al cafelei este influen?at de timpul �n care apa ?i cafeaua sunt �n
contact direct. Cu c�t timpul de preg�tire al cafelei este mai mic, cu at�t cafeaua
trebuie s� fie mai fin macinat�. Astfel, �n cazul �n care se preg�te?te cafeaua cu
o cafetier�, aceasta trebuie m�cinat� mai mare, deoarece timpul de contact dintre
apa ?i cafea este mai mare, �n timp ce cafeaua pregatit� la filtru, ibric sau cu un
expresor, trebuie s� fie mai fin macinat�, �ntruc�t prepararea ei dureaz� �n jur de
20 secunde.
Tipuri de cafea
Cafea solubil�
Cafea solubil�

Cafea solubil� sau cafea instant, este un derivat ob?inut din boabe de cafea
zdrobite.

Cafeaua instant a fost ob?inut� pentru prima dat� �n anul 1890 de c�tre David
Strang din Noua Zeeland�, cu ajutorul unui proces cu aer uscat. Cafeau a fost
comercializat� sub marca Strang. Cafea instant a mai fost ob?inut� ?i �n Japonia �n
anul 1910, de c�tre chimistul Satori Kato care a prezentat-o la Expozi?ia Pan-
American� din Buffolo, NY. Firma Nestl� introduce propriul proces modern de
producere al cafelei instant �n anul 1938. �ncep�nd cu anii 50� cafeaua solubil� a
devenit u?or, dar sigur, un produs mult c�utat de iubitorii de cafea.[35]

�n procesul de ob?inere a cafelei solubile are loc o infuzie a cafelei m�cinate cu


ap� fierbinte, ulterior aplic�ndu-se un proces de extrac?ie a apei prin uscare.
Aceasta se poate face prin �nghe?are sau pulverizare �n jet de aer fierbinte.

Tehnologia prin �nghe?are numit� ?i liofilizare sau sublimare (englez�: freeze


drying), const� �n �nghe?area solu?iei de cafea la - 40 �C, ce cap�t� aspect de
pudr� cristalizat�. Aceasta este apoi introdus� �n camere de vid, unde apa se
evapor� treptat, men?in�nd aroma cafelei ?i l�s�nd �n urm� granule fine de cafea
solubil�.

Prin pulverizare �n jet de aer fierbinte (englez�: spray drying), solu?ia de cafea
este trecut� printr-un jet continuu de aer fierbinte, astfel �nc�t se concentreaz�,
ob?in�ndu-se o pulbere fin� de cafea solubil�.

De?i metoda pulveriz�rii este mai accesibil�, adesea se prefer� metoda �nghe?�rii,
deoarece produsul final este de mai bun� calitate.

Printre cele mai cunoscute branduri de cafea instant sunt Nescaf�, International
Roast, Folgers, Maxwell House, Starbucks VIA ?.a. �n S.U.A. cafeaua solubil� este
consumat� �n propor?ie de numai 22%, �n timp ce �n ?�rile europene acest procent
atinge chiar 88%.
Cafea decafeinizat�

Cafeaua decafeinizat� sau decofeinizat�, numit� ?i cafea dietetic�,[36] este ob?


inut� �n urma unui proces industrial de extragere al cafeinei din boabele verzi de
cafea, �n procentaj de 97-98%, numit decofeinizare. Cafeina extras� este utilizat�
�n industria farmaceutic� ca tonic al sistemului nervos central.

Cafeaua decofeinizat� reprezint� op?iunea de a consuma cafea f�r� a beneficia de


efectul stimulant al cofeinei. Calitatea cafelei decofeinizate este aceea?i cu cea
a unei cafele clasice.

Procesul de decofeinizare a fost ob?inut pentru prima dat� �n Germania �n anul 1903
de Ludwig Roselius, un comerciant de cafea ?i brevetat c�?iva ani mai t�rziu.
Cafeaua decofeinizat� a fost comercializat� sub numele Kafee HAG, dup� firma
acestuia Kaffee HAG (Kaffee Handels-Aktien-Gesellschaft), �n majoritatea ?�rilor
din Europa. �n Fran?a era denumit� Caf� Sanka ?i Sanka �n S.U.A. �n prezent HAG ?i
Sanka sunt de?inute de Kraft Foods.

Se folosesc trei metode pentru a extrage cafeina din cafea:

Folosirea unui solvent: Boabele de cafea crude sunt trecute �n prealabil �ntr-o
baie cu aburi, apoi se introduc �ntr-un solvent. Sunt folosite mai multe substan?e,
printre care alcool, aceton�, clorur� de metilen, acetat de etil, benzen. �n
prezent se folose?te predominant acetatul de etil.
Cu ajutorul dioxidului de carbon: Aceast� metod� de decafeinizare const� �n
folosirea dioxidului de carbon �n form� lichid� pentru a extrage cafeina din
boabele de cafea. Avantajul acestei metode este acela c� p�streaz� caracteristicile
cafelei, dar are dezavantajul de a fi costisitoare.
Folosirea de �ap� elve?ien�: Metoda apei elve?iene a fost descoperit� ?i
denumit� astfel �n 1930 dup� numele companiei elve?iene Swiss Water Decaffeinated
Coffee Company. Aceast� metod� const� �n introducerea cafelei crude �n ap�
fierbinte. Dezavantajul major al acestei metode este c� sunt eliminate ?i
principalele substan?e con?inute de cafea. �n timp metoda s-a rafinat, fiind
folosit� ap� saturat� cu substan?ele ce dau gustul cafelei �n procesul de extrac?ie
a cafeinei; �n felul acesta se poate p�stra gustul original al cafelei. �n prezent
mai exist� o singur� instala?ie, �n Canada care utilizeaz� aceast� metod�.[37]

Metode de preparare
Ibric

Metoda este foarte veche ?i este folosit� �nc� �n Turcia, Grecia, Arabia. Pentru
preparare, se folosesc t�vi speciale cu nisip �ncins ?i un mic vas din cupru cu
coad� lung� numit ibric, �n care se adaug� cafea macinat� fin, peste apa fierbinte.
�n Arabia, cafeaua se fierbe �n mod tradi?ional, de trei ori. Procesul de fierbere
duce la dispari?ia aromelor mai delicate, p�str�nd doar gustul pregnant. La o cea?
c� de ap� se adaug� dou� linguri?e de cafea macinat�. Ibricul se ia de pe foc cand
�ncepe s� fiarb�, procesul se repet� de trei ori, dup� care se toarn� �n ce?ti.
Pl�cerea de a servi cafeaua, este un proces de durat� ?i devine un adev�rat ritual.
Filtru de cafea electric
Filtru

Apa fierbinte, trece prin cafea, sub form� de pic�turi. Utilizarea unui filtru de
h�rtie are rolul de a re?ine uleiul din cafea. Metoda este denumit� ?i Americano,
fiind foarte popular� �n America de Nord, datorit� multitudinii aparatelor de
filtre electrice profesionale sau casnice. Propor?ia adecvat� este de aproximativ o
lingur� (7 g.) pentru fiecare 140 ml. de ap�.
Presa francez�
Presa francez�

Presa francez� (englez� French press) este un dispozitiv de preparare a cafelei,


format dintr-un vas de sticl� cu m�ner din plastic ?i un capac cu piston. Secretul
gustului aromat ?i profund al cafelei realizate la French press vine din amestecul
apei fierte cu cafeaua m�cinat�, urmat de presarea lichidului folosind pistonul din
capac. Za?ul este colectat ?i ?inut la baza cilindrului. Cu presa francez�, se
consum� o cantitate mai mare de cafea m�cinat�, macinat� mai grosier.
Espresso
Cafea espresso

Espresso este o modalitate de preparare a cafelei prin turnarea sub presiune a apei
fierbin?i peste cafeaua m�cinat�, rezultatul fiind o cafea tare ?i am�ruie. Numele
provine de la timpul rapid (expres) de preg�tire a b�uturii. Espresso-urile sunt
preparate cu un aparat special numit espressor.

Au fost create o multitudine de b�uturi espresso pe baz� de cafea folosind o gam�


larg� de ingrediente sau urm�nd diverse proceduri de preparare:

Caffe Americano - espresso cu o cantitate mare de ap� cald� ad�ugat�, preg�tit


�n propor?ie de 1/3 cafea ?i 2/3 ap� fiart�. Prin Americano este definit� de multe
ori cafeaua preparat� �n filtrele de cafea.
Caf� au lait - (cafea cu lapte), specific fran?uzeasc�, este un espresso cu
lapte fierbinte.
Cappuccino - cremoas�, cu gust de cafea, este preg�tit� din cafea espresso ?i o
cantitate de lapte spumat (propor?ia este de 1:5). Exist�, de asemenea, versiuni cu
ghea?� sau fri?c�.
Mocca - realizat� din cafea espresso ?i ciocolat�.
Ristretto - Variant� de espresso, extrem de tare, mult mai condensat� ?i mai
dens�, pentru care se folose?te jum�tate din cantitatea de ap�.

Articol principal: Espresso.


Importan?a economic�

�n prezent cafeaua este consumat� aproape �n fiecare ?ar�, fiind o marf� deosebit
de important� at�t pentru produc�tori, c�t ?i pentru consumatori.

Pe pia?a mondial� cafeaua se situeaz� pe locul doi, dup� petrol, �n privin?a


importan?ei economice ?i al�turi de o?el ?i cereale, printre materiile prime de
export cele mai valoroase, situa?ia economic� a multor ?�ri produc�toare de cafea
depinz�nd aproape �n �ntregime de exportul acesteia. Cele mai importante pie?e de
negociat ale cafelei se afl� la New York ?i Londra. Pre?ul cafelei difer� mult, �n
func?ie de cerere ?i ofert� ?i este �n mod continuu influen?at de factori cum ar fi
modific�rile de clim�, evenimente politice, calitate, volumul produc?iei de cafea.
Produc?ia mondial� din 2005
Reparti?ia geografic� a diferitelor culturi de cafea:
(r - robusta, a - arabica, m - robusta & arabica).
Planta?ie de cafea columbian�, Departamentul Quindio, Columbia

Produc?ia mondial� anual� atinge peste 7 milioane tone anual. �n 2005, Brazilia era
produc�torul cel mai mare cu 2,179 mil. tone boabe de cafea verde, ce reprezint�
circa 28,2 % din produc?ia mondial�. O treime din produc?ia brazilian� a fost
consumat� �n America de Sud.
Primii zece produc�tori de cafea pe glob �n 2005[38] ?ar� Cafea
(tone)
Brazilia Brazilia 2.179.270
Vietnam Vietnam 990.000
Indonezia Indonezia 762.006
Columbia Columbia 682.580
Mexic Mexic 310.861
India India 275.400
Etiopia Etiopia 260.000
Guatemala Guatemala 216.600
Honduras Honduras 190.640
Uganda Uganda 186.000
Consumul de cafea

Cafeaua este una dintre cele mai consumate b�uturi la nivel mondial.[39] �n anul
2014, statisticile ar�tau c�, �n lume, se serveau aproximativ 1,4 miliarde de c�ni
de cafea pe zi.[39]

Consumatorii cei mai importan?i sunt: SUA, Germania, Fran?a, Japonia ?i Italia.

Finlandezii consum� anual 12,2 kilograme de cafea de persoan�, danezii 9,4


kilograme, norvegienii 9,3 kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4
kilograme italienii 5,6 kilograme, francezii 5 kilograme iar brazilienii 4,7
kilograme.[40]

�n Rom�nia, consumul de cafea este de circa 2 kg pe cap de locuitor �n fiecare an,


ceva mai pu?in dec�t media european� de 3 kg pe cap de locuitor.[41]
Elementele care influen?eaz� costul cafelei
44,9% Impozit, V�mi, Costuri de transport.
23,7% Costuri la v�nzare.
17,8% Comerciant colector ?i pr�jirea boabelor.
8,5% Proprietarul planta?iei.
5,1% Salariul muncitorilor.
Efectele cafelei
Efecte pozitive

Substan?ele antioxidante din cafea (vitamina B, C, E, carotenul, lipidele),


protejeaz� celulele renale de radicalii de oxigen cancerigen, �n compara?ie cu
ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi acest efect. Dup� o perioad� de zece ani
de cercet�ri �n Japonia, din 100 000 de persoane care au consumat cafea, 214 s-au
�mboln�vit ?i au murit de cancer renal, �n compara?ie cu neconsumatorii de cafea,
dintre care au murit de cancer 514 persoane. Rezultate asem�n�toare s-au ob?inut �n
Ottawa la femeile cu tendin?� de cancer la s�n. Un alt studiu f�cut de National
Health and Nutrition Examination Survey publicat �n anul 2005, arat� c� la cei care
consum� cel pu?in dou� c�ni de cafea zilnic se reduce inciden?a bolillor cronice de
ficat, care sunt frecvente la alcoolici sau persoane supraponderale. Prin efectul
cofeinei inciden?a bolii se reduce. Se presupune un efect pozitiv ?i �n boala
Parkinson sau Alzheimer.
Cafeaua este o b�utur� care nu con?ine calorii ?i contribuie la completarea
necesarului de substan?e minerale ca fier, potasiu, magneziu ?i mangan. De
asemenea, cafeaua este un furnizor important de vitamine cum ar fi niacina, o
vitamin� din grupul B, care este r�spunz�toare de aportul de energie, riboflavin�,
acid pantotenic, vitamina E, vitamina C ?i vitamina B6.
Stimuleaz� pozitiv metabolismul prin efectului termogenic, o stimulare de a
arde gr�simile din corp, datorit� cafeinei. Consumul de cafea, poate contribui la
pierderea �n greutate sau la men?inerea ei la un anumit nivel.
Cafeina are proprietatea de a activa combustia lipidelor din corp ?i de a
contribui prin aceasta la aportul energetic al organismului. Cafeina cre?te nivelul
adrenalinei, m�re?te tensiunea muscular� ?i capacitatea de contrac?ie a mu?chilor.
Studii recente arat� c� �naintea �ntrecerilor sportive, consumul de cafea are
efecte pozitive asupra performan?elor ?i �n plus, cafeina stimuleaz� respira?ia,
volumul pulmonar fiind exploatat mai eficient.
Cafeaua faciliteaz� digestia datorit� efectului stimulent al cafeinei ?i
elementelor sale, stimuleaz� secre?ia acidului gastric ?i al bilei.

Efecte negative

�n cazul consumului abuziv de cafea sau alte b�uturi care con?in cofein� pot s�
apar� urm�toarele efecte negative:

tahicardie, (frecven?� cardiac� crescut�)


nelini?te, tremor (tremur�turi), nervozitate, st�ri de panic�
insomnie
convulsii
Anemie[42]
o stare u?oar� de dependen?�, �n lipsa cafelei pot s� apar� dureri de cap
(migren�)

Anda mungkin juga menyukai

  • Arb Legendar3
    Arb Legendar3
    Dokumen1 halaman
    Arb Legendar3
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Arbore
    Arbore
    Dokumen2 halaman
    Arbore
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Lavanda
    Lavanda
    Dokumen2 halaman
    Lavanda
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Arb Legendar
    Arb Legendar
    Dokumen1 halaman
    Arb Legendar
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Arb Legendar2
    Arb Legendar2
    Dokumen1 halaman
    Arb Legendar2
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Colibri
    Colibri
    Dokumen1 halaman
    Colibri
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Ulei
    Ulei
    Dokumen2 halaman
    Ulei
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Martisor
    Martisor
    Dokumen3 halaman
    Martisor
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Prima Vara
    Prima Vara
    Dokumen1 halaman
    Prima Vara
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Unesco 7
    Unesco 7
    Dokumen3 halaman
    Unesco 7
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Unesco 5
    Unesco 5
    Dokumen2 halaman
    Unesco 5
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Unesco 4
    Unesco 4
    Dokumen3 halaman
    Unesco 4
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Unesco 3
    Unesco 3
    Dokumen3 halaman
    Unesco 3
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Mexic
    Mexic
    Dokumen5 halaman
    Mexic
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Unesco 2
    Unesco 2
    Dokumen8 halaman
    Unesco 2
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Unesco 6
    Unesco 6
    Dokumen3 halaman
    Unesco 6
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Soarele
    Soarele
    Dokumen4 halaman
    Soarele
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Unesco
    Unesco
    Dokumen4 halaman
    Unesco
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Tentativa Si Formele Ei
    Tentativa Si Formele Ei
    Dokumen15 halaman
    Tentativa Si Formele Ei
    Ganea Sorina
    Belum ada peringkat
  • Copac
    Copac
    Dokumen1 halaman
    Copac
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Arbore
    Arbore
    Dokumen1 halaman
    Arbore
    ioana boana
    Belum ada peringkat
  • Soarele
    Soarele
    Dokumen4 halaman
    Soarele
    ioana boana
    Belum ada peringkat