Alimentatia incorecta

Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru menţinerea
energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. De aceea,
recomandăm tuturor cititorilor şi celor care doresc să aibă un stil de viaţă sănătos să
renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în grăsimi, la consumul excesiv
de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe şi legume
proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai scurt,
astfel încât produsul final să nu piardă proprietăţile benefice (vitamine, săruri minerale).
În numărul de astăzi vă prezentăm, aşadar, regimul alimentar necesar pentru păstrarea
unui organism tânăr şi viguros.

Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt de acord asupra faptului că

procesul de îmbătrânire este accelerat în cazul în care alimentaţia e nesănătoasă.
Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria: „Cu cât ne hrănim mai
mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“. Introducerea alimentaţiei carnare, prin
vânătoare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost considerată drept cauza principală a
scurtării duratei de viaţă.
Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun
dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei
şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea
toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile
nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de
ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite,
balonări, constipaţii, cancer de colon).
În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe
pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite,
tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea
mult pancreasul şi duc, uneori, la diabet zaharat.

Alimentaţia normocalorică este cea ideală

Alimentaţia trebuie să fie normocalorică, adică să conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare
organismului, în funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual
depus. S-a demonstrat că persoanele care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de
grăsimi sunt mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare.
Stilul de alimentaţie în grabă, cu produse fast-food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi zaharuri,
predispune la dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care conduc la
supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.
Un adult sănătos, cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii, are nevoie,
în medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600
calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adaugă 500-800 grame fructe şi
legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă.

Supraalimentaţia oboseşte inima

Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei activităţi fizice
mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a
aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande se
deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca
factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor,
formarea de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii,
aflată într-o continuă oboseală.
Pledoaria pentru cumpătare la mâncare şi băutură a fost lansată încă din Antichitate. Pitagora
menţiona că: „în cumpătare stă forţa spiritului“. Ulterior, orientalii, în special tibetanii, au pledat
pentru o reducere a cantităţii de hrană, punând mare preţ pe felul cum se face masticaţia şi, mai
ales, pe ritualul mesei, în linişte şi respect. De altfel, popoarele care, prin tradiţie, exclud
excesele alimentare (ex. japonezii) au o rată mult scăzută a îmbolnăvirilor de cancer.

Obiceiul de a mânca mult atrage după sine boli grave

Deprinderea de a consuma mai multă hrană decât este necesar rezultă dintr-o educaţie familială
defectuoasă, considerându-se normală alimentaţia fără restricţie. Dacă unul dintre părinţi este
obez, există probabilitatea de 50% ca şi copilul să devină obez, iar dacă ambii părinţi sunt
supraponderali, această probabilitatea creşte la 80%.
Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci şi o afecţiune extrem de gravă, care duce la
complicaţii asociate cu unele boli cronice: diabet zaharat, creşterea colesterolului, tulburări de
respiraţie cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar, afecţiuni hepatice cu ficat infiltrat de grăsimi
şi litiază biliară, constipaţii, hemoroizi, cancere (mai ales de sân), dureri articulare (gonartroze,
reumatism degenerativ, spondiloză, gută), boli ginecologice şi dermatologice (eczeme, seboree),
tulburări psihice (depresii, anxietate, tendinţă de izolare), reducerea randamentului în activităţile
fizice şi intelectuale, îmbătrânire premnatură şi scurtarea vieţii, în medie, cu 10-13 ani. Aceasta
justifică binecunoscutul dicton popular: „Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viaţa este mai
scurtă“.
Prin alternanţa între perioadele de îngrăşare şi cele de slăbire, apare pericolul instalării unor
afecţiuni cardiace: hipertensiune arterială (frecventă la peste 50% dintre obezi), ateroscleroză
coronariană (instalată de 10 ori mai devreme decât la cei cu o greutate normală), hemoragii
cerebrale, cardiopatie ischemică, palpitaţii, slăbirea inimii şi insuficienţă cardiacă. La nivelul
vaselor sanguine apar accidente vasculare, varice, ulcere varicoase, tromboze şi embolii, toate
greu vindecabile.

Ce nu trebuie să mâncăm?

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos sunt: grăsimile animale
(slănină, şuncă, untură), carnea de porc, mezeluri, afumături, conserve şi peşte gras. Acestea sunt
considerate de specialişti drept veritabile otrăvuri şi gunoaie sau chiar bombe cu efect întârziat
introduse în corp, unde declanşează dispepsii, enterite, apendicită, gută, febră tifoidă, dizenterie,
tuberculoză şi cancer. Se reduc, de asemenea, din alimentaţie prăjelile, laptele gras, sarea,
biscuiţii, produsele de patiserie şi dulciurile concentrate care solicită prea mult pancreasul,
gogoşile, pizza, dulceţurile, cremele, ciocolatele, îngheţatele, condimentele iuţi (piper, muştar) şi
chiar pâinea albă. Este bine cunoscut că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17
compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul
îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate.
Pe cât posibil se limitează sau se exclude din alimentaţie zahărul alb, un produs industrial care se
obţine prin rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr într-un proces tehnologic foarte complicat ce
elimină numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile, fibre şi alte substanţe utile
organismului. S-a constatat că zahărul alb are o serie de efecte negative cum ar fi: inhibarea
sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer, a
candidozei şi a cariilor dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul industrial
constituie un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor
reacţii neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei,
impotenţă).
 Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că, în prezent, copiii sunt din ce în ce mai puţini
activi, marea majoritate a timpului fiind petrecută în faţa televizorului şi a calculatorului. Copiii
care îşi petrec mai mult de zece ore pe săptamînă în faţa televizorului sunt mai predispuşi să
devină supraponderali.

În marea majoritate a cazurilor, acumularea de ţesut adipos apare în urma unor şocuri de
natură psihică, care disturbă echilibrul mental şi generează apariţia depresiilor. Tensiunea
nervoasă acumulată în timp dereglează întreaga activitate a sistemului endocrin. Glandele
endocrine implicate cel mai frecvent în aceste dereglări sunt hipofiza, tiroida, pancreasul şi
suprarenalele.

Supraponderabilitatea este un factor de risc ce favorizează apariţia unor afecţiuni cronice

grave:

- Apnee şi probleme de respiraţie;

- Creşterea nivelului de colesterol;

- Afecţiuni cardiace coronariene;

- Accidente vasculare;

- Afecţiuni ale vezici biliare;

- Diabet;

- Hipertensiune;

- Osteoporoza;

- Afecţiuni maligne la nivelul urmatoarelor organe: uter, sîn, colon şi rect, rinichi, vezica
biliară)

De asemenea, aceaste afecţiuni generează asupra organismului o serie de afecţiuni

psihologice:

- Anxietate, depresie, atacuri de panica etc.

 - Dereglări menstruale

- Complicaţii în evoluţia sarcinii

- Hirsutism ( prezentă în excess a părului pe corp şi pe faţă)

- Incontinenţa cauzată de stress ( eliminare involuntară a urinei datorită lipsei de control

asupra muşchilor vezicii urinare)

- Riscuri mărite de apariţie a complicaţiilor în cazul intervenţiilor chirurgicale

- Rata a mortalităţii ridicata

La acestea se adaugă şi impactul negativ asupra întregului metabolism.

Depozitarea ţesutului adipos începe de la nivelul organelor interne, care vor fi "sufocate" prin
presiunea depozitelor de grasime acumulate in jurul lor. Astfel se instaleaza dezechilibrul
functional la nivelul organelor interne si al sistemelor de organe. Primele organe afectate sunt
ficatul, inima si rinichii.

Supraponderabilitatea, obezitatea şi alte boli cronice legate de acestea sunt de înlăturat.

În mod individual, cei afectaţi pot:

- să atingă armolia energetică şi greutatea sănătoasă;

- să limiteze consumul de grăsimi;

- să mărească consumul de legume şi fructe, alimente din boabe verzi şi nuci;

- să limiteze consumul de zahăr;

- şi cît mai multă activitate fizică

De ce suferă de obezitate oamenii din cea mai
săracă țară a Europei?
Nutriționistul Tatiana Cozaris dezvăluie cauzele unei situaţii paradoxale: deşi sunt tot mai săraci,
moldovenii sunt tot mai afectaţi de excesul de greutate.

Potrivit statisticii Ministerului Sănătății, mai mult de jumătate dintre cetățenii Moldovei sunt
supraponderali.
S-ar părea că este un paradox — Moldova este cea mai săracă țară din Europa astfel că cetățenii
ei ar putea fi suspectaţi cu greu de excese alimentare, însă anume sărăcia poate provoca
obezitatea, a relatat pentru Sputnikmedicul nutriționist Tatiana Cozaris.

"Oamenii consumă cu precădere hidrați de carbon — pentru carne nu le ajung bani, la ca și

pentru alte produse de calitate. De aceea procură cele mai ieftine produse, de regulă pline de
hormoni și antibiotice și, evident, produse de panificație. Iar excesul de hidrați de carbon este
foarte dăunător pentru că face să crească masa corporală", a explicat medicul.

Putem mânca orice, dar cu măsura: organismul uman are nevoie de un meniu variat, de aceea
chiar dacă veniturile nu sunt prea mari, trebuie să ne străduim să cumpărăm produse diverse, a
continuat Cozaris
"Trebuie să avem măsură în toate, omul trebuie să consume carne, uneori ne putem permite şi
ceva mai grasă. Şi hidraţii de carbon consumaţi cu moderaţie sunt necesari, însă aceștia trebuie
să provină din legume și fructe. Organismul nostru are nevoie zilnic de un aport de 80-90 de
minerale și vitamine, celulele corpului nostru se înmulțesc, noi ne refacem. Putem mânca absolut
orice, dar câte puțin, fără a pune accentul pe un anumit fel de mâncare", a spus interlocutoarea.
Statistica medicală din Moldova atestă că de cele mai multe ori suferă de obezitate femeile.
Bărbați supraponderali sunt cu 12% mai puțini, și acest lucru depinde, în primul rând, de munca
fizică în care sunt antrenați mulți concetățeni de-ai noștri.
În același timp, doar 10 la sută dintre cetățeni Moldovei practică sistematic sportul, ceea ce este
de câteva ori mai puțin decât în țările dezvoltate. Meniul a două treimi dintre moldoveni este
sărac în fructele și legumele. Mai mult decât atât, două treimi dintre locuitorii Moldovei cu
vârstele cuprinse între 16 și 55 de ani consumă băuturi alcoolice tari. Iar 12% dintre aceștia
practică acest lucru în fiecare zi, ceea ce este extrem de periculos dacă luăm în considreare şi
alimentaţia neechilibrată.
Circa 56% din populația Republicii Moldova este supraponderală iar circa 23% dintre
acestea sunt persoane obeze, potrivit studiului STEPS. Datele arată că 18% dintre
persoanele obeze sunt bărbați iar 23% sunt femei.

Potrivit Centrului de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, situația este creată din cauza
faptului că aproximativ 65% dintre locuitorii Republicii Moldova, scrie realitatea.md.
La nivel global, mai mult de 1,9 miliarde de oameni sunt supraponderali și peste 600 de milioane
sunt obezi. Datele statistice din 2014, denotă faptul că circa 13% din populația adultă (11% -
bărbați și 15% - femei) au fost obezi, 39% dintre adulții cu vârsta de peste 18 ani (38% - bărbați
și 40% - femei) au fost supraponderali, iar circa 42 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani erau
supraponderali sau obezi.
Cauza principală a obezității și a excesului de greutate este un dezechilibru energetic între
caloriile consumate și caloriile cheltuite. Un aport crescut de alimente bogate în grăsimi conduce
la dezvoltarea bolilor netransmisibile, cum ar fi, bolile cardiovasculare (boli de inimă și accident
vascular cerebral), diabetul, unele tipuri de cancer (endometrial, de sân și de colon). Obezitatea
infantilă este asociată cu moartea prematură și invaliditate la vârsta adultă. Copiii obezi se
confruntă cu diferite dificultăți de respirație, un risc crescut de fracturi, hipertensiune arterială,
diabet, inclusiv de ordin psihologic și comportamental.

Conform datelor prezentate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în ultimele două

decenii, numărul persoanelor cu această problemă s-a triplat, iar în cazul neaplicării măsurilor
urgente și eficiente, numărul estimativ în Europa va fi de 150 milioane de obezi (circa 20% din
populație), dintre care 15 milioane va constitui numărul copiilor şi al adolescenților.

Obezitatea este responsabilă pentru aproximativ 80% din cazurile de diabet zaharat de tip 2,
pentru 35% din bolile de inimă și pentru 55% din cazurile de hipertensiune arterială în rândul
adulților din Regiunea Europeană. Se estimează că excesul de greutate și bolile asociate cu
obezitatea reprezintă 7% din totalul costurilor asistenței medicale în UE.

Din anul 2010, Ziua Europeană de prevenire a Obezității (ZEO) este marcată anual în toate țările
europene, în a treia zi de sâmbătă a lunii mai. În anul 2016, ZEO se va desfălura la 21 mai sub
genericul “Acționați pentru un viitor mai sănătos”.