Ce ştiu despre
continente şi
oceane?
Aminteşte-ţi de la orele de
Geografie din clasa a IV-a ce ştii
despre continente şi despre
oceane. Care sunt cele şapte
continente şi cele patru oceane
ale Terrei? Aminteşte-ţi din lecţia
anterioară faptul că scoarţa
terestră este într-o continuă
transformare.
Relieful Terre
i
Continente şi bazine oceanice
Explore
z
Plăcile tectonice se deplasează continuu, dar cu o viteză atât de mică (circa 3 - 4cm
pe an) încât noi nu simţim. Chiar în acest moment, Placa Africană, de exemplu, se
apropie de Placa Euroasiatică, provocând erupţia unui vulcan sau declanşarea unui
mic cutremur. Asta înseamnă că, fără ca noi să percepem acest fenomen, Marea
Mediterană se îngustează de la an la an şi că, la un moment dat, peste milioane de
ani, va dispărea.
1
numite forme de relief şi se compun din suprafeţe diferite ca mod de formare, mărime şi
înfăţişare. Având în vedere aceste diferenţe, relieful terestru cuprinde:
- continente si bazine oceanice, cele mai mari şi mai complexe denivelări ale scoarţei
terestre, rezultate prin acţiunea forţelor venite din interiorul planetei; sunt numite şi
forme planetare sau macroforme de relief;
- relieful major al continentelor si al oceanelor, care include forme rezultate prin acţiunea
forţelor venite din interiorul scoarţei; formele majore de relief ale continentelor au înfăţi -
şări diferite, pe suprafaţa lor forţe externe (precum apa, vântul etc.) creând reliefuri de
dimensiuni mai mici (de exemplu, munţii sunt brăzdaţi de văile săpate de apele
curgătoare sau prezintă peşteri rezultate prin dizolvarea calcarelor sub acţiunea apei).
Continentele sunt cele mai mari întinderi de uscat ale planetei noastre, alcătuite din
scoarţă continentală, fiind înconjurate de apa oceanelor şi a mărilor. Întinderile de uscat
ocupă, în total, 29% din suprafaţa Pământului. Continentele Terrei sunt: Asia, Europa,
Africa, America de Nord, America de Sud, Australia şi Antarctica.
Bazinele oceanice reprezintă cele mai mari adâncituri ale scoarţei terestre (ca
adâncime şi suprafaţă), în care s-au acumulat cantităţi uriaşe de apă. Ele ocupă, în
total, 71% din suprafaţa Terrei, sunt alcătuite din scoarţă oceanică şi au rezultat din
6,8% 6% 29,6%
*jir
12,1%
2
Oceanul Indian 4,1% Oceanul
Arctic Lecţia 3
Litosfera
Relieful major
al bazinelor
oceanice
Explorez
Termeni noi
Ca aspect, bazinul
oceanic nu este neted,
ci prezintă forme de
relief specifice, cu
dimensiuni de mii de
kilometri, care s-au
format în decurs de
milioane si milioane de
ani.
I Identifică formele
bazinelor oceanice
notate cu cifre de la 1 la
5 în
Înţeleg si reţin
///
Bazinele oceanice
cuprind forme majore
de relief variate ca
aspect si dimensiuni.
Platforma continentală
(1) este o prelungire a
continentului sub apa
oceanului, cu aspectul
unei câmpii ce coboară
lin până la circa 200 m
adâncime. Povârnişul adâncime - distanţa măsurată în
(sau abruptul) metri de la nivelul mării
continental (2) este o (considerat la 0 metri) până la
suprafaţă abruptă, care orice punct aflat în interiorul sau
pe fundul mării sau oceanului.
face trecerea de la
platforma continentală
la fundul oceanic; Ştiai că?
povârnişul continental • Cea mai mare adâncime
poate coborî până la oceanică este atinsă în Fosa
adâncimi de 3 000 m. (Groapa) Marianelor din vestul
Oceanului Pacific, în sudul
Platforma continentală arhipelagului Mariane (de unde şi
şi povârnişul numele): 11 033 m. A fost
continental sunt explorată pentru prima dată în
anul 1951, iar mai recent (2012)
alcătuite din scoarţă
de submersibilul „Deep Sea
continentală. Câmpia Challenger", care a reuşit să
abisală sau platoul atingă punctul de adâncime
oceanic (3) este, de maximă şi să filmeze primele
fapt, fundul oceanului; imagini ale abisului.
• Insulele situate pe latura vestică
ocupă cea mai mare
a Oceanului Pacific s-au format ca
întindere din suprafaţa urmare a erupţiilor vulcanice, ele
bazinului oceanic şi reprezentând vârfurile unor conuri
coboară până la vulcanice submarine. Alte insule
adâncimi de 6 000 m. sunt de origine continentală,
Este alcătuită numai provenind din fracturarea scoarţei
continentale (de exemplu,
din scoarţă oceanică.
Groenlanda, cea mai mare insulă
Dorsalele (4) sunt lanţuri de pe glob, Madagascar etc.) sau
muntoase submarine au fost clădite de corali (se
formate de-o parte şi de numesc insule coraligene, de
alta a rifturilor prin exemplu, cele din arhipelagul
acumularea şi Maldive).
consolidarea magmei; pot
atinge înălţimi de peste 2
000 m în raport cu fundul
oceanic; când se înalţă
deasupra nivelului apei
oceanului formează
insule. Gropile abisale
sau fosele oceanice (5)
sunt porţiunile cele mai
coborâte ale reliefului
oceanic, situate la
adâncimi de peste 6 000
m, la marginile plăcilor
tectonice, acolo unde are
loc fenomenul de
subducţie
.
Aminteşte-ţi de la orele de Geografie din clasa a IV-a ce ştii despre munţi, dealuri, podişuri şi câmpii. Acestea sunt
Pe imaginea de mai jos sunt marcate cu cifre formele majore de relief ale continentelor. Identifică
aceste forme şi apoi notează-le pe caiet. Ordonează-le de la cele cu altiturlinpa npa mai marp la
I
PP P nu altiturlinpa npa mai mină
Vârful Chomolungma (Everest), relief care se deosebesc prin altitudine, pantă (înclinare), vârstă, mod de
Munţii Himalaya
formare, rocile din care sunt alcătuite etc. Formele majore de relief ale
altitudine - înălţimea unui punct de pe suprafaţa Pământului, raportată la nivelul mării (0 metri).
r
La nivelul După modul în care s-au format se deosebesc:
uscatului există o • munţi de încreţire, formaţi prin mişcările de încreţire (cutare) şi înălţare
varietate de forme de ale scoarţei; aceste mişcări s-au produs ca urmare a presiunilor generate
• munţi vulcanici,
formaţi din depuneri de (Everest) altitudinea de 8 850 m.
lavă, ca urmare a
erupţiilor vulcanice 1. Completează următoarea propoziţie cu termenii corespunzători dintre
(Kilimanjaro, Fuji, paranteze: Munţii au versanţi cu pante (abrupte, domoale) şi vârfuri
Mauna Loa, Călimani (ascuţite, plate).
etc.). 2. Cu ce culoare convenţională sunt marcaţi pe hartă munţii?
3. Identifică pe Harta fizică a lumii cele mai importante lanţuri muntoase şi
Munţii se mai
apoi notea- ză-le în caiet, grupându-le pe continente.
deosebesc după
vârstă (munţi vechi şi
munţi tineri) şi după ţ. Înţeleg şi reţin
<31
tipurile de roci din care
sunt alcătuiţi (de
exemplu, munţii formaţi În Africa sunt trei munţi ale căror vârfuri depăşesc 5 000 m şi care s-au format
prin erupţii vulcanice. Identifică aceşti munţi şi apoi notează-i pe caiet
Munţi vulcanici
(Aconcagua, Munţii Anzi)
7
.
Litosfera I Lecţia 3
Înţeleg si retín
/ii
Termeni noi
poale - partea cea mai joasă a
unui versant.
versant (coastă) - suprafaţă
înclinată, prezentă pe părţile
laterale ale unui deal sau ale
unui munte. Înclinarea (panta)
versanţilor este diferită, fiind mai
mică la dealuri şi mai mare la
munţi (majoritatea munţilor au
versanţi abrupţi). culme - partea
de sus, prelungă şi uşor înclinată
a unui munte sau a unui deal.
vârf - partea cea mai de sus,
ascuţită, a unui munte sau a unui
deal.
vale - formă de relief adâncită,
formată prin acţiunea unui râu
sau a unui gheţar.
depresiune - formă de relief cu
înălţimi mai joase, înconjurată de
forme de relief mai înalte.
pas - loc îngust şi mai coborât,
între munţi sau dealuri, prin care
se asigură trecerea dintre două
depresiuni sau două văi situate
în apropiere. trecătoare - loc
îngust şi mai coborât, între munţi
sau dealuri, de obicei în lungul
unei văi.
Înţeleg si reţin
/ii
Portofoliu
Adună din cărţi, din reviste, din
enciclopedii sau de pe internet
imagini şi informaţii despre
formele majore de relief ale
continentelor. Realizează o fişă
cu imagini şi scurte informaţii
pentru fiecare formă majoră de
relief. Ataşează aceste materiale
la portofoliu.
nivel începe măsurarea înălţimilor (altitudinilor)
reliefului continentelor şi adâncimilor reliefului
bazinelor oceanice. Ţărmul este supus acţiunii
apelor oceanice sau marine (acţiune de eroziune şi
depunere), aspectul său modificându-se
permanent. Ca urmare, linia ţărmului prezintă o
serie de neregularităţi numite articulaţii sau
crestături. Principalele articulaţii ale ţărmurilor sunt:
golfurile, peninsulele, insulele (o grupare de mai
multe insule formează un arhipelag), capurile,
strâmtorile şi istmurile.
Analiză critică
Fragmentul de hartă alăturat prezintă spaţiul cuprins 4 - porţiune îngustă de apă care le
între America de Nord şi America de Sud, cunoscut două întinderi marine sau ocean
sub numele de America Centrală.
1. Identifică pe hartă articulaţiile acestor
ţărmuri.
2. Fiecare dintre articulaţii este definită într-
una dintre casetele de mai jos. Notează în
caiet aceste definiţii şi scrie în locul
cifrelor denumirea corespunzătoare
articulaţiei ţărmului.