5.

TRATAMENTUL REACTIEI ALERGICE:

Cel mai bun tratament al alergiilor este evitarea substantelor care le declanseaza.

Medicatia antialergica de baza este reprezentata de antihistaminice, care combat efectele substantelor
chimice din familia histaminei.

Medicamentele pe baza de corticosteroizi, eliberate sub prescriptie medicala, pot fi utilizate in cazuri
severe.

In situatii de urgenta - la aparitia unui soc anafilactic - se folosescinjectiile cu adrenalina, pentru a dilata
caile bronsice.

Imunoterapia sau injectiile antialergice, reduc sau elimina sensibilitatea la alergenul care cauzeaza
reactia alergica.

Alergiile cutanate - dermatita atopica si cea de contact, se trateaza cu o varietate de corticosteroizi, de

obicei hidrocortizon.

Urticaria si angioedemul nu necesita tratament medicamentos, insa in cazurile severe se vor

administra: antihistaminice, cimetidina, terbutalina, corticosteroizi orali.

Alergiile respiratorii - febra fanului se trateaza cu antihistaminice, iar in cazuri severe

cu corticosteroizi sub forma orala sau spray nazal.Imunoterapia vindeca 70-80% dintre persoanele
tratate pentru alergii respiratorii.

Cel mai bun tratament pentru alergiile alimentare este evitarea expunerii la alimentele care dau
simptome suparatoare.

Tratamentul alergiilor medicamentoase se face cu antihistaminice si corticosteroizi.

Cat despre alergiile la intepaturile de insecte, evitarea expunerii este cel mai bun tratament, insa
imunoterapia poate vindeca aceste alergii.

Medicina alternativa recomanda in cazul alergiilor:

- presopunctura;
- aromoterapia cu ulei de levantica, ulei de migdale dulci, eucalipt, cedru si menta;
- infuziile de musetel, floare de soc, silur, urzica si coada soricelului,au efecte antiinflamatorii si
antimucus.

In ceea ce priveste alimentatia si dieta, vitamina C si bioflavonoidele(gasite in pielita alba a citricelor)

actioneaza ca antihistaminice naturale, astfel incat este bine sa iti maresti consumul de citrice sau sa
iei 500 mg de vitamina C de 3 ori pe zi.

1
6.SFATURI ESENTIALE SI PREVENIRE!

In cazul alergiilor respiratorii, instaleaza un filtru de aer cu inalta eficienta, care sa extraga polenurile si
sporii de mucegaiuri si foloseste unaparat de aer conditionat acasa si in masina in sezonul cald, pentru a
tine polenul la distanta.

Curata la intervale regulate zonele umede cu cloramina, pentru a distruge mucegaiurile.

Poti recurge la un serviciu de curatatorie special, pentru a elimina acarienii din mobila si tapiterie.

Izoleaza animalele din casa si tine-le afara cat mai mult posibil.Imbaierea regulata a animalului tau de
companie contribuie la reducerea scuamelor cutanate aliminate, a salivei si parului.

In cazul alergiilor alimentare, in locul produselor lactate, incearca alimente pe baza de tofu. Controleaza
intotdeauna etichetele alimentelor pentru aditivii recunoscuti ca alergeni, precum colorantul alimentar
galben nr. 5 si guma arabica.

7.ALERGIILE RESPIRATORII: sunt cele mai cunoscute alergii numite rinite, rinosinuzite, astm bronşic
alergic. Principalele cauze ale pacienţilor cu alergie respiratorie sunt:

● în cazul rinitei alergice: strănut, mâncărime de nas (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasă),
nas înfundat (obstrucţie nazală bilaterală, alternantă);

● în cazul astmului alergic: mâncărime în cerul gurii (prurit palatinal) şi în ureche (prurit otic), oboseală
(fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mâncare (anorexie), scăderea sau lipsa mirosului
(hiposmia sau anosmia), tuse, respiraţie şuierătoare (wheezing), senzaţie de sufocare (dispnee) sau de
constricţie a pieptului.

Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren) în funcţie de prezenţa alergenului
cauzator şi se pot prezenta în forme diferite de severitate. Cei mai frecvenţi alergeni respiratori sunt
acarienii din praful de casă, mucegaiurile, polenurile, epiteliile şi perii de animale de companie (câini,
pisici, iepuri, porcuşor de guineea, etc).

2
8.ALERGIILE ALIMENTARE: se manifestă rapid după ingerarea alimentului alergenic şi se manifestă prin
prurit orofaringian, erupţii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urmă
reprezintă edem cu localizare de gravitate putând determina sufocare şi deces prin insuficienţă
respiratorie acută), greaţă, vărsături, diaree sau uneori reacţii brutale ale întregului organism asociate
cu scădere de tensiune arterială (şoc anafilactic).

8.1Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vacă, albuşul şi gălbenuşul de ouă, alunele,
arahidele, soia, peştele, ţelina, morcovul, făina de grâu, roşiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacao, piersici,
caise, etc. Teoretic orice proteină alimentară poate fi alergenică. Alergia alimentară se întâlneşte cel mai
frecvent la copii, dar este destul de des întâlnită şi la vârsta adultă. Pe langă cele 2 categorii mai există şi
alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale, etc.

Diagnosticul alergiei şi identificarea alergenului care cauzează reacţia alergică este uneori dificilă,
necesitând identificarea acestor IgE specifice prin diverse metode. Se pot efectua teste alergologice fie
cutanat (tehnica prick), fie prin recoltare de sânge şi tehnici specifice de laborator.

8.2Testarea cutanată prick este cea mai des utilizată (folosind soluţii standardizate de alergeni pentru
testare), este cea mai ieftină şi mai rapidă (rezultatele se obţin în 15-20 minute) şi este mai bine corelată
cu adevaratele sensibilizari alergice relevante pentru simptomele pacientului. Este nonagresivă,
nedureroasă şi nepericuloasă dacă este efectuată corect, în corelaţie cu istoricul alergic al pacientului şi
cu stadiul de boală prezent. Pentru o bună interpretare a testarii, este necesar întreruperea administrarii
oricarui tratament antialergic cu minim 3 zile anterior efectuării acesteia. Se poate efectua la orice
vârstă, inclusiv la copii mici.

8.3Testarea alergologică din sânge se indică doar pentru pacienţii la care nu se pot respecta condiţiile
unei testării cutanate corecte, sunt investigaţii invazive (presupun recoltare de sânge venos), sunt mult
mai scumpe, rezultatele se obţin în funcţie de laborator în câteva zile. Există tehnici diferite de laborator
care identifică fie individual anticorpii de alergie pentru un singur alergen, fie pentru un grup de alergeni
(ex analizele numite Panel 20 alergeni). Testele sangvine nu sunt superioare ca sensibiliate şi specificitate
testelor cutanate, de multe ori necesitând o interpretare corecta a relevanţei lor în funcţie de simptomele
pacientului.

Atenţie: Măsurarea nivelului seric de IgE total, nu este foarte valoroasă pentru stabilirea unui diagnostic
de alergie, ea fiind doar orientativă, deoarece există mulţi pacienţi alergici cu IgE total normal.

Pentru pacienţii cu alergie respiratorie se impune de cele mai multe ori efectuarea de investigaţii ale
funcţiei pulmonare, cea mai utilizată fiind spirometria.

Spirometria măsoară cu ajutorul unui aparat numit spirometru, volumele şi debitele de aer pe care le
mobilizează plamanul unei persoane la un moment dat. Este o metodă non-invazivă, uşor de realizat,
ieftină, reproductibilă. Prin această investigaţie se evidenţiază mai ales obstrucţia căilor respiratorii,
severitatea şi reversibilitatea acesteia la tratament bronhodilatator. E bine de efectuat seriat, repetat, în
diverse momente, fie ale zilei, fie în funcţie de simptomele pacientului pentru a obiectiva cauzele
acestuia, fie pentru monitorizarea răspunsului la tratament. Ea este esentială pentru diagnosticul şi
stadializarea severităţii astmului bronşic.

3
.

De reţinut despre tratamentul alergiei

Orice investigaţie clinică, biologică sau funcţională a unei alergii va fi stabilită numai după un consult
alergologic în care medicul va detalia în amănunţime întreg istoricul alergic şi medical al pacientului,
astfel încât investigaţiile să fie alese corect şi să fie relevante pentru stabilirea corectă a diagnosticului şi
a tratamentului adecvat.

Tratament pentru alergii respiratorii

Prima masură de tratament în alergii, evitarea alergenilor, reprezintă o etapă esenţială în tratamentul.
Tratamentul medicamentos al rinitei alergice se adresează controlului simptomelor: strănut, mâncărime
nazală (prurit), rinoree apoasă şi nas înfundat (obstrucţie nazală).

Corticosteroizii aplicaţi intranazal (topic) sunt cea mai eficientă medicaţie deoarece ameliorează
simptomele şi reduc inflamaţia.

Terapia astmului bronşic cuprinde două braţe terapeutice: medicaţia de control (‘’controller’’) care se
administrează zilnic, pe termen lung şi urmăreşte controlul simptomelor şi medicaţia de criză (‘’reliever”)
reprezentată de bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune (Salbutamol,etc.) care acţionează rapid
şi care se folosesc când apar simptome de astm.

În cazul rinitei alergice sau al astmului ce prezintă şi sensibilizare la un alergen, imunoterapia specifică
(ITS) cu vaccinuri alergenice este singura metodă terapeutică care reuşeste să inducă desensibilizarea
faţă de alergenul sensibilizant. Administrarea ITS se poate face sub piele – asemanator vaccinurilor
(subcutanat) sau sublingual (SLIT). Durata medie a acestui tratament este intre 3-5 ani.

Ce sunt de fapt alergiile

“Omul modern este mai izolat ca niciodată şi prins în plasele societăţii moderne (serviciu, televizor,
jocuri, socializare virtuală, etc). Această izolare expune repetat organismul la alergenii din clădiri (praf,
mucegai, păr de animale, etc). Igiena exagerată, agresiunea organismului cu substanţe chimice şi
consumul de alimente tratate chimic, reprezintă o parte importantă din factorii declanşatori ai apariţiei
bolilor alergice”, avertizează specialiştii alergologi ai clinicii Gral Medical.

Ei explică şi ce înseamnă o alergie: un răspuns imunitar îndreptat într-o direcţie greşită, adică sistemul
imunitar produce în cantitate crescută nişte anticorpi (Imunoglobuline E) faţă de anumite substanţe
numite alergeni, substanţe tolerate însă de majoritatea persoanelor. Există şi alte mecanisme de
producere a reacţiilor alergice, dar cel mai frecvent întâlnit este acesta prin IgE.

Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii şi mucoaselor (urticarie, angiodem cu sau fără localizare
de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism abdominal), la nivelul ochilor
(conjuctivită alergică), la nivelul căilor respiratorii (rinită, astm bronşic alergic) sau chiar la nivelul
întregului organism (reacţii sistemice - soc anafilactic).

4
 In vreme ce alergiile pot cauza o gama vasta de simptome, anumite semne va pot arata ca este foarte
posibil ca alergenul dvs sa fie un anumit tip de aliment si nu un alt element din mediu.

6 SIMPTOME ALE ALERGIILOR:

vaselor de sange. Socul anafilactic apare imediat dupa expunerea la alergen, asa ca de obicei
cauza este usor de identificat.

Daca socul anafilactic apare, sunati de urgenta la 112 si administrati orice medicament contra
alergiei a fost prescris de medic, daca aceasta este o alergie cunoscuta.

10.CALENDARUL ALERGIILOR:

 ianuarie: acarieni, mucegaiuri;

 februarie: arin alun, acarieni, mucegaiuri;
 martie: arin, alun, ulm, plop, salcie, acarieni, mucegaiuri;
 aprilie: arin, alun, ulm, plop, stejar, frasin, liliac, platan, păpădie, rapiţă, acarieni, mucegaiuri;
 mai: plop, salcie, mesteacăn, stejar, frasin, liliac, platan, păpădie, rapiţă, hamei, soc, ovăz, secară, grâu,
iarbă, orz, acarieni, mucegaiuri;
 iunie: păpădie, rapiţă, soc, ovăz, secară, grâu, iarbă, orz, tei, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
 iulie: păpădie, rapiţă, ovăz, secară, grâu, iarbă, orz, tei, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
 august: rapiţă, iarbă, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
 septembrie: rapiţă, iarbă, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
 octombrie: acarieni, mucegaiuri;
 noiembrie: acarieni, mucegaiuri;
 decembrie: acarieni, mucegaiuri.

11.ALERGIILE DE IARNA SIMPTOMATOLOGIE:

Iarna, cand temperaturile scad, multe persoane stranuta, au ochii umezi, secretii nazale, dar si
alte simptome specifice mai multor afectiuni.

Racelile dureaza intre trei si sapte zile, dar simptomele alergiei de iarna persista mult mai mult
timp, fiind, de cele mai multe ori, intermitente. Iata care sunt diferentele dintre manifestarile
racelii si ale alergiilor de iarna:

Alergiile de iarna se caracterizeaza prin:

5
- secretii nazale apoase, clare;
- mancarimi la nivelul ochilor si al gatului;
- simptomele persista saptamani.

Raceala se manifesta prin:

- secretii nazale modificate;
- frisoane si dureri de corp;
- simptomele dispar, de obicei, intr-o saptamana.
In cazul in care aveti nasul infundat si stranutati, ar putea fi o alergie de iarna.

12.SIMPTOMELE ALERGIEI DE PRIMAVARA:

Printre manifestarile alergiilor de primavara se enumera:

- scurgerile nazale
- ochii lacrimosi
- stranutul
- tusea
- mancarimi ale ochilor si nasului
- cearcane intunecate.

Alergenii din aer pot declansa astm, o conditie in care se ingusteaza caile respiratorii, iar
respiratia devine dificila, apare tusea, respiratia suieratoare si scurtata.