ADN – ACTIVARE VINDECARE ȘI ILUMINARE

By Victor

Totul este energie.Einstein a stabilit definitiv acest lucru prin faimoasa sa

teoremă E=MC2, care demonstrează schimbul dintre energie şi materie. În
ce priveşte materia, Einstein a remarcat cândva ”ne-am înşelat cu toţii. Ce
credeam a fi materie nu era decât energie cu vibraţie suficient de joasă
pentru a fi percepută de simţuri. Materia ca atare nici nu există.” Ca
argument, acest adevăr validat acum de ştiinţele cuantice era cunoscut de
vechii hinduşi atunci când făceau referiri la termenul de maya, însemnând
iluzia adeseori confundată cu realitatea. Energia (inclusiv ”materia”) este
simplă conştienţă şi invers.

Conceptul că totul este energie sau conştienţă are o legătură directă cu

biologia umană. Vechea perspectivă materialistă care priveşte corpul uman
ca pe o maşinărie care funcţionează pe bază de energie dar are o existenţă
cumva separată de ea, cedează teren evidenţei de necontestat că suntem
şi manifestări ale energiei conştiente. Modelul holografic descrie aşa zisul
univers fizic în termenii interferenţei frecvenţelor electromagnetice care au
ca rezultat proiecţia iluziilor şovăielnice pe care le avem despre noi şi
univers.

Într-una din cărţile clasice despre vindecarea energetică, Medicina

Vibraţională, dr. Richard Gerber concluzionează că materia, inclusiv celula
umană, este de fapt ”lumină solidificată”. Cercetătorul de frunte în
domeniul vindecării, dr. Leonard Horowitz ajunge exact la aceeaşi
concluzie, afirmând fără echivoc în cartea sa DNA: Piraţii Spiralei Secrete
că oamenii sunt ”lumină cristalizată şi precipitată.” Această demonstraţie
vine în acord nu numai cu modelul holografic şi cercetările recente ruseşti
despre energia de ”torsiune” dar şi cu descoperirile din domeniile de vârf
ale fizicii cuantice care au demonstrat că lumina (la fel ca şi ADN-ul) are
capacitatea de a transporta şi memora date.

Lumina ca informaţie sau ”lumină în formaţie” este o veche noţiune tratată

de secole de diferite modele ale geometriei sacre. Alţii au sugerat că
îngerii, adesea descrişi ca mesageri divini, sunt în realitate unghiuri
(angles) sau raze de lumină care convertesc informaţia (experienţa tipică
este ”inspiraţia”) provenită de la o sursă celestă. Această concepţie
extinsă asupra luminii ca formă de conştienţă de exemplu stă la baza
viziunii toltecă asupra lumii a lui Don Miguel Ruiz, doctor în medicină,
şaman şi autor al best seller-ului Cele Patru Convenţii.

Noi cercetări în neurologie indică faptul că fenomenala capacitate a

creierului uman, chiar operând sub zece procente din capacitatea noastră,
este nu numai o rezultantă a biochimiei dar şi a impresionantei abilităţi de
a funcţiona ca o arhivă holografică de stocat date şi ca sistem de redare
(unitate de hard) ce utilizează diferite unghiuri de lumină pentru a citi
informaţia (software). Acest lucru atrage după sine analogia dintre creierul
uman şi un bio-computer holografic super sofisticat care operează pe baza
frecvenţelor electromagnetice. Nu în mod surprinzător, s-a demonstrat
funcţionarea similară a ADN-ului.

Se consideră astfel că biologia umană are o natură electromagnetică. După

cum a observat dr. Deepak Chopra, celulele umane, departe de fi simple
recipiente funcţionale, sunt în realitate câmpuri electromagnetice saturate
cu posibilităţi şi potenţiale.

Frecvenţele electromagnetice pot fi observate cu claritate în aura umană.

În prezent este general acceptat faptul că oamenii posedă o aură
detectabilă. Timp de mai multe decade, fotografia Kirlian a surprins în jurul
corpului acest halou iridiscent; mai recent, dr. Valerie Hunt, profesor la
universitatea UCLA şi autor al cărţii Mintea Infinită: Ştiinţa vibraţiilor
conştienţei umane, a măsurat efectiv aura umană cu un aparat EEG. La
începutul secolului 20, s-a emis teoria despre compunerea aurei din
diferite benzi de frecvenţă electromagnetică numite câmpuri aurice care
guvernează aspectele distincte ale biologiei, psihologiei şi spiritualităţii
umane.

De asemenea, fiecărui câmp electromagnetic îi corespunde o dimensiune

specifică cu care se află în interacţiune. Spre exemplu, al treilea câmp este
cheia către dimensiunea a treia. Ansamblul câmpurilor electromagnetice
poate fi asemănat cu o matrice geometrică, un fel de ”scară a lui Iacob”
care permite accesul către domenii de frecvenţă din ce în ce mai subtile.
Această lărgire a percepţiei până la cuprinderea întregului spectru al
câmpurilor aurice şi al chakrelor corespondente, este ceea ce înseamnă a
deveni ”multidimensionali”.

Conform spuselor lui Greg Braden în cartea Codul lui Dumnezeu,

străvechiul nume ebraic din patru litere pentru Dumnezeu reprezintă de
fapt codul ADN bazat pe compoziţia chimică a codului genetic. ”Aplicând
această descoperire limbajului vieţii”, scrie Braden, simbolurile
elementelor familiare hidrogen, azot, oxigen şi carbon pot fi înlocuite cu
literele cheie, astfel, codul vieţii este transformat în cuvintele unui mesaj
etern citit în felul următor:Dumnezeul/Etern din corp. “Dacă Dumnezeu se
află într-adevăr în corp iar din perspectivă evoluţionară conştiinţa şi
fiziologia sunt interdependente, atunci trebuie să ţinem cont de faptul că
această divină conştienţă este accesibilă de şi prin fizicalitate.

Unul din aspectele şocante ale ADN – ului este procentul mic de zece la
sută – sau de trei, după unii – activ la majoritatea oamenilor. Restul de
90% sau mai mult a fost etichetat de ştiinţă ca fiind ”deşeu”. E interesant
faptul că acest procent activ de maxim zece la sută are legătură cu acelaşi
procent în care ne utilizăm capacitatea creierelor. Şi mai incitant este
faptul că potrivit unuia dintre cele mai recente modele ştiinţifice, teoria
stringurilor, mai puţin de zece procente din materia acestui univers este
vizibilă. Celelalte aproximativ 90 de procente mai sunt numite şi ”materie
întunecată”, care ar putea foarte bine să existe în alte dimensiuni.

Este posibil ca porţiunea de ”deşeu” din ADN să conţină un potenţial

transformativ aflat în stare de activare? Ar putea el să activeze cumva
partea nefolosită a creierelor noastre? E posibil ca această activare a
creierului să realizeze deşteptarea facultăţilor noastre de percepţie divină,
îngăduindu-ne să avansăm pe scara ”multidimensională” a câmpurilor
noastre electromagnetice, având experienţa procentului invizibil de
nouăzeci la sută din univers? Potrivit înţelepciunii perceptului validat de
timp ”După cum e deasupra, aşa şi dedesubt”, trezirea acestor facultăţi în
tot mai mulţi oameni, în special în copiii de azi cu înzestrări deosebite, ar
putea avea vreo legătură cu intensificarea superluminii emanate din
Centrul Galactic?

Mulţi cred că răspunsul la toate aceste întrebări este un da categoric.

Potrivit autorului William Henry, fizicienii ”au convenit că un ocean vast de
chintesenţe… invizibil telescoapelor noastre… înconjoară galaxiile vizibile.
Dacă au dreptate, această ”materie întunecată” care se compune din ceea
ce noi credem că se află „acolo departe în spaţiu” este prezentă şi ”aici
printre noi”… asta atrage după sine presupunerea că o parte de 9 /10 din
noi este tot o necunoscută
Braden, care şi-a început cariera ca geolog, a fost unul dintre primii
observatori ai comunităţii ştiinţifice care a teoretizat, pe baza schimbărilor
terestre observabile, că planeta noastră trece prin experienţa creşterii
frecvenţei vibraţionale care va activa în final potenţialul adormit al ADN-
ului. După cum a detaliat în cartea sa Trezirea la punctul zero, această
activare evolutivă sau Iniţiere Colectivă se referă probabil la creşterea
frecvenţei de vibraţie armonică a Pământului, cunoscută sub numele de
frecvenţa lui Schumann. Deşi este un subiect controversat în lumea
ştiinţifică şi urmează să fie dezvoltat, un număr de cercetători mai cred că
un anume aspect înalt vibraţional al Pământului se află în continuă
evoluţie. Probabil că noi date vor ajuta la înţelegerea colectivă a acestor
aspecte.

Braden argumentează faptul că ipotetica creştere a frecvenţei, care s-ar

putea să aibă legătură cu densitatea sau strălucirea ”informaţiei
luminoase” derivată din intensa activitate celestă, va avea ca rezultat
formarea de noi combinaţii de amino-acizi şi în esenţă de noi combinaţii
ADN. Din perspectiva geneticii, pare hazardată afirmaţia că specia umană
evoluează într-o formă nouă. Nu e nici pe departe la fel de ciudat cum ar
putea părea la prima vedere, dacă ţinem cont de capacitatea de învăţare şi
de adaptabilitatea spectaculoasă a ADN-ului. În unele cazuri recente,
expresia ”biologie cuantică” a apărut ca reacţie la evidenţierea, chipurile
tăinuită, a dovezilor despre activarea celui de-al treilea strat de ADN uman,
sub formă de triplu helix. Cred că apariţia celui de-al treilea strat de ADN
este o realitate. Totuşi, chiar dacă ar fi o simplă metaforă pentru evoluţia
inteligenţei latente din ADN, noţiunea de triplu helix are o anumită valoare
conceptuală.

Referitor la posibilitatea apariţiei unui nou genotip uman, Judith Bluestone

Polich scrie înÎntoarcerea Copiilor Luminii despre ”codurile pentru trezirea
moştenirii noastre ancestrale – adică a luminii interioare – zac undeva
ascunse în structura ADN-ului”. Noua conştienţă colectivă evoluează odată
cu revenirea individuală a memoriei despre fiinţele care suntem. De îndată
ce această revizuire va atinge masa critică, se va declanşa un salt cuantic
evolutiv al noii specii umane – ”îndelung aşteptata şi înzestrata specie
umană spirituală, cunoscută de civilizaţiile ancestrale sub numele de copii
ai luminii.”

Referitor la subiectul apariţiei unui nou genotip uman, Bluestone Polich

scrie în Reîntoarcerea Copiilor Luminii „codurile trezirii la moştenirea
noastră ancestrală – cu alte cuvinte lumina interioară – ar putea fi ascunse
în interiorul structurii ADN-ului”. Noua conştienţă se naşte pe măsură ce
indivizii îşi recapătă amintirea despre fiinţa pe care o reprezintă. Odată cu
atingerea nivelului critic a masei revizioniştilor se va declanşa un salt
evoluţionar cuantic al speciei umane ducând la apariţia mult aşteptatului şi
înzestratului model de Uman spiritual, amintit de culturile antice drept
copilul luminii.
Toate fiinţele vii emit lumină. Anticipând ultimele cercetări ruseşti din
domeniul „geneticii undelor”, în 1920 un alt om de ştiinţă rus, Alexander
Gurvich, a lansat în premieră conceptul de emisie a frecvenţelor de lumină
prin intermediul „razelor mitogene” din celulele umane. Cam în aceeaşi
perioadă în Germania, Marco Bischof a publicat un material convingător
intitulatBiofotonii: Lumina din celulele noastre. Prin 1974, teoria
biofotonilor emisă de savantul german Frity Albert Popp a confirmat la
bază ipoteza despre mitogenie, demonstrând că ADN-ul generează
bioluminiscenţă. Teoria lui Popp în schimb a fost confirmată de Herbert
Froelich şi lauratul cu premiul Nobel Ilya Prigogine.

În cercurile de biologie se acordă tot mai multă atenţie sistemului numit

„comunicaţie cu lumină biofotonică”, esenţial în multe din procesele de
autoreglare specifice organismelor vii. Holograma celulară corespondentă
a sistemului nervos, această reţea de comunicaţie sofisticată care
utilizează lumina la transferul de date, operează mult mai rapid decât
sistemul nervos fizic şi poate fi considerată un bio-computer cuantic în
timp real (adică execută mai multe task-uri paralele în acelaşi timp), ceea
ce permite stabilirea unei interfeţe electromagnetice directe cu mediul
ambiant al individului.

Teoria rezonanţei Morfice emisă de biologul Rupert Sheldrake referitor la

bioluminiscenţa celulară sugerează că acest fenomen este atât
personalizat cât şi transpersonal. Cu alte cuvinte, se pare că nu doar
individul uman este „implementat” cu receptori şi emiţători ADN ci
întreaga noastră specie este din punct de vedere morfogenetic organizată
sub formă de reţea, exact la fel cum celulele individuale formează o
entitate biologică mai extinsă: umanitatea. Această aserţiune a fost
dezvoltată de o echipă de cercetători ruşi din domeniului geneticii, condusă
de dr. Peter Gariaev, a cărei descoperiri fac analogia nu doar dintre ADN şi
un bio-computer holografic ci se referă direct la un „internet biologic” care
leagă toate fiinţele umane. Multe din tradiţiile străvechii înţelepciuni se
bazează pe concepte similare de percepţie a universului (incluzând aici şi
locuitorii săi umani) ca pe o fiinţă globală inteligentă asemănătoare unui
organism biologic.

“Învăţăturile orientale ne spun că lumina vie este codificată în interiorul

formei noastre,” afirmă Polich. „Conceptul străvechi despre macrocosmos
văzut ca un microcosmos… ne spune că lumina divină înaltă este reflectată
în corpul uman. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că umanul spiritual are
codificată în sine o amprentă genetică divină.” Acest model divin, pe care
Polich îl numea Adam Kadmon potrivit tradiţiei cabalei, se mai numeşte şi
corp de lumină. Corpul de lumină nu este un concept ezoteric ci o realitate
biologică, o realitate care a dat naştere noii biochimii spirituale şi geneticii
care să admită încorporarea deplinei lumini ale unei conştienţe unitare la
nivelul fiecărei celule ale corpului.

Corpul de lumină începe să se manifeste atunci când codurile adormite ale

ADN-ului sunt reactivate de energiile de torsiune, în special de unde
sonore şi luminoase de vibraţie înaltă, astfel încât celulele noastre încep să
recunoască lumina ca pe o sursă de energie şi să o metabolizeze asemenea
plantelor în procesul de fotosinteză. Printre multe alte avantaje, această
evoluţie celulară este responsabilă de creşterea semnificativă a
metabolismului celular, ajutând la detoxifierea, rehidratarea şi în ultimă
instanţă la regenerarea corpului.
În acest proces de transformare profundă, cristalele lichide din celule
evoluează de la structura primitivă cubică sau hexagonală observată în
ţesuturile umane obişnuite la ceea ce am numit tetrahedroane stelare.
Această modificare structurală este extrem de consecventă. Unghiurile
legăturilor hidrogenate din moleculele de apă se măresc şi devin
tetrahedroane intercalate astfel că ele pot susţine mai multă lumină sau
energie fotonică rezultată parţial din însăşi expansionarea legăturilor
hidrogenate. Aceste structuri care formează o matrice lichidă a noului
sânge şi ţesuturi seamănă cu steaua tridimensională a lui David sau cu
merkabele moleculare. Merkabah este un vechi concept din kabala care
înseamnă „vehicul de lumină”.

Acest lucru explică confuzia creată adesea în jurul conceptului de

merkabah, considerat a fi un fel de navetă spaţială. Ironia face ca
merkabah să fie într-adevăr o formă de vehicul spaţial însă este vorba
despre corpul individual de lumină activat genetic. După Barbara
Marciniak, merkabah simbolizează fiinţa umană sub forma ei cea mai
nelimitată – fiinţa umană complet eliberată. Corpul de lumină este corpul
care a trecut prin mutaţia totală a speciei. El poate jongla cu realităţile prin
schimbarea perspectivei de conştienţă, la fel cum sunt schimbate canalele
unui televizor cu telecomanda. Similar, Taschira Tachi-ren în lucrarea „Ce
este corpul de lumină” descrie merkabah ca pe o structură cristalină
luminoasă care permite transcenderea spaţiului, timpului şi dimensiunilor
şi integrarea lor în totalitatea sinelui”.

Corpul de lumină rezultă din şi operează prin întruparea luminii sau

conştienţei înalte. El reprezintă rezultatul natural al evoluţiei de
perspectivă spre iluminare care are loc, după multe indicii, la scară
planetară. Din această perspectivă poate că nu există un fenomen ca
ascensiunea ci mai curând o descindere a luminii în formă fizică. Corpul de
lumină poate fi, literalmente acea navetă spaţială care ne permite călătoria
spre stele. Tachi-ren vede „evoluţia corpului de lumină ca pe un element în
cadrul unui proces mult mai extins prin care toate planurile şi dimensiunile
revin înapoi la Sursa acestui univers, iar acesta la rândul lui se contopeşte
cu alte sisteme Sursă şi tot aşa până la contopirea lor în Unic”. Oricum am
defini reîntoarcerea acasă, corpul de lumină este vehiculul care duce acolo.

BIOLOGIA ILUMINARII

Evoluţia de la conştienţa umană la conşţienţa divină implică existenţa

dualităţii vindecare, moştenire karmică şi boală la nivel celular şi atomic.
Multe din miile de documentaţii referitoare la aşa-zisele vindecări
miraculoase demonstrează cu tărie impactul conştienţei asupra stării de
bine fizic, emoţional, mental şi spiritual. Medicina care tratează ansamblul
minte-corp, statistic vorbind fiind suficient de validată pentru a fi predată
în şcolile actuale de medicină, oferă dovezi suplimentare despre abilitatea
noastră de a ne vindeca singuri. Mergând mai departe, cercetările
biologului molecular Bruce Lipton indică faptul că oamenii îşi pot modifica
singuri ADN-ul şi pot depăşi pericolul unor boli incurabile printr-o simplă
modificare a stării de conştienţă.

Deepak Chopra a remarcat că “există o profundă similitudine între gând şi

foton”. Un foton este o particulă sau o cuantă de energie sau de radiaţie
electromagnetică. Dr. Chopra presupune că există o legătură între gând şi
lumină. În multe din tradiţiile şamanice, gândul (intenţia) este considerată
o formă sau o funcţie a luminii de dimensiune înaltă. Mintea este o
“energie a iluminării generatoare de impuls pentru apariţia unei idei sau
forme gând care se transmite sau se recepţionează” scria Alice Bailey.
“Energia minţii poate materializa pe baza unei raze de lumină”. Urmărind
firul acestei raţiuni, ne putem imagina că suntem nu doar “lumină
condensată în forme” (pentru a-l cita pe dr. Richard Gerber) ci şi “forme-
gând materializate”.

Acest fel de a privi corpul uman ca pe o formă gând condensată în materie,

care ar părea bizar cititorului la prima vedere, într-o ultimă analiză ajunge
să fie profund înălţător. Specialişti în fizica cuantică au demonstrat în
repetate rânduri că un savant influenţează de fiecare dată rezultatul unui
experiment prin simpla lui observare, o constatare unanim acceptată de
comunităţile ştiinţifice sub numele de Principiul Heisenberg al
Incertitudinii. Şi mai uimitoare este descoperirea care revoluţionează o
paradigmă, scoţând în evidenţă dualitatea particulă-undă: probabilitatea ca
un om de ştiinţă să creeze efectiv particulele cuantice observate, particule
care în stadiul preexistent observării păreau să existe doar sub formă
ondulatorie.

Din această informaţie transpare un adevăr fundamental şi revoluţionar:

conştienţa creează. Ca fiinţe umane dăruite cu liber arbitru, ne putem
folosi puterea conştienţei pentru a ne re-crearealitatea: implicit cu un corp,
minte, spirit eliberate de boală, însă fără a ne limita la atât.

Am subliniat cuvântul a recrea deoarece, în mod evident, deja suntem

locuitorii unei creaţii. Lumea, aşa cum o cunoaştem se bazează pe o
conştienţă duală sau divizată care se consideră separată de rest, inclusiv
de întreg sau de Mintea lui Dumnezeu, cea care a dat naştere universului
atât de des experimentat de oameni sub forma unui câmp de bătălie dintre
bine şi rău, lumină şi întuneric, greşit şi corect, „noi” şi „ceilalţi”.
Dualitatea nu este însă o simplă filozofie; este şi o stare fizică de bine.
Atomii care stau la baza alcătuirii celulelor noastre sunt încărcaţi cu sarcini
pozitive şi negative a căror opoziţie susţine structurile anumitor forme de
viaţă. Lipton a ales fraza „biologia conştienţei” pentru a sintetiza ideea
revoluţionară că organismele vii, inclusiv oamenii, ar fi de fapt forme-gând
maleabile şi nu doar formaţiuni apărute empiric. Cu alte cuvinte, dintr-o
perspectivă cuantică, noi suntem în esenţă nişte unde a căror coerenţă
generează particule printr-un act de conştienţă. Modificându-ne nivelul de
conştienţă, ne schimbăm atât forma cât şi funcţiunile fizice.
Vindecarea presupune refacerea întregului. Vindecarea duce la unitate şi
iluminare şi implică o acordare (în engleză atonement) care în acest
context ar trebui citită ca ”menită întregirii” (at-one-ment). Într-o lume în
care gândul creează şi biologia este un produs al conştienţei, nu invers,
mintea capătă puterea de a forja o nouă biologie, una care nu se mai
bazează pe dualitate ci pe principiile unităţii şi armoniei. În cartea
Întoarcerea Triburilor Păsări, unde tema centrală este reunificarea corpului
uman cu sufletul în anii de răscruce pe care tocmai îi traversăm, Ken Carey
sintetizează în clar felul cum trebuie să procedăm la nivel individual şi
colectiv: ” Pentru noi, provocarea şi în acelaşi timp imensa şansă constă în
deschiderea în faţa unui mod de gândire care ne schimbă literalmente viaţa
prin a ne reconsidera menirea în cadrul existenţei.”

Iluminarea înseamnă înălţarea conştiinţei şi umplerea cu lumina a

sufletului până la punctul de a deveni lumina însăşi. Adevărata iluminare
urmează calea măestriei individuale conştiente care prin definiţie are ca
rezultat creaţia unui corp de lumină stabilizat. Corpul de lumină sau corpul
sufletesc este un vehicul fizic echilibrat şi armonios „trinitar” care a
depăşit dualitatea, karma şi boala de la nivelele celulare şi atomice.
Putem conceptualiza actuala tranziţie evolutivă a ADN-ului speciei noastre
ca pe o trecere de la ”sistemul de operare” în cod binar la unul ”trinitar”
bazat pe ener-getica unui tetrahedron triplu suprapus. Am putea merge
chiar mai departe afirmând că umanii evoluează de la biologie la
”triologie”. În această perspectivă este foarte interesant faptul că unele
comunităţi ştiinţifice alternative au făcut aluzii referitoare la cercetări
efectuate asupra spiralei a treia din ADN, a cărei activare a fost observată
la mulţi oameni.

O modalitate luminată de a înţelege producerea metamorfozei unei

fiziologii unificate pe bază de lumină este observarea particulei cuantice
cunoscută sub denumirea de pozitronium. Pozitroniumul este compus
dintr-un electron cu sarcină negativă şi un pozitron cu sarcină pozitivă.
Pozitroniumul este un exemplu perfect de dualitate.

El oferă un minunat exemplu de creaţie a corpului de lumină. De vreme ce

electronii şi pozitronii sunt antiparticule de semn opus, după combinarea
lor în pozitronium, ele se anulează imediat reciproc şi se divid în două
cuante de lumină (fotoni). Astfel dintr-un dualism preexistent este creat un
al treilea element stabil şi unificat care nu este nici pozitiv nici negativ .
Barbara Hand Clow a scris despre acest proces al combinării şi
dezintegrării atomului de pozitronium, reflectat prin activarea corpului de
lumină, că ”transformă dualitatea inerentă în lumină. Electronul fiind
unitatea de bază a activării – adică vieţii – declanşează transmutarea
pozitronului – adică karma”. Contrar concepţiilor populare greşite, karma
nu are nimic de-a face cu pedeapsa şi cu răsplata. Există ca o componentă
a sistemului de operare binar sau dualistic specific universului nostru
holografic, cu scopul de a ne învăţa responsabilitatea pentru propriile
creaţii – iar totalitatea lucrurilor a căror experienţă o trăim sunt propriile
noastre creaţii. Dacă creaţiile ajung să fie discordante în raport cu Sursa,
ele se manifestă adesea sub forma dizarmoniei numită boală. Este un
proces care se aplică nu numai asupra indivizilor, ci şi asupra unor întregi
civilizaţii. În ambele cazuri, boala, considerată a fi o criză, serveşte
simultan ca stimul puternic pentru transformare şi transcendenţă.

Pe măsură ce ne ridicăm nivelul de conştienţă şi ne activăm corpul de

lumină, realizăm că suntem proprii creatori creaţi, sau autocreaţi, după
chipul şi asemănarea unicului Creator. Într-adevăr, deoarece într-o
hologramă partea conţine întregul, noi suntem unicul Creator. Învăţându-
ne această lecţie cu adevărat transformatoare, ne întoarcem la unitatea de
conştienţă stăpânind fizicalitatea. Cu alte cuvinte, realizăm iluminarea
odată cu descinderea luminii sufletului într-un corp sufletesc sau divin
vindecat de dualitate şi eliberat din ciclul instrucţiei karmice.

ADN ACTIVARE VINDECARE ȘI ILUMINARE

În zilele noastre există diferite tehnici de înlesnire a adaptării la noi forme

de gândire şi la structurile biologice corespondente lor denumite „forme-
gând”. De-a lungul secolelor, au fost dezvoltate mai multe modalităţi de a
ajuta evoluţia omului spiritual (Potirul Sacru – Holy Grail) care există în
fiecare din noi sub formă de potenţial genetic. Un exemplu excelent din
antichitate este alchimia. Etimologic, termenul de alchimie provine din
limba arabă - al khame(întunecimea) şi poate fi definită drept ştiinţa de a
crea lumina din întuneric. După cum probabil descoperă discipolii acestei
ştiinţe, scopul real al alchimiei nu este de a transforma plumbul în aur, ci
de a transforma biologia umană într-o fiziologie a luminii de aur. Cu alte
cuvinte, obiectivul primordial al alchimiei este iluminarea bio-spirituală sau
crearea a ceea ce s-a numit corp de lumină.

În ultima vreme apar tot mai multe tehnici pentru activarea corpului de
lumină. Partenera mea Leigh şi cu mine am fost binecuvântaţi dezvoltând o
asemenea tehnică. Metoda Regeneticii foloseşte combinaţii speciale de
sunet şi intenţie, acestea fiind diferite aspecte ale energiei creaţionale
primare de iubire necondiţionată („energie de torsiune”) prin care se
stimulează potenţialul ADN latent, anume proiectat pentru a facilita
evoluţia fiinţelor umane către o conştienţă unitară şi o fiziologie de lumină
adecvată.

Prin natura sa cu preponderenţă sacră, după cum prezintă Gregg Braden în

Codul lui Dumnezeu, ADN-ul poate constitui un principiu unificator pentru
umanitate – unul capabil să aducă pacea şi armonia unei populaţii
planetare care trebuie să decidă între a sucomba în faţa crizei sau a
accepta oportunitatea unei schimbări. Şi anume aceea că ne putem activa
ADN-ul pentru a ne extinde perspectivele asupra lumii, iar în acest proces,
evoluţia unei biologii fondate pe o conştienţă unitară este un adevărat dar
divin la o răscruce istorică când, pentru a o cita pe Barbara Marx Hubbard,
trebuie să ”alegem între o evoluţie conştientă sau dispariţia prin folosirea
greşită a puterilor noastre”.
Metoda Regeneticii tratează un set de trei activări integrate ale ADN-ului
care formează împreună precondiţionarea „ener-genetică” pentru evoluţia
corpului de lumină. Prima din ele,Potenţarea, activează ADN-ul pentru a
recabla câmpurile electromagnetice ale corpului, resetând tiparul
bioenergetic uman sub forma unui „circuit infinit” bazat pe numărul
alchimic transformator 8. ADN-ul a fost comparat cu o antenă de legătură a
umanităţii cu Sursa a cărei capacitate de recepţie poate fi ecranată de
toxicitate şi traume. Potenţarea activează ADN-ul pentru a declanşa
eliminarea acestei toxicităţi şi traume, stabilind o conexiune mai clară
printr-o mai bună rezonanţă cu frecvenţa iubirii necondiţionate emanate
sub forma unor spirale de sunet şi intenţie (lumină) emanate din
dimensiunile înalte ale Soarelui Vindecător din Centrul Galactic. Potenţarea
acordează ADN-ul la energia primară de torsiune a Sursei.

Leigh şi cu mine ne considerăm simpli facilitatori venind în sprijinul

evoluţiei bio-spirituale individuale. Efectiv noi ne vindecăm (evoluăm)
singuri. Este un unghi de vedere ce nu poate fi subliniat îndeajuns. Ca
investigator al mitologiei, William Henry ne aminteşte, că „Soarele
vindecător răsare în noi numai atunci când ne aliniem în echilibru cu
energiile sale… Concepând prezenţa acestor energii vindecătoare ne putem
acorda la ele. Putem realiza orice putem concepe”. Aş mai adăuga că
plasarea noastră în echilibru cu Soarele vindecător nu se poate face doar
prin simpla contemplare interioară, ci mai întâi şi mai ales prin adoptarea
unei atitudini interioare de iubire necondiţionată.

Boala prin care mi-a fost inspirată metoda Regeneticii are afinităţi cu
sindromul oboselii cronice, sensibilitatea la chimicale şi fibromialgia şi a
fost agravată de toxicitate şi traume în urma unei serii de hepatite şi
vaccinuri contra febrei galbene primite în primăvara anului 1995. După ani
de suferinţă intensă şi de testare a unor terapii costisitoare şi mai ales
ineficiente, ideea salvatoare mi-a venit după ce am realizat că dacă aş
putea cumva să mă „resetez” la nivel genetic, o treime din simptomele
debilităţii s-ar putea rezolva de la sine.

M-am trezit urmând calea aceasta după lectura unei cărţi tulburătoare de
Leonard Horowitz numite Apariţia Viruşilor. Bazându-şi afirmaţiile pe
cercetări meticuloase, dr. Horowitz demonstrează că vaccinurile sunt cauza
principală a unei varietăţi de maladii autoimune printre care şi SIDA. În
lucrarea Coduri Vindecătoare pentru Apocalipsa Biologică în care tema
principală este utilizarea sunetului în vindecarea corpului fizic prin
restaurarea integrităţii sale genetice, el descrie în continuare semnificaţia
războiului rece biologic organizat de instituţiile medicale împotriva unei
populaţii mai mult ignorante în acest domeniu.

Sunetele speciale pentru restaurarea integrităţii genetice derivă din

străvechea scală de solfegii. Această scală primară de şase note,
„pierdută” în mod dubios de Biserica Romană în sec. 17 pe timpul papei
Ioan, a fost recent redescoperită de dr. Joseph Puleo, după cum a descris-o
în Coduri vindecătoare. Aici trebuie să subliniez faptul că toate cele trei
activări ale ADN–ului din cadrul metodei regeneticii utilizează scala de
solfegii, despre care unii cred că este setul sacru de şase note cu ajutorul
căruia a modelat Creatorul lumea în tot atâtea zile. Metoda Potenţării
utilizează mai ales nota ”Mi”, cu frecvenţa de 528 Hz, folosită la repararea
unor defecte genetice de unii specialişti de vârf din domeniul biologiei
moleculare.

Odată descoperiţi Horowitz şi Puleo, am mai avut norocul să dau peste o

altă carte care mi-a ajutat mult să realizez scopul covârşitor al
potenţialului uman: Şarpele Cosmic şi originile cunoaşterii, scrisă de
antropologistul francez, Jeremy Narby. Şarpele Cosmic este o explorare a
ADN–ului din perspectivă şamanică care prezintă cum poate fi utilizat
sunetul la stimularea unui mecanism genetic de autoregenerare. Intrigat şi
suficient de disperat pentru a mă cufunda în acest subiect, am aflat că
puterea sunetului de a activa ADN–ul a fost recent demonstrată de grupul
lui Gariaev din Rusia. Dr.Peter Gariaev şi echipa sa strălucită de geneticieni
şi lingvişti au dovedit că ADN-ul deteriorat poate fi vindecat fără divizarea
fizică a genelor, prin simpla lor imersare într-un mediu de unde radio-
luminoase codificate după modelul frecvenţelor limbajului uman.

Potrivit cercetărilor lui Gariaev, ADN-ul nu este doar un simplu ansamblu

de proteine deoarece stochează şi comunică date într-o manieră fără
îndoială lingvistică. Echipa sa a descoperit că din motive practice alcătuirea
codului genetic conţinut de ADN-ul rezidual sau potenţial este similară cu
regulile de bază ale limbajelor umane. Pentru a dovedi acest fapt, au fost
comparate sintaxele, semantica şi gramatica dintre aceste limbaje şi ADN.
S-a descoperit că secvenţele alcaline ale ADN-ului potenţial imită
îndeaproape regulile comunicării lingvistice. Acest lucru sugerează cu tărie
că multe din limbajele umane nu au apărut aleatoriu, după cum se crede, ci
reflectă similarităţile noastre genetice. Completate de revoluţionara
descoperire a lui Gregg Braden care arată că numele lui Dumnezeu scris în
vechea ebraică este alcătuit exact din literele elementelor chimice care
alcătuiesc codul ADN adică hidrogen, azot, oxigen şi carbon, cercetările lui
Gariaev conferă odată în plus un suport ştiinţific afirmaţiei biblice că la
început a fost Cuvântul!

Gariaev şi colegii săi s-au mai ocupat şi de comportamentul

electromagnetic neobişnuit al ADN-ului. Au ajuns la concluzia că
cromozomii vii funcţionează exact ca nişte biocomputere holografice
alimentate de propria radiaţie laser a ADN-ului. Echipa lui Gariaev a
modulat anumite frecvenţe lingvistice printr-un laser. Cu ajutorul acestei
tehnologii de modulare a limbajului codurilor în unde radio-luminoase, s-a
observat că ele erau capabile nu doar să vindece cromozomii deterioraţi ci
să şi regenereze glandele endocrine la animale, să stimuleze refacerea
danturii la oamenii adulţi şi chiar să realizeze cu succes transmutaţii
genetice. În mod uimitor, rezultatele lor erau similare cu cele obţinute de
dr. Yu Dzang Kangeng, primul care a folosit energia de torsiune pentru a
alcătui o hartă a secvenţelor ADN ale organismelor. Codificând undele
radio-luminoase după modelul frecvenţelor limbajelor umane în scopul
rescrierii ADN-ului, spre deosebire de manipularea genetică, echipa lui
Gariaev a transformat în condiţii de laborator literalmente embrioni de
broască în embrioni sănătoşi de salamandre.

În felul acesta s-a obţinut o metamorfoză lipsită de efectele secundare

specifice manipulării genelor izolate. Horowitz ne atenţionează că „natura
arbitrară şi riscantă a metodei divizării genelor a fost din nefericire
ascunsă publicului”. ”În terapia genetică, cercetătorii nu pot prevedea cu
exactitate comportamentul unui anumit cromozom într-o genă modificată,
existând riscul mărit de a disturba alte expresii genetice şi funcţii
celulare”. Comparaţi cu modificarea organică a expresiilor genetice care se
poate realiza prin simpla aplicare a vibraţiei şi limbajului (sau a sunetului
şi intenţiei, sau ale cuvintelor) asupra ADN-ului. Experimentul istoric a lui
Gariaev în embriogeneză indică imensul impact a ceea ce mulţi numesc
„genetica undelor”, un domeniu care, spre deosebire de propaganda şi
dogma actuală a biologiei moleculare, are evident un impact mai important
asupra originii speciilor decât biochimia. Maeştri spirituali de pretutindeni
au insistat mereu asupra „potenţării” prin limbaj a codului nostru genetic –
de unde şi efectele vindecătoare ale rugăciunilor, hipnozei, afirmaţiilor şi
mantrelor. Din fericire, cercetările lui Gariaev au demonstrat substanţial
credibilitatea ştiinţifică a acestor fenomene. Cu cât este mai evoluată
conştienţa individuală a vindecătorului cu atât se reduce nevoia de
mijloace mecanice.

Cheia iluminării rezidă în conştienţa umană şi nu în tehnologie. Încrederea

într-o forţă pur exterioară nouă care să ne vindece sau să ne refacă
„întregul” reprezintă în cel mai bun caz cedarea puterii personale iar în cel
mai rău caz adorarea unui zeu fals. Într-un articol parţial inspirat de
metoda Regeneticii intitulat „Regăsirea Sfântului Gral”, psihologii Barry şi
Janae Weinhold au vehiculat cu ardoare ideea aceasta, scriind despre ceea
ce numesc ei Calea Tehnologiei (opusă Căii Naturii), „Noi nu avem nimic
contra tehnologiei ca atare şi credem că anumite dispozitive sunt utile pe
post de „factori declanşatori ai progresului”. Tehnologia poate fi de folos
numai dacă este creată de minţi conectate la inimi, dar nu constituie în
sine un instrument spiritual propice dezvoltării unei vieţi spirituale
autentice. Tehnologia lipsită de conexiuni sufleteşti şi spirituale rămâne
doar o altă cutie care ar putea să dea pe dinafară la un moment dat”. Dacă
tehnologia devine o cale exclusivă, „va încuraja dependenţa deoarece
implică nevoia oamenilor de a se baza mereu pe un mijloc tehnologic
intermediar care să le deschidă orizonturile de percepţie. În loc de a le
reda puterea iniţiaţilor angajaţi pe calea întoarcerii la Sursă prin utilizarea
unor unelte primitive adaptate mediului natural, Calea tehnologiei poate
sfârşi mult mai probabil prin a lua puterea oamenilor şi a le încuraja co-
dependenţa spirituală.

Cercetările lui Gariaev revelează în mod uimitor implicaţiile mult mai

extinse ale puterii nelimitate de vindecare bazate pe conştienţa genetică
umană. Echipa cercetătorilor ruşi a descoperit cum ADN-ul activat prin
intermediului undelor poate manipula matricea spaţiului, producând mici
găuri de vierme de natură subcuantică. Aceste găuri de vierme activate de
ADN, ale căror semnături energetice sunt similare celor descoperite în
culoarele Einstein-Rosen din vecinătatea găurilor negre, sunt conexiuni
create între diferite zone ale multiversului prin care pot fi transmise
informaţiile în afara continuumului spaţio-temporal.

Potenţialul ADN, care reglează funcţiile de auto-organizare

transdimensionale (epigenetice), atrage prin magnetizare aceşti curenţi
nonlocalizaţi de informaţie iar apoi îi transmite conştienţei noastre.
Grazyna Fosar şi Franz Bludorf, autorii unei excelente sinteze asupra
descoperirilor lui Gariaev intitulate Vernetzte Intelligenz (“Inteligenţă de
tip reţea”), prezintă procesul de transfer al datelor numit
hipercomunicaţie, arătând că este experimentat adesea sub formă de
„intuiţie” sau „inspiraţie”.

După Fosar and Bludorf, odată cu declanşarea hipercomunicaţiei, la nivelul

ADN-ului poate fi observat un fenomen extraordinar. Ei au relatat cum
Gariaev a iradiat o mostră de ADN cu o rază laser până la apariţia unui
model de formă de undă tipice pe ecranul monitorului. După extragerea
mostrei de ADN, modelul său electromagnetic a rămas perfect intact. Mai
multe experimente de verificare au stabilit că timp de până la treizeci de
zile forma de undă continua încă să fie emisă de mostra absentă,
menţinându-şi aparent nederanjate câmpurile energetice care făceau ca
lumină să se rotească de la sine în spirale sub forma dublului helix
îndepărtat din camera de păstrare.
De atunci acest fenomen nonlocalizat de curbare a luminii datorat energiei
de torsiune a ajuns faimos sub numele de „efectul ADN fantomă”. S-a emis
teoria că undele de torsiune din afara zonei spaţio-temporale continuă să
pătrundă prin găurile de vierme activate chiar şi după îndepărtarea fizică a
ADN-ului sursă. Activarea ADN, fie de la distanţă sau prin altă metodă,
poate fi astfel explicată ca transferul ener-getic de conştienţă creativă
universală sub formă de unde de torsiune care stimulează rearanjarea
transpozonilor din „ADN-ul activ” în ADN potenţial. În schimb, ADN-ul
potenţial influenţează câmpurile bioenergetice care la rândul lor vor
modifica metabolismul şi replicarea celulelor, înlesnind procesul de
vindecare. Acelaşi proces al activării ADN care încurajează vindecarea prin
aducerea de mai multă lumină de torsiune în celule avansează prin
definiţie ideea de iluminare.

“Majoritatea oamenilor tind sa creadă că ADN-ul creează un câmp de

energie fantomă, iar acel câmp de energie este cumva doar umbra ADN-
ului” scrie autorul şi cercetătorul ştiinţific David Wilcock, care propune o
reinterpretare fascinantă : „În orice caz, eu cred că unda este
premergătoare ADN-ului. Singura explicaţie logică este aceea că energia
ADN fantomă este de fapt creatoarea ADN-ului. De vreme ce s-a arătat că
această energie eterică de torsiune a pătruns în toată galaxia, oriunde
există „materii care dau naştere vieţii, curenţii subtili, spiralaţi de presiune
ai acestei energii vor agrega moleculele de ADN în existenţă”.

Pe lângă propriile cercetări, intuiţia m-a condus spre teoria că o combinaţie

potrivită de sunete, special acordată la câmpul electromagnetic al corpului,
poate spre exemplu atrage un flux de energie de torsiune capabil să
elimine toxinele unui vaccin şi trauma de la nivel genetic şi să recalibreze
armonica de funcţionare a câmpului bioenergetic la o vibraţie mai înaltă.
Am ajuns să concep câmpul electromagnetic ca pe un tipar ener-getic
individual care prin acest proces poate fi nu doar resetat ca o siguranţă
arsă ci şi transmutat. Leigh şi cu mine am numit această abordare a
activării ADN-ului Metoda Regeneticii după ce Remodelarea Potenţării
electromagnice a rezolvat boala mea cronică şi am început să dezvoltăm
alte activări ADN. Avantajul suplimentar al Potenţării este susţinerea
iluminării prin iniţierea activării corpului de lumină.

TREI NIVELE DE MĂIESTRIE: METODA REGENETICII

Cele trei metode ale regeneticii pentru activarea ADN-ului care corespund
celor trei nivele de măiestrie formează o progresie care face posibilă
atingerea unor nivele mai mari de conştienţă şi vindecare. Procesul
vindecării ghidat de la interior sau refacerea „întregului” începe prin
angajamentul individual luat în asumarea unei măiestrii personale
conştiente. Definim măiestria ca pe o dezvoltare şi perfecţionare ale celor
trei nivele interelaţionate de conştienţei şi ale manifestărilor conştiente
energetice care conduc la iluminare
1) Conştientizarea 2) Transformarea şi 3) Intenţia.

Aceşti termeni sunt împrumutaţi după modelul viziunii toltece asupra lumii
şi în mod specific din scrierile lui Don Miguel Ruiz, doctor în medicină,
şaman şi autor al best seller-ului Dincolo de Frică şi Cele Patru Convenţii.
Realizarea existenţei unor conexiuni izbitoare dintre modelul Toltec de
vindecare (fiind un model de evoluţie orientată înspre atingerea unităţii de
conştienţă sau a iluminării şi a descrierii psihologiei corespondente) şi
Regenetica inspirată dintr-un pelerinaj în Mexic în anul 2004 pe parcursul
căruia partenerul meu Leigh şi cu mine ne-am finalizat cercetările şi
dezvoltarea fazei terminale transformative ale metodei noastre.

Remodelarea Potenţialului Electromagnetic, prima activare a metodei

Regeneticii este intim asociată cu ceea ce Ruiz numeşte Măestria
Conştientizării. Din punct de vedea bioenergetic, potenţarea stimulează
recalibrarea ADN-ului şi ridicarea frecvenţei de vibraţie ale câmpurilor
aurice şi electromagnetice, stabilind o relaţie armonioasă cu energia
creaţională a Sursei emanată prin “Soarele Vindecător” din Centrul
Galactic. Cu alte cuvinte, potenţarea face acordajul dintre ADN şi energia
Sursei.

În perioada recalibrării Corpului Fragmentat, este “sigilat” vacuumul

bioenergetic creat de cel de-al doilea câmp electromagnetic. Sigilarea
reprezintă un pas crucial pe calea unei vindecări autentice deoarece
stabileşte condiţiile de bază necesare creaţiei unui corp de energie de
vibraţie mai înaltă şi iniţiază un proces de integrare a acestei fragmentări
ale sinelui determinată de dualitate.

Exprimat în termenii conştientizării, potenţarea facilitează Trezirea la

adevărata natură a Sinelui (care este de provenienţă divină) şi la Cosmos
(care este holografic) prin fortificarea discernământului individual de a
atrage “rezultate cuantice” de vibraţie mai înaltă care să respecte legea
universală prin care se afirmă “creaţia este generată de conştienţă”.
Această utilizare eficientă a Conştientizării ne invită la o confruntare cu
propriile emoţii şi credinţe limitative şi are ca rezultat creşterea vitalităţii,
interacţiunea mai echilibrată cu mediul (de exemplu mai puţine alergii), o
abundenţă financiară sporită, mai multe relaţii iubitoare şi chiar reînnoirea
ţelurilor de viaţă.
 VINDECAREA CORPULUI FRAGMENTAR

Dat fiind că înşişi atomii care compun materia sunt polarizaţi în pozitiv şi
negativ, nu prea e de mirare că manifestarea dualităţii are loc sub forma
câmpurilor electromagnetice emanate de corp, despre care s-a arătat că
reglează expresia noastră biochimică (genetică) ca fiinţe fizice. Dualitatea
se prezintă în cadrul spectrului electromagnetic uman ca o disociere a
energiei numită Corp Fragmentar.

În cazul majorităţii oamenilor din ziua de azi, al doilea câmp

electromagnetic (cel corespunzător chakrei secundare sau sexuale) apare
ca o bioenergie sau un vacuum de conştienţă ce separă într-o măsură
semnificativă lumea materiei de cea a spiritului. Acest lucru îl face Corpul
Fragmentar prin epuizarea energiei kundalini (unda vitală a creativităţii
universale ale unui individ) în timp ce aceasta caută să se ridice spre
câmpurile electromagnetice şi chakrele superioare, în opoziţie cu fluxul
liber al unei energii similare emanată la nivel superluminic din Centrul
Galaxiei care coboară ca să infuzeze câmpurile şi chakrele inferioare.

Astfel Corpul Fragmentar constituie un impediment major în calea

mariajului sacru din sinele inferior şi Sinele mai înalt, sau în calea
întrupării luminii de către un suflet printr-o iluminare bio-spirituală
autentică.

Corpul Fragmentar este o disociere electromagnetică a câmpurilor

bioenergetice umane ca urmare a Marii Rupturi care a divizat conştiinţa
creând sistemul dualităţii, vizibil manifestat pe cerul nopţii sub forma
centurii din Calea Lactee. O asemenea analogie se potriveşte cu anticul
dicton ezoteric „Precum sus, aşa şi jos”, care împăcând părţile cu întregul,
solicită adaptarea fiziologiei noastre bazate pe conştienţă la conştienţa
cosmologică care ne-a creat şi susţinut.

Corpul Fragmentar nu este asociat numai sexualităţii ci şi gurii şi mai ales

limbii: organele noastre de vorbire. Această analogie sprijină credinţa după
care universul nostru dual a fost adus în existenţă literalmente prin vorbire
sau sunet. Citim în Geneză cum „la început a fost Cuvântul”. Rolul
primordial al vorbirii în creaţie este probabil motivul pentru care zeiţa
egipteană Nu, una dintre figurile sacre feminine ale Centrului Galactic, este
reprezentată în hieroglife sub forma unei vaci uriaşe cu ugerele pline de
lapte. În prezent teologii şi oamenii de ştiinţă încep să cadă de acord
asupra faptului că dacă am fost într-adevăr creaţi, atunci am fost
manifestaţi în existenţă prin rostire.

În vremurile premergătoare Turnului Babel, pe care îl consider a fi o

metaforă a unei conştienţe sau stări de percepţie unitare (cea care a fost
numită hipercomunicaţie), în vremea care precede Căderea omenirii din
Graţie ca experienţă şi educaţie creând condiţii optime pentru
individualizare, a fost scris în Biblie că „pe întreg Pământul se vorbea o
singură limbă, un singur dialect”. Povestirile despre Grădina Edenului şi
despre Turnul Babel prezintă un interes special în discuţia noastră pentru
că acolo se fac asocieri directe între biologia umană şi limbaj. În timp ce
limbajul din Grădină este divizat, cel din Turnul Babel este unificat şi
unificator, tinzând evolutiv spre mariajul sacru dintre uman şi divin.

Limbajul divin din Turn, vorbit pare-se de Iisus, era denumit Limbajul
Păsărilor sau linguaacademica şi era compus exclusiv din vocale. Acesta a
fost motivul principal pentru care au fost extrase cele cinci vocale din
ebraica scrisă, fiind venerate ca sacrosante, limbajul Dumnezeiesc al
creaţiei. William Grey scrie în Copacul Vorbitor „Vocalele au fost extrase în
ebraică. Vocalele erau la origine secvenţe sonore foarte speciale, fiind des
folosite în denumirile date lui Dumnezeu şi în alte scopuri sacre.
Consoanele au dat cuvintelor formă şi greutate dar vocalele le-au
impregnat cu suflet.”

Se pare că cele cinci vocale sunt într-adevăr sacre deoarece, printre altele,
le corespund celor cinci nucleotide de ADN şi RNA (lanţuri proteice de
bază) care stau la baza alcătuirii organismelor: adenina, citozina, guanina,
tiamina şi uracilul. Aceste cinci nucleotide simbolizate ca A, C, G, T şi U
formează literalmente alfabetul nostru genetic. Stăpânirea Limbajului
Păsărilor se poate transforma efectiv în măiestrie genetică prin care
formele de viaţă să fie nu doar simplu create prin vorbire dar şi
determinate să evolueze în forme de lumină structurate ca tetrahedroane
triple, geometria de bază a unui merkabah.

Alchimiştii medievali folosesc termenul de Limbaj Verde datorită

transformării critice ale legăturilor de hidrogen (în spectrul
electromagnetic capătă culoarea verde) în molecule de apă biologică în
procesul de formare a corpului de lumină. Nu e surprinzător faptul că multe
figuri asociate cu corpul de lumină ca Osiris şi Quetzacoatl sunt înfăţişaţi
având culoarea verde. În mod similar, nemuritorii lui Lao Tzu ating
iluminarea bio-spirituală creându-şi un „corp de jad”.

Corpul Fragmentar este dovada electromagnetică evidentă a folosirii şi

pronunţării greşite a Limbajului Verde sau a Limbajului Păsărilor, prin
inserarea de consoane care întrerup fluenţa unificată a vocalelor şi
formează silabele dualistice. Povestea Grădinii din Eden pare să
înregistreze acest eveniment din istoria vorbirii – care a dat naştere
dualităţii sub forma Corpului Fragmentar – gura şi limba nefiind unicele
corespondente energetice (apropo de „păcatul originar” ca rezultat al
conversaţiei fatale dintre Adam şi Eva despre cunoaştere) ci şi genitalele.

Făcând multe paralelisme la conceptul lui Eckhart Tolle de „corp al durerii”

care împiedică oamenii să acceseze infinita „Forţă a lui Acum”, acţiunea
corpului fragmentar seamănă foarte mult cu o zgârietură adâncă dintr-un
disc muzical sau, pentru a folosi un termen Vedic, cu osamskara care
menţine prizonieră conştienţa unei fiinţe într-o matrice (neiluminată) de
gândire şi de credinţă exilată de la înţelepciune sau gnoza unităţii din
Grădină sau Tărâmul Fiinţării. Maeştrii Tolteci adesea numesc Corpul
Fragmentar Parazitul – prin analogie, precum la nivel energetic (fizic şi
eteric) paraziţii intră şi se înmulţesc pe socoteala organismului uman. În
toate cazurile, Corpul Fragmentar este un principiu dualistic al limitării
care promovează deconectarea de la Sursă şi în cele din urmă, moartea.

Dezvoltând tehnica de activare a ADN-ului numită Metoda Regenetică în

ideea de a-mi vindeca boala cronică autoimună indusă, partenera mea
Leigh şi cu mine am devenit tot mai interesaţi de acest problematic câmp
electromagnetic secundar. Eram de asemenea intrigaţi de faptul că în urma
testelor asupra sistemului muscular al pacienţilor, descoperiserăm
corespondenţa clară dintre cele nouă câmpuri electromagnetice şi cele
nouă chakre. Din teozofie şi învăţăturile Vedice reţinusem că erau numai
şapte câmpuri şi şapte chakre. Dar mii de teste kinesologice ne-au convins
de existenţa a nouă câmpuri şi nouă chakre, plus un al zecelea centru
energetic asociat cu Centrul Galactic.

Am tras concluzia că în al zecelea câmp rezidă Sinele Divin sau Înalt,

denumit şi suflet sau atom atmic permanent. În timp ce restul de patru
atomi permanenţi (fizic, emoţional, mintal şi spiritual) sunt asociaţi în
perechi dualistice anumitor câmpuri electromagnetice mai joase, atomul
atmic rămâne conectat la Câmpul Principal sau Sursă. Astfel, el reprezintă
aspectul nostru divin sau sufletesc care nu cunoaşte vreodată
fragmentarea sau pierderea de conştienţă prin dualitate.

Cu alte cuvinte, atomul atmic permanent sau Adam, nu a fost niciodată

alungat din Grădină. Este şi acea parte din noi care încearcă în prezent să
ne transmute conştienţa şi biologia – vialingua adamica, nu mai puţin –
astfel încât să putem evolua până la forma care am fost mereupotenţial:
Adam Kadmon.

Ceea ce s-a întâmplat în continuare în procesul de evoluţie ener-getic a

fost extrem de interesant. După ce eu şi cu Leigh ne-am aplicat prima
activare ADN prin metoda Regenetică, având experienţa a ceea ce am
interpretat ca energie conştientă provenită din Centrul Galactic care
stimulează ADN-ul, ne-am dat seama că cele două transformări
semnificative pe care le-am subliniat prin expunerea metodelor
kinesiologice se petreceau în propriile corpuri energetice.

În primul rând, a crescut semnificativ frecvenţa vibratorie a câmpurilor

noastre electromagnetice. În al doilea rând şi cel mai important, câmpurile
în sine treceau printr-un proces de recalibrare progresivă de la nouă la opt.
În acest proces, câmpul nouă a scăzut literalmente şi a pecetluit cel de-al
doilea câmp al Corpului Fragmentar permiţând energiei spirituale din
Soarele Vindecător Central să ne traverseze pentru prima oară în flux
neîntrerupt câmpurile electromagnetice şi chakrele. A fost punctul în care
sănătatea mea a început să se amelioreze drastic iar alergiile şi astma lui
Leigh au dispărut complet.

Privind retrospectiv, această remodelare energetică este perfect logică.

Unind prăpastia dintre câmpurile noastre energetice create de Corpul
Fragmentar, am făcut primul pas spre vindecarea dualităţii de la nivel
biologic. Am recalibrat electromagnetismul din cei opt centri de energie,
ceea ce reprezintă o fază alchimică a activării corpului de lumină legată de
crearea unui circuit complet închis al matricei noastre electromagnetice.
Maeştrii limbajului Păsărilor au acordat întotdeauna o mare importanţă
numărului opt. Zeul egiptean cu cap de pasăre Thoth era cunoscut sub
numele de Lordul cifrei opt. Învăţăturile lui Buddha se refereau la Cele 8
Căi ale iluminării. Numerologic, numele de Jeshua-Iisus se traduce ca 888.

O METODĂ INTEGRATĂ DE TRANSFORMARE BIO-SPIRITUALĂ

De curând fizicienii au luat cunoştinţă de existenţa particulelor numite

tahioni, o formă puternică de energie popularizată în renumitul serial Star
Trek. Tahionii nu sunt însă de domeniul science fiction. Tahionii sunt unde-
particule care aparţin familiei leptonilor, conform evidenţelor dovedite
aceştia scapă legii gravitaţiei. Cu alte cuvinte, par să se deplaseze cu viteze
superioare luminii.

S-a arătat că până şi particulele cuantice normale ca electronii pot

comunica între ele „telepatic”, ca şi cum ar fi conectate la nivel eteric. Unii
dintre membrii comunităţii ştiinţifice au mers până la a restaura termenul
grecesc de aether dat mediului de energie înaltă care este spaţiul „vid”
Deşi în cercurile ştiinţifice occidentale se presupune automat că teoriile lui
Einstein elimină nevoia de câmp energetic unificat, în 1920 chiar Einstein
face afirmaţia contrară cum că „nu ne descurcăm fără un asemenea câmp”
pe care interesant e că l-a numit „ether”. O varietate de alte exprimări
ştiinţifice incluzând „energie neagră” sau „mediu cuantic” au fost folosite
în ultimii ani pentru a indica uimitorul potenţial energetic a ceea ce în
ultimii ani a fost incorect perceput ca nonexistenţă.
În domeniul biologiei s-au făcut descoperiri similare. Savanţii care studiază
biologia moleculară au identificat un fenomen uimitor – energia punctului
zero – din care organismele biologice folosesc o cantitate însemnat mai
mare decât ar putea extrage din doza zilnică de hrană, apă şi aer. Aceste
fenomen are loc când distanţa dintre două suprafeţe neutre cum ar fi apa
şi membrana celulară devine neglijabilă, apare coerenţa dimensională şi
există multe indicii care dovedesc că energia multidimensională de
torsiune (un termen lansat de Eli Cartan în 1913 pentru a descrie efectul
de spirală al acestei energii) este extrasă din potenţialul de vacuum al
matricei spaţiului.

Celor familiarizaţi cu aplicaţiile oficial recunoscute ale teoriei relativităţii

le-ar fi simplu să observe cum simpla existenţă a unor particule cu viteză
superioară luminii şi care comunică telepatic prin mediul eteric, începe să
dezvăluie o întreagă paradigmă pentru înţelegerea universului fizic.
Referitor la subiectul cărţii „Prăbuşirea cunoscutului absolut”, din iniţierea
unor asemenea descoperiri ale fizicii cuantice care sfidează logica se
inspiră Charles Eisenstein în Ascensiunea Umanităţii „Întregul concept de
cunoaştere absolută bazat pe raţiunea logică obiectivă poate fi pus la
îndoială pornind de la ideea de obiectivitate pe care o implică în sine.
Puneţi-o sub semnul întrebării şi atunci ne putem îndoi de întregul edificiu
al cunoaşterii derivate din „experienţe”, de care depinde ştiinţa actuală şi
viziunea globală asupra lumii.

Iată că astfel ne-am trezit în era ştiinţei „subcuantice”, în care cele mai
strălucite minţi se luptă să explice fenomene aparent inexplicabile legate
de evenimente nonlocalizate inexplicabile cum sunt clarviziunea şi
percepţiile extrasenzoriale ESP – pentru a cita numai două din exemplele
cărora li se poate da o explicaţie plauzibilă pe baza transferurilor de
energie de torsiune înalt dimensională şi inteligentă sau conştienţă
universală creativă. Susţin că tachionii şi particulele ondulatorii sunt forme
de energie nongravitaţională sau energie de torsiune superluminică care
emană în mai multe dimensiuni din punctul nostru originar din centrul
galaxiei.

Vedicii au creat o ştiinţă elaborată care utilizează yoga, meditaţia şi dieta

pentru a atrage această energie înalt dimensională numită „prana” în
corpurile lor. Taoiştii au dezvoltat o ştiinţă similară pentru cultivarea
energiei „chi”. La începutul secolului 20 Nicola Tesla a emis teoria undelor
„scalare”, popularizate concomitent şi de Tom Bearden, care transcend
limitările spaţiale şi sunt capabile să acţioneze instantaneu de la distanţă.
Tesla a creat prototipul unui sistem scalar pentru obţinerea liberă a
energiei electrice fără generatoare sau conductori. Mai târziu, Wilhem
Reich a ajuns celebru prin experimentele sale celebre cu energia
„orgonică”. Eterul, prana, chi, undele scalare, orgonul, toate sunt denumiri
date aspectelor luminice ale aceleaşi energii spirituale sau de torsiune care
a generat şi continuă să genereze dezvoltarea multiversului holografic.

Cercetările mele sugerează că viaţa aşa cum o ştim, depinde de o spirală

dublă similară ca structură cu ADN-ul, formată din două tipuri diferenţiate
şi suprapuse ale energiei de torsiune 1) gândul de dimensiune înaltă sau
intenţia manifestată ca lumină şi 2) sunetul în octave înalt dimensionale,
care la fel cu perechea sa complementară se poate măsura ca o spirală
stabilă capabilă de a activa ADN-ul fără întreruperi temporale de-a lungul
unor distanţe teoretic infinite.

Celor care se minunează cum de asemenea unde pot conţine suficientă

informaţie pentru a reprograma ADN-ul, merită să le amintim că trăim într-
o lume înţesată de unde electromagnetice generate de televizoare,
telefoane şi unde radio uşor de decodificat cu un echipament adecvat.
Potrivit spuselor lui Richard Miller, fizician de vârf în domeniul
bioholografiei cuantice, holografic se poate înmagazina o cantitate mai
mare de informaţie decât prin simpla înscripţie electromagnetică. În
scopuri practice, molecula de ADN este genial proiectată sub forma unui
biocomputer holografic care decodifică undele de torsiune magnetizând
energia creativă înspre conştienţa aliniată credinţelor noastre.

Ce ar fi dacă prin introducerea în genom a unor sunete şi intenţii derivate

din aceeaşi energie de torsiune unificată a Sursei, un fel de descriere a
iubirii necondiţionate, este posibilă rescrierea „partiturilor” de transpozoni
din ADN-ul potenţial sau „deşeu” care să „interpreteze” corpul de energie
la o octavă mai înaltă, una mai acordată cu conştienţa creativă nelimitată
sau mintea nonlocalizată? Ce ar fi dacă astfel putem ridica armonicele
sistemului nostru de câmpuri electromagnetice şi reuşim să ne aliniem la
Sinele Înalt? Ce ar fi dacă prin ridicarea frecvenţei de vibraţii de la interior
ne-am putea remodela matricea electromagnetică şi am suda breşa
produsă de disocierea electromagnetică din anatomia noastră subtilă
denumită Corp Fragmentar, îngăduindu-ne să transcendem schemele
dualistice limitate şi toate elementele legate de ele la nivel psihic, mental,
emoţional şi spiritual?

Referindu-se la noile cercetări ale ruşilor în domeniul „geneticii-

ondulatorii”, autorul şi cercetătorul David Wilcock scrie că „aceste studii
au adus dovezi extrem de convingătoare despre efectul surselor de energie
externă asupra moleculelor de ADN. Dacă alcătuirea ADN este dirijată de o
sursă exterioară de energie, atunci mărind cantitatea fluxului de energie
care pătrunde în ADN ne putem aştepta ca sănătatea şi vitalitatea
organismului să crească la rândul său.” Wilcock trage concluzia că noi „am
rămas cu impresia puternică că unicul factor important în sănătatea
oricărui organism sunt undele energiei de torsiune.”
Eu şi partenera mea Leigh, fiind cofondatorii metodei Regeneticii ca
activare a AD-ului, ne considerăm nu „practicanţi” sau „vindecători” ci
doar simpli facilitatori ai dezvoltării bioenergetice individuale. Noi
considerăm Remodelarea Potenţialului Electromagnetic ca fiind primul pas
al unui ciclu de „re-naştere” alcătuit din trei faze, acesta continuă cu
Potenţarea Bioenergiei de Articulaţie şi culminează cu Activarea Elucidării
Triunitare. Acest proces începe cu o activare specifică ADN care iniţiază un
efect domino ale rearanjării matricei electromagnetice care durează nouă
luni (32 de săptămâni), similar procesului de gestaţie umană.

Potenţarea se foloseşte de ambele forme de unde spiralate înalt

vibraţionale care interacţionează cu ADN-ul potenţial, şi anume sunetul şi
lumina. Noi folosim sunetul (produs vocal) şi lumina (sub o formă de
intenţie) pentru a produce ceea ce am denumit „naraţiune energizată”.
Această mişcare conştientă a energiei de torsiune sub formă de cuvinte
speciale bazate pe vocale, este capabilă să stimuleze transpozonii
genomului uman, activând un program de resetare care zace adormit în
ADN-ul potenţial. Acest program care nu trebuie să fie creat de noi fiindcă
preexistă, începe printr-o reacţie în lanţ prin care energia de torsiune
circulă şi îşi face efectul prin diversele corpuri subtile într-un ciclu
temporal de gestaţie.

După cinci luni, câmpurile electromagnetice şi chakrele se recalibrează de

la nouă la opt iar vacuumul de bioenergie din al doilea câmp-chakră se
sigilează singur. Acest lucru se întâmplă pe măsură ce câmpurile chakre
nouă şi doi fuzionează în ceea ce ar putea fi numit mariajul sacru al
polarităţilor. Nu pot sublinia destul faptul că această pecetluire este un pas
indispensabil pe calea vindecării adevărate deoarece asigură mediul de
bază pentru reconstrucţia unui corp de vibraţie mai înaltă şi în cele din
urmă permite iluminarea bio-spirituală definitivă prin iniţierea unui proces
de integrare a fragmentelor Sinelui cauzate de dualitate (cea pe care
Wilcock o numeşte „Rana Originară”). Într-un sens mai profund, putem
spune că sigilarea este necesară vindecării întregului.
Pe durata următoarelor patru luni, noua structura bioenergetică se umple
cu energia Sursei de sus în jos, asemenea unei fântâni arteziene. Chakrele
se deschid încet, devenind mult mai puternice şi eficiente, pe măsură ce
câmpurile electromagnetice îşi intensifică rezonanţa armonică. În această
fază, „potenţiatorii” relatează adesea un sens al integrării acestei noi
energii care poate dura pe toată durata noului ciclu adiţional de gestaţie de
nouă luni.

În termenii conştienţei, Potenţarea Remodelării Electromagnetice

facilitează luciditatea asupra naturii reale a Sinelui care este divin şi a
Cosmosului (care este holografic, asta înseamnă o parte care nu doar
reflectă ci şi face parte din întreg), mărind astfel discernământul individual
pentru a începe atragerea unor „rezultate cuantice” superioare potrivit
legii universale „conştienţa creează.” Această utilizare productivă a
lucidităţii conştienţei determină individul să se confrunte cu gândurile,
emoţiile, credinţele sale şi poate conduce de la sine la creşterea puternică
a vitalităţii, la o interacţiune mai echilibrată cu mediul (de ex. mai puţine
reacţii alergice), abundenţă financiară sporită, mai multe relaţii iubitoare,
chiar şi la reînnoirea motivaţiilor de viaţă.

Intensificarea Articulării Bioenergetice devine posibilă după expirarea

celor cinci luni de Potenţare în care au fost recalibrate câmpurile
electromagnetice şi s-a produs şi sigilarea. Din acest punct se formează o
nouă matrice bioenergetică (fără întreruperi sau scurgeri de energie sub
forma Corpului Fragmentar) care funcţionează prin intermediul forţei vitale
potenţiale stimulată de Articulaţie. Învăţăturile vedice numesc această
forţă vitală kundalini. Leigh şi cu mine concepem energia kundalini ca fiind
o undă de torsiune vitală a individului care potrivit principiului „Precum
sus, aşa şi jos” uneşte micro şi macro cosmosul în procesul de
vindecare.Articularea declanşează cu blândeţe kundalini întâi la nivel
genetic şi celular, asigurând circulaţia continuă a fluxului de bioenergie
necesar creaţiei şi transformării individuale în multe domenii – incluzând
expresia artistică, comunicarea interpersonală, sexualitatea sănătoasă şi
refacerea fizică prin dietă şi exerciţii.

Activarea Elucidării Triunitare, cea de-a treia şi ultima fază a Metodei

Regeneticii este adecvată imediat după Articulare şi după cele 42 de
săptămâni de Potenţare. Elucidarea stimulează o porţiune adormită a
neocortexului facilitând crearea unui corp de vibraţie mai înaltă. Elucidarea
încurajează „transcendenţa prin iminenţă” prin asistarea individului în
procesul de înlocuire a credinţelor limitative sau dăunătoare cu acelea care
afirmă viaţa. Această restructurare a sistemelor de credinţă, la nivelul
fundamental creativ al anatomiei umane subtile numit şi corpul spiritual
subtil, poate transforma în mod drastic experienţa de viaţă a individului.
Scopul final este încorporarea noii lucidităţi conştiente desprinse de
dualitate şi separaţie şi bazată pe unitate şi iubire necondiţionată…”

Copyright (c) de Sol Luckman. Toate drepturile rezervate.

Sol Luckman este autorul cărţii recunoscute internaţional Vindecarea
conştientă: Cartea Unu despre metoda regeneticii, revistei gratuite DNA
Monthly, şi cofondator al Centrului Phoenix de Regenetică