Nofiuni clinice Vertebrele si cancerul Vertebrele sunt loalizari comune pentru boala metastatic’ (localzarea secundara a celulelor canceroase). Atunc! cand celulele canceroase cres in intriorul corpului vertebral s ale elementelor arcului vertebral, ele afecteazs proprietitile Nofiuni clinice Osteoporoza Osteoporoza este 0 conditefiziopatologie’ ce consté in reducerea cantitativé a mse osoase, ce duce la modificarea arhitecturitoaselor,acestea devenind din cein ce mai subti, ‘cu interiorul moal si poros, de unde si numele bol. Este 0 afectiune metabolca osoasa care afecteazd frecvent femelle dup menopauzi, respectiv birbati de peste 70 de ani ‘Apart osteoporoze este influentats de multi factori, incluzind determinism genetic, nivelul de actvitate statusul nutrifonalsnivelul seric de estrogen lafemei. ‘Complicatitipie ale osteoporazei includ tari ifracturi de corp vertebral, fracturi de extremitate dstalé a radiusulu s ‘racturifemurale, (dati cu inaintarea in vrsté si cualterarea clita ‘esutulu 050s, pacienti sunt mai sensibillafracturi, care se produc spontan sau in urma unor traumatisme minime. ARTICULATII Articulatiile intervetebrale Cele dou tipari majore de articulafldintre vertebre sunt: ® amfiartroze, intre corpurile vertebrale (Fig. 2.27); * diartroze (articulatiisinoviale),intre procesele articulare (Fig. 2.28). 0 vertebra tipicd are un total de sase articulatit cu cele doa vertebre adiacente: patru articulati sinoviale (doa cu vertebra supralacenti si douti cu vertebra sublacent’) sidoud amfiartroze (una cu vertebra supraacenta si una cu vertebra subjacent), Flecare amfiartroz’ include un disc intervertebral. Cu toate cd intre dowa vertebre exist un grad redus de imobilitae, prin insumarealorreault& o gamélarga de misc ale coloanel vertebrale in ansamblu. “Miscérile coloanei vertebrale sunt reprezentate de flexie, extensie, lexie lateral, rotatie si circumductie, Imecanice ale osuli. in aceste condi! un traumatism minor poate duce la colapsarea vertebrald, Foarte important este faptul cn situatia unor metastaze vertebrale extinse, fragmente tumorale pot fiimpinse in canalul vertebral, ducand la comprimarea maduvei spinari ia nervilor spinal Vindecarea acestor racturi este dificil la acesti pacienti varstncl, care necesité ospitalizare si oreablltare prelungite Identificarea pacientilor cu rise de osteoporozd si instturea metodelor de prevente sa terapieiadecvate poate preveni aparitialeziunilor. Nu exsta semne clinice sau simptome specfice de osteoporoz8. Deseori dlagnosticul se face etrospectiy in cazul in care pacientul prezint fracturépatologic. Paclentisusceptiblli de a dezvolta osteoporozé pot fi identifica prin absorbtiometrie dual (OXAI. Se relizeaza examinarea radiologic a oaselor,folosind doze mici de iadlere. Prin cunoasterea dozel si prin numararea fotonitor detectai se poate calcula cantitatea de rai absorbité de os, Cantitatea de raze X absorbite este direct, proportional cu mase osoas, iar acesterezultate pot fi astfel folosite in scop predict, ele puténd evidentarscul unor fracturi osteoporotice. ‘nelul fbros ‘Nucleul pulpos Stratur do carl hialin Fig. 227 Articole itervetebrale, 79Ve \’ Spatele Corvical slncinaté dinspre anterior spre posterior" Ariculatio Zigepefizaré Toracie erica Articulate ‘igapotizeré Lombar Cutbatit ‘Articulatie h eee ‘gapotiart Fig.228 Articulate dintre arcu vertebrale (articulsizigapofiare. 80 Miseatile vertebrelor dintr-o regiune specificd (cervi- cal, toracicd sau lombara) sunt determinate de forma si orientarea fefelor articulare de pe procesele articulare si corpurile vertebrale Articulatiile dintre corpurile vertebrale (amfiartroze) Articulafia dintre corpurile vrtebraleadiacente este format din fefelearticulare, acoperite de un strat decartilajhialin si un disc intervertebral, situatintre cole dous fete articulare. Discul intervertebral este format dintr-un inelfbros, Ligamentul Colatral tibial Ugamentul ‘olateral fibular Fibula Ugamentul pater Menisou!ateral LUgamentulinceucigat anterior Tibia Fig.673 Ugamentelecoleterale ale genunchiull A. Vedere laterala 8. Vedere mala. C, Imagine RMN in plan sagtal ce evidntiz8ligamentul patelar ligament colatra fibular. . imagine RAAN n plan coronal ce evidentatsigamentl colaeral tibial, meniscurle medial lateral Iamenteleincruclyate anterir si posterior 580Depiasarea posterioard a tbl pe fermurut ‘txat este liitata de ligamenta Incrucigat Posterior Posterior Depiasares antercart atibiel pe femurul ‘hat este limtata da ligemental inrucigat ‘antaror Fig. 6.74 Ligamenreleinrucigate ale genunchiulu.Vedere supero-aterls Mecanismul de fixare in ortostatism, articulatia genunchiului este ixatain poztie, vreducénd astfel efortul muscular necesar pentru a menfine positia (Fig. 6.75). O component a mecanismului de fixare este schimbarea formei si mérimil suprafetelor femurale care se articuleazd cu tibia: in flexie, suprafefele sunt zonele curbate si rotunjite din artea posterioara a condililor femurall; ® cand genunchiul este in extensie, suprafejele se schimba cu zonele largi si plate ale partiiinferioare a condililor femurali, Jn consecinta, tn extenste suprafefele articulare devin mai ‘mari si mai stabile. Oalté component amecenistmului defixare este rotatia medial a femurului pe tibie in timpul extensiel. Rotatia mediald si extinderea completa intind si pun fn tensiune toate ligamentele articulatiei. Un alt factor care pastreazi extensia genunchiu- lui in ortostatism este aceea ca centrul de greutate al Anatomie regionala » Coapsa Fata plats a ccondiforfemurali fete in contact ou tibia i stablizsaza acuta Rotatia mectalé a Memuruul pe tible Intinde igamenteie Lina care corespunce centr de grevtate trace antoror de ariouatia enunchiuli si mentine extensia FiE.675 Mecanismul de fare » ganunchils, corpului corespunde unei lini verticale, care trece anterior de articulatia genunchiului, ‘Muschiul popliteu deblocheaz genunchiul prin initierea rotatieilaterale a femurului pe tibic. Vascularizafia si inervatia ‘Vascularizatia articulatiet ‘genunchiului este asigurata pre- dominant de ramurile descendente si articulare ale artere- lor femurala, poplitee si circumflex ferurala laterala (de Ja coapsa) gi de artera circumflex peronier’, Precum si de. ramuri recurente din artera tibiala anterioara (dela: | gambia). Aceste vase formeazii o refea anastomotic in jurul articu- Tatiei (Fig. 6.76). Articulafia genunchiului este inervaté de ramuri din nervii obturator, femural, tibial si peronier comun. 581V nil Membrul inferior Famurd descendent sin artera ‘crumfexd femural lateral, Artora fomurald Muschi adductor mare Hatusul tondinos a! adductor Artoraertioulars ‘descendant aura sefend Actera aniculars ‘supero-media ‘Artoraarticulars pero. Artoraeetioulart -Astera popitoe intero-lateraa Atera crcumitoxa ‘Attora arcularé peroniors itowmeaan Pamurérecurenta din artera tibial Ara alt ‘onterioars ost Mombrana, Interosoasa Astra tibiatt ‘nterioaré Fig. 676 Anastomoze arterial in jurul genunchilai- Vedereanterioars. Nofiuni clinice Leziuni ale fesuturilor moi la genunchi Leziuilefesuturtor mol din jurul genunchivlui sunt frecvente Leziuil tipice includ ruperi ale igamentelorincrucigate anterior si posterior rupturicle menisc sl leziuniale ligamentelorcolaterae. Pot apres leziun doar a nvelul {esuturlor mo, dar leziunile pot fi asocatefrecvent (de ‘@xemplu ruperealigamentullincruciat anterior este Insofits de rupere ligamentului colateral bilgi rupturi de rmenise mediad, Orice leziune a parlor moi dn jurul articuatiei _genunchiulul poate implica manunchiul neurovascular. Evalvarea structurlor neurovasculare este exenal in examinarea pacintiorculziun ale fesuturle mal 582 Nosiuni clinice Boala degenerativa articulars / osteoartrita Boala degenerativi articularé apare la mai multe articulayt din corp. Degenerarea articularé poate aprea din cauza Lunei forte anormale aplicate unel articulati cu un carta) normal sau din cauza unel forge normale aplicate une artculatt cu cart anormal, In mod obisnuit, boala degenerativa articular apare in articulate sinoviale lar procesul se numeste osteoartits, Inarticulatitle afectate, cartilajul syesuturile osoase sunt, de obicei, implicate, existand si modifica la nivelul membranei sinoviale, Modificriletipice includ reducerea spatiului articular, degradarea cartilajull (scleroza articular), osteoftoza (proliferri marginale de os) si formarea de chisturi osoase, Pe masurs ce boala progreseazs, par deformarea articular, impotenta functionals, durerea semnifiativa Localize cele mal frecvente ale osteoartrite sunt la nivelularticulatilor mict ale maior si carpulu) lala nivelul membrulul inferior, de obicel afecteaz8 soldul si.genunchiul, dar i articulatiletarso-metatarsiene si ‘metatarso-falangiene, Etiologia bolt degenerative articulate este neclar8, dr se {au in considerare mai mult factor, implicind predispozkia ‘Genetics, varsta (barbati tind a fi afectai lao varsté mai frageda decat femeile), suprasolicitarea articulatiet sau lipsa solicit, tulburéri metabolice si nutijionale. Ali factor includ traumatisme articular si boli articulare sau dliformitii preexistente. Modificrile histologice din osteoartrita sunt reprezentate de modifciile degenerative in cadrul Cartlajululs osului subconctal. Ulteror, leziunil aticulare se agraveaza, aceste modifcari dezvoltind o presiune suplimentara anormald pe articulate. Pe masur ce boala progreseazé, simptomul tipic este durerea, care este, de obicei agraveté la ridicarea din pat sila sfarstul allel de ‘munc8. De obicei, dureree este agravatd de osolictare ‘mecanicé sau de un efort neobisnuit,Poate rezulta Figiditatea simitarea migcéri. Tn prima instangs, tratamentul include modifcares stilului de viata pentru a preveni durerea sl administrarea cde medicatie antiinfamatoare sl analgezic3, Pe mssuré ce simptomele avanseazé,o inlocuire a articulatie poate fi necesaré si, desl inlocuirea articulate pare s3 fe panaceul pentru boala degenerativs articular, aceasta nu este férd Fiscur i complica, care includ infectil si esecul pe termen scurtsllung,»baza fiecrei falange proximale se articuleaz cu capul metatarsianului corespunziitor; © capul fccareifalange distale este non-articular si turtit, formand o tuberozitate plantara, in forma de semiluna, Ta nivelul Gecdrui deget, lnngimea total a falangelor este mai mica decat lungimea metatarsianului corespunziitor. Articulatiile Articulatia talocrurala (a gleznei) Articulatla talocruralé este de tip sinovial si se realizeazt intre talus, de la nivelul piciorului, si fbula si tibia, de la nivelul gambei (Fig, 6.96), Articulajia talocrurala permite, in principal, miscdtile de flexie dorsal si lexie plantard ale piclorulul, care sunt milscdri de tip balama, Epifiza distal a fbulet este unit ferm de epifiza distal, voluminoasé,atibie, prin ligamente puternice. Tibia fibula delimiteaza impreuna o cavitate adéncd pentru partea su- perioara, proeminenté a corputui talusului: = tavanul cavitati este format de fata inferioaré a epitizel distale a tblet; Ligament. inerosos Fibula laterals Fata articular talusuti Anatomie regionala + Piciorul partea medial a cavitatiieste format de maleola medial atibiel; partea lateralé a cavititi, mai lunga, este format de ‘maleota lateral a fibulei. Suprafe(ele articulare sunt acoperite de cartilajhialin, Partea articulara a talusului are forma unei mict jumé- titide cilindru, convexé superior, cu oextremitate orientata lateral, jar cealaltd este orientatd medial. Suprafata superi- ara, curbati a jumatiti de clindru si cele doud extremititi sunt acoperite de cartilaj hialin si patrund in cavitatea in forma de parantera dreapta, formata de epifizele dstale ale tibiel sfbulet, Suprafata articularé a talusului este mai larga in partea anterioara decat in partea posterioara. Ca urmare, talusul se potriveste maistrénsin cavitate, in flexia dorsal apiciorulu, ‘cdind partea mai argé a talusulu pitrunde in articulatia ta- locruralé, spre deosebire deflexia plantarg a piciorulut, cand in articulate se afl partea mat ingustéa talusului, Agadar, articulatia este mai stabilé in flexia dorsal a piciorulut, Cavitatea articulard este inconjurata deo membran sino- viel8, care se insereazd pe marginile suprafetelorarticulare si deomembranii (capsula) fbroas, care acoperé membrana sinoviala gise insereaza, de asemenea, pe oasele adiacente, Fibula Fj atioulard © posterioard, mai ingusté Maleota lateral Fata articular anterioar, mal larga Fig 696 Articulatatalocrurl. A. Vedere anteriara cu picirul in flex plantar. B. Schema articulatielC. Vedere supercar a tlusulul pentru arta forma supafeel articular. 605ii 606 Membrul inferior Nofiuni clinice Fractura de talus Talusul este un os deosebit deoarece se osificé dint-un singur centru prima de osfcae, care apare la nivelul cluli Partea posterioaré a talusulul se osfic8 mai térziu, in mod ormal dup pubertte, a peste 50% din populaje exist’ un mic 0s accesor (osu trigonum),stuat posterior de tuberculul lateral al procesulul posterior. Pe talus nu exist ricioinsertie ‘muscular, ar cartiajl articular acopers aproximativ 60% din suprafata lui. © problems ce apare in facturile de talus consté in faptul & vascularizata osull poste fi afectat in traumatisme. Sursa principalé de vasculariatie pétrunde in talus prin sangul retromaleolar medial (canalul tasian) s provine dlintr-oramura\a arteret tibiale posterioare. Acest vas este cel ce vascularizeazé cea mal mare parte a coluli gia corpulu Articulatia talocrurala este intarita de ligamentele medial (deltoid) si lateral, Ligamentul medial (ligamentul deltoid) Ligamentul medial (deltoid) este mare, puternic si de forma triunghiulara (Fig. 6.97). Varful se insereaza pe maleola medial, iar baza, lata, are o inserfie care se intinde de la ‘tuberozitatea osului navicular, anterior, la tuberculul medial al talusului, posterior. ‘Ligamentul medial este impartitin patru par{i, in functie de punctele inferioare de insertie: ® partea tibfonaviculard a ligamentului medial se in- sereazii anterior de tuberozitatea osului navicular si pe ligamentul calcaneo-navicular plantar, find partea care uneste osul navicular de sustentaculum talial osulul caleaneu; © partea tibiocalcaneana, care este mai central, se insereami pe sustentacuhim tal al osului calcaneu; ® partea tibiotalara posterioara se insereazi pe partea ‘medialé st pe tuberculul medial al talusului; © apatra parte (partea tibjotalara anterioara) este si: tuata profuand fafa de parle tibionaviculara si tibiocal- ‘caneand ale igamentului medial si se insereaua pe fata medialé a talusului, ‘alusului, Ramuri din artere dorsaléa piciorulul int’ pe aja supericaré a coluuitalusululs vascularizeaza partea dorsal a apuluiscoluli iar ramuri din arteraperonier8 vascularizeaza ‘mica portiune din partea laterala a talusului, Fracturl ale colului talusull intrerupfrecvent vascularizatia ‘sul, determinénd osteonecraza corpului sa zonei Posterioarea talusulul care conduce la osteoartrité prematurs snecesitéinterventichirurgicalelaborioase, Fracturile p&rtil mijloci a piciorului Fracturile partii mijlociia piciorului sunt mai putin frecvente. De obice,apar din cauza cider unei greuti pe picioare sau sularii unui vehicul peste picicare. Uzual, radiografia simpli este suficienté pentru a evidentia luxariile si fracturile. ‘Ligamentul medial al articulate! talocrurale Partea tibiocaleaneand. Partea tibionavicuiard Paroa tibiotelerd ‘Sustentaculum tai sul naviculer ‘al osululcaleanean LUigamentulcalcaneo-navicuar plantar Fig.697 Lgamentul medial al articuateitalocrualeLigamental lateral Ligamentul lateral al glezel este aloatuit din treiligamente separate, ligamentul talofbular anterior, igamentul talof- bular posterior iligementul calcaneo-fbular (Fig. 6.98): © ligamentul talofibular anterior este un ligament scurt, care uneste marginea anterioara a maleolei laterale de regiunea adiacenta a talusulul; » ligamencul talofibular posterior se intinde orizon- tal, spre posterior si medial, din fosa maleolara (de pe partea mediald a maleolei laterale) a procesul posterior altalusului; ® ligamentul caleaneo-fibular se prinde superior de fosa maleolara, pepartea postero-medial& a meleoleilaterale sltrece postero-inferior pentru a se insera pe un tubercul depe fata laterala a calcaneutul. Fosa maleolaré Ligament, talofbular posterior Fig. 6.98 Ligament lateral al articulaie’talocruale A. Vedere lateral B. Vedrepostericars Articulagiile intertarsiene in mumeroasele articulafi sinoviale dintre oasele tarsiene, se produc migcérile de inversiune, eversiune, supinatie si pronatie ale piciorului: © inversiunea st eversiunea intore intreaga planta spre Interior, respectiv spre exterior; ® pronatia reprezinté rotatia parti anterioare a piciorului, spre lateral, in raport cu partea posterioara a piciorului, Jar supinatia este miscarea invers8, Pronatia si supinatia permit pastrarea echilibrului si adaptarea picioruluila contactul cu neregularitatle solu. Articulatile importante la nivelul cérora au loc mised suntreprezentate de articulate subtalara,telo-calcaneo-na- viculard si caleaneo-cuboidiana (Pig, 6.99). Articulatile talo-calcaneo-navicular si calcaneo-cuboldiani formeazit ‘impreuna articulatia transversa a tarsului. Articulatile intertarsiene dintre cunelforme sdintre cu- neiforme si navicular permit doar migcari limitate, fn mod normal, articulatia dintre cuboid si navicular este fibroasa, Articultia fibroasa cubo-navieularé sul ravicular Atticulatia transversa a tarsulul Articulatia caleaneo- cuboidiana Osui ‘cuboid articulatia talo-calcanes: navicular Talusul Asticulatia subtalar’ Calcaneul LUigamentulcaleaneo-navioular plantar Fig.6.99 Articulate inertarsiene. 607T 608 Membrul inferior Articulatia subtalaré Articulatia subtalara se realizeazit intre: fateta calcaneand posterioara, mare (de pe fata inferioara atalusului); © fafeta talara posterioard corespunziitoare (de pe fata su- perioara a calcaneului), Cavitatea articulard este inconjurata de membrana sinovi- ala, care este acoperita de o membrana fibroasa. Articulajia subtalard permite miscdri de alunecare si de rolatie, care sunt implicatein inversiunea sieversiunea piclo- rului. Ligamentele talo-calcaneene lateral, medial, pos- terior si interosos intiresc aceasté articulatie. Ligamentul talo-calcanean interosos ocupa sinusal tarsulu! (Fig 6.100), Nofiuni clinice Fracturi ale gleznei Cunoasterea anatomieiglezne este esentalé pentru ingelegerea varetti de fracturi ce pot apsrea laniveluls in jurul articulate’ gleznet, Articulatia gleznei si structure asoclate pot fi prvite ca ‘nine osteo-fbros, orienta plan frontal, * Partea superioaré a inelului este format de aticulatia inte epifzle stale ale fibule tbe si de articulaiatalocruralé; * Marginileinelului sunt formate de ligamentele ‘ce unesc maleolele medial $i laterals de oasele tarsiene adiacente;, * Parteainferioard a inelului nu face parte din articulatia gleznei, dar este formata de articulatia subtalar side ligamentele asociate. Vizualizaea articulatiel gleznei ia structutlor ‘nconjurétoare ca un inel osteo-ibros permite mediculul $8 anticipeze tipul de leziune ce apare dupé un anumit tip de traumatism, De exemplu, un traumatism cu inversiunea Piciorului poate determina fractura maleolei mediale Slruperea ligamentelor ce unese maleola lteralé de ‘asele tasiene, |nelul poate fi intrerupt nu numa prin lezarea oaselor (care determin& fracturl, dar gi prin lezarea ligamentelor, Spre deosebire de fracturile osoase, leiunile igamentare ‘nu pot fevidentiate pe radiografa simpl8. Cénd se observ ‘fracturd pe radiografa simp, medicultrebuie si fie Congtient cS pot existasiruperligamentare considerabil Articulatia talo-calcaneo-navicularé Articulatia talo-caleaneo-naviculard este o articulate ‘complexa, lanivelulcdreia capul talusuluise articuleaz pos. teriorcu celeancul siligamentul calcaneo-navicular plantar, Jar anterior se aticuleaza cu osul navicular (Fig. 6.1014), Articulafia talo-calcaneo-naviculara permite misc de alunecare side rotatie, care impreuna cu migcétile similare din articulatia subtalara, sunt implicate in inversiunea s éversiunea piciorului. De asemenea, participa in pronatia sisupinatia plctoralui, Partile articulatie talo-calcaneo-naviculare dint talus sicalcaneu sunt reprezentate de: * fafetele calcaneene antertoarsi si mijlocie, de pe fata in- Jerioard a capulut talusului; {ajetele talare anterioara si mijlocie corespunzitoare, de pe fala superioara a calcancului, respectiv de pe susten- ‘taculum tali (Fig, 6.1018). Partea articulatiei dintre talus siligamentul calcaneo-navi- cular plantar se realizeazd intre ligament si fateta medial de pe fafa inferioara a capului talusului, Articulatia dintre navicularsitalus formeazd cea mel mare parte articulaticitalo-calcaneo-naviculare gi se realizeana intre partea anterioara, ovoidalé, a capului talusului si faja corespunzatoare, concava posterior, a osului navicular, Ligament Talus — talo-caleanaan Caleaneu Fig. 6100 Ligamentulinterosostalo-clcanean, Vedere laterals.A Fala articular tlard anteroard do pe caloaneu \igamentul talo-caleanean interosos _ Ligamentl bfurcat Fig.6.101 Articulatiatalocalcaneonaviculard. A. Picioruldrept, vedere medal, B Piciorl rept, vedere superoar,taluslindepatat, C Ligamente, vedere medial, picorl dept. Ligament vedere lateral, pcirul dept.a Membrul inferior Ligamentele Capsula articulatiel talo-calcaneo-naviculare, care este 0 articulatie sinoviala, este intarita: ® posterior de ligamentul talo-calcanean interosos; * superior de ligamentul talonavicular, care se intinde intre colul talusului si regiunile adiacente ale navicularului: inferior de ligamentul calcaneo-navicular plantar (Fig, 6.101€ siFig. 6.1010). Partea laterala a articulatiei talo-caleaneo-naviculare este intaritd de partea calcaneo-navicularaa ligamentulut bifurcat, care este un ligament in forma literel ,Y", sitaat superior fafa de articulafie, Baza ligamentulut bifurcat se insereazii pe partea anterioard a fetel superioare a calcane- ului, arbrafele sale se insereazé: pe fafa dorso-medialé a cuboidului (ligamentul calcaneo-cuboidian); pe partea dorsolateral a navicularulul (ligamencul calcaneo-navicular|. Ligamentul calcaneo-navicular plantar este un li ‘gament gros silat, care se intinde intre sustentaculuan tall (posterior) si osul navicular (anterior; Fig. 6.101C). Acest ligament sustine capul talusulul, participa la formarea ar- ticulatiei talo-calcaneo-naviculare gi se opune prabusirii arculul medial al pictorulat, Articulafia caleaneo-cuboidiana Articulagia calcaneo-cuboidiand este o articulatie sino- vialé, realizat intre: © fafeta articulara de pe fata anterioard a calcaneului; © fafeta corespunsatoare de pe fata postericard a cuboidului. Articulagia calcaneo-cuboidians permite migczri de alunecare si de rotatie, implicate in inversiunea si eversi- ‘unea piciorulut si, de asemenea, participa la pronatia si supinatia pictoralui. Ligamente Articulatia calcaneo-cuboidiand este intarita de ligamen- tal bifurcat (vezi mai sus), de ligamental planter lung si de ligamentul calcaneo-cuboidian plantar (ligamentul plantar scurt), Ligamentul calcaneo-cuboidian plantar {ligamentul plantar scurt) este scurt, lat, foarte puternic si uneste tuber- culul calcanean de fata inferioard a cuboidulu! (Fig. 6.102A), 610 Sustine articulatia calcanco-cuboidiana si, de asemenea, Impreund cu ligamentul plantar lung, se opune prabusirit arcului lateral al piciorului. Ligamentul plantar lung este cel mailung ligament a plantei sieste asezat inferior de ligamental calcaneo-cuboi- dian plantar (Fig. 6.1028): posterlor, se insereazd pe fafa inferioard a calcaneulu, intre tuberositatea si tuberculul calcanean; anterior, se insereazéi pe o creasté lata si pe un tubercul de pe fafa inferioara a osului cuboid, posterior de santal pentru tendonul mugchiulut peronier lung. Cele mat superfciale fibre ale ligamentului plantar lang ajung la bazele oaselor metatarsiene, Ligamentul plantar lung sustine articulafia calea- neo-cuboidiana si este cel mai puternic ligament care se pune prabusitii arcului lateral al piciorula, Tendonul muschisui peroner ung LUgamentul calcaneo-navicular eats Ligament Ligament caleanso-cuboiden — Figamant plantar (igamentul plantar scurt) Tuberculul caloanaan 8 ‘Artculatiacalcaneo-cuboidians a Fig. 6302 Lgamenteleplantare. A Ligamentulcaleaneo-cubeidian plantar (igamentul plantar seu B, Ligamentul plantar lungArticulatiile tarso-metatarsiene Articulatiile tarso-metatarsiene dintre oasele metatar- siene si oasele tarsiene adiacente sunt articulatit plane gi permit migcéri de alunecare limitate (Fig. 6.103). Ligamentele rmetatarsiene transverse profunde Fig.6103 Articulate taso-metatarsene, metatarso-falangiene i interalangiene si gamentele metatarsione transverse profunde Notiuni clinice ‘Monturile (hallux valgus) ‘Montul(halux valgus) apare pe partea medial a primel artculaii metatarso-flangiene. Aceasta este 0 z0né foarte importanté a piciorului deoarece este traversatl de tendoane $igamente, care transmit i repartizeaza greutatea Corpulul in timpul migcai, Este acceptat faptul c& presiun! necorespunzatoare la nivelulaceste regiuni pot produce deformareain valgus. Din punct de vedere clinic, hallux valgus-ul (montul este o proeminent8 semnificativa atta osului, ct sia {esuturilor moi din jurul partii mediale a primei articulatii ‘metatarso-flangiene, Pe masura ce montul evolueazs, cdegetul unu se deplaseaza spre celelalte degete, producénd impingerea lor. Anatomie regionala + Picioru! Libertatea de migcare in articulatia tarso-metatarsiané dintre metatarsianul I si cuneiformul medial este mai mare decat in celelalte articulatii tarso-metatarsiene si permite flexia, extensia si rotatia. Articulatile tarso-metatarsiene, impre- und cu articulaia tarsalé transversi participa la pronatia si supinatia piciorului. Articulatiile metatarso-falangiene Articulatiile metatarso-falangiene sunt articulatii sinoviale lipsoidale, realizate intre capetele convexe ale metatars- enelor si bazele corespunzitoare ale falangelor proximale ale degetelor. Articulatiile metatarso-falangiene permit extensia si flexia, dar si miscAri limitate de abductie, adductie, rotatie sicircumductie. Capsulele articulare sunt intiite de ligamentele cola- terale medial silateral side igamentele plantare, care prezint& santuri pe fetele lor plantare pentru tendoanelelungi ale degetelor (Fig 6.103). Ligamentele metatarsiene transverse profunde Ligamentele metatarsiene transverse profunde leagi capetele metatarsienelor si permit metatarsienelor si actioneze ca o structura unitara (Fig. 6.103). Aceste ligamente se unesc cu ligamentele plantare la nivelul articulatillor metatarso-falanglene. Metatarsianul [este orientatin acelasi plan cu metatar- sienele celorlalte degete gi estelegat de metatarsianul If prin ligamentul metatarsian transvers profund. In plus, articulatia dintre metatarsianul I si cuneiformul medial are o liberta- te de migcare limitata. Prin urmare, halucele are o functie ‘Aceasté deformare apare la persoanele care poarta ‘ncalminte foarte ingusté sau cu tocur inate, dar factor de rsc sunt, de asemenea,s\ osteoporoza si predisperitia genetic, De obicei, simptomele pacientilor sunt durerea, deformarea sinflamatia, Hallux valgus-ul evolueazs si poate cauza probleme in gasire incattémintei corespunzatoare. Tratamentul inital consti in atagarea branturilor mol la pantofi,schimbarea tipului de incaltéminte folost si administrarea de medicamenteantinflamatoare. Uni p necesit interventichirurgicae pentru corectarea deformati sirealinierea degetelor. 611ii Membrul inferior independenté foartelimitata-spredeosebire depolice, unde Retinaculul flexorilor inetacarpianul este orientat la 90° faf& de metacarpienele Retinaculul flexorilor este un strat de tesut conjunctiy, ca o celorlalte degetesinu exist ligament metacarpian transvers band, cetrece peste depresiunea osoasé formata de maleola profund tntre metacarpienele policelui sindexulut, lar ar- medial, defofele media gi posterioar’ ale talusului, de faa | ticulatia dine metacarpian si osul carpian permit o mare medial caleaneului side fata inferioard alu sustentaculum libertate de miscare, tali(Pig, 6.104), Se prinde superior pe maleola medial, iar inferior si posterior se prinde pe marginea Infero-mediali Articulatiile interfalangiene acalcaneulul, | Articulatileintefalangiene sunt articulati de tip balama _—_—Retinaculul se continua superior cu fascia profunda a (trobleartroze), ce permit, mat ales, miscétideflexiestexten- gambei, iar inferior se continua cu fascia profundai (apone- sie. Sunt intarite de ligamentele colaterale medial si _vroza plantard) a piciorului. lateral s de ligamentele plantare (Fig. 6.103). Din retinaculul flexorilor se desprind septuri care trans. | forma santurile de pe oase in canale tubulare de fesut con- junctiv pentru tendoanele muschilor flexori, la trecerea din | Tunelul tarsian, retinaculele si regiunea posterioard a gambel in regtunea plantara a picio- dispunerea structurilor importante "lu! Fg. 6.104). Migcarea liberia tendoaneor in canele este faciitata de tecile sinoviale, care inconjoara tendoanee. ale gleznei Pentru tendoanele muschilor tibial posterior si flexor | Tunelul tarsian este format pe partea postero-mediala a lung al degetelor, sunt dou’ compartimente situate pe fata gleznel, de: posterioaré a maleolei mediale. Tendonul muschiului tibial posterior este medial fata de tendonul muschiulut flexor odepresiune formata demaleola medial a tibiel,defefele ung al degetelor. medial si posterioar ale talusului, de fata medial a _—_‘mediat posterior de tendoanele muschilor tibial posterior | calvaneulul s de fafa inferioara a In sustentaculu tali_siflexorlung al degetelor, artera tibial posterioar, impreuna dela nivelul calcaneului; ‘cu venele omonime sinervul tibial tree prin tunelul tarsian retinaculul flexorilor, ce trece peste aceasta depresiune si ajung in regiunea plantara a piciorului. Artera tibiala ; (Fig. 6.104). posterioara poate fi palpata la jumatatea distanfei dintre maleola mediala si caleaneu, A 8 Tendonul Tia much flexor Artera tibial {ung al degetelor Tendonul mugchiului posteroara ‘tial posterior Talusul Nerval bial Tendon mupehialt taxa lung al alucelui (‘— Pelparea artoreltibiala posterioae,lajumatatea istantel dine call st rmaleola medial 612 F6:6104 Tuneultarsian i retinacllflexoilor.Vedere postero-medials. A. Oasle. 8 Tuell asian si retinaculul lexoilor.Lateral de nervul tibial se affé compartimentul de pe fata pos- terioard a talusuluisi depe faa inferioara a ui sustentaculum ‘ali, pentru tendonal muschiulut flexor lung al halucelui. Retinaculele extensorilor in regiunea glemei, doud retinacule aleextensorilor menjin, ‘tendoanele muschilor extensor! in contact cu planul os0s si previn arcuirea tendoanelor in timpul extensiei piciorului sia degetelor (Fig. 6.105): © un retinacul superior al extensorilor, care este 0 in- grosare a fascei profunde in partea inferioard a gambei, superior dearticulafia glemei, se insereazi pe marginile anterioare ale fibulei i tibiel; = un retinacul inferior, in forma literei ,Y", a cirui baxa este atagat pe partea lateral a fefei superioare a ‘Arter tibial Tendomul mugchiului ‘anterioar& extensor lung al halucelui Fetinaculul superior al cextensortor Tendonul rmugchiul tibial Retinacullinforior anterior alextensorior Mugehiu extensor Tung al degetelor | ‘Artera dorsala Mugohiu a picionu ‘roloa poronior Fig. 6.105 Retinaculleextensorir. calcaneului, trece medial peste fata dorsalé a piciorului siscimparte in doua brate, unul care se insereaza pe ma- leola mediala, altul care inconjoara spre medial piciorul sise nsereazi pe partea medial a aponevrozel plantare, ‘Tendoanele muschilor extensor ung al degetelor sial treilea peronier trecprintr-un compartiment de pe partea lateral a pir(i proximale a piciorului, Medial deaceste tendoane, pe sub retinaculele extensorilor, trec artera dorsal a picioru- lui (ramura terminal a arteretibiale anterioare), tendonul ‘muschiulut extensor lung al halucelui gi portiunea terminal a tendonulul muschiulut tibial anterior. Retinaculele peroniere Retinaculele fibulare (peroniere) fixeaz’ tendoanele mus- chilor peronier lung si peronter scurt pe partea lateralé a piclorulut (Fig, 6.106): © un retinacul peronier superior, care se intinde intre maleola lateral sicaleancu; © un retinaeul peronier inferior, care se insereazii pe fata lateralé a calcaneului, in jurul trohleei peroniere si se continua superior cu fibrele retinaculului inferior al extensorilor. ‘Tendoanele mugchilor peronieri lung si sourt Fetinacuil peroier inferior (a luchleea peroniaré a calcaneulu) Retinaculul peronier superior Fi.6106 Retinaclele peronirePicioul drept, vedere lateral, 613Mh Membrul inferior Lanivelul trohleet peroniere, un sept separa compartimentul pentru tendonul mugchiuluiperonier scart, situat superior, de compartimentul pentru tendonal muschiului peronier lung, situat inferior. Arcurile piciorului asele piciorulutnu sunt asezate intr-un plan orizontal. Ele formeaza arcurile longitudinal si medial in raport cu solul (Fig, 6.107), care absorb si repartizeazi greutatea corpului in timpal ortostatismului sia miscdri pe dferte suprafete. Arcul longitudinal Areul longitudinal al pictorului este format tntre extremi- tatea posterioara a calcaneului si capetele metatarsiene- lor (Fig, 6.1074). Bste mal fnalt pe latura mediala, unde formeagii partea mediala a arcului longitudinal, iar pe latura lateral este mai mic si formeazai partea lateral a arculai longitudinal. Arcul transvers ‘Arcul transvers al piciorului este mal nalt in partea posteri- ‘ar apiciorulut (corespunzator capuluitalusului) sidispare anterior, a nivelul capetelor metatarsienelor, legate prin ligamentele metatarsiene transverse profunde (Fig. 6.1078). Fig.6107 Arcutil piciorulul A. Arcurile longitudinal, picorl rept 8, Arcultransvers, icin sting A B Tendoanelo mugchilor Lament clcnec-nvtr hea Tendonul mugchiuit peeronier lng Ligament plantar scurt Lgamentl plantar lng ‘Aponevroza plantar Fig.6:108 Suportul pentru arcurle pcioru, A. Ligemente, Vedere medial, pcirul drept 8. Sectiune transversal prin pci pentru a arita 614 tendoanele muschlor ce sustin acute