Anda di halaman 1dari 12

ANALGEZICE OPIOIDE

Subiecte examen

Opioizii endogeni: tipuri de receptori opioizi si efectele stimularii lor, mecanismele biochimice de activare a
receptorilor opioizi, clasificarea opiaceelor.

Morfina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte adverse si contraindicatii, doze echivalente
cu alte opiacee.

ANALGEZICE OPIOIDE

medicamente cu actiune depresiva selectiva pe SNC, care determina

analgezie

calmarea anxietatii

sedare

euforie

Nomenclatura

OPIACEE = substante obtinute din sucul de mac alb – opiu – care determina efecte morfin-like.

Opiul contine 20 de alcaloizi :

- morfina

- codeina se formeaza dupa ce se oxideaza opiu

- papaverina

- nosocapina, etc

OPIOIZII = substante cu propietati asemanatoare opiaceelor, dar cu alta structura

OPIACEE sinonim cu OPIOIZI

OPIACEE = OPIOIZI

Tipuri de opioizi

opioizi endogeni

opioizi exogeni – extrasi din opiu sau produsi prin sinteza

OPIOIZII ENDOGENI

Rol = neuromodulatori

Distributie: - centrala – SNC


1
- periferica – intestin

1. ENKEFALINE = pentapeptide :

Tyr-gly-gly-phe- metionina = METENKEFALINA

Tyr-gly-gly-phe- leucina = LEUENKEFALINA

Precursori = proenkefalinele

Actioneaza pe receptorii miu si delta

2. ENDORFINE = polipetide ( formate din 15- 30 aminoacizi) care contin tetrapeptidele tyr-gly-gly-phe

Precursori = proopiomelanocortina (POMC)

POMC => endorfine, ACTH, MSH

Actioneaza pe receptorii miu si delta

3. DINORFINE = polipetide care contin tetrapeptidele tyr-gly-gly-phe

Precursori = prodinorfine

Actioneaza pe rec. Kappa

4. NOCICEPTINE = polipeptide ( 17 aminoacizi) care nu contin tetrapeptidele tyr-gly-gly-phe – au efect


ALGEZIC

Precursori = pronociceptinele

Actioneaza pe receptorii ORL (opioid receptor like) – numiti receptori orfani la inceput pt. ca atunci cind
au fost descoperiti nu se stia ce opioid actioneaza asupra lor

Tipuri de receptori opioizi

Activarea receptorilor opioizi

Receptorii opioizi

receptori cuplati cu proteina Gi

1.inhiba adenilciclaza => scaderea concentratiei intracelulare de AMPc

2.deschid canale de K+ => hiperpolarizare

3.inchid canale de Ca2+ voltj dependente => impidicarea eliberari de mediatori

RECEPTORII OPIOIZI si EFECTELE STIMULARII RECEPTORIILOR OPIOIZI

2
µ κ δ

(miu) (kappa) (delta)

Analgezie supraspinala Analgezie spinala Favorizeaza acti

Deprimare respiratorie Sedare/Disforie µ si κ

Euforie/Sedare Mioza

Mioza

Dependenta

Constipatie

Hipotermie

Clasificarea opioizilor

1. Agonisti (enkefalomimetice)

2. Agonisti antagonisti

3. Antagonisti

AGONISTI OPIOIZI

1. Agonisti ai opioizilor (enkefalomimetice)

Agonisti puternici

Morfina

Heroina

Hidromorfona

3
Petidina (Meperidina)

Fentanil

Metadona

Agonisti moderati

Codeina

Propoxifen

Dextrometorfanul

Tramadolul

Morfina

EFECTE FARMACOLOGICE

1. Efecte la nivelul SNC

2. Efecte la nivel digestiv

3. Efecte la nivel genitourinar

4. Efecte la nivel cardiovascular

5. Efecte la nivel pulmonar

6. Efecte la nivelul ochiului

7. Efecte la nivelul termoreglarii

8. Efecte neurohormonale

9. Toleranta si dependenta

Morfina

1. Efecte la nivelul SNC

a. Analgezie intensa

- creste pragul perceptiei dureroase

- modifica perceptia durerii – detasare fata de durere

- scade reactiile la durere : strigate, frica

- durata analgeziei = 4 - 6 ore

- locul de actiune : central, maduva, periferic (poate fi administrata de exemplu intro articulatie si determina
analgezie locala)

4
b. Deprimare respiratorie

- se instaleaza paralel cu analgezia

- se produce prin scaderea sensibiltatii centrilor respiratori la CO2

c. Deprimare a centrului tusei

d. Modificare comportamentala

- euforie, sedare, stare de bine

e. Voma - provoaca voma la doze mici

2. Efecte la nivel digestiv

 - scade peristaltismul digestiv

 - scade secretiile digestive

constipatie efect antidiareic

 - spasm pe caile biliare si sfincterul lui Odi => in colicii se asociaza cu antispastice

3. Efecte la nivel genitourinar

 creste contractia ureterelor => in colica renala se asociaza cu antispastice

 creste tonusul detrusorului vezicii urinare

 creste tonusul sfincter vezicii

mictiune dificila

4. Efecte la nivel cardiovascular

- vasodilatatie arteriala si venoasa => indicatie in edemul pulmonar acut

- deprima reflexele circulatorii => hipotensiune ortostatica

- dilatatie vase cerebrale => creste presiunea LCR => contraindicata in traumatismele cerebrale

- vasodilatatie cutanata => congestie, transpiratii

5. Efecte la nivel pulmonar

- bronhospasm – prin eliberarea de histamina

6. Efecte la nivelul ochiului

- mioza

7. Efecte la nivelul termoreglarii


5
- deprimare

8.Efecte neurohormonale

- scade secretia de ACTH, FSH, LH

- creste secretia de prolactina

9. Toleranta si dependenta

Farmacocinetica morfinei

 Administrare

iv – in dureri acute – de obicei 10 mg

oral – in dureri cronice – 20mg à maxim 60 mg

 Biodisponibiltatea dupa administrarea orala este mica – sub 25% - prin absorbtie slaba si metabolizare la
primul pasaj hepatic

 T/2 = 2 - 3 ore

 Durata actiunii = 4 - 5 ore

 Distributie

- in tot organismul inclusiv in placenta si la fat

- patrunde putin prin bariera hematoencefalica (fata de heroina si fentanil care sunt mai liposolubile)

 Metabolizare – prin conjugare => metaboliti activi si inactivi

 Eliminare – urina – 90% in primele 24 ore

Indicatiile morfinei

1. Analgezie

• cind nu exista raspuns la alte analgezice

• in cancer

• pre si postoperator

2. EPA

3. Colici – asociata cu antispastice

4. Diaree – mai bine insa loperamida

5. Tuse – mai bine insa codeina sau dextrometorfan

Efectele adverse si contraindicatiile morfinei

6
1. hipotensiune

2. sedare

3. voma

4. constipatie

5. dependenta => contraindicata administrarea abuziva

6. deprimare respiratorie => contraindicata la bolnavi cu insuficienta respiratorie

7. retentie de urina => contraindicata la bolnavi cu adenom de prostata

8. cresterea presiunii intracraniene => contraindicata la traumatizati cranieni

9. contraindicata in travaliu in administrae iv => asfixie nou nascut

10. contraindicata la alergici – pentru ca determina eliberarea de histamina

Heroina

- este un opiaceu de sinteza produs prin acetilarea morfinei

- este mai liposolubila decit morfina = > traverseaza mai bine bariera hematoencefalica => se transforma in
morfina

- are o potenta de 2-3x mai mare decit morfina

(10 mg morfina = 5 mg heriona)

- durata de actiune aprox. 2 ore (½ din durata de actiune a morfinei)

- nu este utilizata in terapie

- folosita de toxocomani

Petidina (Meperidina) – Mialgin

- opioid de sinteza (primul)

- actiune predominanta pe receptorii kappa

Efecte farmacologice

 analgezie

de 10 ori mai mica decit morfina ( 10 mg morfina = 100 mg petidina)

durata mai scurta de actiune – 2-4 ore

 sedare/euforie – mai accentuate fata de morfina

 depresie respiratorie – mai mica sau egala cu morfina

7
 midriaza nu mioza ca morfina – efect atropin-like

Indicatii

- la fel ca morfina

- nu pentru tuse si diaree

Metadona

- opioid de sinteza cu administrare orala

- actiune predominanta pe receptorii miu

Efecte farmacologice

Analgezie

 similara cu a morfinei dupa administrarea parenterala, dar mult mai mare dupa administrarea orala
pentru ca se absoarbe mai bine

 durata de actiune lunga datorita T/2 = 35 ore

Indicatii

 cura de dezintoxicare – ca substituent al morfinei pentru ca determina in sindrom de abstinenta mai


incet instalat si mai blind fata de morfina

 analgezic - oral – in dureri cronice – 5-15mg

- sc. – 5-10mg

Fentanil

- inrudit cu petidina dpdv. al structurii

- actiuneaza predominant pe receptorii miu

Efecte farmacologice

Analgezie

 de 100 ori mai mare ca morfina

 actiune imediata dupa adm. iv si scurta – ½ ora

Efecte parasimpatomimetice => bradicardie

Indicatii

- anestezie disociativa impreuna cu droperidol

- tratamentul durerilor neoplazice – dispozitive transdermice (72 ore)


8
1. Agonisti ai opioizilor (enkefalomimetice)

Agonisti puternici

Morfina

Heroina

Hidromorfona

Petidina (Meperidina)

Fentanil

Metadona

Agonisti moderati

Codeina

Propoxifen

Dextrometorfanul

Tramadolul

Clasificarea opioizilor

1. Agonisti (enkefalomimetice)

2. Agonisti antagonisti

3. Antagonisti

AGONISTI ANTAGONISTI OPIOIZI

Agonisti antagonisti opioizi

Pentazocina

Buprenorfina

Nalorfina

Nalbufina

Pentazocina (Fortral)

- agonist kappa + antagonist miu

Efecte farmacologice

 actiune analgezica apropiata de morfina

 risc de dependenta mic


9
 poate determina sindrom de abstinenta, daca se administreaza la morfinomani

 sedativ marcant

 deprima respiratia mai putin ca morfina

Indicatii

- dureri acute si cronice

Doze echivalente de opiacee

ANTAGONISTI OPIOIZI

Antagonisti opioizi

Naloxona

Naltrexona

– Indicatii - antidot

dupa anestezie

suprdoza

Drogul

 OMS = substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii

 Farmacologic = substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate determina:

 dependenţă fizică şi psihică

 tulburări ale activităţii mintale

 tulburări ale percepţiei

 tulburări ale comportamentului.

Droguri

– alcoolul

– opiaceele

– derivatele

– cannabisului

– sedativele şi hipnoticele

– cocaina
10
– halucinogenele

– tutunul

– solvenţii volatili

– alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase, utilizate în asociere.

Psihotrope

Toate substanţele de origine naturală sau de sinteză, susceptibile să modifice într-un mod oarecare
activitatea psihicului şi comportamentului uman

Clasificare droguri

A. în funcţie de efectul asupra SNC

B. în funcţie de originea produsului

C. in funcţie de regimul juridic

A. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectul asupra SNC

1. substanţe stimulente sau psihoanaleptice

2. substanţe depresoare sau psiholeptice

3. substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice

1. Droguri stimulentele

accelerează activitatea SNC

exemple: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele

Subclasificare

stimulente ale veghii

– amfetamina, cofeina, cocaina, cathina

– in doze moderate acestea întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală şi


crează o senzaţie de bine.

stimulente ale umorii – substanţe ce îndepărtează starea depresivă.

2. Droguri depresoare

încetinesc activitatea SNC - au efecte analgezice şi sedative

exemple:

– opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina)

– medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia


11
– morfinice de sinteză

– hipnoticele, barbiturice

– tranchilizante

3. Droguri halucinogene

provoacă alterări ale percepţiei, temporale şi spaţiale

deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează”

exemple: cannabisul, LSD 25, mescalina şi altele.

B. Clasificarea drogurilor în funcţie de originea produsului

1. droguri naturale;

– opiul şi opiaceele

– cannabisul şi răşina acestuia,

– frunzele de coca şi derivaţii săi

– alte plante cu principii halucinogene.

2. droguri de semisinteză

– heroina, LSD

3. droguri de sinteză

– aetadona

– mescalina,

– LSD 25

– amfetamina

– designer-drugs

– ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în laboratoare clandestine

– „solvenţii volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”

C. Clasificarea in funcţie de regimul juridic

1. substanţe supuse controlului la fabricare şi administrare

– sunt folosite în tratamente medicale - morfina, barbituricele

2. substanţe total interzise

– LSD, heroină, ecstasy, cocaină


12