1. Generalitati
2. Factori de risc
3. Cauze
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Evolutie si prognostic
8. Prevenire si tratament
Generalitati
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza
memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala
reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la
persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate,
pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele
apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot
fi sesizate si de bolnavi.
Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea
bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata,
frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici,
creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa,
inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie
substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer.
Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala
Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap)
urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu.
Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu
istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod
obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc
crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia
si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de
nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a
demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Cauze
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai
multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate
de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce
permit neuronilor sa functioneze normal.
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina
aceasta cauza. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta
boala, riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al
familiei bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea
nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.
Simptome
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe
persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de
pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru
obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala
Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.
O persoana care are simptome motorii (slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi
ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat
boala Alzheimer.
Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de dementa.
Mecanism fiziopatologic
Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu
Alzheimer. Acestea includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite
de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura
normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la
autopsie.
Faza initiala
Faza intermediara
Faza tardiva
Consult de specialitate
Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau
alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema
poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.
Evoluție și prognostic
Boala Alzheimer progresează în timp, dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta.
Unele persoane pot avea manifestări minime până în fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd
capacitatea de a efectua activități zilnice deja într-o fază precoce a bolii. Nu există până în
prezent posibilitatea unei vindecări. O persoană afectată de boala Alzheimer trăiește în medie 8 -
10 ani de la apariția primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte.
Faza inițială
- pierdere a orientării
- pierderea capacității de a iniția anumite activități
- neadaptare la situații noi și nefamiliare
- reacții întârziate și capacitate de memorare încetinită
- tulburări de judecată, decizii greșite
- dificultăți în utilizarea banilor
- tulburări de dispoziție afectivă, iritabilitate, neliniște
Faza intermediară
- probleme în recunoașterea persoanelor familiare
- dificultăți la citit, scriere și calcul
- greutăți în a se îmbrăca singur
- probleme de gândire logică
- tulburări de dispoziție accentuate, ostilitate față de persoane apropiate
- pierderea orientării temporale
- suspiciuni nejustificate, idei de persecuție, gelozie, urmărire
- necesitatea unei supravegheri și îngrijiri permanente
Faza avansată (tardivă)
- pacienții nu-și mai amintesc că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă
- pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a înghiți, uită că au mâncat deja și pretind să
li se servească din nou masa
- dificultăți în păstrarea echlibrului, dificultăți de mers
- stări confuzive, uneori cu agitație, în special noaptea
- pierderea capacității de a comunica prin cuvinte
- pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinență pentru urină și fecale)
Prevenire și tratament
Mijloace de prevenire (Profilaxie)
Tratament
Deși nu există încă un tratament eficace care să vindece boala Alzheimer, o serie de mijloace
trebuiesc folosite pentru a îmbunătăți calitatea vieții bolnavului și a-i menține pe cât posibil
activitatea în familie și societate.
Tratamente simptomatice
Se recomandă modificarea comportamentului și a dispoziției afective (stări de depresie) a
pacienților cu medicamente psihotrope, pentru a diminua anxietatea, agresivitatea sau
stările de agitație. Medicamentele cu acțiune puternică (neuroleptice, benzodiazepine cu
acțiune îndelungată) sunt însă de evitat, datorită efectelor adverse sau paradoxale.
Medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei
În prima fază a bolii, se recomandă medicamente inhibitoare al enzimei
acetilcholinesterază. Ele inhibă degradarea acetilcholinei, neurotransmițător la nivelul
sinapselor anumitor neuroni din creier (Vezi: Patogeneza). În prezent se folosesc
următoarele preparate (în paranteză numele comercial):