Alegeri locale 1996

Cadrul legal
În luna iunie a anului 1996, în România, au avut loc alegeri locale, pentru a doua oară
după 1989, primul tur de scrutin desfășurându-se la 2 iunie, iar cel de-al doilea tur, la 16 iunie.
Alegerea autorităților publice locale s-a desfășurat în baza Legii nr. 70 privind alegerile
locale, modificată și completată prin Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996. Deși Legea partidelor
politice se modificase în aprilie 1996, în sensul în care numărul de membri cerut unui partid
politic pentru a fi înregistrat a crescut de la 251 la 10.000, numărul participanților la alegeri a
rămas aproxmativ la fel de mare ca la alegerile locale din 1992 (82 de partide și alianțe).
Potrivit noii legi, primarii, consilierii locali și consilierii județeni erau aleși prin vot
direct. Astfel, spre deosebire de precedentele alegeri din 1992, în județe, alegătorii urmau să
primească trei buletine de vot: pentru primari, pentru consilieri locali și, în premieră, pentru
consilieri județeni.
Cu privire la alegerea primarilor, la fel ca la alegerile locale precedente, era declarat
primar candidatul care întrunea majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciunul
dintre candidați nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin, în cel mult
două săptămâni, între candidații situați pe primele două locuri, fiind declarat ales candidatul care
a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
La fel ca la alegerile locale anterioare, și la scrutinul din 1996 era menținut cvorumul de
prezență, astfel încât alegerile erau considerate valabile dacă la votul dintr-o anumită
circumscripție participau cel puțin 50% dintre alegători. În caz contrar, se organiza un alt tur de
scrutin, care era declarat valabil indiferent de cvorumul de prezență.

Campania electorală și candidații

Campania electorală pentru alegerile locale din 2 și 16 iunie 1996, s-a desfășurat în
intervalul 19 aprilie 1996 — 30 mai 1996 (ora 24.00).
În vederea exprimării dreptului de a alege, la nivelul întregii țări au fost stabilite 2.954 de
și 14.933 de secții de votare.
Printre partidele și uniunile ce grupau diferite formațiuni politice care s-au înscris în
competiția electorală, se numără: Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), Convenția
Democratică din România (CDR), Uniunea Social Democrată PD (FSN)-PSDR, Partidul
Socialist al Muncii (PSM), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul
Unității Naționale Române (PUNR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul
Alianței Civice (PAC), Partidul Liberal — 1993 (PL'93), Partidul România Mare (PRM), etc.
De asemenea, printre alianțele politice și electorale care s-au format în vederea alegerilor
locale amintim: Alianța Social Democrat Liberală-Covasna, Ecologiștii (Ecologiștii +
Agrarienii), Alianța Electorală PDSR + PDAR, Alianța Electorală USD + PAC, Alianța
Electorală Ecologiștii + PDSR, Alianța Electorală Forumul Democrat al Germanilor din
România + Partidul Național al Automobiliștilor, etc.
În ceea ce privește funcția de primar general au fost înregistrați 47 de candidați, printre
care: Victor Ciorbea (CDR), Ilie Năstase (PDSR), Anton Gheorghe Vătășescu (USD), Doru
Viorel Ursu (independent), Dinu Patriciu (Partidul Liberal'93), etc.

Desfășurarea alegerilor
La nivelul întregii țări, potrivit listelor electorale permanente, suplimentare, separate si
speciale, la alegerile locale din iunie 1996, au avut drept de vot 17.737 425 de alegători cu vârsta
de peste 18 ani inclusiv, cu aproximativ un milion mai mult decât la alegerile locale precedente.
Pentru cele 2.954 de fotolii de primari și-au depus candidatura, la nivelul țării, 18.415
persoane, pentru cele 39.857 de mandate de consilieri locali candidau 244.648 de persoane, în
timp ce pentru cele 1.718 mandate de consilieri județeni s-au înscris în competiția electorală
23.988 de persoane, reprezentând aproape întregul spectru politic românesc, cât și candidați
independenți.
Pentru primul tur de scrutin, din 2 iunie 1996, au fost acreditați 3.614 observatori interni
și 62 de observatori internaționali. Dintre cei 62 de observatori străini, 48 făceau parte din
personalul diplomatic al unui număr de 12 ambasade din București, restul fiind delegați ai unor
organizații internaționale (OSCE, Parlamentul European), ai unor partide politice (Partidul
Socialiștilor Europeni, din cadrul Parlamentului European , Partidul Socialist Ungar), instituții
guvernamentale (MAE italian, Agenția Națională de Dezvoltare a SUA), instituții naționale
(Parlamentul Republicii Ungaria, Consiliul Județean Tolna, din Ungaria) sau organizații
neguvernamentale (Institutul Democratic pentru Relații Internaționale din SUA).
 Rezultatele alegerilor
Potrivit statisticilor BEC, la primul tur de scrutin au participat 56,47% dintre cele 17,7
milioane de alegători.
Din primul tur, a fost ales primarul din Târgu Mureș (Fodor Karoly Imre — UDMR) și
au fost reconfirmați în funcții edili din Brăila (Anton Lungu — PSM), Cluj (Gheorghe Funar —
PUNR), Galați (Eugen Durbacă — PDSR), Iași (Constantin Simirad — PAC), Sfântu Gheorghe
(Almos Albert — UDMR) și Vaslui (Victor Cristea — USD).
În București, după primul tur de scrutin, în competiția pentru fotoliul de primar general
au rămas țărănistul Victor Ciorbea (CDR), cu 39,61%, și Ilie Năstase, (PDSR), cu 30,38%.
Participarea la vot la cel de-al doilea tur de scrutin, din 16 iunie 1996, a fost de 54,7%.
În București, după cel de-al doilea scrutin, Victor Ciorbea, reprezentantul CDR, a câștigat
fotoliul de primar al Capitalei, cu 56,74% din voturile valabil exprimate, învingându-l, astfel, pe
contracandidatul său, Ilie Năstase (PDSR), care a obținut doar 43,26% din sufragii.
Primarul sectorului 1 a devenit independentul George Pădure (55,77%). În celelalte
sectoare, posturile de primar au fost câștigate de candidații CDR, aflați în competiție cu cei ai
PDSR. Astfel, în sectorul 2, primar a devenit Vladimir Popescu (62,13%), primăria sectorului 3
i-a revenit lui Sorin Paliga (57,05%). Marin Luțu (57,57%) a ocupat fotoliul de primar al
sectorului 4, în timp ce la sectorul 5, primar a devenit Călin Cătălin Chiriță (56,34%). La sectorul
6, câștigător a fost Ion Dinuță (60,03%).
După cele două tururi de scrutin, candidații CDR-ului au câștigat fotoliile de primar din
24 de municipii, PDSR-ul — din 12, USD — din 8, iar independenții din 6.
Ca urmare a neîntrunirii cvorumului de prezență, s-au mai organizat alte tururi de scrutin
și la 23 iunie și 30 iunie 1996.
Potrivit datelor globale ale BEC privind alegerile locale, cele mai multe voturi pentru
primari au fost obținute de PDSR — 2.713 095 (26,28%), urmat de CDR — 2.712 852 (26,27
PDSR a obținut, la nivel național, cu 243 de voturi mai mult decât CDR.
PDSR a câștigat astfel 928 de mandate de primar, USD — 475, CDR — 355, candidații
independenți — 273, etc.
 În cursa pentru cele 1.718 de mandate de consilieri județeni, cele mai multe voturi au fost
obținute de CDR — 1.667 417 (19,53%), urmat de PDSR — 1.390 225 (16,28%). La nivelul
întregii țări, CDR a obținut cu 277.192 de voturi mai mult decât PDSR.
Astfel, CDR a obținut 307 mandate de consilieri județeni, PDSR — 290, USD — 200,
UDMR — 133, etc.
În ceea ce privește voturile pentru alegerea consiliilor locale, CDR a înregistrat 1.786 077
(19,58%) de voturi, PDSR — 1.716 899 (18,82%), iar USD — 1.120 235 (12,28%).
Pentru alegerea consiliilor locale, CDR a strâns în plus față de PDSR, 79.178 de voturi.
PDSR a câștigat, astfel, 9.483 de mandate de consilieri locali.

Alegeri parlamentare 1996

Cadrul legal
La 3 noiembrie 1996, în România, au avut loc alegeri parlamentare, pentru a treia oară
după Revoluția din decembrie 1989.
Alegerile s-au desfășurat în baza Legii nr. 68 din 15 iulie 1992 pentru alegerea Camerei
Deputaților și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 16 iulie 1992.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 68/1992, membrii Camerei Deputaților și cei ai Senatului
erau aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Deputații și senatorii erau aleși,
în circumscripții electorale pe bază de scrutin de listă și de candidaturi independente, potrivit
principiului reprezentării proporționale.
Membru al Parlamentului României putea deveni, conform art. 37 nr. 2, din Constituția
României, orice cetățean român, cu domiciliul stabil în România și care a împlinit până în ziua
alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani, pentru Camera Deputaților, respectiv 33 de ani, pentru
Senat.
Conform Legii electorale din 1992, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei
Deputaților era de un deputat la 70.000 locuitori (art. 3, alin. 2), iar pentru Senat, de un senator la
160.000 locuitori (art. 3, alin. 3).
Pragul electoral a fost, la fel ca și la scrutinul parlamentar din 1992, de 3% pentru partide,
iar pentru coaliții electorale s-a adăugat un procent pentru fiecare membru, începând cu al doilea
partid sau formațiune politică, fără a se depăși însă 8% (art. 91).
 La scrutinul parlamentar din 1996, numărul formațiunilor admise în cursa electorală a
scăzut, și ca urmare a unei noi legi a partidelor politice (Legea partidelor politice nr. 27 din 26
aprilie 1996), care a mărit numărul de semnături necesare pentru formarea unui partid politic, de
la 250 la 10.000.

Campania electorală
Campania electorală pentru alegerile din 3 noiembrie 1996 a început la 4 septembrie
1996 și s-a încheiat la 31 octombrie, ora 24.00.
Cu trei săptămâni înaintea startului oficial în cursa pentru alegerile din toamna anului
1996, principalele forțe politice din România și-au desemnat directorii pentru campania
electorală. În general, formațiunile au mers pe formula de cuplu — un șef pentru campania
parlamentară și altul pentru campania prezidențială. În atribuțiile directorului de campanie intra
coordonarea echipelor de campanie din teritoriu, asigurarea logisticii pentru propagandă,
stabilirea calendarului turneelor, mitingurilor sau întâlnirilor electorale.
În fruntea staff-ului său de campanie, Convenția Democratică din România l-a numit pe
Remus Opriș, Partidul Democrației Sociale din România — pe Ovidiu Șincai, UDMR — pe
Takacs Csaba Albert. Alianța Național Liberală (ANL) i-a desemnat directori ai campaniei
electorale pe Laurian Oniga, vicepreședintele Partidului Alianței Civice (pentru alegerile
parlamentare), și pe Dinu Patriciu, liderul Partidului Liberal'93 (pentru alegerile prezidențiale).
La conducerea campaniei electorale a Partidul Unității Naționale Române (PUNR) au fost numiți
Ioan Gavra (pentru parlamentare) și Valeriu Tabără (pentru prezidențiale). În fruntea campaniei
electorale a Uniunii Social Democrate (USD) pentru alegerile parlamentare a fost numit Radu
Berceanu, iar director al campaniei prezidențiale a fost desemnat George Șerban.
În prima zi a campaniei electorale, președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Uglean,
i-a desemnat, în ședință publică, prin tragere la sorți, pe cei șapte judecători din componența
Biroului Electoral Central (Vasile Boroi, Paul Mitroi, Maria Roșu, Florica Robescu, Ștefan
Mateescu, Costică Ionescu și Mircea Aron. În funcția de președinte al BEC a fost ales
judecătorul Costică Ionescu.)
Potrivit articolului 25, din Legea nr. 68/1992, printre atribuțiile BEC se numărau:
 primirea și aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale și soluționarea
eventualelor contestații în legătură cu acestea;
  soluționarea contestațiilor referitoare la modul de formare sau componența
birourilor electorale de circumscripție;
 soluționarea, ca instanță superioară, a contestațiilor privind împiedicarea
partidelor sau candidaților independenți de a-și desfășura campania electorală;
 verificarea întrunirii pragului electoral de 3%; soluționarea cererilor de anulare a
alegerilor în circumscripții; verificarea și înregistrarea rezultatelor alegerilor.
Începută în aceeași zi, etapa de depunere a semnelor electorale ale partidelor politice,
alianțelor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți, s-a încheiat la 8 septembrie
1996.
Depunerea candidaturilor pentru alegerile parlamentare (cât și pentru cele prezidențiale) a
fost permisă până la data de 3 octombrie, ora 24.00 (cu 30 de zile înainte de data alegerilor).
Precedat de negocieri între formațiunile semnatare pentru finalizarea textului, la 28
octombrie, a fost semnat un „Protocol tehnic pentru supravegherea corectitudinii alegerilor
parlamentare și prezidențiale”.
Parafat de 10 alianțe și partide (CDR, USD, ANL, UDMR, UNC, Partidul Pensionarilor
din România, Partidul Reîntregirii, Partidul Național al Automobiliștilor, Alianța Național
Liberală Ecologistă și Partidul Pentru Patrie), protocolul, redactat în opt puncte, prevedea
colaborarea prin reprezentanți, în secțiile de votare, cu scopul prevenirii oricăror fraude în timpul
procesului electoral, colaborarea în Birourile electorale județene, în Biroul Electoral al
Municipiului București, în Biroul Electoral Central, atât în ziua votării, cât și la centralizarea
rezultatelor.

Desfășurarea scrutinului
Potrivit datelor furnizate de BEC la 21 octombrie 1996, din 22.680.951 de locuitori, la
scrutinul din luna noiembrie a aceluiași an, la nivelul întregii țări, au avut drept de vot
17.218.654 de alegători cu vârsta de peste 18 ani inclusiv.
La 3 noiembrie 1996, în intervalul orar 6.00-21.00, 13.088 388 (76,01%) dintre cetățenii
cu drept de vot s-au prezentat la urne pentru a-și alege parlamentarii (dar și președintele) care
urmau să conducă România în următorii patru ani.
În cele 42 de circumscripții electorale (reprezentând cele 41 de județe ale țării, plus
municipiul București), au fost amenajate 15.117 secții de votare, dintre care 1.338 în Capitală.
Acestora li s-au adăugat alte 47 de secții speciale organizate în gări, aerogări și autogări, pentru
persoanele aflate în tranzit. Cetățenii români aflați în străinătate și-au putut exercita dreptul la vot
în 173 de secții electorale organizate pe nave sau la reprezentanțele diplomatice românești.
Pentru scrutinul din 3 noiembrie 1996, au fost de asemenea acreditați 13.490 de
observatori interni (aparținând Alianței pentru Pace din România, Ligii Apărării Drepturilor
Omului din România, Asociației Pro Democrația, Societății 'Timișoara', Asociației Române
pentru Libertate Personală și Demnitate), dintre care 11.561 principali, 1.929 secundari și 243
internaționali (printre aceștia aflându-se și reprezentanți ai Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei și ai Adunării Parlamentare a OSCE).

Rezultatele alegerilor
La 10 noiembrie 1996, BEC a comunicat lista senatorilor și deputaților după atribuirea
definitivă a mandatelor obținute la alegerile din 3 noiembrie, datele globale ale alegerilor
parlamentare fiind publicate în Monitorul Oficial nr. 287 din 13 noiembrie 1996. Astfel,
Parlamentul rezultat în urma alegerilor din 3 noiembrie 1996 a fost format din 343 deputați (328
aleși și 15 desemnați de minoritățile naționale) și 143 senatori.
La Senat, CDR s-a situat pe locul întâi cu 30,7% voturi și 53 de mandate, în timp ce
PDSR s-a clasat pe locul doi, cu 23,08% voturi și 41 de mandate. USD (PD+PSDR) a primit
13,16% și 23 de mandate, în timp ce UDMR a obținut 6,82% și 11 mandate. PUNR a obținut
4,22% și 7 mandate, iar PRM — 4,54% și 8 mandate. Au pierdut fotoliile de senatori Partidul
Socialist al Muncii și Partidul Democrat Agrar din România, nedepășind pragul de 3%.
La Camera Deputaților, CDR a ocupat în 1996 locul întâi cu 30,17% și 122 de mandate,
PDSR, locul doi — cu 21,52% voturi și 91 de mandate. USD (PD+PSDR) s-a situat pe locul trei,
cu 12,93% voturi și 53 de mandate, în timp ce UDMR a obținut 6,64% și 25 de mandate. PRM a
avut, la rândul său, 19 mandate (4,46% voturi), în timp ce PUNR a câștigat 18 mandate (4,36%
voturi). Ca și la Senat, PSM nu a întrunit 'pragul electoral' pentru a accede în parlament.
Un număr de 15 mandate de deputat au fost repartizate în 1996 organizațiilor
minorităților naționale, conform prevederilor art. 4 din Legea electorală, față de 13, câte
avuseseră în 1992. Astfel, minoritățile albaneză, armeană, bulgară, cehă, evreiască, grecească,
germană, italiană, poloneză, lipoveană, rusă, sârbă, slovacă, tătară, ucraineană și romii au avut
câte un deputat.
 Pe județe, CDR a întrunit cel mai bun scor în municipiul București, (46,96%), urmat de
județele Timiș (44,61%), Sibiu (38,83%), Caraș-Severin (36,15%), Alba (35,23%) și Arad
(34,77%). La rândul său, PDSR a înregistrat cele mai bune rezultate în Călărași (43,27%),
Vrancea (38,01%), Vaslui (36,61%), Neamț (36,28%), Olt (35,77%) și Giurgiu (34,88%).
La 27 noiembrie 1996 a fost aleasă conducerea celor două Camere ale Parlamentului:
Petre Roman (PD), la Senat, și Ion Diaconescu (PNȚCD), la Camera Deputaților.