Lucrarea de disertație este un produs ştiințific original bazat pe cercetare teoretică şi empirică. Orice lucrare de
disertație presupune un efort de documentare în sensul utilizării bibliotecilor (fizice şi online), bazelor de date
sociale şi a altor documente sociale.
Lucrarea de disertație trebuie să demonstreze internalizarea competențelor specifice domeniului sociologiei din
câmpul selecției şi gestiunii resurselor umane.
Lucrarea de disertație se va elabora având în vedere următoarea structură: Introducere, Teorie, Metodologie,
Analiză, Concluzii, Bibliografie, Anexe.
o În secțiunea de teorie se aşteaptă prezentarea coerenta a unor teorii explicative din câmpul
ştiințific al analizei comportamentului organizațional sau sociologiei resurselor umane şi a modului
în care studentul derivă propria analiza din aceste teorii. Această secțiune va surprinde stadiul
actual al cunoaşterii în domeniu. Studentul va urmări adecvarea perspectivelor teoretice la temă,
identificarea corectă a bibliografiei relevante pentru perspectivele teoretice la care face referire,
modul în care perspectivele teoretice sunt utilizate pentru a constitui cadrul teoretic de analiză a
lucrării. Se recomandă ca ponderea părții teoretice să nu depăşească 35% din economia lucrării.
o Secțiunea concluzii va urmări măsura în care obiectivele lucrării au fost atinse, măsura în care
ipotezele au fost verificate (s-a răspuns la întrebările de cercetare), măsura în care lucrarea şi-a
adus contribuția la clarificarea conceptelor şi a temei.
1.2. Numărarea paginilor se va face începând cu foaia de capăt iar numerotarea începând cu pagina de
cuprins.
1.3. Lucrarea de disertație se va tehnoredacta cu font de 12pt, la 1,5 rânduri, spațiere normală a
caracterelor; caracterele nu vor fi îngroşate!
1.4. Notele de subsol se vor tehnoredacta cu font de 10pt, la 1 rând, spațiere normală a caracterelor
A. Note de subsol:
Notele de subsol vor fi folosite exclusiv pentru explicații, completări etc. şi nu pentru trimiteri
bibliografice. Recomandăm evitarea folosirii în exces a notelor de subsol.
Tabelele şi graficele vor fi inserate în text în poziția justificată de dezvoltarea argumentului. Vor fi
numerotate separat, cu cifre arabe. Informația prezentată într-un tabel nu va fi, de regulă, dublată de
o reprezentare grafică a aceloraşi date.
Anexele vor fi plasate la sfârşitul documentului şi vor fi numerotate cu cifre arabe. Denumirea
anexelor se va face similar cu cazul tabelelor şi graficelor, plasarea textului fiind însă în partea
superioară, cu aliniere la stânga:
Anexa 1: Modele explicative ale intenției de vot pentru PSD+PC. Regresie logistică
Atât în cazul tabelelor, cât şi al graficelor şi anexelor, eventualele note explicative sau menționarea
surselor vor fi plasate în partea de jos.
C. Citare:
Citarea surselor se va realiza în conformitate cu modelul Chicago „în text” (T) autor-dată-pagină (cu
mici modificări), după cum urmează:
Dacă numele autorului apare în frază, trimiterea se va face după cum urmează:
Pentru 3 autori, vor fi menționate toate cele trei nume, primele două fiind separate prin virgulă, iar al
doilea şi al treilea prin „şi”:
Pentru 4 sau mai mulți autori, va fi menționat numele primului dintre ei, urmat de „et al.”: Exemplu:
Pentru trimiteri la o succesiune de pagini, se vor folosi toate cifrele atât pentru referențialul de
început, cât şi pentru cel de final:
În cazul în care sunt necesare mai multe trimiteri la autori diferiți, acestea se vor separa prin „;”. În
cazul în care înşirarea nu are o relevanță cronologică, ordonarea se va face alfabetic:
În cazul în care sunt necesare mai multe trimiteri la lucrări diferite ale aceluiaşi autor, numele său va
fi trecut o singură dată, iar separarea datelor se va face prin virgulă-spațiu:
Cărți cu un autor:
Enelow, James şi Melvin Hinich. 1984. The Spatial Theory of Voting. Cambridge: Cambridge
University Press.
Cărți cu trei sau mai mulți autori, numele ultimului autor va fi precedat de „şi”:
Himmelweit, Hilde T., Patrick Humphreys, Marianne Jaeger şi Michael Katz. 1981. How Voters
Decide: A Longitudinal Study of Political Attitudes and Voting Extending over Fifteen Years and the
British Election Surveys of 1970-1983. London: Academic Press.
Pentru cărți clasice republicate, recomandăm menționarea anului primei apariții între paranteze
pătrate:
Downs, Anthony. [1957] 2009. O teorie economică a democrației. Iaşi: Institutul European.
Katz, Daniel. 1973. Patterns of Leadership. În Handbook of Political Psychology, ed. Jeanne N.
Knutson, 203-233. San Francisco: Jossey-Bass Publishers.
sau:
Bîrsan, Alina şi Mircea Comşa. 2005. Imaginea publică a principalilor candidați la preşedinție. În
Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu şi Mircea Comşa, 99-135.
Cluj-Napoca: Editura Eikon.
Articole:
Se vor menționa atât volumul, cât şi numărul revistei în care este publicat articolul.
Jenssen, Anders Todal şi Toril Aalberg. 2006. Party-Leader Effects in Norway: A Multi-Methods
Approach. Electoral Studies 25 (2): 248-269.
Aarts, Kees. 2000. The Impact of Leader Evaluations on Voting in The Netherlands. Lucrare
prezentată la conferința anuală a American Political Science Association, 31 august-3 septembrie,
Washington DC, SUA.
Lucrări de doctorat:
Dragoman, Dragoş. 2007. Capital social şi valori democratice în România. Teză de doctorat.
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Articole de ziar:
Mihai, Cătălina. 2009. Vaclav Klaus, ultimul inamic al „Constituției”. Adevărul, 5 octombrie,
Secțiunea Internațional, Ediția națională.
În situația în care avem două intrări ale aceluiaşi autor, publicate în acelaşi an, ele vor fi diferențiate
prin litere asociate anului apariției:
Rotariu, Traian şi Mircea Comşa. 2005a. Câteva considerații statistice asupra alegerilor. În Alegerile
generale 2004. O perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu şi Mircea Comşa, 27-44. Cluj-Napoca:
Editura Eikon.
Rotariu, Traian şi Mircea Comşa. 2005b. Fraudarea alegerilor? În Alegerile generale 2004. O
perspectivă sociologică, ed. Traian Rotariu şi Mircea Comşa, 45-72. Cluj-Napoca: Editura Eikon.
Pentru fiecare autor, lucrările se vor ordona după cum urmează. În primul rând lucrările în care
apare ca unic autor, ordonate invers cronologic. În al doilea rând lucrările cu mai mulți autori în care
apare ca prim autor, din nou ordonate invers cronologic.
F. Punctuație:
Se vor folosi ghilimele româneşti pentru întregul document. Exemplu: „Logica acțiunii colective”. Dacă
Virgula, punctul, semnul exclamării, semnul întrebării, două puncte, punct şi virgulă se vor lipi de
cuvântul anterior şi se vor separa prin spațiu de cuvântul următor.