IMPORTANTA APLICARII

DIRECTIVELOR SEVESO II

CPT. IORDACHE NICOLAE ORLANDO – I.S.U. “ Cpt. Puica Nicolae “ AL JUDETULUI ARGES
22.09.2015
 SUMAR

• DE CE SEVESO
•BAZA LEGALĂ LA NIVELUL UE
•TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA
•CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU LEGISLATIA REACH
•AUTORITĂŢI COMPETENTE
•OBLIGAŢII - OPERATORI
•OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI - AUTORITĂTI COMPETENTE
•PLANURILE DE URGENŢĂ
•PRINCIPIILE DE BAZĂ
•EVENIMENTE CONSIDERATE
•ACŢIUNE ASUPRA OMULUI
•ZONELE DE ACTIUNE IN CAZ DE ACCIDENT MAJOR
•FACTORII DE CARE DEPIND EFECTELE UNUI ACCIDENT MAJOR
•DATE STATISTICE
•REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII DIRECTIVEI SEVESO
•PROIECTE LEGISLATIVE ÎN DERULARE
2
 DE CE SEVESO ?

• Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la

nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976,a avut loc
un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA.
• La producerea de triclorfenol prin supraîncălzire s-a
eliminat în atmosferă forma extrem de otrăvitoare a
tetraclorodibenzodioxinei. (dioxina policlorată reprezintă
simbolic materiile extrem de toxice).
• Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6
tone substanţe toxice, cu grave consecinţe: aproximativ
37.000 persoane expuse; 736 persoane relocate dintr-o
zonă de 110 ha (astăzi pădurea de stejari Seveso);
aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din
vecinătate au murit, iar celelalte, în jur de 80.000, au fost
sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanţul
trofic; instalaţiile şi solul din jurul fabricii au fost
îndepărtate şi depozitate într-o zonă de depozitare
special amenajată şi asigurată.
• Cu toate acestea firma a mai lucrat încă o săptămână.
Nimeni nu era în fabrică când s-a întâmplat evenimentul
şi conducerea ICMESA a eşuat în alarmarea timpurie.
Autorităţile au început investigarea la cinci zile după
accident când animalele, cum ar fi iepurii au început să
moară în masa. Acest accident a fost un semnal de
alarmă care a determinat Comisia Europeană să ia
măsurile necesare pentru prevenirea situaţiilor similare.
Cu toate acestea, accidentele din industria chimică au
continuat.
 DE CE SEVESO ?
Bhopal(India), 1984
Unul dintre cele mai grave accidente tehnologice s-a produs la 3
decembrie 1984 la Bhopal(India), prin scăparea accidentală a
41 de tone de gaz toxic (izocianat de metil) de la o uzină de
pesticide aparţinând concernului Union Caraibe. Accidentul a
lăsat în urmă 3598 de morţi, 100.000 de intoxicaţi şi 200.000 de
evacuaţi. Numărul ridicat de victime a fost datorat lipsei datelor
toxicologice despre agentul în cauză(nu existau fişe toxicologice
cu efectele clinice, tratament şi posibile efecte pe termen lung);
lipsa măsurilor de mediu pentru determinarea agentului toxic;
ceea ce a condus doar la un tratament simptomatic; nu exista un
plan pentru evenimente neprevăzute la serviciile de urgenţă; nu
existau date meteorologice detaliate pentru a se putea modela
mişcarea norului toxic.
 DE CE SEVESO ?

Enschede, Olanda 2000

Cel mai grav accident petrecut în Europa în ultimii

50 de ani este considerat cel din oraşul Enschede,
Olanda, unde în data de 13 mai 2000 la S.E.
Fireworks, o companie care depozita articole
pirotehnice (artificii)s-au produs două explozii foarte
puternice (echivalentul a 100 tone de TNT).
Suflul exploziei s-a simţit până la o distanţă de 30
de kilometri.Aproximativ 400 de apartamente, 294 de
case, 50 de clădiri industriale şi de birouri au fost
distruse complet, 22 de persoane au murit, din care 4
pompieri, 947 răniţi şi 10.000 de persoane evacuate.
Raportul pompierilor privind cauza accidentului susţine
ipoteza unui scurt- circuit, dar poliţia a presupus o
incendiere intenţionată, efectuând arestări.
 DE CE SEVESO ?
Toulouse, sud-vestul Franţei,2001
În dimineaţa zilei de vineri 21 septembrie 2001, ora 10.15 o
explozie foarte puternică a avut loc la fabrica de îngrăşăminte AZF
(Azote de France) dintr-o zonă industrială din apropierea oraşului
Toulouse, sud-vestul Franţei.
Explozia a avut loc la un depozit în care azotatul de amoniu
granular era depozitat. Cantitatea depozitată era între 200 şi 300
de tone. AZF este amplasat într-o zonă industrială unde mai există
alte două obiective ce procesează substanţe.Amplasamentul se
afla sub regulile Directivei Europene Seveso II şi este clasificat ca
fiind cu risc major.
Forţa exploziei a creat un crater cu un
diametru de 50 metri şi o adâncime mai
mare de 10 metri. Explozia a spart
geamurile de la ferestre situate în
centrul oraşului situat la 3 km
depărtare.Liniile de telefon au căzut
imediat şi nu s-au mai putut folosi
telefoane pe o rază de 100 km. Experţii
au estimat că puterea exploziei a fost
echivalentă cu un cutremur măsurând
3.4 scara Richter. Peste 500 de case au
devenit nelocuibile şi aproximativ 1400
de familii au rămas fără locuinţe,
11.000 de copii au stat acasă după ce
aproximativ 85 de şcoli şi colegii au fost
afectate,2 şcoli au fost distruse şi un
spital grav avariat. 22 persoane au murit
pe amplasament, 6 în vecinătatea
amplasamentului şi una în spital,2442
de răniţi
 DE CE SEVESO ?
Constanţa, 2003

În dimineţa zilei de 17 iulie 2003 în Constanţa s-a

produs o explozie la un rezervor de substanţe
petroliere al firmei Oil Terminal S.A. Cauza
incendiului a fost eroarea umană, o echipă de 6
muncitori fiind implicată în curăţirea rezervorului,
acesta conţinând o cantitate de 300 de tone de
produse petroliere, rezervorul având o capacitate de
stocare de 5000 de tone. Cea mai probabilă cauză
care a condus la deflagraţie şi la incendiul care a
urmat a fost o scânteie sau flacără provocată de
echipa de muncitori care lucra la rezervor.
În urma accidentului, un lucrător a decedat,
iar alţi patru au fost răniţi. Pagubele materiale s-au
ridicat la 1372 miliarde ROL. La intervenţie au
participat toate echipajele de pompieri din Constanţa.
Pericolul pe amplasament îl reprezenta extinderea
incendiului la celelalte rezervoare pline cu produse
petroliere.
 BAZA LEGALĂ LA NIVELUL UE

• Directiva Consiliului nr. 82/501/CEE privind hazardele de

accidente majore la anumite activităţi industriale Seveso I
(O.J. No L 230 OF 5.8.82);
• Directiva nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore
produse de substanţe periculoase Seveso II (OJ No L 10
of 14 January 1997);
• Decizia Comisiei 98/433/CE privind stabilirea unor criterii
armonizate pentru acordarea de exceptări în
conformitate cu articolul 9 din Directiva 96/82/ CE (OJ
No L 192/1998)
• Directiva nr. 2003/105/CE de amendare a Directivei nr.
96/82/CE (OJ of 31 December 2003);
• Directiva 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului
European și a Consiliului

8
 TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN
ROMÂNIA

• HG 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă

pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase (abrogată);

• HG nr. 804/2007 cu modificările ulterioare (HG nr.

79/2009) privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanţe periculoase;
Completare esentiala cu HG nr. 1033/11.12.2013 –
urmare a aparitiei Directivei SEVESO III, prin aceasta
hotarare de guvern se completeaza anexa 1 la HGR
804/2007 incluzandu-se la ultima pozitie din coloana 1,
dupa litera “c”, o noua substanta nominalizata si anume
pacura. ( nota: aceasta substanta s-a regasit si in HGR
abrogata anterior)

9
 TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN
ROMÂNIA

• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr.

1084/ 22.12. 2003 privind aprobarea procedurilor de
notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere
a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;
• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr.
142/25.02. 2004 pentru aprobarea procedurii de evaluare a
raportului de securitate privind activităţile care prezintă
pericole de producere a accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase;
• Ordinul ministrului mediului şi gospodăriri apelor nr. 251/26.
03.2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor
de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de
producere a accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe periculoase;

10
 TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN
ROMÂNIA

• Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.

647/ 16.05.2005 pentru aprobarea normelor
metodologice privind elaborarea planurilor de
urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate
substanţe periculoase;
• Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.
1299/23.12.2005 privind aprobarea procedurii de
inspecţie;
• Ordinul comun MMGA / MAI nr. 520/29.05.2006
privind aprobarea Procedurii de investigare a
accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe periculoase.

11
 CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU
LEGISLATIA REACH
• Directiva 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului European și a
Consiliului

• Adoptată – 4 iulie 2012

Publicată – 24 iulie 2012
Intrată în vigoare – 13 august 2012
Transpunere naţională – 31 mai 2015
Transpunere Art. 30 (păcură) – 14 februarie 2014
Implementare – 1 iunie 2015 (transpunere in legislatia nationala in prezent
proiect de lege)
Ca urmare a adaptărilor continui a prevederilor referitoare la accidentele
majore datorate substanţelor chimice periculoase, la 4 iulie a fost adoptată,
noua Directivă 2012/18/EU de înlocuire a Directivei 96/82/CE – Seveso II.

Categorii de pericol în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008

– pentru substantele nenominalizate:
• Secțiunea „H” – PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE
• Secțiunea „P” – PERICOLE FIZICE
• Secțiunea „E” – PERICOLE PENTRU MEDIU
• Secțiunea „O” – ALTE PERICOLE
 CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU LEGISLATIA
REACH (Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals)

Principalele modificări aduse de așa-numita Directivă Seveso III sunt:

• Actualizări tehnice pentru a ţine seamă de modificările din UE în ceea ce priveşte
clasificarea substanţelor chimice. În anul 2008, Consiliul şi Parlamentul European au
adoptat un Regulament (CE) No 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea (CLP) a substanţelor şi a amestecurilor (denumite anterior preparate),
care aliniază legislaţia UE anterioară, cu GHS (Sistemul Global Armonizat de
Clasificare şi Etichetare a Produselor Chimice). La rândul său, acest Regulament a
declanșat necesitatea de a adapta Directiva 96/82/CE Seveso II, deoarece domeniul
său de aplicare se bazează pe clasificarea substanţelor chimice ale fostelor Directive
care vor fi abrogate prin Regulamentul CLP până în iunie 2015.;
• Un mai bun acces al cetăţenilor la informaţii cu privire la riscurile care rezultă din
activităţile companiilor din apropierea lor, precum și felul cum trebuie să se comporte
în cazul unui accident;
• Norme (reguli) mai eficiente privind participarea publicului interesat, în proiecte de
planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso;
• Accesul la justiţie al cetăţenilor cărora nu li s-a acordat acces la informaţiile adecvat
sau participare;
• Standarde mai stricte pentru inspecţiile amplasamentelor pentru a asigura
implementarea mai eficientă a normelor de securitate.
Statele membre vor trebui să aplice aceste prevederi ale Directivei 2012/18/EU
începând cu 1 iunie 2015, care este, de asemenea, data la care noua legislaţia
privind clasificarea substanţelor chimice, devine pe deplin aplicabilă în Europa.
 CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU LEGISLATIA REACH

FIŞA CU DATE DE SECURITATE

• Conform Regulamentului nr.453/2010 din 20 mai 2010 al Comisie Europene care
modifica Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului Europei nr. 1907/2006
privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH)
In acord cu

• Prevederile Regulamentului (CE) NR. 1272/2008 al Parlamentului European si al

Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor
67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1907/2006.
– armonizează dispozițiile și criteriile pentru clasificarea și etichetarea substanțelor,
a amestecurilor și a anumitor articole în cadrul Comunității, luând în considerare
criteriile de clasificare și regulile privind etichetarea ale GHS*.
* GHS:
În vederea facilitării comerțului mondial, protejându-se totodată sănătatea umană și
mediul, la nivel internațional, în cadrul structurilor Organizației Națiunilor Unite (ONU),
au fost formulate, în decursul unei perioade de peste 10 ani, criterii armonizate de
clasificare și etichetare, precum și norme pentru fișele cu date de securitate, ceea ce
a condus la apariția Sistemului Global Armonizat de Clasificare și Etichetare a
Produselor Chimice (denumit în continuare „GHS”).
 AUTORITĂŢI COMPETENTE

• Nivel naţional
– MINISTERUL MEDIULUI,APELOR SI PADURILOR- Secretariatul
de Risc (SRMM)
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – (SRANPM)
• Garda Naţională de Mediu;
– MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – Departamentul pentru
Situatii de Urgenta
• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
• Nivel regional
– Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (SRARPM);
– Comisariatul Regional al Gărzii Naţionale de Mediu;
• Nivel judeţean
– Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului (SRAPM)
– Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
– Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu

15
 OBLIGAŢII PENTRU OPERATORI

• Notificare de activitate;
• Politică de prevenire – document care garantează
un nivel ridicat pentru protecţia mediului şi a sănătăţii
populaţiei;
• Raport de securitate – document complex pe baza
căruia se face evaluarea privind managementul
riscului pe amplasament;
• Plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile
ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în
cazul producerii unui accident;
• Testarea şi evaluarea planului de urgenţă internă;

16
 OBLIGAŢII PENTRU OPERATORI

• Revizuire plan de urgenţă internă la fiecare 3 ani şi

raport de securitate la fiecare 5 ani;
• Notificarea autorităţilor în cazul producerii unei
avarii/incident sau accident;
• Notificare - modificare în structură, substanţe, cantităţi,
organizare;
• Informare publică cu privire la expunerea la risc,
substanţe prezente, măsurile de protecţie şi
comportament;
• Punere la dispoziţia autorităţilor informaţii necesare
întocmirii planurilor de urgenţă externă.

17
 OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
PENTRU AUTORITĂTI COMPETENTE
• Identificarea şi inventarierea operatorilor economici
care se supun prevederilor HG 804/2007;
• Verificarea politicilor de prevenire a accidentelor
majore şi a rapoartelor de securitate;
• Avizarea planurilor de urgenţă internă;
• Elaborarea planurilor de urgenţă externă;
• Revizuirea planurilor de urgenţă externă;
• Organizarea sistemului de inspecţie şi control pentru
obiectivele identificate (planificarea inspecţiilor,
rapoarte de inspecţie, sinteza rapoartelor de
inspecţie);

18
 OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI PENTRU
AUTORITĂTI COMPETENTE

• Planificarea teritorială (distanţe de siguranţă între

amplasamentele ce intră sub incidenţa HG 804/2007 şi
zonele rezidenţiale);
• Interzicerea utilizării, exploatării sau punerii în funcţiune
a amplasamentelor unde se constată deficienţe grave
în aplicarea prevenirii accidentelor majore (art.17);
• Investigarea accidentelor majore petrecute la
obiectivele care intră sub incidenţa HG 804/2007;
• Avizarea graficelor de testare a planurilor de urgenţă
internă;
• Planificările de testare a planurilor de urgenţă externă;
• Elaborarea scenariilor exerciţiilor de testare a planurilor
de urgenţă externă şi transmiterea lor spre avizare la
IGSU.
19
 OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI PENTRU
AUTORITĂTI COMPETENTE
• Elaborarea legislaţiei subsecvente;
• Ţinerea unui inventar cu operatorii economici care intră sub
incidenţa Directivei Seveso II;
• Transmiterea inventarului cu operatorii de tip Seveso şi cu
cei care sunt scutiţi de anumite obligaţii către Comisia
Europeană;
• Notificarea amplasamentelor de tip Seveso care prezintă
efecte transfrontiere, statelor posibil afectate;
• Notificarea către Comisia Europeană a accidentelor majore
produse pe teritoriul naţional şi a lecţiilor învăţate.
• Investigarea accidentelor majore petrecute la obiectivele
care intră sub incidenţa HG 804/2007;
• Avizarea scenariilor exerciţiilor de testare a planurilor de
urgenţă externă elaborate de ISUJ.

20
 PLANURILE DE URGENŢĂ

• Planuri de urgenţă internă – proceduri şi acţiuni ale

operatorului pentru limitarea şi înlăturarea efectelor
accidentului, protecţia personalului, alarmarea autorităţilor
şi populaţiei din exteriorul amplasamentului;
• Planuri de urgenţă externă – proceduri şi acţiuni ale
forţelor din exteriorul amplasamentului pentru limitarea
efectelor unui accident major asupra populaţiei şi mediului
din jurul amplasamentului în cauză ;
• Planurile trebuie să fie suficient de flexibile pentru a
asigura răspunsul la urgenţă oricând şi oriunde în zona de
impact a accidentului.

21
 PRINCIPIILE DE BAZĂ

• 1. Justificarea: Acţiunea de protecţie trebuie să

producă un beneficiu net pozitiv. Intervenţia propusă
trebuie să facă mai mult bine decât rău, de ex.
reducerea detrimentului rezultată din reducerea
expunerii la substanţa toxică trebuie să fie suficientă
pentru a justifica vătămările şi costurile intervenţiei,
inclusiv costurile sociale.
• 2. Optimizarea: Forma, dimensiunea şi durata
intervenţiei trebuie optimizate astfel ca beneficiul net
al reducerii expunerii la substanţa toxică minus
detrimentul asociat cu intervenţia să fie maximizat.

22
 EVENIMENTE CONSIDERATE

• Eliberare de substanţe periculoase în aer, apă, sol

• Incendiu
• Explozie

23
 ACŢIUNE ASUPRA OMULUI

Forţe mecanice Inhalare

Ingestie

Flacără,
radiaţie
calorică
Contaminare

24
ZONELE DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE
ACCIDENT MAJOR

Z. ATENTIE

Sector de
Z. LET acţiune

vânt

Z. VATAM.
 FACTORI PRINCIPALI DE CARE DEPIND
EFECTELE UNUI ACCIDENT MAJOR

• Proprietăţile şi cantitatea substanţelor eliberate

• Tipul şi durata emisiei
• Terenul, tipul de clădiri şi densitatea de construcţii
• Ora din zi
• Condiţiile meteo
• Managementul de siguranţă pe amplasament
• Distanţa faţă de locul accidentului

26
 CÂTEVA DATE STATISTICE

• 30% din teritoriul României se află sub incidenţa

dezastrelor tehnologice
• 8.000.000 de persoane trăiesc în zone de risc
• Cele mai prezente substanţe toxice sunt:
– Amoniac
– Clor
– Acid clorhidric
– Hidrogen sulfurat
– Sulfura de carbon
• Din punct de vedere al tipului de risc al amplasamentelor
Seveso II:
– Risc toxic – 57%
– Risc de incendiu / explozie – 86%

27
 CAUZE ALE ACCIDENTELOR

100%

90%

80%

70%

60% 50%
50%

40%
24%
30%
16%
20% 10%

10%

0%
eroarea um anã erori tehnice reactii chim ice factori externi
necontrolate

28
 Distribution of Seveso II establishments

Obiective seveso.shp
Risc_minor
Risc_major
Obiective seveso.shp
0
1-4
5 - 10
11 - 14
15 - 22

W E

S
100 0 100 200 Kilometers

29
 OPERATORI ECONOMICI CLASIFICATI SEVESO II –
LA NIVELUL JUDETULUI ARGES
• OMV PETROM S.A. – punct de lucru Arpechim Bradu
( obiectiv cu Risc Major)
• S.C. OLTCHIM S.A. - Directia petrochimica Bradu (obiectiv cu Risc
Major)
• OMV Petrom S.A. Divizia E&P – Zona de producţie III Muntenia Vest –
Sector 10 Poiana Lacului - depozit titei 4x50000 incinta Arpechim
(obiectiv cu Risc Major)
• S.C. APA CANAL 2000 S.A. – Uzina de apa Pitesti (obiectiv cu risc minor)
• S.C. CONPET S.A. – statia automatizata Poiana Lacului (obiectiv cu risc
minor)
• S.C. HOLCIM (Romania)S.A. Campulung – punct de lucru Razoare –
Mateias ( obiectiv cu risc minor)
• S.C. AGRICOVER S.R.L. Buzau- punct de lucru Caldararu (obiectiv cu
risc minor)
• S.C. EXTENSIV SRL Pitesti – punct de lucru Topoloveni
( obiectiv cu risc minor)
• S.C. JOHNSON CONTROLS SRL Bradu- Sucursala Poiana Lacului
(obiectiv cu risc minor)
• S.C. MARTUR AUTOMOTIVE SEATING & INTERIORS S.R.L. Cateasca-
(obiectiv cu risc minor)
• S.C. RAGAS CONSULTING S.R.L. Bucuresti- punct de lucru Schitu
Golesti- (obiectiv cu risc minor)
 CLASIFICARE OPERATORI DIN PUNCT DE VEDERE AL COMPLEXITATII
ACESTORA

PROCES/INSTALATIE SIMPLA
Ex:
Parc de rezervoare,
Operatiuni de depozitare,
Incarcare/descarcare in rezervoare

PROCES/INSTALATIE COMPLEXA

Ex:
Rafinarie
Productie de amoniac, uree
Separarea hidrogenului sulfurat

Analiză HAZOP
care va acoperi procesul continuu
 ASPECTE REZULTATE DIN PROCESUL DE
IMPLEMENTARE AL DIRECTIVELOR SEVESO

• Îmbunătăţirea cooperării şi colaborării între autorităţile

responsabile de implementarea directivelor;
• Clarificarea competenţelor fiecărei autorităţi şi a
modului de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, în
cadrul inspecţiilor organizate în comun;
• Desfăşurarea inspecţiilor la operatorii economici de tip
Seveso, în baza unui plan comun aprobat la nivelul
tuturor autorităţilor locale competente;
• Identificarea şi inventarierea problemelor întâmpinate
de către structurile teritoriale privind punerea în
practică a legislaţiei, în scopul îmbunătăţirii cadrului
legal;

32
 ASPECTE REZULTATE DIN PROCESUL DE
IMPLEMENTARE AL DIRECTIVELOR SEVESO

• Completarea pregătirii personalului din cadrul

autorităţilor competente, implicat în implementarea
prevederilor HG 804/2007, prin organizarea de
cursuri specifice, convocări de specialitate,
conferinţe, seminarii, precum şi activităţi practice în
teren, organizate în comun;
• Stabilirea unor întâlniri periodice între autorităţile
competente, operatori economici şi patronate pentru
clarificarea aspectelor legate de modul de
implementare a legislaţiei specifice şi acordarea de
asistenţă tehnică;

33
 ASPECTE REZULTATE DIN PROCESUL DE
IMPLEMENTARE AL DIRECTIVELOR SEVESO
• Iniţierea unor demersuri la nivelul autorităţilor competente
şi operatorilor economici pentru creşterea nivelului de
informare a publicului privind expunerea la risc, în zonele
de planificare la urgenţă prin campanii de informare,
distribuirea de pliante, broşuri, organizarea de conferinţe
şi seminarii de informare, „ziua porţilor deschise”, paginii
web, etc cu implicarea mass-media;
• Necesitatea elaborării unui program de înzestrare cu
echipamente, aparatură şi tehnică specifice pentru
prevenirea şi intervenţia în caz de accidente majore în
care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi
identificarea modalităţilor de finanţare a acestuia;
• Necesitatea dotării cu soft-uri de evaluare a rapoartelor
de securitate, planurilor de urgenţă internă şi efectelor
accidentelor majore.
34
 PROIECT DERULAT IN PARTENERIAT CU I.G.S.U. PENTRU
IMPLEMENTAREA DIRECTIVELOR SEVESO

• Pe parcursul anului 2009, Inspectoratul General pentru Situaţii de

Urgenţă - I.G.S.U. împreună cu Agenţia Regională pentru Protecţia
Mediului din regiunea Venetto – A.R.P.A.V - ITALIA au organizat si
desfasurat activitati de implementare a Directivelor SEVESO II in
Romania prin accesarea unui proiect finanţat de Uniunea
Europeană.
• La aceste activitati au participat reprezentanţi din cadrul IGSU,
ISUJ, ai Ministerului Mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu.
• Din partea italiană au fost prezenţi specialişti din ARPAV - Agenţia
Regională de Protecţie a Mediului din regiunea Venetto - ITALIA.
• Proiectul s-a finalizat prin elaborarea a trei ghiduri :
- Ghid de aplicare a Directivei SEVESO in domeniul
amenajarii teritoriului si urbanismului;
- Ghid pentru implementarea Sistemului de Management al
Securitatii ( .M.S.) in contextul Directivelor SEVESO;
- Ghid de evaluare a Planului de Urgenta Externa ( P.U.E.).
 PROIECTE LEGISLATIVE ÎN DERULARE

• Ordin comun MMP şi MAI privind aprobarea

procedurii pentru interzicerea utilizării,
exploatării sau punerii în funcţiune a unui
amplasament, instalaţii sau unităţi de stocare
• Ordin comun privind planificarea teritorială
• Ordin comun pentru aprobarea Metodologiei
rapide de evaluare a riscului la operatorii
economici de tip Seveso
• Modificarea Normelor metodologice de
elaborare a planurilor de urgenţă
• Ordin comun MAI si MMP pentru atestarea
experţilor externi
36
Vă mulţumesc pentru atenţie!

37