STUDIU COMPARATIV ȘI EXPLORATORIU

VIZÂND CONDUITA EMPATICĂ ȘI PROSOCIALĂ

LA ELEVII CU AGRESIVITATE POZITIVĂ ȘI LA CEI CU

AGRESIVITATE NEGATIVĂ

- Componentă a proiectului de intervenție psihopedagogică

„Aproapele ca oglindă - Prin celălalt, spre mine însumi ” -

Obiectivul general :

Explorarea modalităţilor de manifestare a conduitei empatice și prosociale

la elevii cu agresivitate negativă prin comparație cu elevii cu agresivitate

pozitivă, în scopul facilitării integrării lor sociale şi profesionale.

 REZULTATELE OBŢINUTE
LA INVENTARUL DE REACTIVITATE INTERPERSONALĂ (ADAPTAT DUPĂ M.H. DAVIS)
TOTAL ELEVI CHESTIONAŢI:
ELEVI CU AGRESIVITATE POZITIVĂ - 196 ELEVI CU AGRESIVITATE NEGATIVĂ - 117

ELEVI CU AGRESIVITATE POZITIVĂ ELEVI CU AGRESIVITATE NEGATIVĂ

LOC 1 - PD 14,80 % LOC 1 - PD 15,38 %

LOC 1 - PT 22,96 % LOC 1 - FS 23,08 %
LOC 1 - FS 25,00 % LOC 1 - PT 26,50 %
LOC 1 - EC 48,47 % 41,88 %
LOC 1 - EC

0,00 20,00 40,00 60,00 0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00

LEGENDĂ:
EC –Scala participării empatice cu incarcatura emotionala (EC)
[https://en.wikipedia.org/wiki/Empathic_concern]
FS – Scala fanteziei
PT - Scala preluării perspectivei celuilalt
[https://en.wikipedia.org/wiki/Perspective-taking]
PD - Scala distresului personal
[ https://en.wikipedia.org/wiki/Personal_distress]
Scala participării empatice cu incarcatura emotionala (EC) - SCORURI DOMINANTE
Vizează tendința subiectului de a fi in contact afectiv cu ceilalți, de orientare simpatetică faţă de alţii,
stări de căldură afectivă

48,47 %
50,00

48,00
EC - Elevi cu agresivitate
pozitivă
46,00
41,88 % EC - Elevi cu agresivitate
44,00 negativă

42,00

40,00

38,00

În urma aplicării Inventarului de Reactivitate Emoţională, 48,47% din elevii cu agresivitate pozitivă şi
41,88% din elevii cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la scala PARTICIPĂRII
EMPATICE CU ÎNCĂRCĂTURĂ EMOŢIONALĂ, fapt ce evidenţiază existenţa (cel puţin declarativă)
a unei DISPONIBILITĂŢI CONSIDIERABILE din partea ambelor categorii de elevi, de a se
transpune şi implica emoţional în a atenua suferinţa CELUILALT.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea implicării emoţionale pentru a atenua
suferinţa celor din jur este MAI MICĂ la elevii cu agresivitate negativă (41,88%), prin raportare la cei cu
agresivitate pozitivă (48,47%), această diferenţă datorându-se probabil experimentării mai frecvente de
catre elevii cu agresivitate negativă a unor poziţii ostile in interactiunile sociale, atitudini ce corelează
implicit cu o empatie mai scăzută faţă de persoanele vulnerabile.
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să valorifice această disponibilitate de implicare
emoţională a celor două categorii de elevi:
 Jocuri de rol
 Implicarea in actiuni concrete de reducere a suferintei unor persoane aflate in dificultate
(activităţi umanitare)
 Studii de caz extrase din realitatea şcolii/ comunităţii
 Expunere la situaţii sociale diverse în care să aibă posibilitatea de a descrie verbal atît
sentmentele şi nebvoile altora, câtm şi impactul acţiunilor proprii asupra altora

Scala fanteziei (FS) - SCORURI DOMINANTE

Vizeaza tendința subiecţilor de a se transpune imaginativ în stările şi acţiunile unor
personaje fictive din cărţi, filme / piese de teatru.

25,00 %

25,00

24,50
FS - Elevi cu agresivitate
pozitivă
24,00
23,08 % FS - Elevi cu agresivitate
23,50 negativă

23,00

22,50

22,00

În urma aplicării Inventarului de Reactivitate Emoţională, 25% din elevii cu agresivitate pozitivă şi
23,08% din elevii cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la scala FANTEZIEI, fapt ce
evidenţiază O MAI MICĂ DISPONIBILITATE a celor două categorii de elevi de a se identifica
emoţional cu personajele imaginare din filme sau cărţi.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea identificării emoţionale cu personajele
imaginare din filme / cărţi a elevilor cu agresivitate negativă este MAI MICĂ (23,08%), în raport cu cea
a elevilor cu agresivitate pozitivă (25,00%) , această diferenţă datorându-se probabil faptului că registrul
emoţional al elevilor cu agresivitate negativă se manifestă mult mai frecvent în experienţele de viaţă
concrete decât în planul fanteziei, plan ce le poate apărea ca un construct artificial ce „decupează”
moralizator statutul personajelor şi ceea ce ar trebui să simtă faţă de ele.
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să crească capacitatea elevilor de a se identifica
emoţional cu personajele din filme , cărţi etc. :
 Scriere / lecturare de poveşti şi povestiri inspiraţionale / moralizatoare care să crească
 nivelul awareness-ului elevilor cu privire la lumea interioară a personajelor: ce gândeşte şi
simte fiecare personaj, ce nevoi are, ce consecinţe asupra celorlalţi au avut acţiunile lui etc.
 Creare / vizionare de filme educative, moralizatoare care să crească nivelul awareness-ului
elevilor cu privire la lumea interioară a personajelor: ce gândeşte şi simte fiecare personaj,
ce nevoi are, ce consecinţe asupra celorlalţi au avut acţiunile lui etc.
 Scriere / interpretare / vizualizare de piese de teatru care să crească nivelul awareness-ului
elevilor cu privire la lumea interioară a personajelor: ce gândeşte şi simte fiecare personaj,
ce nevoi are, ce consecinţe asupra celorlalţi au avut acţiunile lui etc.
Scala preluării perspectivei celuilalt (PT) - SCORURI DOMINANTE
Vizează tendința subiectului de a adopta cu spontaneitate punctul de vedere al
celorlalți, în diferite împrejurări de viață

26,50 %
27,00

26,00
PT - Elevi cu agresivitate
25,00 pozitivă

22,96 % PT - Elevi cu agresivitate

24,00 negativă

23,00

22,00

21,00

În urma aplicării Inventarului de Reactivitate Emoţională, 22,96% din elevii cu agresivitate pozitivă şi
26,50% din elevii cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la scala PRELUĂRII
PERSPECTIVEI CELUILALT, fapt ce evidenţiază o MAI MICĂ DISPONIBILITATE a celor două
categorii de elevi de a adopta punctul de vedere al celorlalţi, în diferite împrejurări de viaţă.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea (cel puţin la nivel declarativă) de a adopta
punctul de vedere al celorlalţi, la elevii cu agresivitate negativă este MAI MARE (26,50%), în raport cu
cea a elevilor cu agresivitate pozitivă (22,96%), acest lucru datorându-se probabil tendinţei elevilor cu
agresivitate negativă de a se percepe mult mai dispuşi decât în realitate în a înţelege punctul de vedere al
celorlalţi, fapt ce le echilibrează parţial stima de sine.
Elevii cu agresivitate pozitivă, având o stimă de sine crescută şi o predispoziţie ridicată spre
competitivitate, au de asemenea dificultăţi în a înţelege perspectiva celorlalţi, raportându-se faţă de
aceştia pe poziţii de rivalitate şi de relaţionare de tip câştig – pierdere.
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să crească capacitatea elevilor de a înţelege punctul de
vedere al celorlalţi:
 Exerciţii de d-bate / dezbateri pe diferite situaţii sau problematici concrete de viaţă
 Exrciţii de schimbare a perspectivei (de vizualizare a unei situaţii din mai multe unghiuri
pnetru dezvoltarea flexibilităţii cognitive)
 Exerciţii de reflexie pentru a analiza și compara gândirea proprie cu a celuilalt
 Exerciţii de conştientizare a propriilor prejudecăţi şi etichete vis-a-vis e ceilalţi şi de
menţinere eronată a lor (ex: „confirmation bias” - tendinta de confirmare a ceea ce credem
deja)
Scala distresului personal (PD) - SCORURI DOMINANTE
Vizează suferinţa personală, orientarea spre sine, trăirea anxietăţii personale şi
neliniştite în stări de tensiune interpersonală

15,38 %

15,40
15,30
15,20 PD - Elevi cu agresivitate
15,10 pozitivă
15,00 14,80 % PD - Elevi cu agresivitate
negativă
14,90
14,80
14,70
14,60
14,50

În urma aplicării Inventarului de Reactivitate Emoţională, 14,80% din elevii cu agresivitate pozitivă şi
15,38% din elevii cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la scala DISTRESULUI
PERSONAL, fapt ce evidenţiază faptul că UN PROCENT MARE de elevi din cele două categorii vizate
se percep ca făcând faţă din punct de vedere emoţional situaţiilor de tensiune interpersonală
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, 15,38% din elevii cu agresivitate negativă declară că
experimentează trăiri negative în situaţii de tensiune interpersonală, procentul fiind MAI RIDICAT decât
la elevii cu agresivitate pozitivă - 14,80%, această diferenţă fiind cauzată probabil de un management al
emoţiilor mai precar la elevii cu agresivitate negativă decât la cei cu agresivitate pozitivă.
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi axate pe managemntul emoţiilor negative:
 Stimularea elevilor în a-şi identifica corect emoţiile în diferite situaţii de viaţă
 Stimularea elevilor în a-şi exprima verbal propriile gânduri legate de situaţii ce îi provoacă
diverse stări emoţionale
 Exersarea de către elevi a procesului de constientizare a relatiei emotie – gandire –
comportament
 Exersarea de către elevi a unor strategii de amanare a impulsurilor prin valorificarea
„dialogului intern”
 REZULTATELE OBŢINUTE
ÎN URMA APLICĂRII CHESTIONARULUI POSTFILM
ELEVI CU AGRESIVITATE POZITIVĂ - 175 ELEVI CU AGRESIVITATE NEGATIVĂ - 150

FS - Elevi cu agresivitate pozitivă

53,14 %
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00 9,71 % 10,86 %
10,00
0,00
Empatizarea cu Empatizarea cu Empatizarea cu
emotiile lui Jooseph emotiile lui Andres emotiile colegilor

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 53,14% din elevii cu agresivitate pozitivă au TRĂIT INTENS
EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESAT JOOSEPH, 9,71% dintre ei AU TRĂIT
INTENS EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESIV ANDERS şi 10,86% AU
TRĂIT INTENS EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE COLEGII personajelor din film

FS - Elevi cu agresivitate negativă

48,00 %
50,00

40,00

30,00

20,00 12,67 % 11,33 %

10,00

0,00
Empatizarea cu Empatizarea cu Empatizarea cu
emotiile lui emotiile lui Andres emotiile colegilor
Joospeph

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 48,00% din elevii cu agresivitate negativă au TRĂIT INTENS
EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESAT JOOSEPH, 12,67% dintre ei AU TRĂIT
INTENS EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESIV ANDERS şi 11,33% AU
TRĂIT INTENS EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE COLEGII personajelor din film.
 (FS) Trăirea emoțiilor pe care le-a
experimentat personajul agresat
JOOSEPH
53,14 %

54,00
52,00 48,00 %
50,00
48,00
46,00
44,00
FS - Elevi cu FS - Elevi cu
agresivitate pozitivă agresivitate negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 53,14% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 48,00% din elevii
cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând CAPACITATEA DE A TRĂI
EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESAT JOOSEPH, fapt ce evidenţiază o
DISPONIBILITATE CONSIDERABILĂ a celor două categorii de elevi în a se identifica emoţional cu
personajul agresat, acest lucru datorându-se probabil experimentării de către ambele grupe de către elevi
a statutului de victimă.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea elevilor cu agresivitate negativă de a se
identifica emoţional cu personajul agresat este MAI MICĂ (48,08%), în raport cu cea a elevilor cu
agresivitate pozitivă (53,14%), acest lucru datorându-se probabil unei anumite reticențe a elevilor cu
agresivitate negativă în a-și recunoaște experiența de victimă, recunoaștere ce le-ar putea afecta imaginea
de sine.
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să valorifice această disponibilitate a celor două
categorii de elevi de a se identifica emoțional cu personajul agresat :
 Jocuri de rol, povestiri, filme etc. care să descrie agresivitatea din punctul de vedere al
victimelor, punând accent pe emoțiile și gândurile experimentate de acestea
 Jocuri de rol, povestiri, filme etc. care să scoată în evidență consecințele agresivității, atât în
calitate de victimă, cât și în calitate de agresor
 (FS) Trăirea emoțiilor pe care le-a
experimentat personajul agresiv ANDERS

12,67 %
14,00 9,71 %
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
FS - Elevi cu agresivitate FS - Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 9,71% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 12,67% din elevii cu
agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând CAPACITATEA DE A TRĂI
EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESIV ANDERS, fapt ce evidenţiază o
DISPONIBILITATE FOARTE MICĂ a celor două categorii de elevi în a se identifica emoţional cu
personajul agresiv.
Dacă procentul foarte scăzut al elevilor cu agresivitate pozitivă ce se identifică emoțional cu personajul
agresiv poate fi justificat prin experiența lor redusă în calitate de agresor, procentul scăzut al elevilor cu
agresivitate negativă poate fi justificat prin faptul că de fapt aceștia adoptă în viața de zi cu zi o
agresivitate de tip reactiv (ca răspuns la o provocare/ agresiune prealabilă), și nu neapărat o agresivitate
proactivă (inițiată fără provocări prealabile), așa cum s-a manifestat personajul din film.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea elevilor cu agresivitate negativă de a se
identifica emoţional cu personajul agresiv este mai mare (12,67%), în raport cu cea a elevilor cu
agresivitate pozitivă (9,71%), acest lucru putând fi justificat prin experimentarea mai frecventă a posturii
de agresor de către elevii cu agresivitate negativă decât a celor cu agresivitate pozitivă, experiență ce
aduce cu sine și o capacitate mai mare de a înțelege universul emoțional și motivațiile care stau la baza
manifestării de către o persoană a unui comportament agresiv.
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să valorifice această disponibilitate a celor două
categorii de elevi de a se identifica emoțional cu personajul agresat :
 Activităţi şi exerciții de conştientizare /cunoaştere a nevoilor, experienţelor
şi motivaţiilor intime ale persoanelor ce adoptă un comportament agresiv
[Persoanele care au fost vreodată ţinta unei persoane agresive, este tentată să spună: „Nu-mi pasă! N-are nici o scuză
pentru purtarea sa“. Şi probabil că are dreptate. Dar este o mare diferenţă între un motiv şi o scuză. Motivele pentru care
un copil devine agresiv nu este o scuză pentru comportamentul greşit, ele însă pot ajuta la înțelegerea lui. Iar o astfel
de perspicacitate în abordarea situaţiei poate fi cu adevărat valoroasă. În ce sens?
Un proverb străvechi spune: „Înţelepciunea îl face pe om încet la mânie“ Mânia îndreptată împotriva conduitei agresive
a unei persoane ne poate întuneca judecata, umplând-o de resentimente şi chiar de ură. Dar înţelegerea comportamentul
persoanei agresive poate duce la calmarea furiei față de aceasta și, în plus, vom şti mai bine ce soluţii să căutăm.]
***
[Agresorul ascunde in spate o nevoie de confirmare din exterior a propriei puteri, datorata tocmai LIPSEI de incredere
interioara. De asta se si enerveaza cand nu reuseste sa victimizeze si se angajeaza el cu de la el putere in victimizarea
vesnica a cate unuia caruia i se rupe de propunerile lui de joc. Vampir energetic, lipsindu-i in mod iluzoriu de putere pe
ceilalti (dupa cum am spus, victima intra singura in rol, dand puterea ei altcuiva si consimtind la acest joc, intarind
iluzia de putere a agresorului). Victima a neincrederii in Sine, mascata foarte bine atat fata de ceilalti, cat mai ales fata
de el insusi. Un ego cladit pe validari exterioare, fara substanta in interior.]
 (FS) Trăirea emoțiilor pe care le-au experimentat
COLEGII
personajelor Joospeh si Andres

11,33 %
11,40
11,20 10,86 %
11,00
10,80
10,60
FS - Elevi cu agresivitate FS - Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 10,86% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 11,33% din elevii
cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând CAPACITATEA DE A TRĂI
EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE COLEGII PERSONAJELOR JOOSEPH SI ANDERS, fapt ce
evidenţiază o DISPONIBILITATE FOARTE MICĂ a celor două categorii de elevi în a se identifica
emoţional cu colegii personajelor - victimă şi agresor, acest lucru datorându-se probabil unei anumite
reticențe a elevilor din ambele categorii vizate vis-a-vis de atitudinea conformistă
(oportunistă, necritică și formală) a colegilor față de ambele personaje ale filmului - JOOSEPH şi
ANDERS, ca rezultat al aderării fie la “spiritul de turmă”, fie la „spiritul de gaşcă”
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să valorifice nevoia de a lua atitudine faţă de
comportamentele conformiste, ca rezultat al unor presiuni sociale între co-vârstnici:
 Exerciţii şi activităţi axate pe:
- selectarea mult mai responsabilă a criteriilor de selecţie a grupurilor
- cultivarea discernământului elevilor în evaluarea diferitelor situaţii sociale
Analiza situatiei:
 Unde sunt?
 Cu cine sunt?
 Ce fac prietenii sau colegii mei?
 Ce simt eu in legatura cu ceea ce se intampla?
 Ce as dori sa fac daca nu as fi cu ei?
Analizarea consecintelor comportamentului:
 Voi avea probleme cu parintii, profesorii, sau politia, daca iau aceeasi decizie ca şi
colegii mei?
 Decizia mea imi va afecta starea de sanatate?
 Care sunt consecintele pozitive si negative ale comportamentului meu?
- dezvoltarea preocupărilor elevilor pentru păstrarea personalităţii şi originalităţii proprii,
indiferent de presiunile sociale din jur (cultivarea preocupării de fi informat, a avea opinii
proprii şi de a şi le face cunoscute)
Stabilirea unei decizii proprii:
 Iau o decizie in functie de ceea ce este bine pentru mine ?
 Imi bazez decizia tinand cont de posibilele consecinte si de efectele ei asupra respectului
de sine ?
- dezvoltarea abilităţilor de a refuza implicarea în anumite situaţii de risc şi de a-şi
argumenta asertiv acest refuz
 FS - Elevi cu agresivitate pozitivă
67,43 %
70,00
60,00
50,00
40,00
30,00 14,86 %
20,00 9,14 %
10,00
0,00
Trăirea emotiilor Trăirea emotiilor Trăirea emotiilor
daca ar fi fost in daca ar fi fost in daca ar fi fost in
locul lui Jooseph locul lui Anders locul Colegilor

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 67,43% din elevii cu agresivitate pozitivă s-AU TRANSPUS
IMAGINATIV ÎN LOCUL PERSONAJULUI AGRESAT JOOSEPH, TRĂIND EMOŢIILE AFERENTE;
14,86% dintre ei s-AU TRANSPUS IMAGINATIV ŞI EMOŢIONAL ÎN LOCUL PERSONAJULUI
AGRESOR ANDERS şi 9,14% s-AU TRANSPUS ÎN LOCUL COLEGILOR DIN FILM.

FS - Elevi cu agresivitate negativă

57,33 %
60,00
50,00
40,00
30,00 15,33 %
12,00 %
20,00
10,00
0,00
Trăirea emotiilor Trăirea emotiilor Trăirea emotiilor
daca ar fi fost in daca ar fi fost in daca ar fi fost in
locul lui Jooseph locul lui Anders locul Colegilor

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 57,33% din elevii cu agresivitate negativă s-AU TRANSPUS
IMAGINATIV ÎN LOCUL PERSONAJULUI AGRESAT JOOSEPH, TRĂIND EMOŢIILE AFERENTE;
15,33% dintre ei s-AU TRANSPUS IMAGINATIV ŞI EMOŢIONAL ÎN LOCUL PERSONAJULUI
AGRESOR ANDERS şi 9,14% S-AU TRANSPUS ÎN LOCUL COLEGILOR DIN FILM.
 (FS) Trăirea de către elevi a emotiilor daca
ar fi fost in locul lui Jooseph

67,43 %
70,00

65,00
57,33 %
60,00

55,00

50,00
FS - Elevi cu agresivitate FS - Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 67,43% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 57,00% din elevii
cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând CAPACITATEA DE A SE
TRANSPUNE IMAGINATIV ŞI EMOŢIONAL ÎN LOCUL PERSONAJULUI AGRESAT JOOSEPH, fapt ce
evidenţiază o DISPONIBILITATE CONSIDERABILĂ a celor două categorii de elevi în a se identifica
emoţional cu personajul agresat.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea elevilor cu agresivitate negativă de a se
identifica emoţional cu personajul agresat este MAI MICĂ (57,33%), în raport cu cea a elevilor cu
agresivitate pozitivă (67,43%).
Obs: Datele obţinute la acest item (CAPACITATEA DE A SE TRANSPUNE IMAGINATIV ŞI
EMOŢIONAL ÎN LOCUL PERSONAJULUI AGRESAT JOOSEPH) confirmă pe cele de la itemul
anterior (CAPACITATEA DE A TRĂI EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESAT
JOOSEPH)
(FS) Trăirea de către elevi a emotiilor daca
ar fi fost in locul lui Anders

15,33 %
15,40

15,20
14,86 %
15,00

14,80

14,60
FS - Elevi cu FS - Elevi cu
agresivitate pozitivă agresivitate negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 14,86% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 15,33% din elevii
cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând vizând CAPACITATEA DE A
SE TRANSPUNE IMAGINATIV ŞI EMOŢIONAL ÎN LOCUL PERSONAJULUI AGRESIV ANDERS, fapt
ce evidenţiază o DISPONIBILITATE MICĂ a celor două categorii de elevi în a se identifica emoţional
cu personajul agresiv.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea elevilor cu agresivitate negativă de a se
identifica emoţional cu personajul agresiv este MAI MARE (15,33%), în raport cu cea a elevilor cu
agresivitate pozitivă (14,86%).
 Obs: Datele obţinute la acest item (CAPACITATEA DE A SE TRANSPUNE IMAGINATIV ŞI
EMOŢIONAL ÎN LOCUL PERSONAJULUI AGRESIV ANDERS) confirmă pe cele de la itemul anterior
(CAPACITATEA DE A TRĂI EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE PERSONAJUL AGRESIV ANDERS

(FS) Trăirea de către elevi a emotiilor daca

ar fi fost in locul colegilor
12,00 %

12,00 9,14 %
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
FS - Elevi cu agresivitate FS - Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 12,00% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 9,14% din elevii cu
agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând CAPACITATEA DE A SE
TRANSPUNE IMAGINATIV ŞI EMOŢIONAL ÎN LOCUL COLEGILOR DIN FILM, fapt ce evidenţiază o
DISPONIBILITATE FOARTE MICĂ a celor două categorii de elevi în a se identifica emoţional cu
colegii personajelor - victimă şi agresor.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea elevilor cu agresivitate negativă de a se
identifica emoţional cu colegii personajelor din film (12,00%) este MAI MARE în raport cu cea a elevilor
cu agresivitate pozitivă (9,14%)
Obs: Datele obţinute la acest item (CAPACITATEA DE A SE TRANSPUNE IMAGINATIV ŞI
EMOŢIONAL ÎN LOCUL COLEGILOR DIN FILM) confirmă pe cele de la itemul anterior
(CAPACITATEA DE A TRĂI EMOŢIILE EXPERIMENTATE DE COLEGII DIN FILM)
 PT - Elevi cu agresivitate pozitivă
47,43 %
50,00

40,00

30,00
13,14 %
20,00 10,29 %
10,00

0,00
Înţelegerea punctului Înţelegerea punctului Înţelegerea punctului
de vedere al lui de vedere al lui de vedere al
JOOSEPH ANDRES COLEGILOR

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 47,43% din elevii cu agresivitate pozitivă AU ÎNŢELES
PUNCTUL DE VEDERE AL PERSONAJULUI AGRESAT JOOSEPH; 13,14% dintre ei AU ÎNŢELES
PUNCTUL DE VEDERE AL PERSONAJULUI AGRESOR ANDERS şi 10,29% AU ÎNŢELES
PUNCTUL DE VEDERE AL COLEGILOR DIN FILM.

PT - Elevi cu agresivitate negativă

44,00 %
45,00
40,00
35,00
30,00 20,67 % 20,00 %
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Înţelegerea Înţelegerea Înţelegerea
punctului de vedere punctului de vedere punctului de vedere
al lui JOOSEPH al lui ANDRES al COLEGILOR

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 44,00% din elevii cu agresivitate negativă AU ÎNŢELES
PUNCTUL DE VEDERE AL PERSONAJULUI AGRESAT JOOSEPH; 20,67% dintre ei AU ÎNŢELES
PUNCTUL DE VEDERE AL PERSONAJULUI AGRESOR ANDERS şi 20,00% AU ÎNŢELES
PUNCTUL DE VEDERE AL COLEGILOR DIN FILM.
 (PT) Înţelegerea punctului de vedere al lui JOOSEPH

47,43 %
48,00
47,00
46,00
44,00 %
45,00
44,00
43,00
42,00
PT - Elevi cu agresivitate PT - Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 47,43% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 44,00% din elevii
cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând CAPACITATEA DE
ÎNŢELEGE PUNCTUL DE VEDERE AL PERSONAJULUI AGRESAT JOOSEPH, fapt ce evidenţiază o
DISPONIBILITATE CONSIDERABILĂ a celor două categorii de elevi în a intelege lucrurile din
perspectiva personajul agresat, acest lucru datorându-se probabil existenţei la nivelul ambelor categorii
de elevi a unor experienţe personale în care au fost puşi în situaţia de a gândi şi simţi din perspectiva celui
agresat.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea elevilor cu agresivitate negativă de a
intelege punctul de vedere al personajului agresat este MAI MICĂ (44,00%), în raport cu cea a elevilor cu
agresivitate pozitivă (47,43%), acest lucru datorându-se probabil unei anumite reticențe a elevilor cu
agresivitate negativă în a-și recunoaște reflecţiile cognitive în calitate victimă, recunoaștere ce le-ar putea
afecta imaginea de sine.

(PT) Înţelegerea punctului de vedere al lui

ANDERS

20,67 %
25,00
20,00 13,14 %
15,00
10,00
5,00
0,00
PT - Elevi cu agresivitate PT - Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 13,814% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 20,67% din elevii
cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând vizând vizând
CAPACITATEA DE ÎNŢELEGE PUNCTUL DE VEDERE AL PERSONAJULUI AGRESIV ANDERS, fapt
ce evidenţiază o DISPONIBILITATE MICĂ a celor două categorii de elevi în a intelege lucrurile din
perspectiva personajul agresiv.
Aşa cum reiese din graficul de mai sus, disponibilitatea elevilor cu agresivitate negativă de a
intelege lucrurile din perspectiva personajul agresiv este MAI MARE (20,67%), în raport cu cea a
elevilor cu agresivitate pozitivă (13,14%), acest lucru putând fi justificat prin experimentarea mai
frecventă a posturii de agresor de către elevii cu agresivitate negativă decât a celor cu agresivitate
pozitivă, experiență ce aduce cu sine și o capacitate mai mare de a înțelege motivațiile, convingerile şi
reflecţiile cognitive care stau la baza manifestării de către o persoană a unui comportament agresiv.

(PT) Înţelegerea punctului de vedere al

COLEGILOR
20,00 %

20,00
10,29 %
15,00

10,00

5,00

0,00
PT - Elevi cu agresivitate PT - Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 10,29% din elevii cu agresivitate pozitivă şi 20,00% din elevii
cu agresivitate negativă au obţinut scoruri dominante la întrebarea vizând CAPACITATEA DE
ÎNŢELEGE PUNCTUL DE VEDERE AL COLEGILOR DIN FILM, fapt ce evidenţiază o
DISPONIBILITATE FOARTE MICĂ a celor două categorii de elevi în a intelege lucrurile din
perspectiva colegilor personajelor - victimă şi agresor, acest lucru datorându-se probabil unei anumite
reticențe a elevilor din ambele categorii vizate vis-a-vis de atitudinea conformistă
(oportunistă, necritică și formală) a colegilor față de ambele personaje ale filmului - JOOSEPH şi
ANDERS, ca rezultat al aderării fie la “spiritul de turmă”, fie la „spiritul de gaşcă”
Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să stimuleze capcitatea celor două categorii de elevi de
a înţelege lucrurile atât din perspectiva persoanelor agresate, cât şi a persoanelor agresive sau părtaşe în
mod indirect la agresiune:
[In multe situatii aparitia conflictelor sau a tensiunilor este generata de neintelegerea celuilalt si/sau de o comunicare
nesatisfacatoare. Multe persoane au impresia ca sunt neintelesi, sau ca celalalt actioneaza "bizar" si in consecinta reactia lor
"dura" este "justificata".]
Exerciţii şi activităţi axate pe dezvoltarea abilităţilor intelectuale ale elevilor de:
- a analiza situația și contextul în care interacţionează cu diferite persoane
- a asambla cunoștințe complete şi nuanţate despre cealaltă persoană
- a renunța pentru puțin timp la propriile judecăți şi a încerca pentru un timp gândurile
altei persoane
- a reflecta la felul in care functioneaza propria minte (cum a ajuns a la anumite idei,
concluzii), pentru a facilita astfel înţelegerea modului de funcţionare a gândirii celorlalti)
- a se gândi și a-şi aminti de experiențe similare
 PD/EC - Elevi cu agresivitate pozitivă
Stări emotionale resimtite fata de
situatia personajelor din film

PD - Stări de disconfort resimtite fata de 38,76 %

COLEGII DIN FILM
EC - Orientare simpatetică faţă de 8,05 %
COLEGII din film
PD - Stări de disconfort resimtite fata de 39,46 %
ANDERS
EC - Orientare simpatetică faţă de 10,34 %
ANDERS
PD - Stări de disconfort resimtite fata de 29,50 %
JOOSPEH
EC - Orientare simpatetică faţă de 29,48 %
JOOSPEH

0 5 10 15 20 25 30 35 40

PD/EC - Elevi cu agresivitate negativă

Stări emotionale resimtite fata de situatia
personajelor din film

PD - Stări de disconfort resimtite fata de 33,33 %

COLEGII DIN FILM
EC - Orientare simpatetică faţă de 12,15 %
COLEGII din film
PD - Stări de disconfort resimtite fata de 33,54 %
ANDERS
EC - Orientare simpatetică faţă de 12,90 %
ANDERS
PD - Stări de disconfort resimtite fata de 29,49 %
JOOSPEH
EC - Orientare simpatetică faţă de 24,21 %
JOOSPEH

0 5 10 15 20 25 30 35
 PD/EC - Elevi cu agresivitate pozitivă
Stări emotionale resimtite fata de situatia lui
JOOSEPH

PD - Stări de disconfort resimtite fata 29,50 %

de JOOSPEH

EC - Orientare simpatetică faţă de 29,48 %

JOOSPEH

29,47 29,475 29,48 29,485 29,49 29,495 29,5

PD/EC - Elevi cu agresivitate negativă

Stări emotionale resimtite fata de situatia
lui JOOSEPH

PD - Stări de disconfort resimtite fata 29,49 %

de JOOSPEH

EC - Orientare simpatetică faţă de 24,21 %

JOOSPEH

0 5 10 15 20 25 30

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 29,50% din stările de disconfort trăite faţă de personajul
agresat JOOSPEH au fost asumate de elevii cu agresivitate pozitivă şi 29,49% din acestea au fost asumate
de elevii cu agresivitate negativă.
De asemenea, rezultatele au evidenţiat faptul că 29,48% din trăirile axate pe preocuparea empatică faţă de
personajul agresat JOOSPEH au fost asumate de elevii cu agresivitate pozitivă şi 24,21% din acestea au
fost asumate de elevii cu agresivitate negativă.
Datele de mai sus, corelate cu cele vizând capacitatea elevilor de a se transpune imaginativ şi emoţional
în locul personajului agresat JOOSEPH, evidenţiază faptul că, deşi cele 2 categorii de elevi manifestă o
DISPONIBILITATE CONSIDERABILĂ în a se identifica emoţional cu personajul agresat, atunci când
sunt puşi în situaţia de a-şi asuma anumite trăiri care-l centrează FIE pe protejarea egocentrică a eului
(PD – neputință, îngrijorare, frustrare etc.), FIE pe contactul afectiv cu persoanele aflate în suferinţă (EC
– compasiune, milă, înţelegere etc.), ei se simt blocaţi în gestionarea emoţiilor ce îi împing spre luarea
unei atitudini (egocentrice sau alocentrice) clare vis-a-vis de persoana agresată.
 PD/EC - Elevi cu agresivitate pozitivă
Stări emotionale resimtite fata de situatia
lui ANDERS

PD - Stări de disconfort resimtite fata 39,46 %

de ANDERS

EC - Orientare simpatetică faţă de 10,34 %

ANDERS

0 10 20 30 40

PD/EC - Elevi cu agresivitate negativă

Stări emotionale resimtite fata de situatia
lui ANDERS

PD - Stări de disconfort resimtite 33,54 %

fata de ANDERS

EC - Orientare simpatetică faţă de 12,90 %

ANDERS

0,00 20,00 40,00

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 39,46% din stările de disconfort trăite faţă de personajul
agresiv ANDERS au fost asumate de elevii cu agresivitate pozitivă şi 33,54% din acestea au fost asumate
de elevii cu agresivitate negativă.
De asemenea, rezultatele au evidenţiat faptul că 10,34% din trăirile axate pe preocuparea empatică faţă de
personajul agresiv ANDERS au fost asumate de elevii cu agresivitate pozitivă şi 12,90% din acestea au
fost asumate de elevii cu agresivitate negativă.
Datele de mai sus, corelate cu cele vizând capacitatea elevilor de a se transpune imaginativ şi emoţional
în locul personajului agresiv ANDERS, evidenţiază faptul că cele 2 categorii de elevi manifestă o
DISPONIBILITATE FOARTE MICĂ atît în a se identifica emoţional cu personajul agresiv şi de
aceea, trăirile centrate pe protejarea egocentrică a eului (PD – neputință, îngrijorare, frustrare etc.) au
obţinut un PROCENT CONSIDERABIL, iar cele centrate pe contactul afectiv cu personajul agresiv, ca
persoană aflată în suferinţă (EC – compasiune, milă, înţelegere etc.), au obţinut un PROCENT
FOARTE MIC.
 PD/EC - Elevi cu agresivitate pozitivă
Stări emotionale resimtite fata de situatia
COLEGILOR din film

PD - Stări de disconfort resimtite fata 38,76 %

de COLEGII DIN FILM

EC - Orientare simpatetică faţă de 8,05 %

COLEGII din film

0 10 20 30 40

PD/EC - Elevi cu agresivitate negativă

Stări emotionale resimtite fata de situatia
COLEGILOR din film

PD - Stări de disconfort resimtite fata 33,33 %

de COLEGII DIN FILM

EC - Orientare simpatetică faţă de 12,15 %

COLEGII din film

0 5 10 15 20 25 30 35

În urma aplicării Chestionarului postfilm, 38,76% din stările de disconfort trăite faţă de COLEGII din film
au fost asumate de elevii cu agresivitate pozitivă şi 33,33% din acestea au fost asumate de elevii cu
agresivitate negativă.
De asemenea, rezultatele au evidenţiat faptul că 8,05% din trăirile axate pe preocuparea empatică faţă de
COLEGII din film au fost asumate de elevii cu agresivitate pozitivă şi 12,15% din acestea au fost asumate
de elevii cu agresivitate negativă.
Datele de mai sus, corelate cu cele vizând capacitatea elevilor de a se transpune imaginativ şi emoţional
în locul personajului agresiv ANDERS, evidenţiază faptul că cele 2 categorii de elevi manifestă o
DISPONIBILITATE FOARTE MICĂ atît în a se identifica emoţional cu colegii personajelor din film -
victimă / agresor şi de aceea, trăirile centrate pe protejarea egocentrică a eului (PD – neputință,
îngrijorare, frustrare etc.) au obţinut un PROCENT CONSIDERABIL, iar cele centrate pe contactul
afectiv cu personajul agresiv, ca persoană aflată în suferinţă (EC – compasiune, milă, înţelegere etc.), au
obţinut un PROCENT FOARTE MIC.
 Datele prezentate mai sus evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie
psihopedagogică a unor exerciţii si activităţi care să dezvolte trăirile, atitudinile și comportamentele, de
intr-ajutorare atât față de persoanele agresate, cât și față de cele agresive sau părtașe în mod indirect la
agresiune:
 activitati prin care să li se indice elevilor care sunt trăirile și comportamentele adecvate,
pentru a întări o expectanță socială ce poate să le ghideze conduitele ulterioare
 activitati care valorifica recompensele sociale si spirituale pentru a intari la elevi atitudinile
prosociale și a forma motivatia intrinseca pentru acest tip de comportamente
 urmărirea de filme cu mesaj prosocial care să întărească trăirile și atitudinile pozitive ale
elevilor față de comportamentele de acest gen
 activități concrete de într-ajutorare în care elevii să aibă modele care își verbalizează trăirile și
se comportă într-o manieră altruistă
 activități de trainning care să întărească sentimentul de competență al elevilor în situații critice
/ de urgență, pornind de la premisa că decizia de asumare a responsabilității de intr-ajutorare
depinde de cât de competentă se simte persoana în situația respectivă
 activități didactice care promovează relaționarea interpersonală pozitivă și lucrul în echipă cu
persoane cât mai diverse
 REZULTATELE OBŢINUTE
LA CHESTIONARUL DE ATITUDINI SOCIALE
TOTAL ELEVI CHESTIONAŢI:
ELEVI CU AGRESIVITATE POZITIVĂ - 189 ELEVI CU AGRESIVITATE NEGATIVĂ - 108

ATITUDINI SOCIALE VIZÂND AGRESIVITATEA PROACTIVĂ

Agresivitatea proactivă este orientată spre obiectiv, planificată, și nu necesită prezența sentimentului de
mânie sau a unui stimul provocativ. Ea are un rol instrumental şi reprezintă o încercare de a obţine ceva
prin metode coercitive (intimidare, utilizarea forţei, a constrângerii fizice) etc. , fiind asociată cu aşteptări
de succes ale comportamentului agresiv.
”Persoanele violente au mai mult succes decât ceilalţi.”

8,33 % 8,33 %

9,00
8,00
7,00
6,00
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
Elevi cu agresivitate pozitivă Elevi cu agresivitate negativă

”Violența este arma celor puternici.”

16,67 %

18,00
16,00 12,17 %
14,00
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
Elevi cu agresivitate pozitivă Elevi cu agresivitate negativă
 ”A-i speria pe alţii sau a fi mai dur cu ei, e un mijloc
bun pentru a obţine ascultarea lor.”

17,99 %

18,00
17,90
17,80 17,59 %
17,70
17,60
17,50
17,40
17,30
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

”Cea mai bună modalitate de a obţine ceva este bătaia.”

9,26%
10,00
8,00
3,17%
6,00
4,00
2,00
0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

Datele prezentate mai sus evidenţiază faptul că UN PROCENT MARE de elevi cu agresivitate
pozitivă și elevi cu agresivitate negativă NU au aderat in mod vehement (cel puțin declarativ) la acele
afirmatii care valorizau și normalizau agresivitatea proactivă.
Acest lucru evidenţiază necesitatea includerii în cadrul programului de intervenţie psihopedagogică
a unor exerciţii si activităţi care să valorifice această ATITUDINEA REZERVATĂ VIS-A-VIS-A DE
AGRESIVITATEA PROACTIVĂ (INSTRUMENTALĂ) a ambilor categorii de elevi în PROCESUL DE FORMARE ȘI
ÎNTĂRIRE A ATITUDINILOR PRO-SOCIALE:
 Implicarea elevilor în activități de grup ce solicită un comportament pro-social (de ajutorare – reală sau imaginară –a
unor victime ale agresiunii proactive – ex:vezi agresivitatea de tip bullying) și valorificarea rezultatelor statistice de
mai sus vis-a-vis de atitudinea elevilor față de agresivitatea proactivă ca argument suplimentar pentru aderarea la tipul
de comportament pozitiv vizat.
OBS:In constructia educativă de intarire a comportamentelor prosociale mentionata mai sus se au in vedere
urmatoarele aspecte din psihologia sociala:
 Activarea unei disonante cognitive la elevii ce au declarat doar formal ca nu sunt de acord / sunt rezervati fata
de agresivitatea instrumentala, prin punerea acestora in fata unor situatii concrete care le solicita la nivel de
grup un comportament prosocial, fapt ce poate creea la nivelul fiecarui individ o stare psihologica neplacuta,
generata de contradicita dintre atitudinea reala, permisiva fata de agresivitatea proactiva si efectuarea efectivă a
comportamentului de ajutorare a victimelor agresivitatii instrumentale. Această disconanță cognitivă poate fi
terenul fertil al schimbării de atitudine față de agresivitatea proactivă, ca soluție pentru reducerea disonanței
cognitive.
 Valorificarea rezultatelor statistice vis-a-vis de agresivitatea proactivă ca formă de intarire a atitudinilor
prosociale prin apelul la eroarea de argumentare”Apelul la majoritate” (Ex: Dacă un procent mare de elevi au
avut o atitudine rezervata fata de agresivitatea proactivă, atunci aceasta este pozitia corectă”)
 ATITUDINI SOCIALE VIZÂND AGRESIVITATEA REACTIVĂ
Agresivitatea reactivă, e un comportament agresiv însoţit de furie ca răspuns la o provocare sau frustrare
şi este asociată cu atribuiri ostile în cea ce priveşte intenţiile celorlalţi.
”Prefer să fiu lup decât miel.”

44,44 % 44,44 %
60,00

40,00

20,00

0,00
Elevi cu agresivitate pozitivă Elevi cu agresivitate negativă

”Atâta ţine pacea, până vrea vecinul.”

23,15 %
24,00
21,16 %
22,00

20,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

"Dacă cineva te lovește, răspunde-i cu aceeași monedă"

24,07 %
30,00
13,76 %
20,00

10,00

0,00
Elevi cu agresivitate pozitivă Elevi cu agresivitate negativă

"Dacă nu răspunzi agresiv ești luat de fraier"

25,93 %
30,00 16,40 %
20,00

10,00

0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă
 Datele prezentate mai sus evidenţiază faptul că UN PROCENT MARE de elevi cu agresivitate
pozitivă și elevi cu agresivitate negativă NU au aderat in mod vehement (cel puțin declarativ) la acele
afirmatii care valorizau și normalizau agresivitatea reactivă.
Aşa cum se observă în graficele de mai sus, tendința elevilor cu agresivitate negativă de a adera la o
formă de agresivitate reactivă este MAI MARE în raport cu cea a elevilor cu agresivitate pozitivă.
Excepție de la aceste concluzii o reprezintă afirmația ”Prefer să fiu lup decât miel” unde un procent
egal din elevii cu agresivitate pozitivă și din cei cu agresivitate negativă (44,44%) au aderat în mod
categoric la această idee. Rezultatele evidențiază faptul că ambele categorii de elevi își recunosc
agresivitatea doar în contextul necesității ei ca supraviețuire socială într-un mediu ostil, în care există
agresori (”lupi”) și agresați (”miei”)
 PREJUDECĂȚI VIS-A-VIS DE ANUMITE CATEGORII SOCIALE
A CĂROR FLEXIBILIZARE PRIN PROGRAME DE CONSILIERE
POT CONTRIBUI LA CREȘTEREA GRADULUI DE EMPATIE ȘI IMPLICARE SOCIALĂ A
ELEVILOR DIN GRUPUL ȚINTĂ
Atitudini sociale vizând IDENTITATEA DE GEN

"Bărbații nu au intuiția femeilor"

59,79 %
47,22 %
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

"Bărbaţii vor „sexy”...femeile vor „statut”."

46,30 %
46,40
46,20
46,00 45,50 %
45,80
45,60
45,40
45,20
45,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

"Bărbaţii vor „sexy”...femeile vor „statut”."

46,30 %
46,40
46,20
46,00
45,50 %
45,80
45,60
45,40
45,20
45,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă
Atitudini sociale vizând PERSOANELE CONSUMATOARE DE DROGURI

”Dependenții de droguri sunt răufăcători și

trebuie pedepsiți.”
34,26%

35,00 25,40%
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

”Persoanele dependente de medicamente sunt

diferite de cele ce consumă substanțe interzise.”

42,33%
43,00
42,00
41,00
40,00
37,96%
39,00
38,00
37,00
36,00
35,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

Atitudini sociale vizând PERSOANELE INFECTATE CU HIV

 ”Persoanele seropozitive (infectate cu HIV) nu ar
trebui sa aibă copii.”

34,39%

35,00 25,93%
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

”Copiii seropozitivi (infectati cu HIV) nu ar trebui

sa aibă acces la școlile publice.”

23,81%

25,00 19,44%
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă
Atitudini sociale vizând PERSOANELE CU ALTĂ ORIENTARE SEXUALĂ

”Indivizii care au prieteni homosexuali sunt la rândul lor

homosexuali.”

15,74%
20,00

15,00

6,35%
10,00

5,00

0,00

”Persoanele homosexuale nu au relații de durata.”

17,59%
20,00

15,00 10,58%

10,00

5,00

0,00
Atitudini sociale vizând PERSOANELE CU NEVOI SPECIALE

”Persoanele cu handicap intelectual provin din medii

familiale sărace si cu un nivel cultural scăzut.”

14,81%
12,04%
15,00

10,00

5,00

0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

”Persoanele cu dizabilități nu utilizează sistemul de

transport în comun, deci accesibilizarea acestuia este
inutilă.”

12,70%
15,00 9,26%

10,00

5,00

0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă

”Prea multe locuri de parcare sunt rezervate

pentru persoanele cu dizabilităţi.”

18,52%
20,00
12,17%
15,00

10,00

5,00

0,00
Elevi cu agresivitate Elevi cu agresivitate
pozitivă negativă