Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • STAS 1434 83 Desen Tehnic de Constructii

    Diunggah oleh

    proteor_srl
    69 tayangan21 halaman
    stas

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini
    stas

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    69 tayangan21 halaman

    STAS 1434 83 Desen Tehnic de Constructii

    Diunggah oleh

    proteor_srl
    stas

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 21
    Reproducerea interzis, Nerespectarea Standandelor de Stat este urmarit& conform les 2 Pag. PRETUL LEI 6,00 CZU TAL AS 2 624 REPUBLICA SOCIAUSTA STANDARD DE STAT ROMANIA RDITIE OFICIALA STAS 1434-83 CONSILIUL NATIONAL Ilocwiest + NSILIUL NATIONA\ DESENE TRHNICE DE CONSTRUCTHE PENTRU STUNTA ” 7 STAS 1436-75 SI TEHNOLOGIE LIN, COTARE, REPREZENTARI INSTITUTUL ROMAN 2 ” . DE CONVENTIONALE, INDI easton name STANDARDIZARE Ya ou Elaborat inifial tn 1980 . : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE ae Data intrarit in vigoare + . Roma nr. 32~: in 1956, 1960, 1967, Str. Roma nr, 32-34 BUCURESTI Revieut im 2966 30 1002-04-01 ‘Telex 11812 CNST R essing teclnigues de constructions Yoprevar onpomreaenne LIGNES, COTATION, REPRE STMHUGL, BHIMOCHDIE HM PAS. REPRESENTATIONS CARTRIDGE | TATIONS CONVENTIONNELLES, | MEPHBIF TMU ¥ C10 BHEIB Ras (BiBLIOTECS ) 1 GENERALITATI 1.1 Obieet Prezentul standard se refer la modul de intoomire si_prezentare grafic a desenelor tehnice de construetie gi arhitectur’, corelat eu prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, STAS 614-76 si STAS 9796/2-81. 1.2 Domeniu de aplieare Prevederile prezentului standard se aplie’ la desencle cuprinse in documentatiile teh- nice destinate execujiei lucririlor gi a preseripjiilor tehniee din domeniul constructiilor gi ar} tecturii. Pentru desenele de construcfii din beton armat, construefii metalice, instalafii, uw laje, mobilier ete., pentru exeeutarea ciirora prevederile specifice sint cuprinse in alte standarde, imine obligatorie respectarea prevederilor prezentului standard dact nu se fac alte menfiuni in standardele respective. ° ‘Aprobat de : STAS 1434-83 -2- 2 LINI 2.1 Tipul gi grosimes Ii tabelului 1. 1 utilizate la intocmirea desenelor de eonstructii sint conform Grosimea de bazii b so alege in funcfie de mérimea si natura desenului intre 0,4. . 2mm. Clasa de grosime se simbolizear printr-o cifns astfel : — linia groast (b) prin eifra 1 — linia mijlocie (aproximativ b/2) prin eifra 2; — linia subjire (aproximativ b/4) prin cifra 3. aa 1 a — es ee er | cere nm tne tt Gurbe de nivel prineps mstruettl geometrice Lint de cote init ajutttoare de col. haguri, axe de subtire (C.) — fofuri lo us forest, In de reerire sau de ind Silte pentru cote, notte ex observa scree pe de- fen, contururt de section! rabdtute Curve de nivel eurente Continua (6) subfire eu zigzag (3) subjire ondulats (C) | XN A___| Linde eupturd 51 Intrerupert CGontururi si muchié acoperite de alte clemente Introrupta (0) | mijtocie (19) eae! subgire (f') — =| Pair situate in taja ptanutul ae seetionare -mijloce 1) | ore tet doaxe, en exceptia axelor ndteste la G94 Py Linte-panet (P) subtire (P) Axele geometrice ale plesclor componente ~—— | Trasee de tectionare Lint de fntzerupere ORSERVATIL 1 Se pot ullliza gf alte tipuri de lin, ew obligatia sk se specifice pe even semnificalia lor, 2 Linlle-punet tncep gl se termind eu segamente de linc’ intretatcrealinilor-punct se face numal prin scemente, 3 COTARE 3.1 Reguli_ generale 3.1.1 Prin cotarea unui desen de construcfie se infelege inscrierea in acel desen a dimensiu- nilor partiale si totale, necesare pentru determinarea precisi si clark a tuturor elementelor reprezentate. 5 Cotarea trebuie ficutd in aga fel incit si nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Misurarea directh pe desen nui poate servi drept baz: pentru determinarea dimensiunilor necotato ale elementelor ce urmeazi afi executate. 3.1.2 Cotarea’ constructiilor metalice se face conform STAS 9773-82, iar a celor din beton gi beton armat conform STAS 855-79. Scrierea cotelor se face conform STAS 186-74 3.2 Elementele cotirii 3.21 Linia de cot indie& Iungimea sau unghiurile Ia care Yaloaren dimensiunii respective. e refer’ cota si pe eare se inserie 3.2.2 iecare dimensiune are o linie de cot corespunzittoare. Liniile de contur, axele, liniile ‘Ajuiditoare gi prelungirile lor uu pot fi utilizate ea linii de cota. Liniile de cot se traseazi paralel cu dimeusiunile la care se refer’, {a dintre linia de cot cca mai -a liniilor de cota suecesive i apropiere a elementului gi 3.2.3. Distanja intre douf linii de eoti succesive, ea gi dis apropiati gi-elementul cotat, va fi de minimun 7 mm. Poziti se face incepind en linia pentru entele partiale, trasatit in ime terminind en linia pentru cota total 3.24 Liniile ajutiitoare se folosese pentru delimitarea portiunilor cotate, in cazurile eind Tinia de cot mu taie couturul elementului, , pornese de la conturul elemen- depigese liniile de cot eu aproxi- ia eu liniile de cot 1a 45° sau 60°, aj Liniile ajutiitoare sint perpendiculare pe liniile de tului reprezentat sau de la o distant’ apropiati de acesta mativ 2 mum, Exceptional, linile ajutitoare se pot. intret fined astfel cotarea devine mai clark. La reprezentirile eonturate en linit groase, linfl tiitoare se traseazd la exteriorul coniurulut (fig. 1) beton 8 200. a SIKLLL LL LL 95 95 AEP LL 4 &- ds B a Fig. 1 3.2.5 Linia de cot% pentru cotarea arcelor de cere sau a elementelor cui alte curburi se tra- ‘Scazit echidistanfati de curba elementului sau prin translatarea acesteia, iar liniile ajutiitoare sint normale la curbi, sau paralele intre ele. Liniile de cot% pentru cotarea unghiurilor sint cireulare eu centrul in virful unghiulut si delimitate de laturile aeestnia sau de prelungirea lor cu linii ajutstoare. RQ 600 | 3.2.6 La cotarea reprezentiirilor axonomotric ele, urmind direofiile muchillor elementului reprezentat (fig. 3)- Fig. 3 3.2.7 Delimitarea dimensiunii cotate so indicit pe linia de cot prin punete, linii scurte I 45° sau Sigoji desenate la intersecfin acestnia cu linia ajatitoare. Pe un desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot. Exceptional, in cazul linilor de cot terminate eu sigeti s0 pot folosi si puncte intermediare pentru delimitarca intervalelor mici (fig. 4)- pity fee ee ttt BRS 5. Fg. 4 Liniile de cota ale unghiurilor, razelor gi diametrolor se delimiteazt numai cu sigeti. Dack in reprezentare aceste linii de cot sint mai miei de 6 mm, sigetile se indies dinspre exte- rior sau se utilizeazt o Tinie de refering’ (fig. 5). aan a : a3 So Pig. 5 Centrele areelor de cere se indic’ printr-un cereule} sau printr-o cruciulifa, dacit nu aint determinate de intersecfia a dou axe. Cind centrul nu poate fi reprezentat in eadrul dese- nului, dar indiearea lui este necesari, linia de cots a razei se traseaza In direofia centrului si se procedeari ca in fig. 6. a STAS 1434-83, \siunii considerate; in unele cazuri en poate fi Cota indies valoarea numeric’ « di exprimati printro liter, Cotele se seriu imediat deasupra liniei de cota 1a aproximativ 1 mm. distan{z si pe eit Posibil 1a mijlocul intervalului. Dac distanta dintre extremitiile liniei de cota este prea mied si nu permite serierea cotei, aceasta va fi serisi pe prelungirea liniei de cota, respectiv in intervalul cotei vecine (fig. 1). In eazul unui in dreptul unci, linii de indicajie. 3.2.0 | In reprezentirite exeeutate pe o plang la aceeagi scar, serierea cotelor seface cu 0 singurt iniltime nominali. : 3.2.10 In raport cu inclinarea Liniei de cot, eotele se serin astfel incit si fie citite din fap $i din dreapta, desenal avind pozitin normal’ (eu indicatorul in dreapta jos). Se va evita trac farea liniilor de cot cu inclinarea cuprinsi in zona de 30° hagurati pe fig. 7. Respectind acceasi reguli, valoarea unghiurilor se serie pelinie de cota eireulans, ineli- natea liniei de cot fiind asemuiti ew directia eoardei unghiului respectiv (tig. 7 de distante mici, cotele se seriu alternat, peste si sub linia de eotii, Fig. 7 Jor san pot produce coufu ‘unui cimp si semnele conventionale se intrerup pentru scrierea cotelor (fig. 8). Hasu 3.212 Pe desenele de ansamblu, dack specificul desenului nu are alte reglementii, eotele ‘mai mari san egale ou 1,00 m. se indies in metri, cu dowd, zecimale (chiar dack acestea sint zero), jar cele mai mici de 1,00 se indies in centimetri. Dae’ trebuie indicati milimetri, acestia se in- seriu sub formi de exponent, (2,378 respectiv 12%), Pe desenele de detalin cotarea se poate face gi in mm. 2.13 Pe desenele de ansambla se inseriu éotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute (aidiric de rogu, beton armat sau beton simpln netencuit, ete.), iar pe desenele de detalin ele- mentele se coteazi cu dimensiunile de execusi Exemplu : grosimea peretilor de ckrimids in desencle de ansamblu se coteazi cu 78, 12%, 25, 30, 37° ote., iar in desenele do detaliu se coteazi 6%, 11°, 24, 29, 36° — in centimetri, sau 63, 115, 240, 290, 365 — in milimetri 3.2.14 Ootele dimensiunilor caro nu sint reprezentate Ia seara desenului se subliniae’, eu ex ceptia elementelor de construetie, figurate Intrerupt. Cotele care nu se pot indica cu precizie gi trebuie verificate la exeeufie sint precedate de semnul~ (fig. 9). +802, Fig. 9 STAS 1434-83 6 > _ , Cind sint previizute doua alternative de executie, cotele pentru a doua alternativ’ se soriu in paranteze, In desenele destinate execufiei se reeomand xi se evite utilizarea acest sistem, 3.2.15 Cotele diametrelor sint precedate de semnul conventional @ ; aceasti notare nu obligatorie pe reprezentarile cu contur citeular. In cazal cereutilor concentrice, pentru a evita trasarea mai multor linii de cot prin acclasi centru, se poate folosi cotarea la exterior sau pe line de referinfit (fig. 10). Fig. 10 Cotele raze! Wate de litera R, dack central arcului de cere nu este indicat in desen (fig. 6). Deasupra cotelor, misurind lungimi eurbilinii, se pune semnul de are (-) (fig. 2). 3.2.16 Liniile do in‘ieatie san «1» referint& (liniile frinte) se folosese in eazul eotarii intervale- or miei, cind spatiul dintre extremitajale liniei de cotii nu este snficient pentru inserierea cotei ig. 1, anil do refering ae folneee sf entra dierite alte nor! san observa Inerise pe lesen (fig. 11). Fig. 11 entru precizarea zonei din desen la care se referi observatia, liniile de referint’ se ter- mini cu puncte, cind se oprese pe 0 suprafata — gi cu sigeti, eind se oprese pe o linie (fig. 1, fig. 5) 3.2.17 La eotarea desenelor se va evita: — intersectarea liniilor de cot intre ele sau cu liniile ajutitoare ale altora ; — trasarea liniilor de eote exterioare in intervalul reprezentirii obieetulul; — trecerea iniilor de cot prin goluri; — intersectarea liniilor de indicafie sau do refering’; trasarea liniilor de indicagie sau de referin, paralele cu liniile de contur, ea axele de simetrie, eu liniile de cot si cu hagurile din zonele inveeinate sau traversate : — repotarea eotelor pe acecasi proiectie a elementului. 3.2.18 Cota de nivel este valoaren numeric’ a diferentei de inilyime dintre un punct al constructiei si un reper de nivel stabilit pentru reforire. Pentru cote de nivel absolute, reporul este suprafata Mirii Negre, iar pentru cote relative, in general se alege ca reper de nivel supra fata pardoselii finite a parterului corpului principal al clidirit. In cazuri speciale sau pentru alt gen de constructii se alege ca reper de nivel pentru cote relative oricare alté supratatis carac- teristics a lucritii 3.2.19 Cotele de nivel se indie’ in moti, eu dou zrciniale (chiar dack acestea sint zero), indi- erent de modul de inseriere a celorlalte dimensiuni Cota nivelului — reper se indie’ prin + 0,00; cotele de deasupra nivelulut — reper sint preeedate de semnul plus (++), iar eotele de sub acesta sint precedate de semnul minus (~). 3.2.20 Ia inserierea cotelor de nivel se utilizeazi simboluri triunghiulare (triunghi echila- teral), cw inilfimea egali eu dimensiunes nominali a eifrelor de cotii), astfel : — pentru eotele relative raportate In reperul construejiei simbolul se innegreste pe jumatatea din dreapta pentru cotele relative, reportate la un nivel — reper din afara constructiei, simbolul nu se innegreste. sts STAS 1434.83, 3.2.21 In proiectii verticale (secfiuni, elevafii, fatade) simbolul se deseneazi ou virful agezat Pe linia care indies nivelul cotat, orientat. in ‘sus sau in jos; cota se scrio deasupra brafului orizontal, trasat la stinga sau la dreapta simbolului. In cazuri speciale, pentru claritatea dese- nului, simbolul cotei de nivel se poate reprezenta pe linie de indicafie. In proiectii orizontale (planuri), simbohul se completeazt ou un dreptunghi in care se serie cota de nivel (fig. 12). ize Bao 288. pase 0,00 Pa i +2,35 +0,00 +1,25 e Semnificatia notafiilor din fig, 12 sint urmitoarele : a, 0, inscrierea cotelor de nivel fat de nivelnt reper al constrcfici, in proiectii verticale gi orizontale; od inserierea cotelor de nivel fati.de un nivel — reper din afsra coustructici, in proiecfii yerticale §i orizontale; ¢ inserierea cotei de nivelzeper al constructiei fafa de un nivel-teper din afar constructiel; 7 cots de nivel notati cu ajujotul liniei de indicatie. 2 33 Indieagii de detalin 35.1 | Axcle de trasare ale constructiel se noteaz’ ou cifre arabe gi litere majusenle, inserise in pitrate, cu latura de 6. . .9 mm., dup seara desenului. Axole transversale sau radiale ale constructiei se noteazi eu cifre gi axelo longitudinale sau cireulare eu litere (fig. 13) . t(F= Fig. 18, STAS 1434-83 —8— Notarea axelor a douk corpuri distineto akiturate, a axclor ta rosturile de dilatafie (sau de trasare) ale aceleiagi clidiri i a axelor intermediare se face ca in fig. 14 a, 142, respectiv pide pe pote HOE oy hate Loi it - bz} [oa] 88888 | i 1 ig. 14 33.2 Dimensiunile gi pozifia stilpilor se coteazii ca in fig. 15. ol a AD Beek Fig. 15 3.3.3. Seofiunile elementelor mici, traverse, grinsi, sipei, ete, pot fi cotate gi prin inserierea eo linie de referinjd a dimensiunilor celor douk laturi, inmulfite intre ele. Prima cot inserisi Ya fi latura orizontals a elementului, dup’ pozitia sa in constructie (fig. 16). 10°20 26,49 Oo Fig. 16 3.34 La repetarea in gir a unor clemente identice sau echidistante, agezate pe aceeagi Tinie, 86 poate inlocui siral de cote parfiale cu o cot’ totala intre axele sau fefele elementelor margi- naie, sorisi sub forma unni produs, intre numiirul distanfelor egale gi dimensiunea care se Te- peti. La capitul sirului se coteaz’ unul sau douk elemente, precum si dimensiunea care so Tepetii (fig. 17). 30 30 aif ~al — 8 bt 300 1 I i 1 5*300 = 15.06 i t+ 53,00 = 15,00. ae , 3.3.5 Cotarea unor elemente de construcfii succesive, pozitionate prin distante Ja un reper comun, se poate face prin inscrierea cotelor pe o singurd linie de coti, Sera rN Payee ajtttnce 19) La 320, 950 | 1340 | 1980 J misurate dolimitats Fig. 18 —8~ STAS 1434-83 | 3.3.6 Cotarea elementelor de constructii simetrice, reprezentate integral, se poate face in- soriind cotele partiale de o singurs parte a axului de simetrie, iar cotele gonerale complet. Dac’ elementul simetric este teprezentat mmai pind la axa sa de simotrie, cotele 36 indicd si se raporteazi pini Ia aceast& axi (fig. 19), iar ini cazul elementelor cilindrice, pe linia de cotdtotalay care depigeste axa de simetrig cu 6. "10 mun ae lmecie diametrul, precedat de semmil ¢ (fig. 6). In toate cazurile, axa de simetrie se noteant eu semnul x® (fig. 19). 3.3.7 Pozitiile golurilor din perefii exteriori se indici pe linie de cot, trasati la exterioral ekidinit prin eotarea suecesinnit din plinuri gi goluri. Pozitiile golurilor din peretii interiori se indic& prin cotaren distanfei de Ia marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stilp, ete. fig. 37). 3.3.8 Golurile verticale in. zidirie (cosuri, canale, ganfuri pentru conducte) se coteaz’ prin inserierea pe o linie de referin{% a dimensiunilor sectiunil transversale. Pentru golurile on sec- Uiune dreptunghfulard, prima eoti inserist va fi latura orizontali, dupi pozijia normal « desemului Simbolurile nivelurilor po care le deservese golurile verticale in zidiirie se noteaz cu 8, P pentru subsol, respectiv parter gi ou cifre romane pentru etaje. Tniltimea de la care incepe golul unui cog de fum sou canal de ventilapio fafis dentys «fig. 20) Jul pardoselii respective se inserie sub linia de referinfi, precedaté. de notatia ox1 8.100 Ae fay 6+ 4 , ie wert / R206 Fig. 20 Pig. 21 Mai multe cosuri de fum grupate se eoteazit ca in fig. 21 Daci este necesar, pentru diferentierea in planuri a destinafiei diferitelor canale se vor utiliza simbolurile din fig. 22. Cosuri Cosuri a) 2 oO de gaze Canale de ventilati’ Fig. 2 STAS 1434-83 — 10 ~— r Golurile in pléci se vor reprezenta ca in fig. 23. CIO Fig. 23, 1r, pliicilor se poate indica fri linii de cot, pe linii de re- 3.3.9 Grosimea straturilor, folii + sau de indicarea stratului (fig. 24). fering, cota find precedat de indicayia d 5 Pig. 24 3.3.10 Pantele se vor indica printr-o sigeaté paraleli. cu panta si avind sensul de ureare pentru sedri, rampe de circulafie, ete. si de coborire pentru pantele de scurgere.(acoperis, terasament, canalizare, etc.). Valoatea pantei se scrie sub formi de raport sau de procent, deasupra igetit (ig. 25). In planuri, sigetile indicind sensul de urcare a rampe gi seri vor avea Tungimile ele- mentului respectiv. renee 150. rm Ts00 | | 3.3.11 Trimiterile la detalii sa Ja numiritor se tree numirul sau indicati este desenat detaliul (fig. 26). licative se indied prin fracfii inserise in cerculeye ul detalintni, iar lo numitor numiirul plangei in eare (2 EY, Fig, 26 -1:= STAS 1434-83 4 REPREZ NTARI CONVENTIONALE 4.1 — Reprezentirile conventionale ale principalelor materiale in seotiuni sint cele din ta- Delul 2. “Tabet 2 Material Reprezentare Materialut eprozentare Pamint | Beton armat monolt Io sea- stinea | rap 1350 TORT Beton armat Ia cara <1 50) Beton armat pretabrieat la Lichide seara > 150 Umpintuea Metal: profiles bare rota 4 as mmm in secHfune Tongitu ema tn seothane transver oP fatten ome | OREENT | Ivotatie hiceotugs “Tencuist Arbociment, produse de ip Mozale abit Geum de materia. p ‘lmensini mie ale epul | hnagurare uniform’ oton simple 4.1.2 Reprezentitile conventionale xe folosese numai cind este necesar i se seoate in evident materialele din aleituiri complexe. Daci, din eauza se nu se pot figura reprezent: Misarea albi a cimpului sau alte repreze agenda explicativa. desenului sou a dimensiunilor miei ate eimputui saw din alte eauz ‘ile din tabelul 2, se admite hagurarea uniform’, innezrives continu, ri, adiogindu-se in eax de necesitate o nots sau le STAS 1434-83 -B- 4.1.3 Hasurile se traseazi echidistant Ia 45° taj de cadrul desenului. Dae liniile de, contur ale elementului reprezentat au fai de plans o inclinare de 45° sau apropiati, hagurile oblice se pot trage la 45° fat de directin principals: a conturului elementului- Cind este necesard o diferentiere a suprafejelor in contact, se poate folosi gi higuraren Ja 60° respectiv 30° fafa. de cadrul desenului. Pe cimpuri invecinate hagurile se inverseazi ea directie sau se decaleazd. Densitates hagurilor precum si a semnelor conventionale xo alege in funefie de seara desenelor gi trebuie sf fie identies pe toate proiectile executate la aceeagi seari a unuia gi ace- Tuiagi element In sectiunile Ia care pirfile componente in contact sint din acelagi material, ins eu eom- Pactitii diferite, acestea se evidentiazd prin densitatea temnelor conventionale, respectiv echi- ‘istanfa hagurilor. 4-14 Atunei cind cimpul detailat are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fiyie ingusti, In marginen cimpului (fig. 21). ig. 27 Rupturi 4.2.1 Pentru delimitarea obiectului, atunei cind acesta nu este desenat in intregime, se folo- seste linia de ruptura sau de intrernpere. Liniile de rupturi sau intrerupere pentru diferite materiale sint indicate in fig. 28. Bo =F ig. 28 4.22 Cind ruptura delimiteassi.m emente din acelasi material sau materiale diferite, pentru simplificarea desenului se poate folost linia — punet Ps (fig: 29). —_— —-B- Bt ee 4.23 In eamul elementelor intrerupte, indiferent de material, indicarea intreruperii se poate face prin dowi linii-punet paralele Ps (fig. 9 si 30). Fig. 30 43° Usi gi ferestre 4.3.1 _In dosencle exeoutate la scara 1 :100 si mai mici, usile gi ferestrele se reprezint& in plan a in figura 31. — = at Fig. 31 Cotarea este obligatorie numai-in desenele de executie, inseriind dimensiunile pe Pig. 32 4.3.3 Indesenele executate la scara 1:50 si mai mari, reprezentirile sint indicate in tabelele 3 gi 4. abelul 3 Denumire Reptezentare conventional Us! simple, fark prag eu 2 canaturi Usi simple, cu prag 8 STAS 1434-83 Denumire —-u- Tabelul 3 (continvare) Reprezentare conventionala Usl batante Usl (slasvandurl) cu pir! laterale fixe ‘Udl (alasvandurt) fn 8 9 4 eanaturt = ak Tgp lY¥ Ly Upt armonies Us alsante ‘Upl turnante OBSERVATII 3 Seusul deachiderit Usllor pos tou este necesar pentru scrlerea cotelor. 1 Cotele tnserise sub forms de tract ‘indie dimensiunite modulate ale golulul in perets, astfet: Mima “Waimea ea Tala pandora finite” 2 fn cercul de pe Mala axe se inseie Indieativul usit din tabel de timplirte. ate fi reprezentat gf prin line inclnata (ops intredeschie8), dad spatial respectiv sea Tai Art pans, ace ea -b— Di Toi ann Pi ‘Tabeul ¢ Reprerentare conventional Denusnirea Ferestre simple, fr (cu) urecht Ferestre duble, 1 (eu) recht Usé-ferestre duble sau cuplate fri (eu) ureehi Ferestre sl up-ferestre cu nigh de radiator fa parapet Forestre duble sau cuplate eu obloane exterioure rulante, ew vat in linga soa in dreapta, | R ereasted-ghigeu | OUSRRVATIE 1 Gotele inaerse sub form de tract indicd dimensiunile modulate ale golului n perei,astfel= time inaiime 2 Im cercul ce pe links axel se inscrie indicativul frestrel in tabelul de timplie. Cercurile se figuteaza fn este: Floral elair. 2 Tnditimes parapetulul, de la nivelut pardoseit finite, se noteara cu p=... sl se Inserie: ie iteva ferestee, ature! cind este acceagl = Ia toate ferestrele eu parapete de inal! diferite: 4 Nigete in parapete, pentru radiatoare se indich punctat Ne = 43.4 Golurile suprapuse se reprezint& si se coteazi independent, dup cum sint cuprinse in planul de secfionare sau situate deasupra acestuia (fig. 33). a | - alll Fig. 33 Pentru golurile eu forme variate so inserin eotele dreptunghiului de gabarit cu tri- mitere la detaliu (fig. 34). 5 In camul golurilor in aidarie, in care nu se monteazi timplitie, se plistreazi. acelagi sistem de cotare. 44° Seetiuni 441 In desenul de constructii, secfiunile so executé cu plane paralele cu unul din planele go proiectic pe care este roprezentat obiectul, trecind prin porfiuni caractoristice ale acestuia, cazuri speciale, seofiunile se pot exeouta ou plane care 8% aibi alte pozifii, ou condifia ca pla nul de thiere at tie perpendicular pe unul ain planele de preiectia Dispunerea proiecfiilor se va face conform STAS 614-76. ha Ro wee PS RE OE St RE ETE TT ane =v STAS 1434-83 44.2 In desenul de constructii se utilizeadi: = sectiuni propriu- zise, in care se desencazi numai interseefia intre planal de ttiere si elementul respectiv (figura 35 a); — seofiuni cu vedere, in care se desencaz% si proiectia elementelor ce se gisese in spa- tole plantilui de taiere si a ciror reprezentare este necesari pentru o mai buni infelegere a obi talui (fig 35. b). Fig, 85 44.3 Urmele planelor de sectionare pe planele de proiectie se numese trasee de secfionare. ‘Traseul de sectionare se reprezinta printr-o linie- panet subtire (Ps), avind Ia eapetelo traseului si in locurile de fringere ale acostuia segmente de dreapti trasate eu linie continu groasi (C,) si se noteazi cu cifre sau litere. Segmentele de linie continu groast nu trebuie si intersecteze lin ‘La seofiunile cu vedere, directia de privire se indicd prin sigeti seul de sectionare care se sprijini cu virful pe segmentele groase. Se pot utiliza; — seetiuni reetilini de contur. ndiculare pe tra- —trasen drept de seofionare (fig. 36 a); plane paralele intre ele, decalate dupa un. plan perpendi- ‘ct linge continuk subfire (C3) — traseu declarat de seetio: — sectiuni decalate, ficute cular, Urma acestuia se reprezint nare (fig. 36 b). Fig. 36 | STAS 134-83 = 444 Sectiunea ficutt printr-o constructie cu un plan orizontal la un nivel earacteristic se numeste plan (fig. 37). PLAN PARTER S a 5 NoBUCATARIE 2/25" $:9,18mp 5 oT 395 a T +e + | ae 3 at 2 8| DORMITOR Sf 4401] g “| S=13,03mp4 F724 aE] = __3,30_"_12° | -— a ES eee Denumirea de secfiune se utilizeaxi, in general, pentru seotiunile verticale (fig. 38). SECTIUNE A-A eR ae ae _—_—- i » | 44.5 Reprezentarea in plan a unei sori se face ea in fig. 39. Dimonsiunile treptelor se inseriu sub form de frectie pe linia pasului la numiritor i itimea treptei, iar Ia numitor inilfimea, } ‘Treptele se numeroteazi incepind de la unu pentru fiecare etaj sau in continuare, in- | seriind namirul primei gi ultimei trepte ale fiecirei rampe. Liitimea podestelor gi lungimea rampelor se coteazi pin’ la linia contratreptei (linia intreraptit). In cazul sexrilor fink contratrepte, cotele se vor da pink la virful treptei. h Po palierele scitilor se vor indiea obligatoriu cotele de nivel respective. ‘Nivelul planului de sectionare se va indica conventional printr-o linie continuit sub- fire (C,) la 45° pe rampa intrerupta. | oe =e Sr 5 INDICATOR, 5. Indicatorul desenului de constructii are forma dreptunghiulara gi este amplasat in colful din dreapta jos al plangei, alipit de chenar, cu latura Iungk paraleks eu baza formatului, completat cu datele necesare ‘identificirii desemului. 5.2 Indicatoral are trei mirimi — indicator mare (fig. 40), folosit la desenele tn format inai mare decit A8 STAS — indicator mie (fig. 41), folosit Ia desenele in format

    Anda mungkin juga menyukai