Metode si teorii de comunicare cu sinele.

Cele mai cunoscute metode conventionale de comunicare si cunoastere a

Sinelui sunt: introspectia si individuarea. Mai putin convensionale si acceptate de
catre psihologia stiintifica din mediile academice sunt: meditatia si concentrarea
din psihologiile orientale, autoanaliza, psihosinteza, asceza isihasta, metodele
transpersonale, selfremembering. Exista si teste de cunoastere a Sinelui: testul
profilului de personalitate Berkeley, Scala SLP (Styles of Living Preferences)
pentru cunoasterea nivelului de implinire a Sinelui.

Marc de Smedt(1998, p. 22-39) pornind de la premisa ca meditatia este o

metoda de cunoasere a Sinelui nu numai la orientali ci s la cresini prezinta o serie
de 13 meditatii zilnice relaxare in tacere, relaxarea cu muzica, postura dreapta
respiratia ritmata, salutul, magia sunetului vocalelor, vibratia prin culoare
etc. Meditatia este o reintegrare a fiimtei in ea insasi. Sunt cunoscute si unele
metode alecaii in Islam. De exemplu cele trei grade: agitatia, in care subiectul
este inca in el insusi si se zbuciuma zadarnic; extazul, cand subiectul este absent
din el insusi, dar constient inca de aceasta absenta; supraexistenta, cand subiectul
este debarasat de Eul lui, pana intr-atat incat nu mai are constiinta asupra starii
sale.

In cele din urma, orice tehnica de meditatie si de autocunoastere incearca sa

aduca in spiritul nostru o tacere, pentru ca, absolut simplu, sa se deschida in
aceeasi clipa portile acestui infinit: SINELE.

C. Rogers propune urmatoarele tehnici de consiliere/ terapie (cf. Iolanda

Mitrofan, 2000) :
1. Tehnici de ascultare. Ascultarea activa.
2. Reflectia, afirmatii cu accent pe sentimentele prezente
a. Repetitia ecou
b. Repetitia pe alt ton
3. Reformularea continutului relatat de client
a. Reformularea-reflectare
b. Reformularea ca inversare a raportului figură-fond.
c. Reformularea-clarificare
4. Acceptarea neconditionata (atitudine empatica autentica): acceptarea pozitiva
verbala şi nonverbala

T
Umanism
B.Tehnici de reflectare:
a. Repetitia ecou
Consilierul reia o secventa din relatarea clientului, accentuand
c u v i n t e l e ş i expresiile - cheie. Astfel, clientul este încurajat sa comunice şi, mai
mult, acesta simteca este inteles, acceptat, simte ca nu este singur.
Exemplu: Clientul:... Er a m a t â t d e n e f e r i c i t . .. .
Consilierul: .. .Erati a t â t d e nefericit...etc.
De aceea, reformularea mesajului clientului, utilizand alti termeni, considerati
caechivalenti, este superioara in masura in care evidentiaza un efort real
de intelegere.
Exemplu: Clientul:
...Emm atât de nefericit... .
Consilierul : ...
Vreti să spuneti caintâmplarea respectivă v-a intristat foarte mult... etc.
b. Repetitia pe alt ton.
Consilierul reia o parte din relatarea clientului dar pe altton si cu
o nuanta de umor, tocmai pentru a schimba viziunea sa asupra
unor evenimente considerate negative.
C.Tehnici de reformulare
A reformula inseamnă a spune cu alti termeni intr-o maniera mai concisa sau
maiexplicita ceea ce clientul tocmai a exprimat. O reformulare este
corect efectuata sidevine eficienta doar in masura in care intruneste acordul
celui caruia ii este destinată
Pentru Rogers, acordul clientului reprezinta criteriul principal
a l v a l i d i t a t i i reformularii; clientul este considerat expert in problema sa, cea
mai informata persoanain legatura cu situatia pe care o traieste.
trei procedee
principale ale reformularii:Exemplele care insotesc descrierea acestor procedee sunt
preluate din lucrarea
Elemente de psihoterapie integrativă,
semnată de I. Dafinoiu (op. cit., pp. 126-127):1.
Reformularea-reflectare
- c o n s i l i e r u l s u b l i n i a z
a a s p e c t e l e e s e n t i a l e d i n r e l a t a r e a c l i e n
t u l u i , p a s t r a n d î n s ă cadrul de referinta propus de client.
Exemplu:
Clientul:
...Problema cu acest gen de sentimente placute este ca ma simt nefericit pentru ca stiu ca,
dupa aceste extraordinare momente de improspatare a forte lor, voi recădea in starea de depresie.
Consilierul:
Daca inteleg bine, va spuneţi caaceste reactii tonice sunt pasagere si acest fapt vă interzice orice
satisfactie.
2.
Reformularea ca inversare a raportului figură-fond
este un procedeu care se foloseste, cu deosebire, atunci cand clientul este nemultumit demodul in care
a reactionat intr-o anumita situatie ; ea permite sa se obţină o nouă viziuneasupra ansamblului, fără a
se adăuga sau omite ceva din relatarea clientului. Acest procedeu îşi are originea în teoria gestaltistă şi
exprimă foarte bine concepţia rogersiană privind
restructurarea câmpului. Exemplu
: Clientul:
...Sunt singurul din clasă care nu face nimic niciodată bine!
Consilierul:
...După părerea dumneavoastră toţi ceilalţi reuşesc mai bine decât
dumneavoastră ?
3.
Reformularea-clarificare
e s t e u n p r o c e d e u c o m p l e x p r i n c a r e c o n s i l i e r u l formulează ceea ce clientul a simţit, dar
nu poate exprima.
Exemplu
: Clientul:
Cumnatul meu este un tip literalmente plin de pretenţii. După e l , n u m a i p e r s o a n a l u i
c o n t e a z ă . N u m a i e l a r e c e v a d e s p u s . I m e d i a t c e a p a r e , conversaţia este
monopolizată de el. Pot să urez bună seara la toata lumea şi să plec.
Consilierul:
Nodul problemei nu este dat atât de aceste maniere, cât faptul că ele, într-un fel sau altul, vă
deranjează, ajung să vă elimine.