Anda di halaman 1dari 93

CUPRINS

INTRODUCERE______________________________________________3
CAPITOLUL 1
GESTIONAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA____________________5
1.1. Operatiunile bancare de incasari si plati. Generalitati._______________5
1.2.Contractul comercial de cont curent.______________________________6
1.2.1. Notiunea contractului de cont curent________________________6
1.2.2. Incheierea contului curent_________________________________6
1.2.3. Incetarea contractului de cont curent.________________________6
1.3. Contractul bancar de cont curent de disponibilitati._________________6
1.3.1. Delimitarea contractului bancar de cont curent de disponibilitati fata de
contractul bancar de depozit la vedere.____________________________8
1.3.2. Delimitarea contractului bancar de cont curent de disponibilitati
de contractul bancar de deschidere de credit._____________________________9
1.3.3. Operatiuni in contul curent de disponibilitati. Generalitati._______9
1.4. Plata prin debitarea contului curent pe baza de virament___________10
1.4.1. Notiunea de virament.___________________________________10
1.4.2. Tipuri de virament._____________________________________10
1.4.3. Tehnica viramentului. Ordinul de plata._____________________11
1.4.3.1. Parti implicate. Derularea platii____________________13
1.4.3.2. Elementele care sunt cuprinse in ordinul de plata sunt.__14
1.4.4. Incasso - ul documentar________________________________14
1.4.4.1. Parti implicate. Obligatii. Documente.______________16
1.4.5. Acreditivul___________________________________________18
1.5. Plata prin debitarea contului curent pe baza titlurilor comerciale de
valoare_________________________________________________________23
1.5.1. Titlurile comerciale de valoare - instrumente de plata._________23
1.5.2. Cambia______________________________________________24
1.5.3. Biletul la ordin________________________________________24
1.5.4. Biletul la ordin in alb in practica bancara.___________________26
1.5.5. Plata prin debitarea contului curent pe baza cecurilor__________26

1
1.6.Contractul de card bancar_____________________________________30
1.6.1. Cardul bancar. Notiune._________________________________30
1.6.2. Functiile cardurilor.____________________________________31
1.6.3. Tipuri de carduri.______________________________________32
1.6.4. Reguli generale privind utilizarea si pastrarea cardului bancar.___33
1.6.5. Contul curent accesoriu cardului bancar.____________________34
1.6.6. Plata prin card bancar.__________________________________35
1.6.7. Retragerea de numerar prin card bancar.____________________35

CAPITOLUL 2
DECONTARI INTERBANCARE.
SISTEMUL DE COMPENSARE (studiu de caz).______________37
2.1. Sistemul de compensarea – prezentare generala.___________________37
2.2. Caracteristici ale sistemului de compensare._______________________37
2.3. Circuitele ordinului de plata.___________________________________38
2.3.1. Circuitul 1 – Circuitul local al ordinului de plata._____________38
2.3.2. Circuitul 2 – Circuitul platitor in interiorul aceluiasi judet.______38
2.3.3. Circuitul 3 - Circuitul in exteriorul judetului_________________39
2.3.4. Circuitul 4 - Circuitul platilor in exteriorul judetului___________39
2.3.5. Circuitul 4 - Circuitul national al ordinului de plata____________40
2.4.Circuitele cecurilor____________________________________________40
2.4.1. Circuitul 1 – Circuitul local al cecului______________________41
2.4.2. Circuitul 2 - Circuitul platilor in interiorul aceluiasi judet_______41
2.4.3. Circuitul 3 - Circuitul platilor in exteriorul judetului___________41
2.4.4. Circuitul 4 - Circuitul platilor in exteriorul judetului___________42
2.4.5. Circuitul 5 - Circuitul naponal al cecului____________________42
2.5.Casele de compensatii__________________________________________43
CAPITOLUL 3
CONCLUZII___________________________________________45
BIBLIOGRAFIE________________________________________50
ANEXE_______________________________________________52

2
INTRODUCERE

Plata avecvata, compensare si decontarea drepturilor banesti reprezinta premise esentiale


ale mentinerii ordinii nu numai la nivelul existentei individuale si al celei de intreprindere, cat
mai ales la nivelul societatii in intregul sau.
Cu gandul la aceste considerente, in lucrarea de fata mi-am propus sa abordez ansamblul
operatiunilor de plata si decontare dintr-o perspectiva sistematica.
Activitatea sigura si eficienta a sistemului de plati constituie atat pentru participantii de
pe piata, cat si pentru institutiile publice, in special bancile centrale, un domeniu de interes
deosebit.
Principalele institutii implicate in furnizarea de servicii de plati au devenit din ce in ce
mai constiente ca acesta activitate nu constituie numai o sursa de profit potential, dar si o sursa
majora de riscuri atat pentru activitatea bancara, cat si pentru ansamblul economiei reale. Pe
langa principalii furnizori de servicii de plati, bancile, ceilalti participanti la derularea acestor
activitati, respectiv initiatorii si beneficiarii operatiunilor sistemelor de plati, precum si
intermedierii nonbancari sau cei care asigura suportul logistic al acestor sisteme, manifesta in
prezent o preocupare continua pentru cresterea eficientei acestora in conditiile supravegherii
riscurilor specifice si ale necesitatii eliminarii cauzelor care determina aceste riscuri.
In particular, un sistem de plati indeplineste un rol crucial pentru dezvoltarea pietelor
monetare interbancare si ale celor de valori imobiliare.
Pentru bunurile si serviciile cumparare, inclusiv pentru instrumentele financiare, se
platesc bani fie fizic, sub forma de moneda, fie sub forma de depozite mentinute in banci, fiind
posibila necesitatea utilizarii de credit.Nimerosi participanti intr-o economie de piata – persoane
fizice, agenti economici din economia reala si in special cei care isi desfasoara activitatea in
pietele financiare – au de facut fata incertitudinii privind incasarea in timp a fondurilor banesti.
Aceste incertitudini sunt legate de o multime de factori prin care pot fi enumerati atat
promtitudinea cu care partile care datoreaza fonduri banesti initiaza plata acestora, instrumentele
utilizate si performantele lor privind efectuarea platilor la timp si in conditiile de eficienta, cat si
numarul de intermedieri implicati in fuxul platii. In aceasta ordine de idei, mai pot fi mentionate
disponibilitatea si costul creditului utilizat de platitor pentru a acoperi golurile temporare de
fonduri banesti din conturile lor, ceea ce poate afecta eficienta generala ai siguranta sistemului de

3
plati si, in final, internationalizerea pietelor care poate fi influentata de localizarea platilor si a
beneficiarilor in zone de fus orar diferite, precum si de diferentele intre orele de operare ale
sistemelor nationale de plati.

4
Capitolul 1.
GESTIONAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA.

1.1.0peratiunile bancare de incasari si plati. Generalitati.


Printre operatiunile bancare enumerate de art. 8 din Legea bancara se gasesc emiterea
si gestiunea instrumentelor de plata (instrumentele care, indiferent de suportul si procedeul
tehnic utilizat, permit unei persoane sa transfere fonduri); platile si decontarile; transferurile de
fonduri.
Se afirma ca banca are rolul de casier al clientului sau. Operatiunile numite "de
casierie" constau in preluarea fondurilor banesti de catre banca si distribuirea acestora, la cerere,
clientilor, fie in numerar, fie in moneda scripturala.
Depunerile de numerar se fac in baza unui document numit nota (foaie) de
depunere (varsamant).
In cazul incasarilor facute pe baza de instrumente de plata in moneda cripturala (de
pilda, cecurile), respectivul instrument este remis, de regula, bancii la care beneficiarul sumei
este titular de cont, urmand ca operatiunile specifice de incasare sa se desfasoare in cadrul
circuitului intrabancar sau interbancar.

Cele mai frecvente plati se efectueaza, insa, prin debitarea contului bancar al
platitorului si creditarea contului beneficiarului platii, in cadrul aceleiasi banci, respectiv prin
intermediul retelei interbancare. Transferul de moneda scripturala presupune o simpla operatie
scriptica, bazata fie pe mecanismul viramentului, in executarea unui ordin de plata, fie pe
remiterea de titluri de credit (cambii, bilete la ordin) sau cecuri spre incasare.
Operatiunile de incasari si plati se desfasoara, de regula, prin intermediul contului
curent. Cadrul contractual al operatiunilor de incasari si plati il constituie contractul bancar de
cont curent de disponibilitati. Un contract special in materie este contractul de card bancar.

5
1.2.Contractul comercial de cont curent.

1.2.1. Notiunea contractului de cont curent

Contractul de cont curent este contractul comercial prin care partile se inteleg ca, in loc sa
achite separat si imediat creantele lor reciproce, izvorate din prestatiile facute de una catre cealalta,
lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de partea care va fi debitoare.
Efectele principale ale contractului de cont curent sunt efectul de plata, prin
transferul dreptului de proprietate asupra remiterilor reciproce si alternative, novatia,
indivizibilitatea si compensatia, iar efectele sale secundare privesc curgerea de drept a dobanzilor
si drepturile la comision si alte cheltuieli.

1.2.2. Incheierea contului curent


Pentru a sti care dintre parti, in urma prestatiilor reciproce, este creditor si pentru ce
suma, contul curent trebuie incheiat. Potrivit art. 372 C.com., incheierea contului curent si
lichidarea diferentei vor avea loc la termenele contractuale sau, in lipsa, la 31 decembrie al
fiecarui an. De regula, incheierea contului curent are loc la incetarea contractului, cand contul se
incheie definitiv, insa partile pot conveni ca incheierea sa aiba loc si in cursul executarii
contractului.
Contul curent se incheie definitiv la incetarea contractului, cand se va obtine soldul final.

1.2.3. Incetarea contractului de cont curent.


Contractul de cont curent inceteaza, de drept, in urmatoarele cazuri:
a. expirarea termenului convenit de parti;
b. denuntarea unilaterala a unui corentist;
c. falimentul uneia dintre parti.

1.3. Contractul bancar de cont curent de disponibilitati.


Contractul bancar de cont curent de disponibilitati este bivalent: pe de o parte, el este
un contract bancar de depozit la vedere atipic, intrucat banca primeste fondurile clientului fara a-
si asuma obligatia de a le fructifica; pe de alta parte, el este un contract bancar de servicii de

6
casierie, in masura in care banca se obliga sa execute ordinele clientului titular de cont cu privire
la fondurile ce vor fi debitate sau creditate in cont.
Deschiderea contului curent de disponibilitati presupune incheierea intre banca si
client a unui contract bancar de cont curent si, de regula, o depunere initiala de fonduri de catre
client, intr-un cont bancar avand sold creditor. Contul curent fiind, insa, bifunctional, este
posibila deschiderea sa si printr-o autorizare de descoperit de cont, acordata clientului de catre
banca.
Depunerile ulterioare efectuate de client se adauga depunerii initiale, in creditul
contului. Retragerile se inregistreaza in debitul contului, la fel ca platile dispuse prin ordin de
plata, aviz de prelevare, card bancar, cec, bilet la ordin sau cambie, iar incasarile prin virament
sau prin cec remis sunt creditate in cont.
Delimitarea contractului bancar de cont curent de disponibilitati fata de contractul
comercial de cont curent. In contabilitatea bancii, contul curent de disponibilitati evidentiaza
disponibilitatile banesti ale clientului, precum si operatiunile de incasari si de plati dispuse de
aceasta. Soldul creditor al contului bancar curent de disponibilitati reprezinta fondurile
disponibile ale clientului, iar soldul debitor al acestuia reprezinta platile efectuate de client pe
descoperit de cont neautorizat.
Contul curent comercial si contul bancar curent de disponibilitati, in pofida
omonimiei terminologice, sunt institutii diferite, sub urmatoarele aspecte:
a. In cazul contractului de cont curent comercial, remiterile reciproce sunt facultative, in
timp ce in cazul contului curent bancar, banca este obligata sa execute ordinele titularului de
cont cu privire la disponibilitatile sale banesti;
b. in cazul contractului de cont curent comercial, intre remiterile efectuate de parti nu exista
nici o legatura, in vreme ce in ceea ce priveste contul curent bancar, platile
efectuate de banca la ordinul clientului diminueaza imediat si succesiv soldul creditor al
contului, pana la epuizarea disponibilului;
c. contul curent bancar reprezinta un mecanism de reglementare imediata a creantelor si
datoriilor reciproce ale bancii si clientului, care sunt liberi sa opereze sau nu noi creditari
sau debitari ale contului, in vreme ce in cazul contului curent comercial toate creantele si
datoriile reciproce intra automat in cont, nici una dintre parti nu poate evita unilateral acest
efect, iar compensarea intre diferitele inscrieri are loc la data incheierii contului, si nu in

7
momentul inregistrarii, ca in cazul contului curent bancar;
d. in cazul contului curent bancar de disponibilitati, pozitia de creditor o are numai
titularul, iar la deschiderea de credit in cont curent exista numai remiteri unilaterale,
ale bancii catre client, in timp ce in cazul contului curent comercial remiterile sunt
reciproce;
e. la deschiderea de credit in cont curent, cuantumul creditului acordat de banca este
determinat, in vreme ce corentistii care au incheiat contractul comercial de cont
curent isi acorda reciproc credit nedeterminat.

1.3.1. Delimitarea contractului bancar de cont curent de disponibilitati fata de


contractul bancar de depozit la vedere.

Diferentierea dintre cele doua contracte se intemeiaza pe diferentele dintre suportul


lor: contul curent si contul de depozit la vedere. Asa dupa cum am aratat, cele doua tipuri de cont
bancar se aseamana prin aceea ca fondurile disponibile pot fi retrase de titular in orice moment,
fara preaviz. Intre ele exista, totusi, si deosebiri esentiale: contul curent poate avea si sold
debitor, in vreme ce contul de depozit la vedere nu poate avea decat sold creditor; titularul
contului curent poate trage cecuri, poate domicilia bilete la ordin sau poate semna ordine de plata
asupra disponibilului din cont, in vreme ce titularul contului de depozit la vedere poate efectua
numai depuneri si retrageri. Fondurile inregistrate in soldul creditor al contului curent nu sunt
destinate fructificarii de catre banca, ci executarii operatiunilor de retrageri de numerar sau de
plati dispuse de titular, in timp ce fondurile din contul de depozit la vedere sunt incredintate
bancii pentru fructificare.

1.3.2. Delimitarea contractului bancar de cont curent de disponibilitati de


contractul bancar de deschidere de credit.

Literatura de specialitate considera ca este necesar sa distingem contractul bancar de cont


curent de contractul de deschidere de credit, prin care banca acorda clientului o suma de bani

8
determinata, cu titlu de imprumut, pentru un anurnit termen, cu obligatia clientului de a restitui la
termen suma si dobanda aferenta. Spre deosebire, deci, de contractul bancar de cont curent,
caracterizat prin reciprocitatea creditului intre parti, contractul de deschidere de credit se
intemeiaza pe caracterul unilateral al creditului: numai banca crediteaza clientul.

1.3.3. Operatiuni in contul curent de disponibilitati. Generalitati.

Societatea bancara executa ordinele titularului contului curent de disponibilitati,


verificand daca semnatura inscrisa pe ordin coincide cu specimenul de semnatura depus de client
la deschiderea contului.
Fiecare operatiune este inscrisa in cont si devine un articol al acestuia. Dupa fiecare
operatiune, banca efectueaza o incheiere a contului, relevand un sold provizoriu. Dobanzile
cuvenite titularului de cont sunt calculate si capitalizate periodic, ca si in cazul contului curent
comercial.
Banca va comunica periodic clientului un extras de cont. Tacerea clientului este
calificata, conform uzurilor bancare, drept o aprobare a extrasului si a soldului provizoriu.
Soldul provizoriu reprezinta un drept de creanta al clientului fata de banca clientul
poate dispune de acest disponibil prin retrageri de numerar (personal sau prin mandatar), emitere
de cecuri sau prin ordine de virament.

1.4. Plata prin debitarea contului curent pe baza de virament

1.4.1. Notiunea de virament.

Viramentul reprezinta operatiunea bancara constand in debitarea contului curent


al unei persoane cu o anumita suma de bani, in scopul creditarii contului altei persoane cu
suma respectiva.
In cazul in care viramentul este efectuat intre doua conturi deschise la aceeasi banca,
operatiunea are ca rezultat doar schimbarea creditorului sumei respective, care ramane in banca.
Viramentul reprezinta o operatiune scriptica si reprezinta un instrument de combatere a inflatiei,
fiind un transfer de moneda scripturala.

9
1.4.2. Tipuri de virament.

Viramentul poate fi efectuat fie intre doua conturi deschise la aceeasi banca (virament
intern), fie intre doua conturi deschise la banci diferite (virament extern).
Viramentul intern reprezinta executarea de catre banca a ordinului titularului contului
care va fi debitat. La efectuarea operatiunii se utilizeaza formularul pentru ordin de plata.
Data viramentului este data creditarii contului beneficiarului platii, jurisprudenta
decizand ca simpla receptie a ordinului de catre banca nu confera nici un drept beneficiarului.
Data viramentului priveste:
a. problema revocarii ordinului de catre emitent. Nu produce efecte revocarea
inregistrata la banca dupa data efectuarii operatiunii;
b. problema opozabilitatii platii fata de creditorii falitului, in cazul falimentului
platitorului sau al bancii platitorului;
c. problema popririi soldului creditor al contului beneficiarului, in ceea ce
priveste suma care face obiectul viramentului;
d. problema popririi soldului creditor al contului beneficiarului, in ceea ce
priveste suma primita prin virament.
Viramentul extern se efectueaza intre doua banci diferite, in urmatoarele etape:
a. platitorul emite ordinal de virament, prin care cere bancii sale sa ii debiteze contul
cu o anumita suma, in scopul creditarii contului beneficiarului deschis la o alta banca;
b. banca platitorului pune la dispozitia bancii beneficiarului un credit cu 0 valoare
egala cu suma de plata;
c. banca beneficiarului crediteaza contul acestuia cu suma pe care i-a pus-o la
dispozitie banca platitorului;
d. intre cele doua banci are loc reglementarea conturilor printr-o casa de compensatii
interbancare.
Data viramentului extern este data la care suma este pusa la dispozitia beneficiarului, prin
creditarea contului acestuia de catre propria banca, iar locul viramentului va fi considerat sediul
acestei banci.

10
1.4.3. Tehnica viramentului. Ordinul de plata.
In practica bancara viramentul este consacrat sub forma ordinului de plata, ca instrument
de plati si decontare pentru stingerea unor obligatii exigibile. Ordinul de plata irevocabil pentru
platile efectuate in lei pe teritoriul Romarnei a fost reglementat de catre Banca Nationala a
Romaniei, asa dupa cum am aratat, prin Regulamentul nr.8/1994 privind ordinul de plata,
Normele-cadru nr. 15/1994 privind ordinul de plata pe suport hartie si Normele tehnice nr.
16/1994 privind ordinul de plata pe suport hartie.
Ordinul de plata reprezinta dispozitia neconditionata si irevocabila, data de emitent unei
banci receptoare, de a pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani exprimata in lei, fara a fi
necesara o cerere a beneficiarului in acest sens.
In cazul in care emitentul dispune de fonduri proprii, plata se efectueaza fie in moneda
scripturala, din disponibilul aflat in contul emitentului la banca receptoare (prin debitarea acestui
cont), fie prin incasarea sumei de la emitent, in numerar.
Daca emitentul nu dispune de fonduri sau le detine, dar nu le utilizeaza, banca initiatoare
ii poate acorda, cu titlu de credit, suma necesara. Operatiunea de transfer-credit se finalizeaza
odata cu acceptarea ordinului de plata de catre banca destinatara.
Banca are obligatia de a verifica daca ordinul de plata a fost emis de titularul contului
sau de persoana care il reprezinta.
Acceptarea ordinului de plata de catre banca receptoare se poate face fie expres, fie tacit, prin
receptionarea ordinului de la emitent (daca intre ea si emitent exista un acord prealabil in acest
sens), prin executarea ordinului sau prin debitarea contului emitentului deschis la ea.
Banca receptoare este obligate sa execute ordinul de plata in ziua bancarii in care l-a
acceptat sau, in caz de impiedicare obiectiva, cel mai tarziu in ziua urmatoare, cu exceptia
cazului in care in ordin este indicata expres o alta data.
Refuzul ordinului de plata de catre banca receptoare poate fi facut, insa, numai expres si
trebuie comunicat emitentului cel mai tarziu in ziua bancara imediat urmatoare ultimei zile a
perioadei de executare.
Acceptarea ordinului de plata de catre banca destinatara se realizeaza, dupa caz: a. in
momentul receptiei de la emitent (daca intre ei exista un acord prealabil in acest
sens) ;
b. in momentul in care l-a instiintat pe emitent despre acceptare;

11
c. in momentul in care a debitat contul emitentului deschis la ea;
d. in momentul in care a creditat contul beneficiarului sau a pus, in alt mod, fondurile
banesti la dispozitia acestuia;
e. in momentul in care a comunicat beneficiarului ca are dreptul de a retrage sau de a
utiliza fondurile provenite in urma acceptarii ordinului de plata;
f. in momentul in care banca destinatara a utilizat fondurile.
Refuzul ordinului de plata de catre banca destinatara poate fi facut numai expres
si trebuie comunicat cel mai tarziu in ziua bancara urmatoare ultimei zile a perioadei de
executare.
Transferul-credit este considerat finalizat in momentul in care banca destinatara
accepta ordinul de plata in favoarea beneficiarului, asumandu-si, astfel, obligatia de a pune la
dispozitia acestuia suma inscrisa in ordinul acceptat.
Iata un exemplu care sa ilustreze operatiunea de virament. Societatea comerciala X a
beneficiat de un serviciu din partea societatii comerciale Y si se decide sa plateasca
contravaloarea acestuia printr-un ordin de plata. In acest scop emite un ordin de plata, al carui
beneficiar este societatea comerciala Y si il prezinta bancii la care are cont deschis (banca
initiatoare). Se efectueaza operatiunile de receptie, certificare, acceptare si, in final, de executare
a ordinului de plata primit, de catre banca beneficiarului (banca destinatara). In momentul
acceptarii ordinului de plata de catre banca destinatara, transferul-credit este finalizat. Dupa
acceptare, banca destinatara crediteaza contul clientului sau cu suma inscrisa in ordinul de plata.
Ordinul de plata - este "dispozitia de plata de o persoana (numita ordonator) unei
banci, de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane (denumita beneficiar) in vederea
stingerii unei obligarii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si
beneficiar".
Ordinul bancar se caracterizeaza prin:
 Relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii
preexistente;
 Operatiunea este ponita la initiativa platitorului (ordonatorului);
 Revocabilitatea - consta in faptul ca ordonatorul isi poate retrage sau modifica
instructiunile de plata date bancii, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost executat prin
plata in favoarea beneficiarului;

12
 Provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul ordinului de plata acesta
presupune obligatia ordonatorului ca o data cu emiterea ordinului de plata sa
creeze bancii si sursa de fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul sau
bancar, fie prin depunerea in vederea executarii platii sau prin credit bancar acordat de banca
in acest scop in contul ordonatorului;
 Din punct de vedere al modalitatii de lncasare ordinul de plata poate fi:
1) Simplu, incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vreunui document sau
explicatie cu privire la scopul platii;
2) Documentar, incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a
prezenta anumite documente (facturi, dovada platii unor chirii, a unei speze de
transport, etc.) indicate de ordonator in ordinul de plata.

Parti implicate. Derularea platii

Partile implicate in derularea unui ordin de plata, de regula, sunt:

Ordonatorul - cel care initiaza operatiunea; el este cel care plateste, poate in orice clipa
revoca plata pana in momentul efectuarii ei;
Beneficiarul - cel in favoarea caruia se face plata; pana in momentul platii nu are
certitudinea incasarii platii;
Bancile - au simplul rol de prestatori de servicii. Singurele raspunderi ale bancilor
sunt: sa manipuleze corect valorile incredintate si sa solicite beneficiarului prezentarea
documentelor asa cum s-a prevazut de ordonatorul platii (in cazul ordinului de plata
documentar).

Elementele care sunt cuprinse in ordinul de plata sunt:

- Numele si adresa ordonatorului - persoana fizica sau juridica - eventual si numarul


contului bancar;
- Numele si adresa beneficiarului - eventual si numarul contului;
- Denumirea si adresa bancii ordonatoare;

13
- Data (ziua, luna, anul) emiterii ordinului de plata;
- Ordinul de a plati (prin formula: "Va rog sa platiti...", "veti plati");
- Suma in cifre si litere, cu indicarea valutei in care se va face plata;
- Motivul platii;
- In cazul ordinului de plata documentar, se indica documentele care trebuie prezentate
de beneficiarul platii;
- Modul de plata: letric, telegrafic, SWIFT (pentru plati in cont sau cecuri, valuta
efectiva);
- Semnaturile autorizate ale baucii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de
firma ordonatoare.

1.4.4. Incasso - ul documentar

Importanta forma de decontare in relatiile comerciale internationale, incasso-ul, ca


modalitate de plata, este reglementat prin documentul intitulat "Reguli uniforme privind incasso -
urile", cunoscut si sub denumirea de Publicatia 522 (anexa II bis revizuita in 1995 si aplicata de
la 01.01.1996).
Spre deosebire de plata prin acreditiv documentar, decontarea prin incasso este
relativ simpla, ieftina, dar negarantata bancar, ea bazandu-se, in esenta, pe obligatia de plata a
cumparatorului asumata prin contractul comercial international, fara sa comporte nici un
angajarnent de plata din partea bancilor care sunt antrenate in derulare.
Prin incasso se intelege "tratarea de dintre banci, potrivit instructiunilor primite a
documentelor comerciale si / sau financiare in scopul de a obtine acceptare si / sau plata; de a
remite documente comerciale contra acceptarii si / sau dupa caz, contra plata: de a remite
documente in alte conditii" (art. 2- Publicatia 522).
Din aceasta definitie se disting anumite elemente esentiale care sunt specifice
mecanism ul ui incasso- ului:
1) Operatiunea este “o simpla” vehiculare de documente;
2) Documentele vehiculate de banci sunt de 2 feluri:
- Comerciale;

- Financiare, functie de care se disting doua tipuri de incasso-uri:

14
a) Simplu;
b) Documentar.
3) Scopul operatiunii este transmiterea documentelor comerciale sau financiare, de la
beneficiarul platii la platitor, contra plata, acceptare sau in alte conditii.
Indiferent insa de felul incasso-ului, simplu sau documentar, se poate vorbi de
un caracter documentar al platii in sensu1 ca prin vehicu1area documentelor de banci
mecanismul incasso-ului permite in final sa se obtina o plata contra documente.
Prin transmiterea documentelor in acest mod, se urmareste ca destinatarul acestora sa
nu intre in posesia lor, decat in momentul executarii ob1igatiei sale de plata sau alta similara
(acceptarea cambiilor).
In cazul incasso-u1ui documentar, caracterul documentar este mai pronuntat, in
sensul ca importatorul efectueaza plata nu contra marta, ci contra documentelor care atesta
livrarea potrivit conditiilor stabilite in contractul comercia1 international.
Ce1 putin teoretic, incasso-ul ofera o anumita certitudine partenerilor privind
indeplinirea obligatiilor asumate prin contractul comercial international. Cumparatorul, vanzand
documentele inainte de a le onora, are siguranta ca efectueaza plata numai dupa ce exportatorul
si-a indeplinit obligatiile asumate si a exportat marfa.
In acelasi timp, vanzatorul, la randul sau, are siguranta ca importatorul nu va intra in
posesia documentelor pentru a-si ridica marfa decat dupa ce le va achita.
Cu toate acestea, incasso-u1 nu reprezinta nici o garantie pentru exportator ca
importatorul va achita de indata documentele.
Singura obligatie de plata a importatorului fiind cea asumata prin contractul comercial,
riscurile de neincasare sunt cele specifice unei astfel de obligatii.
Daca la aceste elemente se adauga si faptul ca potrivit uzantei (art. 21) spezele si
comisioanele bancare sunt suportate de exportator, reiese clar ca in cadrul acestei modalitatide
plata avantajele sunt in principal de partea importatorului. De aici si orientarea pe planul
activitatii de comert exterior de a promova aceasta modalitate de plata in raport cu partenerii la
care relariile se bazeaza pe incredere reciproca, atat in ce priveste respectarea condiriilor
contractuale de livrare a marfurilor, cat si in ce priveste solvabilitatea.

Parti implicate. Obligatii. Documente.

15
1. Ordonatorul (exportatorul) - clientul care incredinteaza operatiunea de incasso bancii
sale, cel care initiaza operatiunea.
Dupa expedierea marfii intr-un interval de timp optim, el depune la banca ce
il deserveste setul de documente prin care atesta expedierea marfii in concordanta cu conditiile
contractuale. Fiind initiatorul operatiunii de incasso, exportatorul este acela care stabileste
conditiile concrete de derulare a acesteia, considerandu-se ca intreaga operatiune se desfasoara
din ordinul sau pe riscurile si raspunderea sa.
Din acest motiv, documentele la incasso trebuie insotite de instructiuni de incasare,
pe care exportatorul pentru protejarea propriilor interese trebuie sa le dea cat mai clar, complet si
precis.
2. Banca remitenta - banca la care ordonatorul a incredintat operatiunea de incasso;
3. Banca insarcinata cu incasarea - orice banca, alta decat banca remitenta, intervenind
in operatiuni de incasso;
4. Banca prezentatoare- banca insarcinata cu incasarea, efectuand prezentarea documentelor
trasului.
Bancile indeplinesc rolul unor prestatori de servicii la ordinul exportatorului,
percepand pentru acestea comisioane bancare.
Principala obligatie a bancilor este de a transmite documentele si de. a incasa
contravaloarea lor, cu stricta respectare a instructiunilor ordonatorului.
5. Trasul (importatorul) - acela caruia ii sunt prezentate documentele potrivit ordinului
de incasare.
Principalele etape in derularea platii prin incasso documentar sunt:

a) Contractul comercial international prin care au convenit plata prin incasso documentar.
Este documentul de referinfa pentru exportator in indeplinirea obligatiilor sale;
b) Livrarea marfii. Acest moment declanseaza ansamblul etapelor privind derularea
incasso-ului documentar. Livrarea marfii trebuie realizata in stricta concordanta cu
termenele de livrare si conditiile privind marfa, convenite prin contract. in urma livrarii
marfii, exportatorul este in posesia documentelor prin care atesta indeplinirea obliga{iilor
contractuale (factura, documentele de transport, polita de asigurare, certificate de calitate, si
adesea una sau mai multe cambii) ;

16
c) Setul de documente insotit de ordinul de plata la incasso este prezentat la banca
exportatorului - banca emitenta. in ordinul de plata la incasso se prezinta clar si precis
conditiile in care vor fi inmanate documentele importatorului (contra plata / acceptare / alte
conditii) si denumirea documentelor si a numarului de exemplare ce vor fi remise acestuia;
d) Banca remitenta actionand la ordinul clientului ei, emite propriul ei document -
incasso documentar, in cadrul caruia preia (si traduce) intocmai instructiunile
primite de la ordonator, pe care le remite bancii importatorului,insotit de setul de
documente depus de exportator, atestand livrarea marfii;
e) Notificarea importatorului.Banca prezentatoare,la sosirea documentelor,avizeaza
importatorul de sosirea acestora
f) Documentele contra plata sau contra acceptare. in func{ie de instructiunile primite in
incasso documentar, banca prezentatoare elibereaza importatorului documentele -
fie contra plata, fie contra acceptarea cambiei (sau in alte conditii);
g) In posesia documentelor, importatorul ridica marfa;
h) Dupa incasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca importatorului
remite bancii (sau in cazul doeumentelor contra acceptare - remite cambia) bancii
remitente.
i) La primirea banilor, banca remitenta notifica exportatorul de incasarea exportului. In
cazul in care prin instructiunile date au fost documente contra acceptare, ii remite cambia
acceptata. In aceasta a doua situatie, exportatorul asteapta scadenta pentru a incasa cambia.
Ordinul de incasare cuprinde intotdeauna anumite elemente care trebuie stipulate complet si
clar de exportator. In principal acestea sunt:
a. Numele si adresa completa a importatorului (trasului), respectiv a domiciliului la care
trebuie facuta prezentarea documentelor; Numele si adresa beneficiarului incasso-ului, respectiv
a exportatorului.
b. Denumirea exacta a marfii, cantitatea, pretul unitar; Documentele care sunt prezentate:
factura, documentul de transport, certificat de asigurare; Detalii privind transportul si livrarea:
transbordarile permise sau nepermise; interzicerea nefolosirii unor nave cu o vechime mai mare
de un anumit numar de ani, livrari patiale admise sau neadmise.
c. Suma va fi solicitata contra documente importatorului, cu indicarea monedei in care se va
face plata;

17
d. Ordinul de incasare - trebuie sa cuprinda instructiuni precise referitoare la procedura de
urmat de banca in caz de neacceptare sau neplata.
Ordinul de incasare mai cuprinde:
- Numarul incasso-ului;
- Modul in care se face rambursarea sumei;
- Cine suporta spezele si comisioanele bancare.

1.4.5. Acreditivul
Acreditivul este cea mai raspandita modalitate de plata in relatiile comerciale
internationale, datorita gradului ridicat de certitudine, siguranta si control reciproc.
Larga utilizare a acreditivului documentar pe plan international este determinata pe
de o parte de avantajele pe care le reprezinta atat pentru importator, cat si pentru exportator, iar
pe de alta parte de supletea acestei tehnici care permite adaptarea ei la diferite forme pe care le
pot imbraca schimburile internationale. Folosirea preferentiala a acreditivului documentar in
schimburile de marfuri internationale se explica prin perioada destul de indelungata din
momentul in care vanzatorul a expediat marfa si pana cand cumparatorul poate dispune de ea. In
al doilea rand, partile contractante nefiind in relatii directe, raman de multe ori in imposibilitatea
de a culege informatii precise asupra probitatii si solvabilitatii lor, ceea ce ar putea sa-l afecteze
pe cumparator.
Materia este reglementata printr-un document intitulat "Reguli si uzante uniforme
referitoare la acreditivele documentare", cunoscut sub denumirea de "Publicatia 500" elaborat de
C.C.I.P.
Derularea platilor rezultate din contractele comerciale intemationale in care a fost
stipulata ca modalitate de plata acreditivul documentar se des:fasoara cu respectarea stricta a
regulilor si uzantelor amintite, ele fiind obligatorii pentru toate Partile implicate in derularea sa,
in masura in care partenerii de contract nu au convenit in mod expres.
Intre vanzator si cumparator se nasc interese contradictorii. Vanzatorul ar dori sa
obtina contravaloarea marfii cel putin in momentul in care marfa iese pe poarta fabricii sale, in
timp ce cumparatorul ar dori sa plateasca marfa numai dupa ce aceasta a intrat efectiv in posesia
lui.
Ca atare, pentru ca exportatorii sau importatorii din tara noastra sa beneficieze de

18
toate avantajele specifice utilizani acreditivului documentar se impune cunoasterea si respectarea
intocmai a regulilor si uzantelor uniforme amintite. Pentru atenuarea contradictiilor este necesara
interventia unei terte parti care sa asigure pe cumparator ca va intra in posesia marfii dorite si pe
vanzator ca-si va incasa contravaloarea marfii vandute, in conditiile contractului comercial de
vanzare-cumparare, care stabilesc pretentiile partilor. Acest garant intermediar este o banca, in
care ambii parteneri au incredere si care foloseste in acest scop, ca instrument fnanciar,
acreditivul documentar.
Regula esentiala care asigura automatismul platii garantat de acreditiv este obligatia
absoluta ca documentele prezentate de exportator sa fie intocmite in stricta conformitate cu
conditiile acreditivului.
Deschiderea unui acreditiv se poate face letric sau prin telex, ian in ultimul timp prin
SWIFT.
Din punct de vedere al mecanismului de derulare, acreditivul documentar cunoaste doua
forme:
 Acreditivul propriu-zis;
 Scrisoarea comerciala de credit
 Acreditivul propriu-zis

Din punct de vedere al fermitatii angajamentul bancar:

 Acreditivul revocabil: poate fi modificat sau anulat in orice moment de banca emitenta,
indiferent de termenul de valabilitate al acestuia, dar pana la prezentarea documentelor de
export la banca desemnata ca executor al acreditivului.
Dreptul de revocare se stinge in momentul in care plata, acceptarea sau negocierea au
fost efectuate.

 Acreditivul irevocabil: este singura forma de acreditiv care prin natura angajamentului pe
care il contine si baza sa juridica, constituie o garantie ca plata se va efectua contra
documente intocmite in stricta concordanta cu clauzele si conditiile prevazute de acreditiv.

Din punct de vedere a domicilierii, exista:

19
 Acreditivul domiciliat in tara cumparatorului este un acreditiv in baza caruia vanzatorul
nu va putea incasa contravaloarea marfii, decat in momentul in care documentele prevazute
de acreditiv von fi depuse la ghiseul bancii emitente, vor fi controlate de acesta, dispunand
plata in cazul in care le gaseste in deplina concordanta cu conditiile stipulate in acreditiv;

 Acreditivul domiciliat in tara vanzatorului da posibilitatea acestuia sa isi incaseze


contravaloarea marfii imediat dupa depunerea documentelor la banca sa, astfel incat
momentul platii se apropie de acela al expedierii marfii, cand vanzatorul transmite
importatorului dreptul de proprietate asupra marfii prin documentele prezentate.

Din punct de vedere al modului de utilizare (plata) exista:

 Acreditivul platibil a vedere asigura plata sumei dupa ce documentele au fost prezentate
la banca si verificate de aceasta in functie si de domicilierea acreditivului. Plata la vedere sc
face la 3-4 zile din momentul depunerii documentelor.
Acreditivul platibil la termen este un acreditiv in care plata nu este initiata imediat dupa
prezentarea documentelor, ci numai dupa o perioada de timp specificata in acreditiv.
Independenta fata de relatia contractuala de baza: acreditivul este considerat o tranzactie
independenta de orice contract comercial sau intelegere intre partile care au initiat relatia.
Obligatiile asumate de parti, chiar daca au ca temei un contract comercial, sunt autonome fata de
acesta, iar intinderea lor este cea precizata in acreditiv.
Criteriul decisiv al utilizarii acreditivului este dat de fermitatea angajamentului bancar:
indiferent de tipul acreditivului documentar - revocabil sau irevocabil - banca actioneaza la cererea
si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa efectueze o plata.

Adaptabilitatea, care denumeste acreditiv orice angajament ferm de plata indiferent


de modul in care este definit sau descris, in sensul ca prin tipurile sale
acreditivul poate fi adecvat diferitelor operatiuni de cormert exterior.
-
In acelasi timp acreditivul of era siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui
 Exportatorul are siguranta ca, in conditiile respectarii obligatiilor inscrise in acreditiv, va
incasa contravaloarea marfii;

20
 Importatorul este asigurat ca plata marfii nu se va face decat dupa ce documentele
precizate in acreditiv vor fi depuse la banca platitoare;
 Pentru banca emitenta, siguranta operatiunii izvoraste din gajul asupra documentelor de
expeditie.
Valabilitatea acreditivului este intervalul de timp in cadrul caruia beneficiarul trebuie sa
prezinte documentele la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul.
Locul si data emiterii marcheaza momentul din care acreditivul devine operational.
Locul si data expirarii valabilitatii acreditivului arata unde trebuie ca exportatorul sa depuna
documentele si pana cand. Scrisoarea de deschidere a acreditivului trebuie sa mai cuprinda
numarul de referinta bancara a bancii emitente, suma, valuta, specificari privind utilizarile
patiale, denumirea, cantitatea, pretul unitar al marfii, locul de incarcare si destinatia marfii,
termenul de incarcare a marfii.
Scrisoarea de credit este domiciliata in strainatate, la sediul bancii emitente din tara
importatorului sau dintr-o terta tara. Exportatorul trebuie sa astepte pana la sosirea documentelor
si a cambiilor la sediul bancii emitente, perioada in care el acorda un credit cumparatorului, chiar
in cazul in care tratele sunt la vedere. Pentru a incasa imediat contravaloarea marfurilor livrate,
exportatorul trebuie sa sconteze cambiile, dupa acceptarea lor de catre banca emitenta a scrisorii
de credit, urmand ca la scadenta sa se prezinte la incasare ultimul posesor al cambiilor.
Ca si in cazul acreditivului, relatia determinata de scrisoarea de credit confera
siguranta tuturor partilor implicate.
Scrisoarea de credit are urmatoarele caracteristici, ce ii confera anumite
particularitati fata de acreditiv:

 Este intotdeauna irevocabila; ca atare, cand in textul ei apare termenul "confirmat" singur,
izolat, semnifica, in acest caz, caracterul irevocabil al scrisorii si nu faptul ca a fost
confirmata de o terta banca;
 Este intotdeauna adresata exportatorului, ceea ce determina o relatie obligationala directa:
banca emitenta - exportator;
 Este intotdeauna utilizabila prin cambii trase de beneficiarul scrisorii de credit asupra
bancii emitente sau asupra unui alt tras (alta banca) indicat in textul scrisorii.

21
1.5. Plata prin debitarea contului curent pe baza titlurilor comerciale de valoare

1.5.1. Titlurile comerciale de valoare - instrumente de plata.

Operatiunile de plata pot fi initiate si pe baza titlurilor comerciale de valoare (cambia


si biletulla ordin), studiate in materia dreptului comercial, care, alaturi de calitatea de titluri de
credit, o au si pe cea de instrumente de plata. In principiu, ele pot fi emise, pot sa circule si pot fi
platite fara vreo interventie din partea unei banci.
Astfel, cambia reprezinta instrumental de plata ce incorporeaza ordinul tragatorului
adresat trasului sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane,
numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Cambia este un instrument de plata cu termene
departate in timp, acesta fiind si argumentul pentru care reprezinta o forma a relatiilor de
credit existente intre parti.
Biletul la ordin reprezinta instrumentul de plata prin care emitentul se angajeaza sa
plateasca la un anumit termen o suma determinata de bani in favoarea beneficiarului sau a
posesorului.
La implinirea scadentei, beneficiarul sau posesorul legitim al acestor instrumente de
plata fie le prezinta spre incasare bancii la care au fost domiciliate, fie, de regula, le remit
propriei banci, mandatand-o sa incaseze suma respectiva prin circuitul interbancar de la banca
emitentului.
Exemplu
Intre societatea comerciala A si societatea comerciala B se incheie un contract de
vanzare-cumparare comerciala, pretul urmand sa fie achitat intr-un anumit termen. In acest scop,
societatea comerciala A emite un bilet la ordin, prin care se obliga sa plateasca societatii
comerciale B o suma de bani reprezentand pretul marfurilor, la o anumita scadenta, care coincide
cu termenul prevazut in contract. La scadenta, societatea comerciala B prezinta biletul la ordin
pentru incasarea sumei fie la emitent (societatea comerciala A), fie la banca acestuia; fie, in fine,
remite titlul propriei banci, mandatand-o sa-l incaseze.

22
1.5.2. Cambia

Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit a avut de-a lungul secolelor un rol
deosebit in dezvoltarea si promovarea cometului european si mondial.
In practica comerciala cambia se numeste TRATA sau POLlTA. Este un titlu de credit
pe care o persoana, denumita tragator (creditorul), da ordin scris unei alte persoane, denumita
TRAS (debitor), sa plateasca in mod neconditionat o anumita suma de bani, la scadenta si locul
mentionate in cuprinsul sau, unui beneficiar care poate fi insusi emitentul sau un tert.
Cambia, biletul de ordin si cecul in valuta forte pot indeplini si importanta functie de
INSTRUMENT DE PLATA, fiind cunoscute sub denumirea de DEVIZE LIBERE sau
CONVERTIBILE.
Cambia este un titlu "la ordin" (exceptie fac prevederile sistemului anglo-saxon care
admit si cambia la purtator), circulatia ei realizandu-se pe calea girului. In cazul in care emitentul
(tragatorul) inscrie in document clauza "nu la ordin" sau alte clauze echivalente, cambia va
circula numai pe calea cesiunii de creante.
Cambia mai poate circula si prin girarea in alb sau chiar cu clauza la purtator, printr-o
echivalare a girului la purtator cu girulin alb.
Cambia, spre a fi valabila, trebuie sa poarte semnatura autografa a tragatorului in
calitate de emitent.
Obligatiile cambiale se platesc la scadenta, iar trasul care plateste inainte o face pe
riscul lui. Este posibil ca la scadenta sa mai plateasca o data, daca posesorul legitim dovedeste
ca a pierdut documentul.

1.5.3. Biletul la ordin

Biletul la ordin este forma cambiei care se realizeaza prin intermediul a doi
participanti: beneficiarul si platitorul.
Biletul la ordin este un instrument prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati la
o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al
instrumentului.
Biletul la ordin este un instrument de credit care pune in legatura, in procesul crearii
sale, doua persoane: emitentul si beneficiarul. Titlul este creeat de emitent- in cali tate de debitor

23
care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar
aflat in cahtate de debitor.
Pentru a fi valabil, biletul la ordin trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994.
Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se ransmite
prin girare. Obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si
cele rezultand dintr-o cambie. Totusi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece
emitentul are aceleasi obligatii ca si cel care accepta o cambie.
Regulile referitoare la plata, scadenta, girare, protestul cambiei sunt aplicabile si
biletului la ordin.
Biletul la ordin cuprinde:
 Denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba
intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
 Promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
 Aratarea scadentei;
 Aratarea locului unde plata trebuie facuta;
 Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
 Aratarea datei si a locului emiterii;
 Sernnatura emitentului.
Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata, este socotit platibil la vedere. Exemplu:
circulatia unui bilet la ordin.
S.C. " Beta" S.A. incheie un contract comercial cu S.C. " Construct" S.A. pentru
construirea unei hale productie in valoare de 3,5 miliarde lei, urmand ca suma sa fie achitata intr-
un termen de 3o zile de la receptia halei. Dupa incheierea contractului S.C. " Beta" S.A.
completeza un bilet la ordin prin care se obliga sa plateasca suma de 3,5 miliarde lei S.C. "
Construct" S.A. Din acest moment S.C. " Beta" S.A. se afla in pozitie de emitent, iar S.C. "
Construct" S.A. este beneficiarul biletului la ordin. La scadenta, aceasta din urma prezinta biletul
la ordin pentru incasarea sumei, fie de la S.C. " Beta" S.A., fie baucii acesteia. S.C. " Construct"
S.A. i se achita contravaloarea biletului la ordin.
TRATA este denumirea istorica a cambiei in care sunt implicati trei participanti:
beneficiarul, tragatorul si trasul.

24
1.5.4. Biletul la ordin in alb in practica bancara.

Cateva precizari sunt necesare cu privire la biletul la ordin in alb. In cazul incheierii
contractului bancar de credit, clientul bancii semneaza si o serie de bilete la ordin in alb cu
privire la suma, cu scadenta corelata cu termenele de rambursare a transelor creditului. Inainte de
a le prezenta la plata, banca va complete biletele la ordin cu mentiunea sumei.

1.5.5. Plata prin debitarea contului curent pe baza cecurilor

Cecul este inscrisul prin care o persoana, numita tragator, da ordin neconditionat
unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o
suma de bani determinata unei terte persoane, numita beneficiar. Cecul este un instrument de
plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi.
Ca instrument de plata, cecul da posibilitatea titularului unui cont bancar de a efectua
plati prin intermediul bancii sale, evitand, astfel, platile in numerar. Banca ii face,
astfel, serviciul de casa clientului sau. Beneficiarul cecului poate sa incaseze suma de bani de la
banca sau sa transmita titlul prin gir pentru plate propriilor datorii.
Cecul este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale, trei
persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui
disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da ordin neconditionat acesteia, care se
afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentare o suma -determinata unei terte persoane sau
insusi tragatorului emitent aflat in pozitie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in
legatura prin cec fac to ate operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite
cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.
Emiterea unui cec presupune completarea formularului emis de banca titularului de
cont si predarea cecului catre beneficiar. Cecul se considera emis numai daca ambele operatiuni
au fost efectuate.
Redactarea cecului se face in mod obligatoriu pe formularul eliberat de banca
titularului contului bancar. Formularele de cec sunt standardizate, inseriate si imprimate pe o
hartie speciala. Normele tehnice nr. 9/1994 privind circulatia si standardele tehnice si de continut
ale cecului, emise de Banca Nationala a Romaniei, prevad standardele tehnice ale suportului de
hartie, precum si Conditiile minime de securitate si de prevenire a falsificarii si contrafacerii,

25
printre care: serie si numar distincte; elemente de desen cu o structura bine definita; text sau desene in
culori fosforescente; tratare chimica a hartiei element secret de securitate; microtext; incorporare a
unui desen care nu poate fi reprodus prin copiere cu copiatoare alb-negru sau color etc.
Fiind un titlu formal, cecul trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda mentiunile
obligatorii prevazute de Legea nr. 59/1934.
Mentiunile obligatorii ale cecului sunt prevazute in art. 1 si art. 3 din Legea nr.
59/1934. O parte dintre acestea sunt preimprimate pe formularul de cec, altele trebuie completate
de tragator:

a. denumirea de cec, inserata in textul inscrisului, in limba folosita pentru redactarea


acestuia;
b. ordinul neconditionat de a plati o suma de bani. Ordinul este dat de tragator baucii sale si
are ca obiect plata catre beneficiar a sumei de bani mentionate in titlu. El trebuie sa fie
neconditionat si sa priveasca o suma de bani determinata, cu indicarea monedei in care se
face plata. In inscris nu poate fi mentionata dobanda, orice stipulatiune in acest sens
considerandu-se nescrisa, potrivit art.7 din Legea nr. 59/1934;
c. numele trasului, adica al societatii bancare careia i se ordona sa plateasca suma de bani
mentionata. Normele cadru nr. 7/1994 prevad ca persoana aflata in pozitie de tras poate fi
numai o societate bancara in intelesul Legii bancare. Totusi, avand in vedere ca legislatiile
nationale reglementeaza diferit institutia societatii bancare, putand asimila acesteia si alte
persoane juridice, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor putea efectua
operatiuni cu cecuri care sunt emise sau platibile in strainatate, chiar daca persoana aflata in
pozitie de tras nu este o societate bancara in intelesul legislatiei romane;
d. locul unde trebuie facuta plata. In absenta acestei mentiuni, locul platii va fi locul
mentionat langa denumirea trasului. Daca langa denumirea trasului se mentioneaza mai multe
locuri, cecul este platibil la primul loc aratat, iar daca langa denumirea trasului nu este mentionat nici
un asemenea loc, plata se va face la locul unde societatea bancara trasa are sediul principal;
e. data si locul emiterii cecului. In inscris trebuie sa se precizeze ziua, luna si anul emiterii.
Daca nu se mentioneaza locul emiterii, cecul este considerat a fi fost semnat la locul aratat
langa numele tragatorului;
f. semnatura tragatorului, care trebuie scrisa de mana de catre acesta, cuprinzand numele si

26
prenumele (ori initiala acestuia) sau firma tragatorului. Pentru a putea trage cecuri, tragatorul
trebuie sa depuna specimenul semnaturii sale la societatea bancara la care are disponibil.
Legea nu cere indicarea beneficiarului cecului, aceasta mentiune avand caracter facultativ.
Cecul fara mentiune privind persoana beneficiarului este considerat, conform art. 5 din Legea
nr. 59/1934, cec la purtator.

De asemenea, cecul nu cuprinde scadenta obligatiei de plata, intrucat este platibil


la vedere, adica la prezentarea titlului.
Intrudit cecul este un titlu platibil la vedere, beneficiarul poate cere imediat plata,
insa poate sa si transmita cecul catre aha persoana.
Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia si trebuie sa fie semnat de
girant.
Cecul la purtator se transmite prin simpla traditiune a titlului.
Intrucat cecul este platibil la vedere, adica la prezentarea titlului, el nu este supus
acceptarii din partea trasului. De aceea, mentiunea de acceptare inserata in titlu se considera
nescrisa. Orice mentiune de certificare, de vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu si semnata
de tras, are doar efectul confirmarii existentei disponibilului pentru plata cecului.
Intrucat cecul are doar calitatea de instrument de plata, nu si de credit, legea
stabileste termene scurte pentru prezentarea la plata a cecului emis si platibilin Romania: 8 zile,
daca cecul este platibil in localitatea unde a fost emis; 15 zile, daca cecul este platibil in alta
localitate decat cea in care a fost emis. Cecul emis intr-o tara europeana si platibil in Romania
trebuie sa fie prezentat la plata in termen de 3o de zile, iar daca este emis intr-o tara din afara
Europei, in 7o de zile. Aceste termene se socotesc din ziua urmatoare celei aratate in cec ca data
a emiterii sale.
In cazul in care se prezinta la plata un cec inaintea zilei inscrisa pe el ca data a
emiterii (cec postdatat), el va fi platibil in ziua prezentarii, data mentionata considerandu-se ca si
cum nu ar fi fost scrisa.
Pentru a face o plata valabila, trasul este obligat sa verifice indeplinirea
Conditiilor de forma ale cecului. Astfel, conform art. 36 din Legea nr. 59/1934, trasul care
plateste un cec girat trebuie sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea
semnaturilor girantilor. Totodata, banca platitoare are obligatia de a verifica

27
daca semnatura depusa pe cec apatine tragatorului, comparand-o cu specimenul de semnatura
aflat la banca, precum si daca formula.rul de cec prezentat este unul dintre tipizatele eliberate
tragatorului titular de cont. In fine, banca trebuie sa verifice identitatea posesorului, daca titlul
este prezentat personal de acesta.

Plata efectuata de tras poate fi integrala sau partiala, posesorul cecului neputand
refuza o plata partiala. Trasul poate cere posesorului predarea inscrisului cu mentiunea "achitat".
In cazul unei plati partiale, trasul poate cere sa se faca, pe inscris mentiune despre aceasta plata si
sa dea o chitanta.
Exemplu
Societatea comerciala A, avand cont deschis la banca X, achizitioneaza miirfuri
de la societatea comerciala B, care are cont deschis la banca Y. In baza disponibilului din contul
curent, banca X elibereaza un camet de cecuri societatii comerciale A. La achizitia
marfii, societatea comerciala A completeaza un cec, il semneaza si il remite societatii comerciale
B. Simpla remitere a cecului nu stinge datoria. In acest moment, societatea comerciala A are
calitatea de tragator, banca X are calitatea de tras, iar societatea comerciala B pe cea de
beneficiar. Societatea comerciala B prezinta cecul la banca Y, care ii pune suma la dispozitie, fie
in numerar, fie creditandu-i contul, si transmite cecul bancii X pentru incasare. Banca X
debiteaza contul societatii comerciale A si achita suma inscrisa in cec. Efectul acestui procedeu
este stingerea creantei societatii comerciale B asupra societatii comerciale A.

1.6.Contractul de card bancar

1.6.1. Cardul bancar. Notiune.

Bancile efectueaza operatiuni de incasari si plati si prin conturile deschise titularilor


pentru operatiuni cu carduri bancare.
Cardul bancar reprezinta suportul de informatie standardizat, securizat si
individualizat, care arata ca detinatoml are acces la dreptul de a-l folosi pentru plata, conferit de
emitentul, societate bancara. Cardul poate fi acceptat de catre comercianti ca mijloc de plata, de
catre detinator, a obligatiilor asumate de utilizator la procurarea de marfuri, consumul de servicii
sau obtinerea de avansuri in numerar de la comerciant.

28
Acest instrument este reglementat de Banca Nationala a Romaniei prin
Regulamentul nr. 6/1995 privind principiile si organizarea platilor cu card de catre societatile
bancare, completat prin Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr. 19/1996.
Elementele caracteristice comune cardurilor bancare sunt precizate in art. 3 din
Regulamentul ill. 6/1995. Astfel, orice card bancar:
a. trebuie sa fie fabricat din material plastic, avand aceleasi dimensiuni standard, indiferent
de emitent;
b. trebuie sa prezinte pe partea din fata (recto) o serie de elemente destinate luarii unei
amprente; 5 Clare si distincte a cardului (numarul cardului; numele, prenumele si orice alte
elemente care sa permita evitarea confilziilor referitoare la identitatea detinatorului; data
expirarii valabilitatii cardului), precum si elemente destinate informarii prin recunoastere
vizuala (denumirea si sigla emitentului precum si o holograma);
c. trebuie sa prezinte pe partea din spate (verso) o banda magnetica iregistrabila pe cel putin
trei piste si un panel de semnatura cu fundal de culoare deschisa, rezistent la uzura si avand
elemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau modificarii
semnaturii.

1.6.2. Functiile cardurilor.

Cardurile bancare pot indeplini, altemativ sau cumulativ, urmatoarele functii:


a. Functia de retragere de fonduri. Functia elementara a cardului bancar o reprezinta
retragerea de numerar de la distribuitoarele automate de bancnote (cash dispenser), de la
ghiseele automate ale bancilor (A. TM) sau de la ghiseele obisnuite ale bancilor.
b. Functia de plata. Aceasta functie ofera detinatorului cardului posibilitatea de a stinge o
obligatie de plata prin declansarea unei proceduri care va avea ca efect debitarea contului sau
bancar si creditarea corespunzatoare a contului bancar al creditorului platii. Debitarea
contului poate fi efectuata instantaneu sau dupa un termen convenit cu banca . Totusi, acest
interval nu confera operatitmii natura juridica a creditului.
c. Functia de credit. Aceasta functie confera detinatorului o veritabila deschidere de credit,

29
avand, deci, un plafon maxim determinat, pe care titularul este obligat sa il reconstituie
ulterior.
Din punct de vedere tehnic, indeplinirea acestor functii se realizeaza prin accesul pe
care cardul il confera detinatorului la efectuarea de operatiuni in numele si pe contul unui
comerciant, de catre un automat programabil, care poate imbraca una din urmatoarele forme:
a. distribuitorul automat de numerar (denumit, conform practicii bancare
intemationale, cash dispenser), care este un dispozitiv ce permite unui utilizator de card
accesul la dreptul detinatorului de a retrage disponibil din contul sau, sub forma de
numerar. Detinatorul introduce cardul in aparat, compune codul personal de identificare
(P.I.N.), solicita prin tastare suma de bani, care ii este furnizata de aparat, concomitent cu
confirmarea, prin afisare, a efectuarii si incheierii tranzactiei;
b. ghiseul automat de banca (Automated Teller Machine - A.T.M.), care este un
dispozitiv ce permite unui utilizator de card accesul la dreptul detinatorului de a retrage
disponibil din contul sau, sub forma de numerar (la fel ca un distribuitor automat de
numerar), si/sau sa aiba acces la diferite servicii de informare asupra situatiei unor
conturi, asupra transferurilor de fonduri (de pilda, plata unor facturi) sau asupra
acceptarii de depozite. Procedeul descris anterior se completeaza cu selectarea unei
optiuni din meniul afisat, introducerea datelor pentru efectuarea tranzactiei, vizualizarea
rezultatu1ui si confirmarea operatiunii;
c. terminalul pentru transferul electronic de fonduri de la punctul de vanzare
(Electronic Funds Transfer at Points of Sale - E.F.T.P.O.S.), care este un dispozitiv ce
permite preluarea si, in unele cazuri, transmiterea de informatii asupra platii cu card prin
mijloace electronice de la punctele de vanzare (de obicei cu amanuntul) ale
comerciantului. In acest caz, clientul introduce cardul in dispozitivul electronic,
comerciantul compune pe tastatura valoarea bunurilor cumparate, clientul confirma suma
printr-o tasta speciala si introduce codul personal de identificare, moment in care incepe
efectuarea tranzactiei. Suma este preluata din contul c1ientului, se emite chitanta si se
confirma efectuarea tranzactiei. Suma este preluata din contul clientului, se emite

30
chitanta si se confirma efectuarea tranzactiei. In cazul in care comerciantul nu este dotat
cu terminale on line, se va utiliza un dispozitiv care certifica autenticitatea cardului,
valabilitatea codului personal de identificare si furnizeaza un cod de certificare a
tranzactiei.

1.6.3. Tipuri de carduri.


Functiile pe care le pot indeplini cardurile bancare, precum si posibilitatea cumularii
acestora de catre unul si acelasi card, stau la baza c1asificarii acestor instrumente prin art. 2 din
Regulamentul nr. 6/1995. Astfel, banca poate emite:
1. Debit cardul, care permite detinatorului sa ii poata fi debitata in mod direct
contravaloarea bunurilor, serviciilor si/sau a numerarului, achizitionate pe seama fondurilor
din contul sau, la o persoana juridica ce are in obiectul sau de activitate atragerea de depozite
baneti, de regula neputand depasi un anumit plafon intr-un interval de timp.
2. Cardul multifunctional, care este orice debit card care are si alte functii care il pot face
recunoscut ca mijloc pentru plata, precum:
a. Cartela de numerar (cash card), care este un card utilizabil exclusiv pentru automate
programabile care pot distribui numerar;
b. Cartela de garantare a emiterii cecurilor (cheque guaranted card), care este un
card emis ca parte a unui sistem de garantare ce permite, la prezentarea de catre utilizator
a unui astfel de card valid, alaturi de cecul scris si sernnat, ca acesta sa fie garantat, pana
la o suma specificata, de catre banca emitenta a cardului si trasa prin cec.
3. Credit cardul, care indica faptul ca detinatorului i-a fost deschisa o linie de credit are
ii permite sa achizitioneze bunuri, servicii si/sau numerar, in limita unui plafon
stabilit in prealabil. Credit cardul trebuie emis si operat astfel incat sa permita preluarea de
date pe baza carora detinatorul:
a. sa-si ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite (travel and
entertainment card sau charge card); ori
b. sa-si sting a creditul acordat numai in parte, partea ramasa urmand sa fie considerata ca
o extensie a creditului acordat anterior.

31
1.6.4. Reguli generale privind utilizarea si pastrarea cardului bancar.

Pe parcursul derularii contractului, cardul ramane proprietatea bancii. El poate fi


utilizat numai de catre posesorul pe numele caruia a fost emis sau de catre un utilizator autorizat,
respectiv de catre posesorii desemnati (in cazul cardurilor emise pe numele persoanelor juridice)
pentru plata bunurilor si serviciilor furnizate de comerciantii care au afisate marcile de acceptare
a cardului si sunt dotati cu terminale electronice de plata cu carduri sau cu cititoare mecanice de
carduri (imprintere), pentru obtinerea de numerar de la ghiseele unitatilor bancare sau de la
bancomatele care au afisate marcile de acceptare ale cardului sau pentru obtinerea de informatii privind
soldul contului de carduri de la bancomate sau telefonic (pe baza unei parole convenite cu banca).
Compunerea codului personal de identificare (P.I.N.) are, in aceste operatiuni, valoarea unui
ordin de plata dat bancii de catre client.
In functie de tipul cardului, acesta poate fi utilizat fie numai in limita
disponibilitatilor din contul posesorului (cu conditia mentinerii permanente in cont a unei
sume minime stabilite de banca), fie pana la limita de creditare prin descoperire de cont acordata
de banca. Prin contract se stabilesc, de asemenea, limita maxima zilnica de retragere de numerar
si numarul maxim de operatiuni ce pot fi efectuate.
De regula, banca isi rezerva, prin contract, dreptul de a suspenda utilizarea cardului,
fara o notificare prealabila, in unul dintre urmatoarele cazuri: depasirea termenelor de
rambursare a obligatiilor de plata fata de banca; efectuarea de operatiuni frauduloase.
Posesorul trebuie sa semneze cardul imediat dupa primire. El este obligat sa
asigure pastrarea in bune conditii a cardului, astfel incat acesta sa nu fie pierdut, furat, deteriorat
sau sa intre in posesia unor persoane neindreptatite sa il detina. Totodata, posesorul este obligat
sa pastreze confidentialitatea codului personal de identificare (P.I.N.).
In cazul in care cardul este pierdut sau furat, posesorul este obligat sa anunte
telefonic banca despre disparitia cardului si sa se prezinte in cel mai scurt timp la orice unitate a
bancii pentru a completa formularul de aviz de pierdere sau furt al cardului. Imediat dupa
primirea acestui aviz, banca va proceda la blocarea cardului. In cazul in care posesorul
recupereaza cardul pierdut sau furat dupa informarea telefonica a bancii, este obligat sa il
retumeze imediat la orice unitate a bancii, unde va fi distrus.

32
1.6.5. Contul curent accesoriu cardului bancar.
Odata cu incheierea contractului aderent, intre banca si posesorul cardului se incheie
si un contract accesoriu acestuia, avandd ca obiect deschiderea pe numele posesorului a unui
cont bancar curent si furtctionarea acestui cont, in care sunt evidentiate toate operatiunile cu card
efectuate de catre posesor si utilizatorul autorizat.
Pe toata durata valabilitatii cardului, posesorul are obligatia mentinerii in cont a unei
sume minime stabilite de banca. In cazul in care deschiderea contului si emiterea cardului nu
sunt gratuite, depunerea initiala va trebui sa acopere, pe langa suma minima, si comisioanele
percepute de banca.
Alimentarea contului se va face prin depuneri de numerar sau prin virament.
Alimentarile de cont vor fi utilizate de banca pentru acoperirea sumelor datorate de posesor in
urmatoarea ordine: plata comisioanelor si a dobanzilor datorate bancii; rambursarea descoperirii
de cont; plata valorii operatiunilor de eliberare de numerar; plata valorii operatiunilor de
cumparare.
Prin incheierea contractului, posesorul autorizeaza banca sa-i debiteze automat
contul cu sumele reprezentand: valoarea operatiunilor de cumparare sau de eliberare de numerar
valabile, care poarta semnatura posesorului sau pentru care a fost introdus codul personal de
identificare (P.I.N.); plati ale dobanzilor si comisioanelor datorate bancii.

Pentru disponibilitatile din cont, banca acorda posesorului dobanda la vedere. In


cazul in care valoarea operatiunilor efectuate depaseste disponibilitatile din cont, inregistnlndu-
se o descoperire de cont, banca va percepe o dobanda pentru descoperirea de cont.
Banca va pune periodic (de regula, lunar) la dispozitia posesorului extrase de cont,
carora le sunt aplicabile principiile analizate in materia contului bancar. In cazul in care constata
ca nu a participat la o operatiune inscrisa in extras, posesorul are dreptul de a initia procedura de
refuz de plata a operatiunii respective, prin completarea formularului de aviz de refuz de plata
pus la dispozitie de catre banca.

33
1.6.6. Plata prin card bancar.
Bancile emitente de carduri pot incheia cu comerciantii contracte avand ca obiect
promovarea cardului sau acceptarea acestuia de catre comerciant ca mijloc de data.
In raporturile de vanzare-cumparare sau prestari de servicii dintre comerciant si
clientul sau plata bunului sau a serviciului se poate face, deci, atat in numerar sau prin cec, cat si
prin intermediul cardului bancar de plata si al terminalului pentru transfer electronic de fonduri,
conform procedurii descrise anterior. In acest din urma caz, clientul prezinta comerciantului
cardul bancar emis de banca sa si semneaza factura.

1.6.7. Retragerea de numerar prin card bancar.


Prin intermediul distribuitorului automat de numerar (cash dispenser) si al ghiseului
automat de banca (Automated Teller Machine - A.T.M.), detinatorul poate retrage sume in
numerar din contul sau bancar. Cele doua tipuri de automate bancare programabile functioneaza,
asa dupa cum am aratat, prin introducerea cardului intr-o fanta si compunereade catre utilizator
pe tastatura aparatului a unui cod personal de identificare (Personal Identification Number,
P.I.N.), cunoscut numai de el si de banca emitenta a cardului.

34
Capitolul 2. DECONTARI INTERBANCARE. SISTEMUL DE
COMPENSARE
(studiu de caz)

Pana in aprilie 1995, platile pe teritoriul Romaniei se puteau face numai prin
utilizarea dispozitiei de plata si a cecului cu sau fara limita de suma. Aceste instrumente de plata
pe suport hartie se decontau prin sistemele manuale de prelucrare a datelor intre banci si agenti
economici. Se resimtea necesitatea existentei unui sistem eficient de compensare a platilor din
economia romaneasca.

2.1.Sistemul de compensare-prezentare generala


Banca Nationala a Romaniei, indeplinindu-si rolul pe care il are ca banca centrala, a emis
regulamentul privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar, pe suport de
hartie, care contine detalii amanuntite referitoare la toate procedurile de compensare, regulament
ce a luat in considerare atat informatiile furnizate de reprezentanti ai bancilor, cat si cele
provenite din resurse interne, utilizate in alte tari.
Principalul avantaj pentru clientul unei banci comerciale, este acela ca printr-un
sistem eficient de compensare, i se pun la dispozitie propriile disponibilitati mult mai repede
decat inainte.
Sistemul de compensare a fost proiectat astfel incat sa utilizeze reteaua interbancara
a Bancii Nationale a Romaniei, care acopera toate judetele tani.
Pentru ca sistemul sa poata functiona, este alcatuit din:

 casa de compensatii organizata la nivelul centralei Bancii Nationale;


 case de compensatii teritoriale situate in municipiul Bucuresti si in orasele
resedinta de judet de pe intreg cuprinsul tarii.
Sistemul prelucreaza zilnic mai multe mii de instrumente de plata urmand ca numarul
lor sa creasca pe masura dezvoltarii lor.

2.2. Caracteristici ale sistemului de compensare


Sistemul de compensare multilaterala a platilor interbancare pe suport de hartie este

35
un sistem manual de prelucrare a datelor ce are la baza standardele internationale, si in acelasi
timp , ofera un cadru organizational reglementat, care indeplineste toate cerintele legale si tehnice pe
teritoriul Romaniei.
Intrucat sistemul se bazeaza pe circuitul postal al instrumentelor de plata, durata
medie de compensare este de 3 zile pentru ordinele de plata si 4 zile pentru cecuri.
Valoarea maxima a unui instrument de plata compensabil este de 5oo milioane lei.
Fac exceptie platile interbancare efectuate cu cecuri, cambii si bilete la ordin, care sunt introduse
in compensare indiferent de valoarea lor.
Sistemul reprezinta o modalitate foarte sigura de transfer a platilor, care respecta un
program strict al desfiisurarii operatiunilor.
Bancile comerciale pregatesc zilnic instrumentele de plata pentru compensare.
Atat in timpul sedintei de compensare cat si ill momentele premergatoare
compensarii, bancile comerciale trateaza separat circuitul instrumentelor de plata de credit
(ordinul de plata) si circuitul instrumentelor de plata de debit. (cecul, cambia si biletul la ordin).

2.3.Circuitele ordinului de plata

2.3.1. Circuitul – Circuitul local al ordinului de plata


Compensarea locala are loc atunci cand clientul platitor si clientul beneticiar au
conturi curente deschise la unitati bancare in orasul de resedinta de judet si care apartin unor
societati bancare diferite.
Cu o zi inainte de a avea loc compensarea ( c-1 ), agentul economic platitor va
prezenta ordinul de plata la banca sa. In aceeasi zi banca platitoare poate refuza procesarea
ordinului de plata sau poate accepta respectivul instrument, caz in care va proceda debitarea
contului clientului platitor.
In ziua urmatoare, ziua compensarii (c), ordinul va fi prezentat la casa de
compensatii din centrala sau sucursala Bancii Nationale. Sedintele de compensare au loc in
fiecare zi lucratoare.
Odata ce banca beneticiarului a acceptat ordinul de plata, procedeaza la creditarea
contului beneticiarului. Acesta operatiune va avea loc in ziua compensii.
Circuitul nr. I (local) al ordinului de plata este prezentat in ANEXA I.

36
2.3.2. Circuitul 2 - Circuitul platitor in interiorul aceluiasi judet (intrajudetean)
In acest caz, clientul platitor si clientul beneficiar au conturi curente deschise la
unitati bancare situate in acelasi judet si care apatin, unor societati bancare diferite.
Circuitul bancar va fi acelasi ca si cel pentru compensarea locala, numai ca distanta
intre localitati (altele decat resedinta de judet) necesita o zi in plus, inainte ca beneficiarul sa
intre in posesia sumei de bani.
Banca beneficiarului are nevoie de inca o zi (c+1) dupa ziua compensari, in cazul in
care beneficiarul isi are contul deschis la o filiala, sau agentie situata intr-o localitate diferita de
orasul de resedinta de judet, pentru a transmite fondurile.
2.3.3. Circuitul 3 - Circuitul in exteriorul judetului (interjudetene)
-Varianta A
Ordinul de plata parcurge acest circuit in situatia in care clientul platitor si clientul
beneficiar au conturi curente deschise la unitatile bancare situate in judete diferite si care apatin
unor societati bancare diferite, iar societatea bancara initiatoare dispune de unitate bancara in
juderul de destinatie.
In acest caz, platitorul trebuie se prezinte ordinul de plata la banca, cu trei zile
inainte sa aiba loc compensarea. In aceeasi zi, banca platitorului poate accepta sau refuza plata.
Ordinul trebuie sa fie transmis catre o alta unitate a bancii initiatoare, situata in juderul in care se
afla banca beneficiarului, ceea ce corespunde intervalului de timp ((c-2);(c-I)).
Compensarea si creditarea contului clientului beneficiar are loc in aceeasi zi,
respectiv ziua (c).
Circuitul nr. 3 (interjudefean) al ordinului de plata este prezentat fn ANEXA 2.

2.3.4. Circuitul 4 - Circuitul platilor in exteriorul judetului (interjudetene)


Varianta B
Acest circuit se refera la cazul in care clientul platitor si clientul beneficiar au conturi
curente deschise la unitatile situate in judete diferite si care apartin unor societati bancare
diferite. Societatea bancara initiatoare nu dispune de o unitate bancara in juderul de destinatie,
dar societatea destinatara dispune de o unitate bancara in judetul in care s-a initiat plata.
Circuitul nr. 4 (interjudetean) al ordinului de plata este prezentat in ANEXA 3.

2.3.5. Circuitul 4 - Circuitul national al ordinului de plata

37
Doar in situatii exceptionale va fi necesara alegerea acestui circuit, intrudit
majoritatea bancilor au unitati teritoriale situate fie in judetul de destinatie, fie in judetul in care
s-a initiat plata. Cu toate acestea in cazul in care clientul platitor si clientul beneficiar au conturi
deschise la unitati bancare situate in judete diferite si apatin unor societati bancare diferite
(societatea initiatoare nu are o unitate bancara in judetul in care s-a initiat plata), compensarea are loc la
Centrala Bucuresti.
Cu trei zile inainte de data compensarii (c-3), platitorul va prezenta ordinul de plata
bancii sale. In aceeasi banca are loc debitarea contului platitorului cu suma inscrisa pe ordinul de
plata. Unitatea bancara initiatoare trimite ordinul de plata prin reteaua sa interbancara centralei
din Bucuresti care va prezenta ordinul de plata in compensare.
In urma compensarii, centrala din Bucuresti a societatii bancare destinate, va remite
in intervalul ((c+ 1);(c+2)) bancii beneficiarului ordinul de plata. In ziua (c+2), banca
beneficiarului va credita contul clientului sau cu suma inscrisa pe ordinul de plata.
Circuitul nr. 5 (national) al ordinului de plata este prezentat in ANEXA 4.

2.4.Circuitele cecurilor

Circuitele pentru compensarea cecurilor sunt aceleasi ca cele pentru compensarea


ordinului de plata. Principala diferenta este aceea ca de aceasta data beneficiarul este cel care are
initiativa platii. Este important ca lucratorii bancari sa examineze cecurile atunci cand le sunt
prezentate, pentru a se asigura ca ele contin toate mentiunile obligatorii necesare si ca au fost
completate corect. Omiterea unor aspecte de acest tip poate pune banca intr-o situatie de risc in
cazul in care apare vreo problema la incasarea cecului.

2.4.1. Circuitul 1 – Circuitul local al cecului


Circuitul local va fi utilizat atunci cand clientul beneficiar si clientul platitor au conturi curente
deschise la unitati bancare situate in orasul de resedinta de judet si care apatin unor societati
bancare diferite.
Beneficiarul va prezenta cecul pentru incasare, unitatii bancare unde isi are contul
curent deschis, cu doua zile inaintea zilei compensarii (c-2). Banca acestuia va prezenta cecurile
bancii platitoare spre verificare, fara a le introduce in compensare la sucursala Bancii Nationale

38
din judetul respectiv sau la centrala Bancii Nationale, cu o zi inaintea compensarii (c-l ).
La aceeasi data (c-l), banca platitoare va debita contul clientului platitor suma
aferenta cecurilor acceptate, iar in ziua compensarii (c), banca beneficiarului introduce scriptic in
compensare cecurile la sucursala B.N.R. din judet sau centrala B.N.R., dupa caz.
Beneficiarul va fi creditat cu suma inscrisa in cec de catre banca sa in chiar ziua
compensarii (c).
Acest circuit este prezentat in ANEXA 5.

2.4.2. Circuitul 2 - Circuitul platilor in interiorul aceluiasi judet (intrajudetean)


In al doilea circuit al decontarii cecurilor, clientul beneficiar si clientul platitor au
deschise la unitatile bancare situate in acelasi judet si care apaqin unor societati conturi bancare
diferite.
Schema de circuit este asemanatoare cu schema circuitului local cu mentiunea ca
durata acestuia se prelungeste cu o zi datorita faptului ca unitatea bancara beneficiara va remite
cecurile prin reteaua interbancara, unitatii bancare care urmeaza sa le introduca efectiv in
compensare.
Acest circuit este prezentat in ANEXA 6.

2.4.3. Circuitul 3 - Circuitul platilor in exteriorul judetului (interjudetean)


-Varianta A
Se incadreaza in acest circuit clientul beneficiar si clientul platilor care au conturi
curente deschise la unitati bancare situate in judete diferite si care apatin unor societati bancare
diferite, iar societatea bancara initiatoare dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie.
Beneficiarul remite cecul pentru incasare, bancii sale, cu patru zile inainte de
compensare (c-4). Unitatea bancara beneficiara trimite cecurile prin reteaua interbancara unitatii
bancare prezentatoare din judetul de destinatie in intervalul ((c-3);(c-2)). Aceasta prezinta
cecurile la sucursala B.N.R. din judet.
Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul clientului beneficiar cu suma
aferenta cecului acceptat in ziua compensarii (c).
Circuitul interjudefean al cecului este prezentat in ANEXA 7.

2.4.4. Circuitul 4 - Circuitul platilor in exteriorul judetului (interjudetean)

39
Varianta B
In cazul circuitului 4 interjudetean al cecului, clientul beneficiar si clientul platitor au
conturi deschise la unitati bancare diferite, dar societatea bancara destinata dispune de o unitate
bancara in judetul in care s-a initiat plata.
In acest caz, in ziua (c-6), c1ientul beneficiar remite cecul biincii sale pentru a fi
incasat. Aceasta, in ziua (c-5), prezinta cecurile unitatii bancare primitoare spre verificare, fara a
le introduce in compensare, la sucursala B.N.R. sau la centrala acesteia, dupa caz. Unitatea
bancara primitoare trimite cecurile prin reteaua interbancara unitatii platitoare in intervalul ((c-
4);(c-3)). Are loc debitarea contului platitorului in ziua (c-3) si se transmit unitatii bancare
platitoare date privind cecurile care urmeaza a fi acceptate la compensare.
Unitatea bancara a beneficiarului introduce scriptic in compensare cecurile la
central a sau sucursala B.N.R. in ziua in care se crediteaza contul clientului beneficiar cu suma
aferenta cecului acceptat.
Circuitul interjudefean al cecului este prezentat in ANEXA 8.

2.4.5. Circuitul 5 - Circuitul naponal al cecului


In cazul cecului, ca si centru ordinul de plata, vor fi diferite situatii in care va fi
necesar un asemenea circuit, intrucat majoritatea societatilor bancare au unitati teritoriale care
opereaza in acelasi judet.
In acest caz, clientul beneficiar si c1ientul platitor au conturi curente deschise la
unitati bancare situate in judete diferite si care apatin unor societati bancare diferite, iar
societatea bancara initiatoare nu dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie si nici
societatea bancara destinata nu dispune de o unitate bancara in judetul de initiere.
Schema circuitului nafional al cecului este prezentata in ANEXA 9.
Cambiile acceptate si biletele la ordin
Indiferent de valoarca lor sunt introduse in compensarea multilaterala a platilor interbancare
fara numerar conform schemelor de circuit ale cecurilor.

40
2.5.Casele de compensatii

Circuitele parcurse de instrumentele de plata pe suport de hartie in scopul


compensarii lor, sunt procesate prin casele de compensatii.
In fiecare zi lucratoare instrumentele de plata sunt fizic (pachete de documente)
schimbate intre banci, astfel incat casa de compensatii este practic un punct nodal al acestei
activitati. La sediul B.N.R. se centralizeaza datele primite de la toate casele de compensatii
judetenesi de la cea a municipiului Bucuresti, pentru stabilirea soldului final zilnic al fiecarei
societati bancare rezultat in urma compensarii multilaterale.
Fiecare banca va centraliza ordinele de plata si, respectiv cecurile, cambiile si
biletele la ordine care le prezinta in compensare printr-un "Borderou al dispozitiilor
centralizatoare de incasare" (pentru cecuri, cambii si bilete la ordin), "Borderou al
dispozitiilor centralizatoare de plata" (pentru ordinele de plata).
Atat circuitul compensarii ordinului de plata cat si cecului, ambele instrumente pot fi
refuzate la incasare si respectiv la plata. Bancile prezinta cecurile inainte de ziua compensarii lor,
apoi in ziua (c) vor fi decontate efectiv. Atunci cand banca refuza plata unui cec, aceasta emite
bancii beneficiarului un refuz de plata, precizand si motivul acestui refuz.
In cazul in care o banca beneficiara refuza incasarea unui ordin de plata, aceasta
remite bancii platitorului un refuz de incasare, precizand de asemenea motivul acestui refuz.
Formularul de compensare se intocmeste de reprezentantul fiecarei banci prezente
in compensare (numit agent de compensare).
Dupa pregatirea instrumentelor de plata compensabile si a refuzurilor, unitatile
bancare prezentatoare completeaza formularul de compensare pe baza propriilor borderouri ale
dispozitiilor centralizatoare si a refuzurilor initiate de ele.
In timpul sedintei de compensare, formularul de compensare va fi completat pe baza
borderourilor dispozitiilor centralizatoare si a refuzurilor primite in compensare de la celelalte
banci participante.
Se calculeaza subtotalul pentru fiecare categorie de sume si se va ajunge la o pozitie
debitoare sau creditoare a bancii respective.
Reprezentantul casei de compensatii (inspectorul de compensare) va inscrie sumele in
formularul de compensare centralizator si va putea ca1cula pozitia total a debitoare sau creditoare din

41
ziua respectiva, pentru fiecare unitate bancara prezenta la compensare in sucursala sau centrala
B.N.R.

Continutul formularului de compensare centralizator, va fi trimis zilnic de catre


inspectorul de compensare, catre Serviciul Compensare din centrala B.N.R. Acesta va calcula
pozitia neta zilnica a societatilor bancare. Ulterior, aceste sume (debitoare sau creditoare) se vor
inscrie in conturile curente deschise la centrala B.N.R. pentru fiecare societate bancara.

42
CONCLUZII

Determinate de globalizarea si integrarea pietelor financiare, precum si de cresterea


concurentei in cadrul acestora, autoritatile publice manifesta o preocupare din ce in ce mai
evidenta pentru buna functionare si pentru continuarea dezvoltarii sistemelor nationale de plati
cu obiectivul declarat al sporirii eficientei economice si operationale in conditiile stimularii
cadrului concurential loial si a reducerii riscurilor specifice in acest domeniu.
Actiunile desfasurate atat la nivel national, regional, cat si international privind
dezvoltarea si diversificarea serviciilor oferite de sistemele de plati, se datoreaza in mare masura
ritmului actual al cresterii economice si transformarilor structurale intervenite in cadrul
economiilor nationale si al economiei mondiale, precum si necesitatii sprijinirii liberalizarii
pietelor monetare, valutare si de capital.
Procesul de reforma a sistemelor de plati si decontari cuprinde mai multe categorii
de actiuni, dintre care se disting in mod special urmatoarele:
(1) masurile legate de accesul deschis si echitabil al institutiilor care intermediaza
servicii de plati la operatiunile acestor sisteme,
(2) stabilirea unor standarde de operare comune care sa nu elimine, ci, dimpotriva, sa
incurajeze cooperarea intre diferitii participanti pe piata in conditiile unei competitii loiale si
(3) masurile privind diminuarea probabilitatii producerii riscurilor specifice
sistemelor de plati si decontari. Toate aceste masuri au fost si sunt puse in aplicare intr-o stransa
concordanta cu progresele rapide inregistrate catre implementarea politicilor monetare indirecte,
liberalizarea financiara si convertibilitatea valutara.
Tarile industrializate, de regula, au sisteme de plati bine dezvoltate care pun la
dispozitia utilizatorilor o larga paleta de instrumente si servicii oferite de numerosi funizori din
sectorul privat care, in conditiile de competitie de pe piata, sunt pusi in situatia de a-si utiliza din
ce in ce mai eficient resursele.
--
"

Controlul riscurilor constituie o problema critica in special in tarile care gazduiesc


cele mai importante piete financiare. Necesitatea implicarii bancilor centrale ca
imprumutatori de ultima instanta ai acestor piete, in conditiile manifestarii unor perturbari ale
activitatii de plati a fost evidentiata de mai multe evenimente dintre care doua pot fi mentionate
ca deosebit de semnitlcative: esecul Bancii Herstatt in 1974 ,si dificultatile de natura tehnica ale

43
Bank of New York in 1985.
La nivel international se manifesta din ce in ce mai pregnant cererea participantilor
de pe pietele financiare privind cresterea vitezei si securitatii operatiunilor de decontare aferente
tranzactiilor incheiate. In acelasi cadru de preocupari trebuie mentionat ca in paralel cu aparitia si
dezvoltarea unor noi sisteme de plati autoritatile publice sunt preocupate si de dezvoltarea unui
cadru legal si regulamentar, adecvat in conditiile necesitatii dar si a tendintei evidente de
armonizare a legislatiei in domeniu apatinand diverselor state. In acest context, pot fi mentionate
initiative majore ale statelor industrializate, cum ar fi: armonizarea politicilor in domeniul
reducerii expunerilor bilaterale pe parcursul zilei si asigurarii finalitatii decontarii in sistemele
de. transfer de fonduri banesti de mare valoare; tendinta concertata a bancilor centrale de
promovare a implementarii sistemelor de decontare pe baza bruta in timp real; stabilirea de limite
si a obligativitatii garantarii operatiunilor de creditare efectuate de banca centrala in conexiune
cu decontarea finala a operatiunilor acestor sisteme; necesitatea implementarii standardelor
raportului Lamfalussy in ceea ce priveste sistemele de decontare pe baza neta; initiativele tarilor
din Uniunea Europeana in vederea dezvoltarii unor caracteristiei comune ale sistemelor lor de
plati, precum si cooperarea dintre tarile industrializate sub egida Bancii Reglementelor
lnternationale in coordonarea principalelor aspecte ale politicilor lor in domeniul sistemelor de
plati cu obiectivul reducerii riscurilor in decontarea tranzactiilor valutare (de ex. actiuni in
directia armonizarii orarelor de functionare ale principalelor sisteme de plati care deconteaza
aceste tip de tranzactii la nivel international) .
Un alt domeniu major de actiune il constituie in prezent adoptarea standardelor de
livrare contra plata in sistemele de decontare a tranzactiilor cu valori mobiliare prin stabilirea
unor legaturi directe intre acestea si sistemele de plati.
Toate tarile dezvoltate acorda o atentie deosebita sistemelor de plati in ansamblul lor,
in mod special acestea concentrandu-se asupra sistemelor care deconteaza transferuri de fonduri
banesti cu valori foarte mari.
In Europa, prevederile Tratatului de la Maastricht care includ si statutele Sistemului
European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene statueaza rolul fundamental al
sistemelor de plati in procesul integrarii monetare europene.
Sistemul European al Bancilor Centrale compus din Banca Centrala Europeana si

44
toate bancile centrale ale Statelor Membre are ca obiectiv principal asigurarea stabilitatii
preturilor. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, Tratatul de la Maastricht identifica patru directii
de actiune care trebuie sa fie urmate de catre Sistemul European al Bancilor Centrale. Una dintre
aceste patru directii de actiune este aceea de promovare a activitatii continue si fara dificultati a
sistemelor de plati. in acest scop, articolul 22 al Statutului Bancii Centrale Europene constituie o
baza legala solida care consfintese dreptul de control si supraveghere al acestei institutii asupra
sistemelor de plati. In acest context Bancii Centrale Europene i se da dreptul de a furniza
facilitati si de a emite reglementari in scopul asigurarii functionarii unor sisteme de plati si
compensare eficiente si sigure, atat in cadrul Uniunii Europene, cat si in relatia acestora cu
sisteme din alte tari din afara acesteia.
La nivel international coordonarea politicilor tarilor industrializate in domeniul
sistemelor de plati urmareste ca, in conditiile mentinerii obiectivelor interne si arhitecturii
acestora, reforma in acest domeniu sa aiba ca obiectiv prioritar obtinerea stabilitatii eficientei
operationale si competitivitatii aranjamentelor internationale de plati. In acest cadru, bancile
centrale din tarile ale caror monede sunt cele mai des utilizate in decontarea tranzactiilor privind
comertul, serviciile si investitiile intemationale trebuie sa examineze si sa raspunda prin masuri
concrete implicatiilor din ce in ce mai profunde ale cresterii valorii platilor externe, precum si
diversificarii operatiunilor care stau la baza acestora.
In ceea ce priveste tarile cu un nivel mediu de dezvoltare trebuie mentionat ca si
acestea sunt deosebit de preocupate in ultima perioada de dezvoltarea sistemelor lor de plati,
inclusiv prin introducerea de sisteme de decontare pe baza bruta in timp real pentru platile
urgente sau cu valori foarte mari. Aceste masuri sunt un raspuns direct la cresterea volumului si
valorii operatiunilor pietelor financiare din aceste tari, obiectivul lor fundamental fiind
eliminarea intarzierilor si a incertitudinii finalizarii decontarilor. Pot fi astfel , evocate sistemele
electronice de decontare pe baza bruta in timp real introduse in anul 1989 in Malayezia, in 1994
in Coreea si 1995 in Thailanda.
Se apreciaza insa ca aceste sisteme atat din punctul de vedere al arhitecturii lor, cat si
al elementelor componente ale acesteia (de exemplu, retelele de telecomunicatii) mai au inca de
parcurs etape importante pentru atingerea obiectivului cresterii eficientei operationale, vitezei si
securitatii transferurilor.
In cele mai multe din tarile cu nivel scazut de dezvoltare, sistemele de plati fara

45
numerar nu sunt prezente decat in forme putin evoluate, deci pot fi mentionate actiuni si masuri
luate in directia promovarii dezvoltani acestora. Despre aceste masuri se apreciaza ca ele au fost,
in primul rand, orientate catre crearea climatului favorabil de utilizare sau de introducere a
instrumentelor de plati rara numerar, cum ar fi ordinele de plata, cecurile, cambiile, biletele la
ordin si catre imbunatatirea sistemelor de compensare si decontare ale acestor instrumente de
plata pe suport hartie. In aceste tari, in general, infrastructura tehnologica nu a atins un stadiu de
dezvoltare suficient pentru a facilita promovarea transferurilor de fonduri banesti prin mijloace
electronice.
Organismele financiare intemationale apreciaza, de asemenea, ca, dat fiind acest
mediu tehnologic insuficient dezvoltat nu au putut fi luate nici masuri suficiente in directia
minimizarii riscurilor specifice acestor tipuri de sisteme.
In ceea ce priveste economiile in tranzitie, acestea au pomit la inceputul deceniului
cu sisteme de plati bazate in special pe instrumente de plata pe suport hftrtie si au cunoscut pe
parcursul acestei perioade directii si ritmuri diferite de abordare a proceselor de dezvoltare ale
sistemelor lor nationale de plati. Date fiind caracteristicile speciale ale economiilor in tranzitie,
autoritatile publice din aceste tari au devenit din ce in ce mai preocupate de sistemele de plati
care, in relatia cu economiile reale, sunt considerate a avea acelasi rol pe care il are sistemul
circulator in organismul uman.
Fiind din ce in ce mai constiente de faptul ca imbunatatirea eficientei operatiunilor
de transfer al fondurilor banesti si cresterea sigurantei in efectuarea acestora
constituie o preconditie pentru asigurarea succesului procesului de tranzitie, in aceste tari au fost
destasurate ample actiuni in directia urgentarii procesului de reforma a acestui domeniu.
In acelasi context al tarilor cu econornii in tranzitie trebuie amintita legatura deosebit
de accentuata existenta intre buna functionare a sistemului de plati si diminuarea volumului
blocajului financiar sau a riscurilor legate de manifestarea unor activitati infractionale in acest
domeniu. In cadrul acestui grup de tari se apreciaza ca exista diferente substantiale de abordare a
proceselor de dezvoltare si diversificare a serviciilor oferite de sistemele de plati, spre deosebire
de grupul tarilor dezvoltate care, in ultimul deceniu, isi concerteaza si armonizeaza actiunile in
acest domeniu.
In acest cadru trebuie mentionate initiativele de ultima ora ale Bancii Centrale
Europene care, avand in vedere obiectivele sale statutare si fiind constienta de legaturile

46
economice si financiare indispensabile care se stabilesc intre Statele Membre ale Uniunii
Europene si restul statelor din afara acesteia, a demarat in cursul anului 1998 o activitate de analiza a
sistemelor de plati si decontari din tarile asociate la Uniunea Europeana ca prim pas in directia
promoviirii armonizarii acestora cu sistemele din cadrul comunitatii.
In concluzie, trebuie mentionat o data in plus ca sistemele de plati si decontari intr-o
economie de piata modema sunt unele dintre cele mai importante domenii asupra carora se
concentreaza atentia publica si privata, ele fiind considerate a fi mecanismele specializate care
sprijina implementarea politicilor in domeniul economiei reale, a pietelor financiare, fiscal si chiar
social.
Procesul de dezvoltare a acestor sisteme in orice tara este favorizat de existenta unui
cadru legal si a unui regim monetar clar formulate, de o infrastructura tehnica modema, sigura si
eficienta, precum si de o buna si permanenta colaborare intre institutiile componente ale
domeniului financiar-bancar, respectiv banca centrala, bancile comerciale, societatile de valori
mobiliare, institutiile de compensare si decontare a pietelor secundare, autoritatile financiare de
stat, precum si alte institutii financiare.

47
Prezentarea societatii bancare

În 1862, Friedrich Wilhelm Raiffeisen, primar al mai multor orase germane,


a întemeiat o uniune de credit în Anhäusen, Germania, iar în 1886 apare prima
uniune de credit în Mühldorf, Austria.

Grupul Raiffeisen devine cel mai mare grup bancar privat din Austria si are o
structura pe trei niveluri:

primul nivel cuprinde 680 de banci locale care, la rândul lor, au un total de
1.680 de sucursale. Numarul total de unitati Raiffeisen ajunge astfel la 2.360.

cel de-al doilea nivel este format din bancile regionale (Landesbanks), care
se numara si printre principalii actionari ai Raiffeisen Zentralbank Österreich AG
(RZB-Austria), detinând împreuna mai mult de 80 % din capitalul social.

RZB Austria, actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de


Est, constituie cel de-al treilea nivel si reprezinta institutia centrala a grupului
bancar.

În 1927, a fost fondata RZB - Austria (Raiffeisen Zentralbank Österreich


AG), care este actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de
Est, pentru a coordona activitatile si politicile financiare ale întregului grup
bancar Raiffeisen si este responsabila cu tranzactiile si operatiunile efectuate în
numele grupului la nivel national si international.

Figura. 3.1 Reteaua de banci

48
Serviciile bancare oferite sunt completate de: cele financiare ca banca de
investitii; serviciile de consultanta privind privatizarile; gestionari de proiecte în
domeniul imobiliar; leasing; servicii comerciale.

Operatiunile internationale ale RZB-Austria se concentreaza în principal


pe pietele în formare. Pozitia sa si legaturile traditionale cu Europa Centrala si
de Est au ajutat RZB-Austria sa stabileasca excelente relatii cu firmele, bancile
si alte institutii din aceasta regiune.

Odata cu procesul de liberalizare din Europa Centrala si de Est si


tranzitia de la economia centralizata la economia de piata, RZB-Austria si-a
dezvoltat semnificativ activitatea internationala, reusind sa devina una dintre
cele mai bune banci specializate în pietele în formare din aceasta regiune.

RZB-Austria opereaza în douasprezece tari din regiune printre care se numara si


România din 1998.

Reteaua nu se opreste în Europa Centrala si de Est, ci include si Europa


Occidentala si celelalte continente prin compania financiara din New York,
sucursalele din Londra si Singapore, precum si prin birourile de reprezentanta

49
din Paris, Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong Kong, Bombay si Ho Chi
Minh.

Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) în România a început în anul


1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti si devine, astfel, una
dintre primele banci straine din sectorul bancar românesc. În iunie 1998,
reprezentanta a fost transformata într-o subisidara a RZB, oferind servicii si
produse pentru companii.

Raiffeisen Bank (România) este cea de-a noua banca din Europa Centrala si de
Est.

În februarie 2001, RZB, împreuna cu Romanian-American Enterprise Fund


(RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni,
peste 98,84%, ale Bancii Agricole,cea de-a treia banca româneasca.
Contractul de achizitie a fost semnat la sfârsitul lunii iulie 2002. Din acest
pachet, RZB-Austria detinea 93,36%. Valoarea totala a tranzactiei se ridica la
52 de milioane USD, din care 37 milioane USD reprezinta investitii de capital,
iar 15 milioane USD, pretul platit pentru achizitionarea actiunilor.

Astfel, prin fuziunea, încheiata în iunie 2002 (în cadrul hotarârilor luate de
Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din data de 18 mai 2002), a
celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) în
România:

Raiffeisenbank (România), înfiintata în 1998 ca subsidiara a Gru 545h71f pului


RZB;

Banca Agricola, achizitionata în 2001;

Raiffeisen Bank România devine una din cele mai puternice banci din România.

RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500
angajati si o retea nationala de sucursale si agentii care depaseste 200 de
locatii.

Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de


produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si
corporatiilor mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 200

50
în întreaga tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct) si
mobile banking (myBanking).

Raiffeisen s-a orientat anul acesta asupra cresterii profitabilitatii, dupa ce în anii
trecuti a înregistrat cresteri agresive, în special pe zona de retail.

În 2006, austriecii au facut o reorganizare a retelei, unitatile fiind coordonate


dupa linii de activitate, în locul sistemului vechi, care prevedea organizarea
ierarhica regionala. Astfel, au aparut unitati specializate, cum sunt cele de
vânzare a creditelor imobiliare sau cele pentru clienti corporativi. Pe de alta
parte, banca a introdus un sistem de salarizare care leaga într-o masura mai
mare remuneratia de activitatea salariatului.

Raiffeisen Bank este una dintre cele mai puternice banci din România, Raiffeisen
este al treilea jucator din sistem, detinând active de putin peste 3 miliarde de
euro la jumatatea anului, corespunzator unei cote de piata de 7,9%.

Structura actionariatului:

99,49% - Grupul Bancar Raiffeisen;

0,51% - peste 17.000 de actionari persoane fizice si juridice.

Capitalul social

Raiffeisen Bank S.A. si-a majorat capitalul social printr-o emisiune de


actiuni subscrise de actionarii bancii, în valoare de 1.442.158.685.000 lei/
144.215.868,5 lei noi.

În urma acestei operatiuni valoarea capitalul social s-a majorat de la


10.520.427.700.000 lei/ 1.052.042.70 lei noi la 11.962.586.385.000 lei/
1.196.258.638,5 lei noi, reprezentând un numar de 11.962.586.385 actiuni
nominative cu valoarea nominala de 1.000 lei/ 0,1 lei noi / actiune.

Subscrierea a avut loc în perioada 04.02.2005 - 07.03.2005, iar înregistrarea


majorarii la Registrul Comertului s-a efectuat în data de 22.03.2005 în baza
încheierii judecatorului delegat nr. 13689/22.03.2005.

51
Toti actionarii care au subscris au primit din partea Regisco S.A. un extras
de cont care confirma numarul de actiuni detinute la Raiffeisen Bank S.A. dupa
subscriere.

Principalele functii, activitati si operatiuni bancare

Raiffeisen Bank este o banca universala ce ofera o gama completa de


produse si servicii financiar-bancare celor peste 2 milioane de clienti ai sai
(corporate, IMM si persoane fizice) prin intermediul unei retele de distributie cu
acoperire nationala, alcatuita din 215 sucursale si agentii (la 31 decembrie
2005).

Banca a promovat intens, în cursul anului 2005, canalele alternative de acces


myBanking si Raiffeisen Direct. Printre serviciile oferite de banca se numara:
serviciul Sweep, serviciul Smart Tel, programul Asigurarea ta în caz de incendiu,
plati directe furnizor, etc.

MyBanking ofera informatiile financiare privind contul bancar personal si


cursul valutar si cu ajutorul sau se pot efectua transferuri intra si interbancare;

Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproare de client, fara ca acesta sa
faca cel mai mic efort si fara sa plateasca comisioane si taxe suplimentare;

Serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, ofera posibilitatea de a


transfera automat sumele care depasesc un nivel prestabilit în alt cont indicat
de catre client;

Serviciul SmartTel ofera informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din


24, 7 zile pe saptamâna, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor
mesaje text de tip SMS.

programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe viata


titularilor de conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.

Prin Plati directe furnizor, Raiffeisen Bank va plati clientului, din contul
curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele.

De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofera: credite de prefinantare a exporturilor


si finantarea comertului cu bunuri fungibile.

52
Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al bancii îl
constituie activitatea de intermediere monetara si activitatile de creditare. În
acord cu legea bancara, obiectul de activitate al bancii include:

atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;

contractare de credite, incluzând printre altele:

credite de consum,

credite ipotecare,

finantarea tranzactiilor comerciale,

operatiuni de factoring, scontare, forfetare;

servicii de transfer monetar;

emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit,


cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda
electronica;

emitere de garantii si asumare de angajamente;

tranzactionare în cont propriu sau în contul clientilor, în conditiile legii,


cu:

instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin,
certificate de depozit;

valuta;

contracte futures;

instrumente având la baza cursul de schimb si rata dobânzii;

valori mobiliare si alte instrumente financiare;

intermediere, în conditiile legii, în oferta de valori mobiliare si alte


instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin
plasament si prestarea de servicii aferente;

53
acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de
afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de
servicii cu privire la fuziuni si achizitii de societati comerciale;

intermediere pe piata interbancara;

administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta;

pastrare în custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente


financiare;

prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte în domeniul


creditarii;

închiriere de casete de siguranta;

depozitarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii;

distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale


societatilor de investitii;

actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare;

operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din


acestea;

operatiuni în mandat;

servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte


asemenea servicii pentru terti;

participare la capitalul social al altor entitati;

închirierea de bunuri mobile si imobile catre terte parti, în conditiile legii;

servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfasurate, cum ar fi:


detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare
desfasurarii activitatii sau pentru folosinta salariatilor, si efectuarea
oricaror alte activitati si operatiuni necesare pentru realizarea obiectului
de activitate autorizat.

54
În ceea ce priveste diferite operatiuni bancare care vizeaza activitatea
bancii si locul în care se realizeaza, acestea se împart în: operatii front - office si
operatii back - office. Front-office-ul grupeaza operatiile care vizeaza
interactiunea bancii cu clientii sai: furnizare de informatii privind serviciile pe
care le ofera banca etc. Back-office-ul grupeaza operatiile transparente pentru
clientii sai, dar care asigura functiile vitale ale sale: contabilitatea interna
bancara, administratie, gestiunea de conturi si calculul de dobânzi, depozitarea
numerarului etc. În ceea ce priveste raportul care se stabileste între operatiile
front-office si cele de back-office, acestea difera de la o banca la alta prin
activitatea desfasurata .

4.2. Analiza economico - financiara - Raiffeisen Bank Mures

Analiza potentialului material implica abordarea celor doua categorii de


active, fixe si circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii si eficientei
lor.

Relevant pentru evidentierea manierei de valorificare a potentialului


material la Raiffeisen Bank Mures este eficienta acestuia.

Eficienta mijloacelor fixe poate fi determinata în principal prin indicatorii:

 cifra de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe

 profit la 1000 de lei mijloace fixe.

Nivelul acestora în intervalul de timp realizat este:

Realizari
Nr.
INDICATORI
crt.
2004 2005 2006

1. Cifra de afaceri la 1000 lei MF 994,85 909,88 1003,41

2. Profitul la 1000 lei MF - 70,4 25,41

55
Primul indicator a avut o evolutie pozitiva, înregistrând valori peste 900 lei CA la 1000 lei MF. Cel
de-al doilea indicator a înregistrat valori foarte mici, precum si o evolutie negativa, scazând de la
70,4 lei în anul 2005 la 25,41 lei în anul 2006.

Utilizarea eficienta a mijloacelor fixe impune, de asemenea, ca regula


generala devansarea indicelui înzestrarii tehnice (I GI) de catre indicele
productivitatii (IW): IW IGI.

Realizari
Nr.
INDICATOR U.M.
crt.
2004 2005 2004/2005 2006 2006/2005

1. Mijloace fixe (MF) Mil lei 64211 169501 169731

2. Numar salariati (Ns) Nr. 2463 2348 95,3 2191 93,3

a) Mii
3. Grad de înzestrare lei
26070,2 72198,5 276,9 77467,4 107,3
tehnica: sal

b) Mii
4.
Productivitatea lei
25935,9 65684 253,3 77731,6 118,3
muncii sal

În anul 2005 înzestrarea tehnica a devansat dinamica productivitatii


muncii (276,9>253,3). Situatia ar putea fi apreciata ca fiind normala deoarece
efectele investitiilor (in special in tehnica de calcul)) realizate in anul 2005 se
vor regasi în buna masura în anii urmatori.

Analiza eficientei utilizarii activelor circulante se realizeaza cu


ajutorul indicatorilor: viteza de rotatie a activelor circulante si durata recuperarii
creantelor.

a) Viteza de rotatie a activelor circulante se exprima prin: - coeficient


(numar de rotatii)

56
-

- durata unei rotatii:

Realizari
Nr.
INDICATOR U.M.
crt.
2004 2005 2006

1. Cifra de afaceri Mil lei 63880 154226 170310

2. Stocuri Mil lei 9235 20446 19950

3. Rotatia stocurilor Nr. rot 6,92 7,54 8,53

4. Durata unei rotatii Zile 52 48 42

Pentru conducerea unei organizatii, indicatorii rotatiei stocurilor prezinta o importanta deosebita,
deoarece interesul acesteia este de a avea o rotatie a stocurilor cât mai rapida posibil. Asadar, se
poate aprecia ca la Raiffeisen Bank Mures avem o situatie pozitiva, întrucât numarul de zile în
care stocurile realizeaza o rotatie completa a scazut de la 52 zile în anul 2004 la 42 zile în anul
2006.

b) Durata recuperarii creantelor, calculata cu

formula , este evidentiata în tabelul de mai jos:

Realizari
Nr.
INDICATOR U.M.
crt.
2004 2005 2006

1. Creante Mil lei 6483 33139 33975

57
2. Cifra de afaceri Mil lei 63880 154226 170310

3. Durata recuperarii creantelor Zile 37 78 73

Valorile ideale ale indicatorului se situeaza între 0 si 30 zile. La sucursala


Raiffeisen valorile de recuperare a creantelor sunt cu mult peste cele
considerate normale, ca urmarea a faptului ca ritmul de crestere a creantelor
depaseste ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Situatia poate fi apreciata
nefavorabila pentru aceasta, sucursala fiind stânjenita în desfasurarea activitatii
normale de blocajul financiar existent.

În ceea ce priveste structura creantelor Raiffeisen Bank Mures nu mai are


de recuperat creante cu vechime peste un an, ceea ce înseamna ca
managementul s-a preocupat pe stingerea creantelor vechi astfel încât sa se
elimine riscul nerealizarii lor

(1) Analiza cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor la Raiffeisen Bank Mures are la baza datele din contul
de profit si pierdere, precum si din contul de venituri si cheltuieli. Rezultatele analizei sunt
prezentate în tabelele urmatoare.

mil lei

Realizari

Nr.
CATEGORII DE CHELTUIELI
crt.
2004/200
2004 2005 2006 2006/2005
5

1. Cheltuieli materiale - total 20593 48555 235,8 55118 113,5

2. Lucrari si servicii executate de terti 9526 12007 126 15497 129,1

3. Impozite, taxe si varsaminte asimilate 2522 4486 177,9 6538 145,7

58
4. Cheltuieli cu personalul - total 31635 54065 172,4 67681 121,5

5. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 5770 12831 222,4 14927 116,3

6. CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 70046 131944 188,4 159761 121,1

7. CHELTUIELI FINANCIARE 5364 11211 209 14636 130,6

8. CHELTUIELI EXCEPŢIONALE 2333 575 24,6 1940 337,4

9. TOTAL CHELTUIELI 77743 143730 184,9 176337 122,7

Pe ansamblul firmei se constata o majorare a cheluielilor totale cu 22,7% în anul 2006 fata de
anul 2005, si cu 84,9% în anul 2005 fata de anul 2004, situatia fiind justificata din punct de
vedere economic de cresterea cifrei de afaceri.

Structura
Nr.
CATEGORII DE CHELTUIELI
crt.
2004 2005 2006

1. Cheltuieli materiale - total 29,4 36,8 34,5

2. Lucrari si servicii executate de terti 13,6 9,1 9,7

3. Impozite, taxe si varsaminte asimilate 3,6 3,4 4,1

4. Cheltuieli cu personalul - total 45,2 41 42,4

59
5. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 8,2 9,7 9,3

6. CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 100 90,1 100 91,8 100 90,6

7. CHELTUIELI FINANCIARE 6,9 7,8 8,3

8. CHELTUIELI EXCEPŢIONALE 3 0,4 1,1

9. TOTAL CHELTUIELI 100 100 100

Analiza structurala a cheltuielilor totale, conform evidentei acestora in contul de profit si


pierdere releva urmatoarele:

- cheltuielile de exploatare au crescut ca pondere în totalul de cheltuieli de la 90,1% în


anul 2004 la 91,8% in anul 2005, înregistrând apoi o scadere sensibila în anul 2006 (90,6%). În
aceasta categorie ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu personalul (45,2%, 41%, respectiv
42,4%). De altfel, asa cum s-a mai precizat, ritmul de crestere a cheltuielilor cu munca vie l-a
devansat pe cel al cifrei de afaceri, ceea ce a condus la cresterea lor relativa.

- cheltuielile financiare au înregistrat de asemenea o crestere în totalul cheltuielilor, de la


6,9% (în anul 2004) la 7,8%(în anul 2005), respectiv 8,3% (anul 2006). Cauzele care au generat
acesta majorare sunt: neachitarea în timp optim a furnizorilor externi, suplimentarea creditelor

- cheluielile exceptionale au o evolutie fluctuanta, fiind cauzata de plata unor penalitati si


amenzi.

Pentru analiza prezinta interes si rata de eficienta a cheltuielilor sau rata medie a cheltuielilor,
determinata cu ajutorul relatiei:

Unde RCh = rata cheltuielilor.

În tabelul de mai jos se prezinta valorile acestui indicator:

60
Realizari
Nr.
INDICATOR UM
crt.
2004 2005 2006

1. Cifra de afaceri Mil lei 63880 154226 170310

2. Cheltuieli materiale Mil lei 20593 48555 55118

3. Cheltuieli cu personalul Mil lei 31635 54065 67681

4. Cheltuieli totale Mil lei 70046 131944 159761

Rata cheluielilor materiale la 1000 lei


5. Lei 322,4 314,8 323,6
CA

Rata cheltuielilor cu personalul la


6. Lei 495,2 350,6 397,4
1000 lei CA

7. Rata cheltuielilor totale la 1000 lei CA Lei 1096,5 855,5 938,1

Se observa o îmbunatatire a valorilor în anul 2005 si 2006, însa în anul 2004 valorile
indicatorului sunt mari, pentru obtinerea a 1000 lei CA, sucursala facând cheltuieli de 1096,5 lei
(de altfel, în anul 2004 s-au înregistrat pierderi), respecti 938,1 lei.

În anii 2005 si 2006, situatia ratei de eficienta a cheltuielilor poate fi apreciata ca normala, în
sensul ca permite obtinerea de profit în fiecare din cei doi ani. Dinamica acesteia reflecta
"miscarile" produse în situatia economico-financiara a sucursalei si în mediul ambiant în care
aceasta actioneaza.

Analiza rentabilitatii

Analiza rentabilitatii poate fi realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de
volum) si rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii). O importanta deosebita
prezinta ratele rentabilitatii, întrucât exprima gradul în care capitalul sau folosirea resurselor
aduc profit.

61
Pentru Raiffeisen Bank Mures ratele rentabilitatii sunt calculate mai jos:

Indicatorii de rentabilitate

Realizari
Nr.
INDICATORI
crt.
2004 2005 2006

Rata rentabilitatii costurilor (Rc=Profit brut/Chelt.


1. - 8,3 2,4
totale*100)

Rata rentabilitatii veniturilor (Rv=Profit brut/Venituri


2. - 7,7 2,4
totale*100)

Rata rentabilitatii activelor totale (Ra= Profit


3. - 5,3 1,9
brut/Active totale*100)

Rata rentabilitatii economice (Re= Profit brut/Capit


4. - 7 2,65
permanent*100)

Rata rentabilitatii financiare (Rf=Profit brut/Capital


5. - 7,4 2,74
propiu*100)

Examinarea informatiilor de mai sus atesta o situatie nefavorabila din punct de vedere economic
pentru aceasta "zona" aanalizei, în sensul ca toate ratele de rentabilitate înregistreaza o scadere în
intevalul de timp analizat:

 rata rentabilitatii costurilor, ce reflecta modul în care organizatia a gestionat resursele care
au intrat în costuri - scade de la 8,3% în anul 2005 la 2,4% în anul 2006. Evolutia negativa a
acestui indicator se datoreaza cresterii costurilor (ca urmare a cresterii nejustificate a salariilor)
într-un ritm mai mare decât cresterea profitului.

 rata rentabilitatii resurselor ocupate (a activelor) înregistreaza valori peste pragul limita
de 1% (un nivel de 1% sau mai mare de 1% este pozitiv). Valorile indicatorului înregistreaza însa
o scadere foarte mare în anul 2006, comparativ cu 2005 (de la 5,3% la 1,9%), ceea ce indica un
aspect negativ pentru activitatea viitoare a firmei.

62
 rata rentabilitatii veniturilor scade de la 7,7% la 2,4%, ceea ce înseamna cresterea
profitului într-un ritm mai mic decât veniturile, deci o înrautatire relativa a activitatii firmei.

 rata rentabilitatii economice se situeaza în anul 2005 peste pragul de 5%, dar scade apoi la
2,65%.

 rata rentabilitatii financiare, care arata capacitatea capitalului investit de a produce profit,
scade de la 7,4% în anul 2005 la 2,74% în anul 2006.

Analiza patrimoniala

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta valoarea economica a firmei, capacitatea


acesteia de a face fata necesitatilor f inanciare la un moment dat.

Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita atât analiza structurii acesteia, cât si analiza
functionala a situatiei financiar-patrimoniale.

Ne vom referi la cel de-al doilea aspect, datorita implicatiilor sale mult mai directe asupra
eficientei organizatiii.

Analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale, este centrata pe fondul de rulment si


necesarul de fond de rulment.

Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilantului patrimonial, este rezultatul formulei:

FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment se obtine la rândul sau cu formula:

NFR = Stocuri + Creante - Obligatii pe termen scurt.

Informatiile prezentate sunt suficiente pentru o analiza a fondului de rulment si a necesarului de


fond de rulment.

Indicatori privind fondul de rulment

Realizari
Nr.
INDICATORI
crt.
2004 2005 2006

63
1. Active circulante 16508 54737 55125

2. Datorii pe termen scurt 31227 54590 54600

3. Fond de rulment -14719 147 525

4. Stocuri 9235 10446 19950

5. Creante 6483 33139 33975

6. Nevoia de fond de rulment -15509 -1005 -675

7. TREZORERIA NETĂ (3-7) 790 1152 1200

Din datele prezentate rezulta ca organizatia a înregistrat un fond de


rulment pozitiv în anii 2005 si 2006, ceea ce semnifica un excedent de lichiditati
potentiale sau marja de siguranta fata de riscurile activitatii viitoare.

În ceea ce priveste nevoia de fond de rulment, acest indicator


înregistreaza valori negative pe toata perioada analizata. Valoarea sa negativa
semnifica faptul ca necesitatile temporare sunt mai mici decât sursele
temporare posibile de mobilizat.

În cadrul analizei patrimoniale, diferenta dintre fondul de rulment si


nevoia de fond de rulment reprezinta trezoreria neta (TN). Se observa ca ea
înregistreza valori pozitive pe toata perioada analizata, ceea ce semnifica o
autonomie financiara a firmei pe temen scurt.

Cum fondul de rulment se utilizeaza pentru acoperirea partiala a activelor


circulante (îndeosebi stocurile), prezinta importanta doua rate: rata de finantare
a capitalului circulant si rata de acoperire a stocurilor, calculate cu relatiile:

(a) Indicatori financiari

64
%

Realizari
Nr.
INDICATORI
crt.
2004 2005 2006

Rata de finantare a capit circulant - 0,27 0,95

Rata de acoperire a stocurilor - 0,72 2,6

Situatia poate fi considerata sub nivelul normal din punct de vedere al


ambelor rate de eficienta, care înregistreaza valori cu mult sub 50%. Se
considera normale valorile ratei de finantare a capitalului circulant de 50% si
cele ale ratei de acoperire a stocurilor de 2/3 din valoarea acestora.

Solvabilitatea si capacitatea de plata a organizatiii evidentiaza


proprietatea partii materiale a capitalului de a se transforma în bani.

Indicatorii utilizati în acest sens sunt calculati în tabelul de mai jos:

Realizari
Nr.
INDICATORI
crt.
2004 2005 2006

Rata lichiditatii patrimoniului (RLP=Active


1. 52,9 100,3 101
circulante/Datorii pe termen scurt*100)

65
Rata lichiditatii patrimoniale (intermediare):
2. (RLp=Active circ - Stocuri/Datorii pe termen 23,3 62,8 64,4
scurt*100)

Rata solvabilitatii patrimoniale (RSP =Capitaluri


3. 42,2 71,3 69,7
proprii/Total pasiv*100)

Rata datoriilor
4. 44,3 28,6 24,2
(RD=Datorii totale/Total pasiv*100)

Analiza informatiilor din tabelul de mai sus releva urmatoarele:

* Rata lichiditatii partiale are valori sub pragul limita de 100%, ceea ce
demonstreza ca organizatia are dificultati în a-si onora datoriile.

* Rata solvabilitatii patrimoniului înregistreaza în anii 2005 si 2006


valori care se încadreaza între cele considerate normale (60-70%), situatia
putând fi apreciata ca pozitiva.

* RAIFEISSEN Sucursala Buzau are un grad scazut de îndatorare,


acesta încadrându-se în valorile considerate normale (10-35%).

4.3 Strategii pe termen mediu si analiza S.O.W.T Raiffeisen Bank


privind calitatea serviciilor oferite clientilor

Potrivit deciziei actionariatului bancii austriece publicate în Monitorul


Oficial, Raiffeisen România mizeaza pe venituri de peste 300 milioane de
euro si pe cheltuieli de 241 mil. euro, planul total de investitii pe 2008 fiind
estimat la 48 mil. euro. Austriecii sunt printre cei mai agresivi jucatori în
ceea ce priveste extinderea retelei, ei tintind, pentru 2009, extinderea retelei
cu 220 de unitati. Intentia actionariatului este sa deschida, în 2009, câte o
sucursala pentru fiecare zi lucratoare din an. De asemenea, si-au fixat ca
tinta cresterea cotei de piata, care, în prezent, este de circa 8,9%".Raiffeisen
Bank Romania, avea, la jumatatea anului 2007, o retea de 337 de unitati si
5.145 de salariati, se arata într-un raport al bancii- mama.

66
Strategia stabilita pe termen mediu, are obiective corelate cu conditiile de
pe piata.În principal se doreste îmbunatatirea cotei de piata, profitabilitatea
si scaderea raportului cost/venituri.Grupul Raiffeisen Bank activeaza direct pe
piata româneasca a pensiilor private doar pe Pilonul III (facultative), prin divizia
de administrare de active - Raiffeisen Asset Management. Grupul Raiffeisen este
prezent pe piata româneasca prin Raiffeisen Bank România, Raiffeisen Banca
pentru Locuinte, Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital&Investment, Raiffeisen
Asset Management si Raiffeisen Investment România. Businessul bancar al
Raiffeisen România a înregistrat un avans semnificativ, în special pe segmentul
veniturilor nete din comisioane, care au inregistrat cea mai mare crestere in
randul tarilor din regiune in care grupul austriac are subsidiare bancare. Profitul
net al bancii a crescut de 2,7 ori in primul semestru al anului, comparativ cu
perioada similara din 2006, pana la 47,2 milioane de euro, datorita extinderii
retelei, cresterii temperate a costurilor si expansiunii veniturilor din creditare.
Raiffeisen Bank este al treilea jucator dupa BCR si BRD, pe o piata care va
aduce în 2007 profituri estimate la un miliard de euro.

Analiza Swot Raiffeisen Bank.

Puncte forte

 La sfârsitul anului 2006, clientii care au vizitat agentiile Raiffeisen Bank în


vederea depunerii si retrageriide numerar au fost multumiti de: politetea cu
care au fost serviti de catre functionarii de la ghiseul bancii (85% au fost
complet satisfacuti de serviciile prestate de catre angajatii bancii), de
rapiditatea salariatilor în a oferi informatii despre produsele bancii si rapiditatea
acestora în a elibera numerar sau încasa sume de bani (89% au fost complet
satisfacuti), de rabdarea acestora (85% au fost total satisfacuti) si de pastrarea
confidentialitatii în cadrul agentiilor prin pastrarea unei distante suficiente între
cei care stau la rând.

 Un procent de 86% dintre clientii bancii au primit rezolvare pentru problema


lor într-un timp relativ scurt: 4.23 minute de la primul ghiseu la care au
asteptat nefiind nevoiti sa astepte la mai multi operatori bancari.

 86% din clienti ar recomanda cunoscutilor lor serviciile si produsele Bancii


Raiffeisen datorita profesionalismului salariatilor bancii si datorita pastrarii
confidentialitatii datelor în cazul fiecarui client.

67
 80% dintre clientii Raiffeisen Bank au apreciat diminuarea timpului necesar
pentru rezolvarea unei contestatii de la 3- 4 zile pâna la o zi sau chiar câteva
ore.

 Simplificarea documentelor necesare în momentul depunerii si retragerii de


numerar. Pâna în a doua jumatate a anului 2006 era necesar de completat un
formular de ridicare/retragere numerar de catre clientii bancii. În acest moment
sistemul computerizat completeaza documentul iar deponentul trebuie doar sa
semneze.

 Evaluarea periodica a angajatilor Raiffeisen, ceea ce implica din partea


acestora o concentrare maxima în timpul fiecarei operatiuni bancare.

Puncte slabe

 În urma chestionarelor si anchetelor completate de catre clientii bancii rezulta


nemultumirea acestora în ceea ce priveste asteptatul în fata ghiseului (doar
40% l-au apreciat ca fiind normal). Diminuarea minutelor necesare depunerii si
retragerii de numerar din cadrul agentiilor reprezinta scopul procesului de
îmbunatatire a calitatii serviciilor bancare în cadrul Raiffeisen Bank.

 Numarul scazut de angajati în unele agentii Raiffeisen este un factor care îi


nemultumeste pe clientii bancii (6 pe o scara de 10 puncte). numarul de
angajati a scaazut de la începutul anului 2006 cu 3%.

 Sunt situatii în care unii dintre clientii bancii care au înscrise reclamatii în
cadrul agentiilor sa primeasca raspuns la acestea într-un termen de pâna la 45
zile, în special când este vorba despre transferurile internationale (în urma
intervievarii în anul 2006 15% dintre cleintii bancii s-au aflat în aceasta situatie
cu 5% mai putin fata de a doua jumatate a anului 2005).

 Clientii "VIP" au fost mai putin satisfacuti de timpul de asteptare fata de


complexitatea serviciului oferit în cadrul agentiei (6.9 vs 8.7) iar 22% dintre
acestia sunt nemultumiti deoarece nu li se ofera locati speciale în vederea
obtinerii de consultatii bancare din partea angajatilor (ex.:cafenea, pub).

 12% din cei intervievati sunt mai putin multumiti de limitarea retragerii de
numerar direct cu cardul de la ATM, limita în valoare de 3.000 lei. Acesta
limitare ofera siguranta clientilor dar datorita acestei politici clientii sunt nevoiti

68
sa astepte la rând pentru retragere numerar chiar daca sunt posesori de
carduri.

 11% din cei intervievati au fost nemultumiti de sistemul tehnic de


corespondenta al bancii deoarece sustin ca au avut probleme la retrageriile de
numerar din afara tarii datorita neconexiuniilor dintre cardul Raiffeisen Bank si
sisitemul din tara respectiva.

Oportunitati

 Participarea angajatilor Raiffeisen Bank la training-uri în tara si în strainatate


în vederea îmbunatatirii performantelor profesionale si implicit
diminuarii numarului de minute necesar procesarii depunerilor si retrgerilor de
numerar de la 5.45 minute la 3.55 minute scopul angajatilor bancii.

 Raiffeisen Bank ocupa un loc fruntas pe piata bancara nationala, fiind una
dintre primele trei bancii din România iar în urma unui studiu realizat rezulta ca
31% dintre cetatenii care au avut contact cu bancile nationale au preferat
serviciile Raiffeisen în cazul depunerilor si retragerilor de numerar.

 Imaginea buna pe care o are deja în fata clientilor Raiffeisen Bank;


operatiunile de retragere si depunere numerar existente în cadrul agentiilor fiind
percepute ca fiind foarte apropiate de cerintele clientilor si de nevoile sale.

 Îmbunatatirea continua a produselor si serviciilor Raiffeisen Bank si


perfectionarea sistemelor IT în vederea diminuarii timpului necesar retragerii si
depunerii de numerar.

 Încrederea de care se bucura Raiffeisen pe piata bancara româneasca ,


încredere ce trebuie mentinuta, pastrarea clientilor fideli si câstigarea altora noi
prin corectitudinea si profesionalismul angajatilor bancii.

Amenintari

 Pastrarea aceluiasi numar de minute necesar depunerii si retragerii de


numerar(5.45 minute) sau mai rau cresterea timpului necesar acestor
operatiuni poate conduce la pierderea clientilor bancii.

 Fuzionarea mai multor banci de pe piata bancara nationala poate atrage dupa
sine crearea unor banci, respectiv agentii bancare dotate cu un numar mare de

69
angajaai ceea ce face ca timpul petrecut de client în fata ghiseului bancar sa fie
redus.

 Presiunea crescânda a concurentei si politica tarifara aplicata de o parte din


concurenta. O parte din banciile din România în special cele nou înfiintate sau
cele care fuzioneaza practica comisione de retragere / depunere numerar mai
mici decât cele practicate de catre Raiffeisen Bank.

Exemplu.: - comisionul perceput de Raiffeisein Bank la retragerea de


numerar din conturi în lei persoane fizice : 0,50% min. 0,5 Lei noi

persoane juridice : 0,50% min 5 Lei noi

conturi în valuta 0,50% min 3 Eur

- comisionul perceput de B.R.D la retragerea de numerar din conturile în lei:

- persoane fizice: 0,40%

- persoane juridice: 0.40%

 Timpul de asteptare pentru rezolvarea unei situatii, care uneori poate ajunge
si pâna la 45 de zile, poate crea situatii în care anumiti clienti sa renunte la
serviciile oferite catre banca Raiffeisen.

 Existenta unei motivarii insuficiente si neconstante a angajatilor poate


conduce la diminuarea satisfacerii necesitatilor clientilor; angajatii nu mai
ofera clientilor servicii de calitate sau functionarii bancari nu-si dau interesul în
vederea diminuarii duratei de procesare a depunerii si retragerii de numerar.

 Lipsa unui program IT eficient, un program de gestionare a informatiilor de


care au nevoie operatorii zilnic. Cel existent în prezent îi determina pe operatori
sa piarda destul de mult timp.

 Comunicarea greoaie între departamente face ca raspunsul la sesizarile


trimise de catre clienti sa întârzie.

Recomandari

70
 Imbunatatirea continua a performantelor personalului din cadrul Bancii
Raiffeisen, prin training-uri si schimburi de experienta cu angajati din grupul
Raiffeisen din alte tarii; pregatirea continua a salariatilor conduce la atingerea
standardelor impuse de branch-ul Raiffeisen: satisfacerea necesitatilor clientilor
într-un timp scurt si într-un mod performant.

 Diminuarea timpului de asteptare necesar depunerii si retragerii de numerar


prin cresterea numarului de angajati în fiecare agentie cu unu/doi salariati si
crearea de ghisee suplimentare. Astfel se poate ajunge la obtinerea rezultatului
propus de procesul six sigma : reducerea timpului alocat retragerii si depunerii
de numerar de la 5.45 minute la 3.55 minute.

 Îmbunatatirea sistemului de suport tehnic , departamentul de IT-ul existent în


fiecare agentie trebuie supus periodic la teste în vederea perfectionarii acestuia
si în vederea evitarii lipsei de conexiune între banca si aparatele comerciale sau
ATM-uri.

 Crearea unui program computerizat care sa permita functionarilor bancii


accesarea si mai rapida a bazei de date în care este înrolat clientul în momentul
în care acesta doreste sa efectueze operatiuni de retragere sau depunere
numerar.

 Incurajarea salariatilor din cadrul agentiilor (prin diferite mijloace în


special recompensari materiale sau morale: castigarea unor diplome, excursii)
la o primire cât mai prietenoasa, calda a clientilor care viziteaza agentiile bancii
în vederea efectuarii anumitor operatiuni, depunerii /retragerii de numerar, sau
primirii de informatii.

 Evaluarea angajatilor din cadrul agentiilor în care exista numarul cel mai mare
de sesizari sau reclamti, în cazul depunerii sau retragerii de
numerar din partea clientiilor, prin teste si controale neanuntate.

 Pastrarea sau îmbunatatirea sistemului de confidentialitate pe care banca


Raiffeisen îl ofera clientilor sai, în cazul retragerii sau depunerii de numerar a
unei sume importante prin tratarea clientului în spati special amenjate.

 Infiintarea unei baze de reclamati securizate pe internet la care clientii sa


aiba acces (identificarea sa se faca pe baza unor elemente confidentiale ex.:

71
numar card, CNP, parola, user) în cazul în care acestia au sesizat anumuite
neregului cu sumele virate sau depuse în conturile personale.

4.4 Produse si servicii oferite de Raiffeisen Bank

4.4.1 Creditul bacar

Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice (sau juridice)
pe termen scurt, mediu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara
inscrisuri, cu garantii reale sau fara, pe obiecte ale creditarii sau global.

Creditul imobiliar - este un credit oferit pentru cumpararea, construirea,


extinderea sau modernizarea locuintelor. Creditul imobiliar este o modalitate
simpla de a-ti cumpara o locuinta sau un teren, de a-ti construi o casa sau de a-
ti moderniza, extinde sau termina locuinta pe care o ai cu ajutorul unei sume de
bani imprumutata de la banca. Suma imprumutata va fi returnata sub forma
unor rate lunare pe o perioada cuprinsa intre 3 si 20 de ani, in functie si de
destinatia imprumutului. Pe scurt, poti avea casa pe care ai visat-o chiar daca
nu dispui de toti banii necesari.

Creditul imobiliar "Casa ta"

Creditul imobiliar Casa Ta este un credit pentru cumpararea, constructia,


extinderea, modernizarea de locuinte sau pentru achizitionarea de terenuri.

 Valuta: LEI, EUR sau USD.

 Valoare: intre 5.000 si 200.000 de EUR (sau echivalentul in


LEI/USD).

 Perioada: intre 3 si 25 de ani.

 Avans: 25% din valoarea investitiei.

 Garantie: ipoteca pe locuinta cumparata (in cazul creditului pentru


achizitionarea de locuinte) sau ipoteca asupra unor imobile aduse in
garantie (pentru celelalte tipuri de credite Casa Ta).

 Asigurare: asigurare de viata si asigurarea imobilelor aduse in


garantie.

72
Creditul Flexi:

a) Flexicredit:

Flexicredit este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate. Banii se


acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun.

 Valuta: LEI sau EUR.

 Valoare: intre 300 si 10.000 de EUR (sau echivalentul in lei).

 Perioada: intre 6 luni si 6 ani.

Avantaje

 Acordare in maximum 24 de ore.

 Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite.

 Fara avans, fara girant.

 Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie
necesara deplasarea la banca.

 Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau


integrala.

 Posibilitatea de a beneficia, la cerere, de asigurare de viata in


conditii avantajoase.

b) Flexicredit Plus

Flexicredit Plus este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate.


Banii se acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit
bun.

 Valuta: lei, EUR sau USD.

 Valoare: intre 5.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/


USD).

73
 Perioada: intre 6 luni si 20 ani.

 Garantii: ipoteca de rang I constituita in favoarea bancii asupra


unuia sau mai multor imobile aflate in proprietatea ta sau a unor terti.

 Asigurare: asigurarea imobilului/ imobilelor cesionata in favoarea


bancii.

 Tipuri de venituri acceptate: venituri din salarii, venituri din


comisioane din vanzari, venituri din activitati independente, venituri din
chirii, venituri din pensii, venituri din drepturi de proprietate intelectuala,
venituri din dividende.

Avantaje

 Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite.

 Fara avans, fara girant.

 Fara carte de munca.

 Comision inclus, finantat de catre banca.

 Nu este necesara asigurarea de viata.

 Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie
necesara deplasarea la banca

 Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau


integrala.

 Evaluarea gratuita a imobilului/ imobilelor aduse in garantie.

Creditul pentru masina

Creditul Masina Ta este un credit pentru cumpararea de masini sau moto-


scutere noi.

 Valuta: lei, EUR sau USD.

74
 Valoare: intre 2.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/
USD).

 Perioada: intre 6 luni si 7 ani.

 Garantii: gaj pe masina si asigurare Full-CASCO cesionata in


favoarea bancii.

Avantaje

 Fara girant.

 Aprobare rapida, in maximum 48 de ore din momentul constituirii


dosarului.

 Documentatie simpla si suport in obtinerea creditului la sediul


dealer-ului auto.

 Se ia in calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim


personal.

 Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie
necesara deplasarea la banca .

 Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau


integrala.

Creditul de consum

a) Credit HiperIeftin

Caracteristici

 Valuta: lei.

 Valoare: intre 250 si 5.000 de EUR (echivalentul in lei).

 Perioada: intre 18 luni si 5 ani.

 Dobanda fixa.

75
 Avantaje

 Fara carte de munca.

 Fara avans, fara girant.

 Rata lunara scazuta.

 Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.

b) Credit PeLoc

Caracteristici

- Valuta: lei, EUR sau USD.

- Valoare: intre 150 si 3.000 de EUR (sau echivalentul in lei).

- Perioada: intre 6 luni si 5 ani.

- Dobanda: pentru creditele in lei ai posibilitatea de a opta intre dobanda fixa si


dobanda variabila. Pentru creditele in valuta, dobanda este variabila.

Avantaje

- Creditul in lei se acorda pe loc.

- Doar cu buletin si adeverinta de salariu.

- Fara avans, fara girant.

- Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.

Cardul de credit:

- Cardul este un instrument de acces la un cont bancar. Permite posesorului


plata bunurilor si serviciilor, precum si retrageri de numerar din ATM sau de la
ghiseele bancii dintr-un credit acordat pe numele sau. Cardul de credit permite
detinatorului fie rambursarea in totalitate a creditului la sfarsitul perioadei
stabilite de emitent, caz in care cardul este un card de calatorie si divertisment
- travel and entertainment card, fie rambursarea partiala a creditului acordat,

76
partea ramasa urmand sa fie considerata ca o extensie a creditului acordat
anterior - charge card. - Perioada de creditare este nelimitata; cardul se
reinnoieste automat din 2 in 2 ani, fara obligativitatea de a aduce documente
suplimentare sau de a rambursa integral creditul inainte de primirea noului card

Raiffeisen Bank pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele tipuri de carduri:

-Cardul de credit Standard

- Cardul de credit Connex

- Cardul de credit Gold

- Visa Eectron si Visa Classic

- Maestro

- Eurocard / Mastercard in USD sau EURO

4.4.2 Depozitul

Un depozit bancar reprezinta o suma de bani depusa la banca, pe o perioada


definita, pentru care banca plateste depunatorului o dobanda.

Tipuri de depozite

In functie de criterii specifice, exista mai multe tipuri de depozite:

 in functie de moneda, depozitele pot fi in lei sau in valuta

 in functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi:

o depozite cu capitalizare: periodic, dobanda se adauga la


suma depusa initial.

o depozite fara capitalizare: lunar, dobanda este virata intr-un


cont curent care ii asigura titularului acces la aceasta.

77
 in functie de optiunea de reinnoire a depozitului pe acelasi termen
ca cel initial:

o daca se opteaza pentru reinnoire automata la sfarsitul


perioadei depozitului, depozitul se prelungeste automat. In plus,
daca depozitul are optiunea de capitalizare a dobanzii, dobanda se
adauga la suma depusa initial. Pentru perioada urmatoare, rata
dobanzii se va aplica la suma initiala plus dobanda obtinuta pe
perioada precedenta. Astfel, nivelul real al dobanzii este mai mare
decat dobanda nominala.

o daca nu se doreste reinnoirea automata, depozitul va avea


scadenta unica, adica la scadenta suma depozitului se va transfera
in contul curent (pentru care se va calcula dobanda la vedere) sau
suma va ramana in acelasi cont, fara dobanda.

 in functie de dobanda:

o depozite cu dobanda variabila: banca poate modifica rata


dobanzii pe perioada depozitului, in functie de evolutia pietei.

o depozite cu dobanda fixa: banca asigura o rata fixa a


dobanzii pe perioada depozitului indiferent de evolutia pietei.

Pe baza acestor criterii specifice, Raiffeisen Bank pune la dispozitia clientilor sai
o serie de depozite cu avantaje unice pe piata. Depozite bazate pe analiza
nevoilor reale ale fiecarui client.

Depozite la termen clasice

Caracteristici:

 depozite clasice, in lei, pe termene de 1, 3, 6, si 12 luni, cu sau fara


capitalizare

 depozite in USD sau EUR, cu capitalizare

 suma minima pentru deschiderea contului este accesibila

Avantaje:

78
 numar mare de alternative la alegerea termenului (1, 3, 6 sau 12
luni)

 se poate opta pentru depozite cu capitalizare sau cu plata dobanzii


in cont curent

 rate fixe ale dobanzilor pentru depozitele in valuta sau o parte din
depozitele in lei

Contul

Contul este un instrument bancar, cu ajutorul caruia iti poti administra


mai usor si mai eficient banii. Contul curent poate servi deopotriva la pastrarea
banilor si la efectuarea de plati, incasari sau transferuri bancare. In functie de
nevoile tale, iti poti deschide un cont curent in Lei, USD, Euro, GBP sau in alte
valute. Sumele depuse in cont beneficiaza de dobanda la vedere, nu au
un termen prestabilit, iar accesul la acestea se face fara restrictii. Contul curent
poate fi alimentat oricand, fie prin salariul care iti poate fi virat in acest cont, fie
prin alte depuneri. Contul curent este instrumentul bancar de zi cu zi care te
ajuta in realizarea oricarei tranzactii bancare.

1 Contul Eveniment: cea mai buna solutie de a economisi pentru un eveniment specific

Caracteristici:

 cont in lei

 termen de constituire a depozitului: intre 91 si 365 de zile

 suma minima de deschidere a contului: 50 lei noi

 depuneri ulterioare: minim 10 lei noi

Avantaje:

 clientul alege data scadentei

 clientul are posibilitatea de a face noi depuneri in cont (depunerile


sunt permise cu pana la 30 de zile inainte de ziua scadentei)

79
 dobanda se capitalizeaza lunar

 clientul are posibilitatea de a opta pentru transferuri automate de


sume fixe, la date fixe, din alte conturi ale tale deschise la Raiffeisen Bank
catre Contul Eveniment (Standing Order)

 pentru flexibilitatea sa, Contul Eveniment a fost desemnat de catre


revista Piata Financiara Produsul Bancar al anului 2001

2 Contul Bonus: pentru maximum de profit

Caracteristici:

 depozit in lei pentru persoane fizice

 termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste


automat la scadenta

 suma minima pentru deschiderea contului: 1.000.000 lei/ 100 lei


noi

Avantaje:

 iti ofera un plus de dobanda (2%) pentru fiecare a treia luna de


existenta a depozitului

 rata dobanzii este cu atat mai mare cu cat sumele depuse sunt mai
mari (pentru depozitele mai mari de 40.000.000 lei/ 4.000 lei noi, rata
dobanzii este mai mare cu un punct procentual)

 dobanda se poate plati direct in contul curent sau de card al


titularului sau al unei alte persoane

3 Contul de economii Acces Plus: flexibilitate si profit

Caracteristici:

 cont in lei pentru persoane fizice

 termen: nelimitat

80
 suma minima de deschidere a contului: 4.000.000 lei/ 400 lei noi

 depuneri ulterioare: minim 1.000.000 lei/ 100 lei noi

 retrageri: permise oricand, fara reducerea procentului de dobanda


si fara penalizare. Daca soldul contului este mai mic de 50 lei noi, orice
retragere de numerar se va putea efectua prin retragerea intregului sold
existent si lichidarea contului.

Avantaje:

 produsul ofera clientilor, pe de o parte, posibilitatea obtinerii unor


niveluri superioare de dobanda comparativ cu cele oferite pentru contul
curent si, in acelasi timp, accesul rapid la sumele economisite, fara
restrictii

 dobanda se capitalizeaza lunar in contul Acces Plus si este


diferentiata pe transele valorice. Daca soldul contului trece in alta transa
valorica, rata dobanzii se aplica pentru intregul sold.

 sunt permise transferuri automate din alte conturi curente/de card ale
titularului detinute la Raiffeisen Bank in contul Acces Plus: pot fi
transferate sume fixe la date fixe (standing order) sau sume care
depasesc un anumit plafon prestabilit de catre detinatorul conturilor
(sweep)

4.4.3 Servicii atasate

1 My Banking :

Raiffeisen Bank te urmeaza oriunde te-ai duce... myBanking este propriul


tau ghiseu bancar, pe telefonul mobil. Fara vizite la banca, fara apeluri
telefonice, ai acces la conturile tale direct din meniul telefonului mobil Connex
Vodafone.

 Transferuri intra si interbancare: in cazul in care ai un cont


curent in lei la Raiffeisen Bank poti efectua transferuri bancare din acest
cont fara sa fie nevoie sa te deplasezi la banca. myBanking permite
transferul de sume în lei din contul tau curent de la Raiffeisen Bank in alte

81
conturi, deschise la Raiffeisen Bank sau la alta banca. Poti defini si
modifica ulterior pana la 10 conturi catre care poti efectua transferuri.

 Consultare sold si miniextras cont: poti afla in orice moment


soldul conturilor tale deschise la Raiffeisen Bank sau poti obtine lista
ultimelor 5 tranzactii efectuate in cont (debitari, creditari sau toate
tranzactiile).

 Notificari: poti seta notificari pe care sa le primesti automat, sub


forma unor mesaje SMS, atunci cand se efectueaza tranzactii in cont. Poti
personaliza notificarile pe care doresti sa le primesti: debitari, creditari
sau toate tranzactiile si suma minima sau maxima pentru care vrei sa
primesti mesaje.

 Plata facturilor Connex Vodafone/reincarcari cartele


preplatite Connex Vodafone, din contul curent în lei deschis la Raiffeisen
Bank.

 Bancomat în zona: poti afla unde este localizat cel mai apropiat
bancomat Raiffeisen Bank.

Banca în zona: poti afla unde este localizata cea mai apropiata unitate
Raiffeisen Bank.

4.2 Western Union - Transfer de bani !

Raiffeisen Bank va ofera serviciul de transferuri rapide de bani prin


intermediul Western Union. Acest serviciu permite transferul electronic de
numerar de la/la oricare din agentii Western Union, putandu-se primi sau
trimite bani oriunde in lume, fara a se folosi conturi bancare, carti de credit sau
ordine de plata.

Avantajele serviciului Western Union

 Accesibilitate: orice persoana fizica sau juridica are acces la


serviciul Western Union, conform reglementarilor in vigoare.

 Simplitatea folosirii: sumele se pot transmite prin


reteaua Western Union prin simpla completare a unui formular, in limita
plafoanelor stabilite.

82
 Siguranta: sistemul informatizat al retelei Western Union asigura
maxima securitate a transferurilor.

 Rapiditate: incasarea in cateva minute a sumelor expediate, in


orice colt al lumii, Western Unionfiind cel mai rapid sistem de transfer
al banilor in acest moment (in maxim 10 min. de la depunere).

 3 Raiffeisen Online

Raiffeisen Online te scuteste de grija drumurilor la banca, fara sa faci cel mai
mic efort. In plus, beneficiezi de comisioane mai mici cu pana la 50% decat la
ghiseele bancii.

4 Raiffeisen Direct 0800 802 02 02

Un simplu apel telefonic, GRATUIT de pe telefonul fix (reteaua Romtelecom),


indiferent de sezon, te scuteste de grija drumurilor la banca. Oriunde te afli,
acum banca ta este mai aproape de tine. DIRECT, fara sa faci cel mai mic efort
si fara sa platesti comisioane sau taxe suplimentare.

5 Plati Directe Furnizori

Un transfer bancar automat prin care Raiffeisen Bank intermediaza


platile tale catre furnizorii de utilitati (telefonie fixa sau mobila, energie
electrica, gaze, apa, cablu TV, salubritate etc.), companii de asigurari, pe baza
acordurilor existente intre tine si banca, respectiv intre furnizor si banca. Poti
verifica la cea mai apropiata unitate care sunt furnizorii de utilitati cu care
Raiffeisen Bank a incheiat contract.

Practic, prin intermediul serviciului Plati Directe Furnizori, mandatezi


banca sa efectueze automat plati din contul tau curent catre furnizorii agreati de
catre banca, plati corespunzatoare facturilor emise de furnizor pe numele tau.

Vei continua sa primesti acasa facturile, politele de asigurare, iar la


termenul de scadenta, banca va transfera din contul tau curent in cel al
furnizorului sumele aferente facturilor, politelor de asigurare etc. Tu doar
trebuie sa te asiguri ca ai in cont sumele respective.

6 Transferuri planificate

83
Serviciul reprezinta transferuri de sume fixe, la date fixe, din contul tau
curent in alte conturi: contul Eveniment, contul de economii Acces Plus sau alte
conturi curente.Poti efectua automat plati constante ca valoareAi de facut in
mod regulat o anumita plata constanta ca valoare?Ce faci de obicei? Mergi
pentru fiecare plata la banca? Stii ca se poate mult mai simplu?Serviciul
Transferuri Planificate iti permite sa te achiti de aceste datorii fara sa te mai
gandesti la asta. Banca este cea care transfera din contul tau curent suma de
bani pe care o datorezi, automat, la data pe care o stabilesti tu.

7 Sweep

Acest serviciu iti ofera posibilitatea de a transfera automat sumele care


depasesc un nivel prestabilit in alt cont indicat de catre tine. Tot ce depaseste
acest prag prestabilit, va trece automat intr-un depozit. De exemplu, poti
solicita ca sumele din contul curent care depasesc 4.000.000 lei/ 400 lei noi sa
fie automat transferate in Contul de Economii Acces Plus care ofera o rata a
dobanzii superioara.

Trecerea la decontarile în timp real prin intermediul Transfondului

În ceea ce priveste sistemul informatic din cadrul Raiffeisen Bank, printre


proiectele realizate în 2007 se numara extinderea serviciului mybanking, astfel
încât utilizatorii sa poata efectua transferuri de la conturile Raiffeisen Bank catre
conturile oricarei alte banci.

Transferul inter si intra bancar este disponibil atât în tara, în aria de


acoperire a retelei Vodafone, cât si în roaming, iar, din septembrie 2006,
Raiffeisen Bank a extins serviciul myBanking si pentru operatorul de telefonie
mobila Orange.

E singurul sistem de mybanking din România care efectueaza tranzactii în


timp real pe conturile clientilor, indiferent de tipul de cont, inclusiv plata
facturilor Vodafone si reîncarcare de cartele în mod automat. Din septembrie
2006, clientii bancii care sunt abonati Orange beneficieaza de acest serviciu care
permite efectuarea de operatuni bancare (intra si inter-bancare) sau obtinerea
de informatii financiare direct de pe telefonul mobil.

Serviciul myBanking a fost lansat de Raiffeisen Bank împreuna cu Vodafone


în vara anului 2003 si de atunci functiunile sale au fost îmbunatatite permanent

84
pentru a raspunde cât mai bine cerintelor clientilor. Prin serviciul myBanking
oferit de Raiffeisen Bank, abonatii Orange vor putea sa efectueze operatiuni
bancare de oriunde si oricând, în conditii de deplina securitate.

Utilizatorii serviciului myBanking beneficiaza de urmatoarele servicii:


transfer intra si interbancar, plata facturii Orange sau Vodofane, reîncarcarea
cartelelor, ATM în zona, banca în zona, plata altor facturi (utilitati, leasing,
credite,asigurari).

În prezent, aproape 30.000 de clienti folosesc serviciul myBanking si efectueaza


tranzactii de peste 1,6 milioane de euro în fiecareluna. Pentru a beneficia de
myBanking, clientii Raiffeisen Bank care sunt abonati Orange trebuie sa incheie
un contract cu banca si sa aiba o cartela SIM Smart (pe care se gaseste
aplicatia de mobile banking).

În strategia de dezvoltare a bancii, inovatia are un rol extrem de important


si reprezinta, practic, un angajament în fata clientilor sai ca vor beneficia de o
gama completa de servicii bancare. O dovada a viziunii inovatoare o reprezinta
si extinderea serviciului myBanking.

De asemenea, lansarea serviciului Raiffeisen Online (Internet banking) se


înscrie în strategia de a oferi acces la produsele si serviciile bancii pe multiple
canale.

Serviciul de Call Center a fost extins, în sensul ca a fost integrat sistemul


de tehnologie IP al bancii cu sistemul de Call Center, fiind, în prezent, cel mai
mare sistem de IP Telephony si Call Center din Europa. De fapt, sistemul de IP
Telephony este atât de flexibil incât directioneaza apelurile în functie de
aptitudinile operatorului.

Modelul de business al Raiffeisen Bank si tendinta ascendenta de


dezvoltare a bancii a impus creionarea unei solutii tehnologice de Call Center.

Solutia are la baza tehnologia Nortel de Inteligent Call Center -


Symposium, lider de piata în domeniu, iar centrala telefonica este Nortel
Succession 1000.

Un aspect important de subliniat este faptul ca Raiffeisen detine cea mai


mare retea de telefonie IP din România în care s-a integrat solutia mentionata

85
mai sus. Omnilogic a reusit integrarea solutiei Nortel, a solutiei Nice pentru
înregistrarea convorbirilor IP (legal, o banca are obligatia de a înregistra
convorbirile si de a le stoca) si CT-Solution pentr apelurile catre exterior
(outbound). Help-desk-ul Omnilogic este integrat cu cel al bancii si, în acest
mod, problemele care pot aparea au o vizibilitate maxima si un grad de
rezolvare rapid.

Omnilogic se ocupa de dezvoltarea aplicatiilor pentru Call Center-ul de la


Raiffeisen Bank, fiind responsabil în dezvoltarea si implementarea tuturor
cerintelor actuale si de viitor ale bancii.

Toata infrastructura de comunicatii între sedii, solutiile de securitate, de voce


fixa, IP Telephony si Inteligent Call Center sunt de ultima generatie si toate au
fost implementate.

Raiffeisen Bank are ca obiect principal, în zona de IT&C, crearea unui


fundament solid pentru desfasurarea eficienta a activitatii bancii si pentru
oferirea de servicii de înalta calitate pentru client, prin produse inovative,
dinamice. Din acest motiv, infrastructura de comunicatii este esentiala.

Prin integrarea voce-date efectuata datorita implementarii tehnologiei IP, s-a


realizat atât o reducere semnificativa a costurilor pentru banca, o crestere
concreta, palpabila a eficientei, cât si posibilitatea de a oferi noi servicii, cu
valoare adaugata, foarte usor.

O infrastructura IP performanta creaza un mediu flexibil, cu posibilitati de


crestere exponentiala din punct de vedere al serviciilor, dar doar cu o crestere
liniara a costurilor, raportul performanta/cost fiind foarte bun.

Sistemul de comunicatii nu poate fi separat de aplicatiile bancare prin-


cipale. Nu ajunge sa ai doar comunicatii profesionale.

Datorita sistemului informatic al bancii, coroborat cu facilitatile de


comunicatii si Call Center, Raiffeisen Bank este singura banca din România care
poate oferi servicii reale de Call Center prin care sa faca tranzactii pentru orice
client, oriunde are deschis contul, tranzactii care se desfasoara online, în timp
real.

86
Ceea ce este specific sistemului informational al Raiffeisen Bank este
utilizarea decontarilor prin tehnica electronica TransFond.

În acest moment, Raiffeisen Bank realizeaza on-line decontari între clientii


proprii. În prezent, prin Transfond se extinde acest sistem si în relatia cu alte
banci, ceea ce înseamna automat un mare beneficiu pentru banca si pentru
clientii sai.

Potrivit circularei, activitatile de compensare a platilor si încasarilor


interbancare, de transfer de fonduri între Raiffeisen Bank si alte banci (inclusiv
cele în regim special de decontare si cele în faliment), între Raiffeisen Bank si
Banca Nationala a României (numai pentru platile si încasarile administrative ale
bancii centrale), între banci si casele de compensatii interbancare si/sau titularii
conturilor de decontare autorizati de BNR, precum si de decontare a acestora, în
numele si pe contul BNR, se vor efectua de centrala si sucursalele TransFond.

Durata operatiunii

Transferul sumelor are loc în aceeasi zi cu efectuarea operatiunii. Primirea


sumei de catre banca beneficiarului se face în urmatoarea zi bancara. Exceptie
de la aceasta regula o fac sumele transferate catre trezoreria statului, caz în
care primirea sumelor de catre Trezorerie se face în termen de 2 zile bancare de
la depunerea OPTH-ului (ordin de plata pe hârtie pentru Trezorerie).

Procedura

Transferurile se ordoneaza de catre titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza


completarii unui ordin de plata care contine datele de identificare a platitorului
si pe cele a beneficiarului platii (pentru persoane fizice: nume si prenume,
simbol cont, unitate bancara; pentru persoane juridice: nume si prenume,
simbol cont, unitate bancara), suma de plata si ce reprezinta plata. Ordinele de
plata depuse la banca intra în compensare la TransFond. În categoria platilor
mari se înscriu sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar platile mici sub
aceasta valoare.

Avantaje

Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de


procesare, siguranta tranzactiilor si pregatirea sistemului pentru interconectarea

87
cu sistemul european. Comisioanele au scazut pentru platile de mare valoare de
la 30 RON la 15 RON pe operatiune, iar pentru platile de mica valoare de la 2,2
RON la 1,1 RON. De asemenea, platile de mare valoare sunt efectuate în timp
real, cele de mica valoare într-un interval de la câteva minute la câteva ore, iar
sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea sa profite de eventualele sale
slabiciuni. Unul dintre cele mai importante avantaje este acela ca sistemul este
compatibil pentru interconectare cu sistemul TARGET, utilizat de Uniunea
Europeana.

Experienta extinsa si sistemele informatice performante permit Raiffeisen


Bank sa satisfaca atât cerintele generale ale mediului de afaceri din România,
cât si pe cele specifice companiei.

Raiffeisen International a recunoscut ca unul dintre atuurile Raiffeisen Bank


România este sistemul informatic. si în acest moment, Raiffeisen pastreaza
avantajul unui sistem competitiv si on-line.

Sunt banci în România de talie mica sau medie pentru care e foarte simplu
sa aiba sisteme on-line, dar la banci de dimensiune foarte mare apar probleme
legate de infrastructura si de bani.

Prin utilizatori on-line se întelege ca tranzactiile clientilor sa fie înregistrate


central, în timp real, din toate punctele tarii si informatiile sa fie vizibile pe toate
canalele de distributie. De exemplu, în acest moment, Raiffeisen realizeaza on-
line decontari între clientii proprii. Prin Transfond se extinde acest sistem si în
relatia cu alte banci, ceea ce înseamna automat un mare beneficiu pentru banca
si pentru clientii sai.

Concluzii

În contextul aderarii României la Uniunea Europeana, restructurarea


sistemului bancar este unul din elementele esentiale ale strategiei nationale de
integrare, deoarece bancile românesti trebuie, în cadrul unei piete financiare

88
deschise, sa fie suficient de puternice pentru a sustine interesele capitalului
autohton.

Evolutia sistemului bancar intern a fost marcata de elemente cu o


deosebita semnificatie, precum aparitia si consolidarea unei comunitati a
bancilor comerciale independente, constituirea si întarirea treptata a structurii si
activitatii de supraveghere a mediului bancar dezvoltat, extinderea pe piata
româneasca a activitatii institutiilor bancare internationale, formarea unei culturi
bancare concomitent cu aparitia de noi produse si servicii bancare adaptate
noilor cerinte mai sofisticate ale clientelei, intensificarea concurentei pe piata
bancara, formarea si dezvoltarea pietelor financiare adiacente - de capital, de
asigurari, de leasing si a fondurilor de investitii - supravegheate de institutii
specifice.

Chiar daca perioada de asanare a sistemului bancar a depasit 15 ani,


putem afima ca acest sistem nu a ajuns înca la standardele europene, dar este
mult mai dezvoltat în comparatie cu celelalte ramuri din economia nationala.
Este necesara continuarea procesului de restructurae si dezvoltare sub aspectul
cresterii numarului de unitati bancare, sub aspectul calitatii în sensul
perfectionarii structurilor de operare si modernizare a activitatii, intermedierii de
produse si servicii bancare, care sa aduca beneficii, atât bancilor, dar, în special,
clientilor.

În vederea integrarii în Uniunea Europeana, Banca Nationala a României a


trebuit sa-si armonizeze politica monetara practicata cu cea a Bancii Centrale
Europene. În prezent, banca centrala a trecut la politica monetara de tintire a
inflatiei, care reprezinta doar o etapa intermediara în vederea corelarii acesteia
cu cea a Bancii Centrale Europene. De asemenea, întreaga legislatie bancara a
fost modificata pentru a raspunde cerintelor noului sistem bancar si pentru a fi
aliniata la reglementarile aquis-ului comunitar.

O caracteristica principala a sistemului bancar din România este


concentrarea acestuia, primele trei banci detinând aproape 50% din cota de
piata si majoritatea operatiunilor desfasurate, atât în sectorul de retail banking,
cât si în cel de corporate banking.

Chiar daca procesul de privatizare nu a fost încheiat în proportie de


100%, putem afirma ca sistemul bancar românesc este unul privat, fapt
demonstrat din concurenta bancara existenta în prezent. Potentialul de crestere

89
a utilizarii serviciilor si produselor bancare pe fondul unui grad relativ scazut de
intermediere financiara va conduce la intensificarea concurentei în sistem
pentru acapararea cotelor de piata, ceea ce a determinat noi ajustari si noi
strategii bancare de abordare a clientelei. Efectele concurentei si-au facut
simtita usor prezenta, urmând sa se dezvolte si în cadrul activitatilor conexe
celei bancare, consolidându-se structurile de grup financiar-bancar si procesul
de fuziuni si achizitii. Entitatile bancare, astfel constituite, vor încerca sa câstige
cote de piata cât mai semnificative în domenii cu perspective deosebite, precum
asigurari, leasing, brokeraj, asset management, credite ipotecare, fonduri de
pensii private.

Daca în perioada 2001-2003, bancile erau axate în principal pe sectorul


corporate, începând cu anul 2003, bancile se orienteaza spre clientii
retail oferindu-le un portofoliu din ce în ce mai complex si diversificat de
produse menite sa satisfaca cerintele si necesitatile tuturor cetatenilor. În
aceasta perioada segmentul de retail banking a cunoscut o evolutie
surprinzatoare, bancile profilate pe acest domeniu înregistrând profituri
considerabile si majorarea cotelor de piata. Astfel, au fost dezvoltate foarte mult
produsele de finantare pentru populatie.

În perspectiva integrarii europene, societatile bancare au descoperit si


importanta sectorului de coporate banking. Datorita necesitatilor societatilor
comerciale si a IMM-urior de a investi cât mai mult pentru a se ridica la
standardele europene, bancile si-au întors privirea catre acest sector, oferindu-
le diverse posibilitati de finantare si alte servicii complexe care sa le confere
rapiditate si siguranta în desfasurarea activitatilor.

Datorita concurentei bancare interne, nivelul dobânzilor a înregistrat


pentru prima data la credite valori sub 10%, în timp ce dobânda la depozite
începe sa aiba o valoare real pozitiva. Nivelul dobânzii va înregistra o scadere si
în perioada urmatoare datorita bancilor noi care vor intra pe piata bancara si
vor dori sa câstige cât mai multa cota de piata. Concurenta, care se va accentua
permanent în urmatorii ani, va obliga toti competitorii din piata bancara interna
sa dea dovada de inovatie, viziune de ansamblu prin fructificarea oportunitatilor
ivite, putere financiara pentru investitii în tehnologie si extindere a retelei,
management la cel mai înalt nivel al riscurilor din activitatea bancara.

90
BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae –“Produse, costuri si performante bancare ",

Ed. Economica, Bucuresti,2000;

91
2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Constantin Floricel -,,Moneda, credit, banci",

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001;

3. Basno Cezar -"Operafiuni bancare; instrumente si tehnici de plata" , Ed.

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001;

4. Bran Paul - "Relatii valutar-financiare internationale", Ed Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1990;

5. Danila Nicolae, Berea Aurel - "Management bancar. Fundamente si

orientari ", Ed. Economica, Bucuresti,2000;


6. Dedu Nicolae -"Gestiunea bancara ", Ed.Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1996;

7. Dedu Vasile-"Management bancar", Ed. Sildan, Bucuresti, 1996;

8. Diaconescu Mariana -"Banci. Sisteme de plafi. Riscuri.", Ed. Economica,

Bucuresti, 1999;

9. lmireanu A. Gheorghe -"Tehnica si practica operatiunilor bancare", Editor

Tribuna economica, Bucuresti, 1995;

10. Manolescu Gheorghe, Sirbea Adriana-"Management bancar" , Ed. Fundatia

Romania de maine Spiru Haret, 2001;

11. Mazilu Dumitru -"Dreptul comertului international" –partea speciala, Ed.

Lumina Lex, Bucuresti, 2001;

12. Mihu Stefan – “Management financiar bancar” – Ed. Europolis , Constanta,

2005;

13. Nicolescu Ovidiu -,,Management", Ed. Economica, Bucuresti, 1998;

14. Robinson Steve -,,Managementul financiar", Ed. Teora, 1998;

15. Roxin Luminita -"Gestiunea riscurilor bancare ", Ed. Didactica si

92
Pedagogica, Bucuresti, 1997;

16. ,,Economia de piata - institutii si mecanisme", editat de Tribuna economica

si colectia: "Legislatie economica", Bucuresti, 1992;


17. ,,Reglementari privind cambia si biletul la ordin", elaborate de Banca

Nationala a Romaniei in 1994;

18. ,,Reglementari privind CEC-ul", elaborate de Banca Nationala a Romaniei,

Bucuresti, 1994;

19. "Cambia, biletul la ordin si CEC-ul - efecte de comert in relatiile de plati


interne si externe", Editor: Tribuna economica- Buletin economic si legislativ,

Bucuresti, 1995;

20. Codul comercial;

21. Turcu Ion -"Operafiuni si contracte bancare", Ed. Lumina Lex Bucuresti,

1995;

22. "Legislatie cambiala: cambia, biletul la ordin, cecul", Ed. Lumina Lex,

Bucuresti, 1996;

23. ,,Reglementari privind cartile de plata in lei si valuta", elaborate de

Bancpost SA, Bucuresti, 1997

93