Distanta metrica pe X:d:XxX->R+ daca

M1)d(x,y)=0x=y;
M2)d(x,y)=d(y,x), oricare x,y$X(sime)
M3)d(x,z)<=d(x,y)+d(y,z), oricare x,y,z
Ex:Matricea discreta:Pe orice mul
Nevida X se poate defini o distant
Pe X cu aj functiei:
D0:XxX->R+,d0 d(x,y)={1, daca x!=y
0,dacax=y} numita si metrica discreta.
Intr-adevar, M1) si M2) sunt evidente
M3)Probam ca d0(x,y)<=d0(x,z)+d0(z,y)
Obs ca membrul stg al acestei ineg este
<=1.Daca membruk drept este <1, at:
D0(x,z)=0=>x=z si d0(z,y)=0=>z=y.
=>x=y=>d(x,y)=0 si deci ineg truing este
Verificata.
Distanta (metrica) discreta
Pe orice multime nevida X se poate def
d0:XxX->R+, d0(x,y)=1(x!=y) si 0(x=y)
M1) si M2) sunt evidente.
M3)Probam ca d0(x,y)<=d(x,z)+d(z,y).
Obs ca membrul stg al ineg este <=1.
Daca memb dr este <1 at d0(x,z)=d0(z,y)
=0 =>x=y =>d0(x,y)=0 si deci ineg este @.
Spatiu metric: pe R^n(X,d) (1906)
Functia dE:R^nxR^n->R+ def prin
dE(x,y)=sqrt(sum i=1,n(xi-yi)^2) metrica
euclidiana unde x=(x1..xn) si y=(y1..yn)
sunt elem arbitrare din R^n este metrica
pe R^n.
Ex:In R^2 def d((x1,x2),(y1,y2))=
|x1-y1|+|x2-y2|. Sa se arate ca
(R^2,d) este un spatiu metric.,E
Sol:M1)d((x1,x2),(y1,y2))=
|x1-y1|+|x2-y2|=0|x1-y1|=0
Si |x2-y2|=0x1=y1 si x2=y2.
M2)d((x1,x2),(y1,y2))=|x1-y1|+
|x2-y2|=|y1-x1|+|y2-x2|=
D((y1,y2),(x1,x2))/
M3)Alegem acum 3 pc P(x1,x2),
Q(y1,y2),P(z1,z2).Avem
D(P,Q)=|x1-y1|+|x2-y2|<=|x1-z1|
+|z1-y1|+|x2-z2|+|z2-y2|=d(P,K)+
D(R,Q) si ineg este adev
Subspatiu metric:(X’,d’) al sp m (X,d):
Unde X’ este o submul nevida a lui X,
Iar d’ restictia lui d la multimea X’x X’.
Daca d1 si d2 sunt metrici != pe X at
Spatiile metrice (X,d1) si (X,d2) sunt !=.
Bila deschisa cu centrul in x0 si raza r:
Br(x0)={x|d(x,x0)<r}
Bila inchisa cu centrul in x0 si raza r:
Br(x0)={x|d(x,x0)<=r}
Sfera cu centrul in x0 si raza r:
Br(x0)={x|d(x,x0)=r}
Vecinatate a punctului x0 in (X,d) este
o submul V a lui X care include o bila
deschisa cu centrul in xo si raza r>0.
Vecinatatea lui x0 se not Vx0, iar sist
De vecinatati al lui x0 se not V~x0.
Sir de puncte in X: f:Nk->X, Nk={n$N,
n>=k,k$N}. Punand f(n)=xn,unde xn$X,
sirul se not prin (xn)n>=k sau (xn) sau xn.
Un sir (xn) de pc din (X,d)are lim finita
Daca inafara oricarei Vx&V~x raman un nr
Finit de termini ai sirului sau=>mul val lui
n$N pt care xn!$Vx este finita. Se scrie
lim(n->inf)xn=x sau xn->(prin d) x pt n->inf
sau xn->(prin d, n->inf) x,
Convergenta:(xn)$(X,d) este conv la x$X
Daca sirul de nr reale neneg (d(xn,x))n este
Conv la 0.
Spatiul metric discret se not (X,d0).
Subsir de sir de pc:Sirul de pc (xn), xn$X
Si (kn) un sir strict cresc de nr nat. Sirul (yn)
Cu propr ca oricare n$N a.i. yn=xkn se num
Subsir al sirului de pc (xn) din (X,d).
Sir fundam=Sir Cauchy (xn) daca pt orice
Epsilon>0, exista nr nat N(epsilon) a.i.:
D(xm,xn)<epsilon, oricare m,n>=N(epsi)
Sau  d(xn+p,xn)<epsi, oricare n>=N(ep)
Si p$N. Rezulta urm afirmatii:
Orice sir conv este sir Cauchy.
Orice Sir Cauchy este marginit.
Orice sir Cauchy care continte un subsir
Conv este el insusi convergent.
Spatiu metric complet (X,d) daca orice
Sir Cauchy de elem din X este convergent.
Spatiul metric(R^p,d), unde d=dE=> sp
Metric complet.
Ex:Obs ca (0,1) cu metrica uzuala din R
Nu este sp metric complet. Intr-adev
Fie xn=1/n.Fiecare membru al acestui
Interval este (0,1).In plus xn este sir
Cauchy dar lim lui este 0~$(0,1). Se
Verifica acum ca f:(0,1)->(0,1) def
Prin f(x)=x/2 este o contractie in (0,1)
fara a avea pc fixe in (0,1)
Avem doua sp metrice (X,d) si (Y,sigma),A
Inclusa in X o submul nevida a lui X.
Se num fc continua f:A->Y este cont in a (a$A)
Daca pt orice vecinatate V$V~f(a) exista o veci
U$V~(a) a.i. f(U intersec A)inclusa in V.
Daca f nu e cont in a=>a e pc de discontinuitate
al lui f.
Teorema de caract a continuitatii:Fie f:A->Y,
A inclusa=(X,d) si a$A.Avem echivalente:
-f este continua in a;
-oricare epsi>0 exista gama=gama(epsi)>0 a.i.
oricare x$A cu d(x,A)<gama=sigma(f(x),f(a))<epsi
-oricare(xn),xn$A cu xn->a=>f(xn)->f(a).
Orice distanta este fc cont.
Contractie: d(f(x),f(y))<=alfa*d(x,y) orice x,y$N.
Alfa$(0;1).
Pc fix x$X pt f daca f(x)=x.
Teorema de pc fix al lui Bonach daca (X,d) este
Sp m complet si f:X->X este o contractie cu alfa
$(0;1) atunci
-f este cont pe X
-orica x0$X sirul (xn)n al aproximatiilor successive
xn+1=f(xn), oricare n converge la x* care este
Unicul pc fix al lui f
-eroarea aprox d(xn,x*)<=(alfa^n/1-alfa)*d(x0,x1)
Oricare n$N*.(dat de principiul contractiei)
Ex:Se considera sp metric(M,d) unde M=[1,inf)
Iar d este distanta uzuala. Fie functia f:M->M data
Prin f(x)=x/2+1/x.
Sa se arate ca f este o contractie. Sa se det si pc fix.
Sol:Pt inceput evaluam:
|f(x)-f(y)|=|x/2+1/x-y/2-1/y|=|(x-y)/2+1/x-1/y|=
|(x-y)/2+(y-x)/xy|=|xy||1/2-1/x|. Dinx,y>=1=>
0<1/xy<=1 si deci fc (x,y)->1/2-1/xy.
Concludem ca alfa=1/2,deci alfa=1/2 este cel
Mai mic,pt care |1/2-1/xy|<=alfa.
Pc fix verifica ec f(x)=x,deci
X=x/2+1/x si deci x/2=1/xx^2=2.Deoarece
x>=1,pc fix este x=sqrt(2).Pe de alta parte,cum
alfa=1/2<1, => ca x=sqrt(2) este unicul pc
fix(T de pc fix al lui Bonach).
Tipologie unde X!=vida si T~ o fam de parti ale lui
X. T~ este tipologie daca:
-X,vida$T~
-reuniunea oricarei fam de mul din T~$T~
-intersectia oricarei fam de mul din T~$T~
Perechea (X,T~) se numeste spatiu topol iar
Multime deschisa =>orice T$T~ in (X.T~) sp topol.
Multime inchisa=>F inclusa in X daca X\F$T~ in
Sp topol (X,T~).
T~b=(X,vida) tipol banala.
T~0=P~(x) a mul partilor lui X este o tipol discreta
pe X.
Ex:pt X={a,b} avem tipol:T~1={vida,X}, T~2={vida,X
{a}},T~3={vida,X,{b}},T~4={vida,X,{a},{b}}.
Multime generata de matricea d se not T~d.
Daca (X,d) este sp metric atunci fam T~d a mul
Deschise din sp m (X,d) este topol pe X .
Sp metrice sunt un caz part de spatii topol.
Sp topo metrizabil este sp topol (X,T~) pt care
Exista d:XxX->R+ a.i.T~ coincide cu fam T~d a mul
Deschise din (X,d).
(X,T~0) este de asemenea sp topol metrizabil.
Spatiu Hausdorff(sp topol separat) daca pt
Orice x1,x2$X, x1!=x2 exista 2 mul nevide T1,T2
Cu x1$T1 si x2$T2 si T1intersectatT2=vida.
Orice sp topol metrizabil este sp topol separate
Explicatie: fie d:XxX->R+ incat topol T~ coincide
Cu T~d a mul deschise din (X,d) si x,y$X cu x~=y.
Alegand r=d(x,y)/2>0 atunci bilele descries din
Br(x) si Br(y) sunt disjuncte si contin pc x si y.
=>(XT~) este spatiu topol separat.
Vecinatate in topol:O mul V inclusa in X se
num vecinatate a pc x in topol T~, daca exista
T$T~ cu s$T inclusa in V.
Pc interior se not IntA daca exista o vecinatate
V$V~x(T~) cu V inclusa in A.(pt mul A)(desen)
Pc exterior pt mul A not ExtA daca exista o
Vecinatate V$V~x(T~) cu V inters cu A =vida
Pc frontiera pt mul A not FrA daca pt orice
Vecinatate V$V~x(T~) avem V intersec A!=vida
Si V inclsa CA!=vida.(desen)
O mul este deschisa coincide cu int sau.
PC aderent not A cu bara deasupra(pt mul A)
Daca pt orice vecinatate V$V~x(T~) avem
A intersec V !=vida(desen)
Pc de acumul pt mul A not A’ daca pt orice
V$V~x(T~) Daca orice vecinatate V$V~x(T~)
avem V inter A\{x}!=vida.
Ex:Consideram sp topol (X,T~) unde
X={a,b,c,d,e},T~={X,VIDA,{a},{c,d},{a,c,d},
{b,c,d,e}} si A={a,b,c}. Sa se arate ca b,d,e
Sunt pc de acumul pt A iar a si c nu.
Sol:Pc a este pc de acumul pt A orice
Sumul deschisa ce contine a contine si un
Alt pc din A. Cu alte cuv pt a arata ca a
Nu este pc de acumul pt A, este sufficient
Sa gasim o mul deschisa ce contine a dar
Nu contine alt pc al lui A.
Obs ca mul {a}$T~ este deschisa si nu
Contine alte pc din A.Deci a nu este pc de
Acumul. Multimea{c,d} este deschisa si
Contine c dar nu contine alt pc din A.
Deci c nu este pc de acumul. Pt a arata
Ca b este pc de acumul al lui A, treb sa
Aratam ca orice mult deschisa ce contine
B contine un pc din A distinct de b. Pt
A obs aceasta vom scrie toate mul deschise
Ce contin b si verificam ca fiecare contine
Cel putin un pc din A distinct de B.
Singurele multimi deschise ce contin b
Sunt X si {b,c,d,e} si fiecare contin un alt
Elem al lui A, mai exact c. Deci b este
Pc de acumul. Pc d este pc de acumul al
Lui A, chiar daca nu este in A. Aceasta
Rez din faptul ca orice mul deschisa ce
Contine d contine un pc din A. Similar
E este pc de acumul al lui A chiar daca
Nu este in A.

Pc izolat pt mul A not IzA daca exista o

Vecinatate V$V~x(T~) cu V inter A ={x}.
Intr-un sp topol o mul este inchisa 
Coincide cu aderenta sa.
Acoperire deschisa a lui K orice fam
(Ai)i$I de submul deschise ale lui T~ a.i.
K inclus =Reuniunea(Ai)i$I.
Subacoperirea acoperirii deschise (Ai)i$I
Orice subfam (Ai)i$J care este inca o
Acoperire. Spunem ca subacoperirea (Ai)
I$J este o subacoperire finite daca J este
O mul finite.
K inclusa in X este o mul compacta in(X,T~)
Daca orice acoperire deschisa a lui K admite
O subacoperire finita.
Submul compacte ale unui sp Euclidian
Sunt aceleasi cu submul inchise si
Marginite.
Ex:Fie(X,T~) sp topol si A={x1,..,xn} o
Submul a lui (X,T~).Sa se arate ca A este
Compact.
Sol:Fie Oi,i$I orice fam de multimi
Deschise a.i. A inclusa=U(i$I)Oi.Evident
Pt orice xk$A exista Oij a.i. xj$Oij.Deci
A inclusa=Oi1reunOi2reun..reunOin.
Asadar A este compact.
Multime conexa C in sp(X,T~) daca pt
Orice 2 mul deschise T1,T2$T~ cu C
Inclusa in reuniunea(T1,T2),C intersec
T1!=vida, C intersecT2!=vida.
Ex:Multimea vida si mul formate dintr
-un unic elem sunt conexe in orice
Sp topol.
Daca T~b este topol banal ape X at
(X,T~b) este un sp topol conex.
Daca (X,T~) este un sp topol separat
Si x1,x2$X cu x1!=x2 at mul {x1,x2}
Nu este convexa in (X,T~).
Domeniu o mult deschisa si conexa.
Ex:Mul vida si orice mul de un sg elem;
(X,Tb)-topol banala.
Topol naturala Td(fam mul deschise)
Topol discrete T0=P~(x) (mul partilor)
Multimi conexe =”dintr-o sg bucata”
Aderenta oricarei multimi conexe este
O multime conexa.
Teorema lui Darboux :Daca x0 este
Conexa in (X,T~) si f:X0->Y este cont,
Atunci si f(x0) este convexa in (Y,GAMA).
Mult numarabila daca exista o fc bij
F:N->X.
Mul finita daca X=vida sau exista f:{1,2,.n}
Mul infinita daca nu e finita.
Cel mult numarabila daca este finita sau
Numarabila.
X numarabila=>X={x0,x1,..xn,…}
X finita=>X=vida sau X={x1,..xn}
Sir infinit=sir simplu
Multime majorata daca exista M$R
(majorant) a.i. x<=M,oricare x$X.
Multime minorata daca exista m$R
(minorant) a.i. x>=m, oricare x$X.
Marginea superioara a lui X not
supX este cel mai mic majorant
al multimii X dintre maj sai.
Marginea inferioara a lui X not
infX este cel mai mare minorant.
Multimile marginite sunt simultan
Si majorate si minorate.
Principiul lui Arhimede:Fie u>0.
Atunci pentru orice x$R exista un
Unic nr intreg n a.i n*u<=x<=(n+1)*u
Axioma marginii superioare:Orice
Submul majorata si nevida de nr
Reale admite margine superioara.
Orice submul minorata si nevida
Admite margine inf.
Lim inf xn(n->infinit)=inf{l$R barat
|Exista (kn)n>=0 cu xkn->l}
Lim sup xn=sup(l$R barat|exista
(kn)n>=0 cu Xkn->l}
EX: XN=(-1)^n,(n>=1) at lim n->
Inf x2n=+1 su lim x2n+1=-1
Cum sup{+1,-1}=1 si inf{+1,-1}
=-1=> lim bara deasupra n->inf
Xn=1 si lim bara jos n->inf xn=-1
-infinit<=int xn<=lim inf xn<=
Lim sup xn<=sup xn<=infinit
Un sir este convergent daca
Lim inf=lim sup=lim in pc(x).
Pc limita(l) al sirului(xn)n daca
Exista (xnk) subsir al (xn) care
Are limita x.
Multimea tuturor pc lim ale
Sirului (xn)n.
Fie (xn)n>=0 sir de nr reale.
Pt fiecare n$N punem:
Sn=x0+x1+…+xn=suma(k=0,n xk)
Perechea ((xn)n>-=0,(sn)n>=0) se
Numeste serie asociata sirului (xn)
Si se not simplu suma n>=0(xn).
X se numeste termenul de rang n
Al seriei iar sn sirul sumelor
Partiale de rang n a seriei.
Spunem ca seria suma>=0(xn) este
Convergenta(si are suma S) daca
Sirul (sn)n al sumelor sale partiale
Este convergent la S. Suma se evi-
Dentiaza prin notatii de tipul
S=suma(n=0,infinit xn). Prin asta:
Suma(n=0,infinit xn)=lim n->infinit
Suma(k=0,n xk). (adica S=lim sn)
O serie care nu este conv este div.
Daca suma n>=0(xn) este conv
At xn->0 cand n->infinit.
Seria geom. Este de forma suma n>=0
(q^n)=S=1/(1-q).
Pt a fi convergenta |q|<1!!q^n->0
Suma(a+b)=suma a+suma b
Serie cu termini pozitivi este o serie
De forma suman>=0 xn cu xn>=0
Oricare n$N .
Criteriul comparatiei:Fie suman>=0(xn)
Suman>=0(yn) serii cu termini pozitivi.
Daca seria suman>=(yn) este conv si exista
n0$N cu propr ca oricare n>=n0=>xn<=yn
atunci si seria suman.+0(xn) este conv.
Analog , daca suman>=0(xn) este div si
Exista n0$N a.i. n>=n0=>xn<=yn deduce
Ca suman>=0(yn) este divergenta.
Criteriul raportului(D’Alembert):Fie
Suman>=0(xn) serie cu termini strict
Pozitivi, iar l*=lim sup(n->infinit) xn+1/xn
si l/*=Lim inf(n->infinit) xn+1/xn. Au loc:
-daca l*<1 seria este convergenta
-daca l/*>1 seria este divergent
-daca l/*<=1<l* seria poate fi conv/div
Criteriul radical al lui Cauchy:Fie suma
n>=0(xn) serie cu termini pozitivi, iar
l*=lim sup n->infinit sqrt(xn) de ordin n.
-daca l*<1 seria este convergenta
-daca l*>1 seria este divergent
-daca l*=1 seria poate fi conv/div
Ex:Fie(xn)n>=1 def prin xn={(1/2)^n/2
Daca n este par si 2*(1/2)^(n-1)/2 daca
N este impar..Atuci l/* xn+1/xn=1/4
Si l*xn+1/xn=2 deci criteriul rap nu
Se aplica. Pe de alta parte lim n->inf
Sqrt ord n(xn)xn=1/sqrt(2)<1 si deci
Criteriul radicalului spune ca seria este
Convergenta.
Criteriul Raabe-Duhamel:Fie suman>=0
(xn) serie de nr reale strict positive
l/*=lim inf n->infinit n*(xn/xn+1 -1) si
l*=lim sup n->infinit n*(xn/xn+1 -1).
-daca l/*>1 seria este convergenta
-dacal*<1 seria este divergent
-daca l*<=1<=l* poate fi conv/div
Seriile alternante: suma(n=0,infinit)
(-1)^n*xn sau suma(n=0,infinit)
(-1)^n+1*xn cu xn>=0,xn$R.
Criteriul lui Leibniz:Fie suma(n=0,inf)
(-1)^n*xn serie alternanta.Daca (xn)n
Verifica:
-exista N$N a.i. xn+1<=xn, oricare n$N
-lim n->inf xn=0 seria este convergenta
O serie de nr reale suman>=0(xn) se
Numeste absolute convergenta daca
Seria suman>=0|xn| este convergenta.
Daca o serie este absolut conv at ea
e convergenta.
Se numeste sir de functii finite pe R
Colectia {fn:n$N}={fo,f1,f2,..}, unde
A inclusa in R si orice n$N exista o
Functie fn:A->R.
Se numeste lim punctual a sirului(fn)n
Notata cu f daca fn(x) converge pt
Fiecare x$A se def f(x)=lim n->inf fn(x).
Notam faptul ca sirul (fn)n converge
Punctual (sau simplu) la f prin
fn->f(sus s si jos A)oricare x$A si
oricare epsilon>0 exista N=N(Eps,x)$N
a.i. |fn(x)-f(x)<epsilon pt orice n>=N.
Convergenta punctuala nu asigura in
Mod necesar continuitatea limitei f
Chiar daca toate functiile (fn)n sunt
Continue.
Ex:Pp ca fn:[0,1]->R este def prin
Fn(x)=x^n.Daca 0<=x<1 at x^n->0
Pt n->inf in timp ce daca x=1 at
X^n->1 pt n->inf.Asadar fn->s sus
F(x)={0,0<=x<1 si 1, x-1. Mai mult
Fiecare fn este cont pe [0,1] in timp
Ce limita punctual NU(este disconti
In1).Asadar este necesara introdu
-cerea unui nou concept:
Spunem ca sirul (fn)n de functii reale
Definite pe A converge uniform (sau
Ca este uniform convergent) la funct
F (notam fn->f sus u si jos A) daca
Oricare epsilon>0 exista N=N(eps)
a.i. |fn(x)-f{x)|<epsilon, orice n>=N
si oricare x$A.
Caracteristic con unif este posibil
Alegerii rang N ca fct numai de eps
Si de sirul (fn)n NU si de x.
In acest mod, conf unif o implica
Pe aceea punctual insa recip nu e A.
Daca fn:A->R (n>=0) este un sir de
Functii conv punctual la functia
f:A->R atunci (fn)n>=0 conv unif
la f pe A lim n->infinit sup (x$A)
|fn(x)-f(x)|=0.
Fie inclusa in R multime, x0$A si
f,fn:A->R(n>=0).Daca fn->f (u sus
A jos) si fiecare (fn)n>=0 cont in x0
(resp pe A), atunci f este cont in x0,
Resp pe A.
Fie f,fn:A inclusa in R->R(n>=0) cu
(fn)n>=0 marginite pe A oricare n>=0
.Daca fn->f(u sus) pe A at f:A->R este
Marginita.
Teorema serii de functii Weierstrass
Fie A inclusa =R si fn:A->R(n>=0)
.Daca fiecare functie fn(n>=0) este
Continua in xo$A(resp pe A) si
Seria suma n>=0 fn este uniform
Convergenta atunci suma sa este o
Functie cont in xo(resp pe A).
Teorema de derivare termen cu
Termen al unui sir de termeni: Fie
I inclus in R interval nedegenerat
(adica nu se reduce la un pc) si fn:I
->R(n>=0) sir de functii derivabile cu
Proprietatile:
-Exista a$I (fn(a))n>=0 este conv;
-exista g:I->R a.i.f’n->g(sus u) oricare
A inclusa in I marginita. Obs:Daca
I este o reuniune de interval
Teorema Nu este adev.
ContraEX:Fie U=(-1,0)reun(0,1)
Si fn:U->R(n>=1) un sir de fc def
Astfel:fn(x)={1/n oricare x$(0,1) si
(-1)^n oricare x$(-1,0), n>=. At
(fn(x))n>=1 este convergent oricare
X$(0,1) si f’n=0 oricare n>=1 deci
(f’n)n si x din (-1,0).
Convergenta uniforma a unui sir
(fn)n>=0 de functii derivabile nu
Implica conv unif si nici chiar simpla
A sirului (f’n)n>=0 al derivatelor.
ContraEx:Fie fn(x)=1/n*sinx oricare
X$(0,pi/2).Atunci fn->u sus 0 si
(f’n)n>=1 este divergent oricare x
$(0,pi/2).
Teorema de trecere la limita sub
Semnul integral:Fie fn:[a,b]->R
(n>=0) sir uniform convergent de
Functii integrabile. Atunci:
-lim sa notata cu f este integrabila
-sirul integralelor S (a,b)fn(x)dx este
Converg la S(a,b)f(x)dx(adica lim
n->infinit S(a,b)fn(x)dx=S(a,b)lim n->
infinit fn(x)dx=S(a,b)f(x)dx).
Ex:Calculam lim n->inf S(0,1) 1/n+x^5
dx.Pt aceasta consideram sirul de
functii fn:[0,1]->R,fn(x)=1/n+x^5 si
obs ca este conv simplu(punctual) la
f:[0,1]->R,f(x)=0.Conv este unif pt ca
|fn(x)-f(x)|=1/n+x^5<=1/n->0 pt n->
Inf.Pt calcul efectiv al lim din enuntul pb
Fol propr lim n->inf S(0,1) 1/n+x^5dx=
S(0,1)lim n->inf 1/n+x^5dx=S(0,1)0dx=0.
Fie fn:A inclusa R->R(n=>0) sir de fct.
Perechea ((fn)n>=0,(sn)n>=0) unde
Sn=suma(i=0,n)fi se numeste serie
De functii de termen general fn si
Se noteaza cu suman>=0fn,suma
(n=0,inf)fn. S=sn;S=suma(n=0,inf)fn;
Sn=suma(i=0,n)fi.
Functia sn se numeste suma partial
De ordin n a seriei date. Vom spune
Ca seria n>=0 fn este:
-simplu convergenta,daca seria nume-
Rica suman>=0fn(x) este converg,
Oricare x$A.
-absolut convergenta,daca seria nu-
Merica suman>=0|fn(x)| este conv,
Oricare x$A.
-uniform conv, daca sirul de fct (sn)
n>=0 este unif convergenta.
Cea mai mare submul M inclusa A cu
Propr ca seria suman>=0fn(x) este
Conv oricare x$M se numeste mul-
Timea de convergenta a seriei date.
F(x)=suman>=0fn(x),oricare x$M
Numita suma seriei suman>=0fn(x).
Criteriul majorarii al lui Weierstrass
Fie suman>=0 fn serie de fct definite
Pe A inclusa R cu propr ca exista un sir
(xn)n>=0 de nr positive a.i.:
i)Seria suman>=0 xn este convergenta
ii)|fn(x)|<=xn pt orice n$N si pt orice
x$A. Atunci seria suman>=0 fn este
absolute si uniform convergenta.
Ex:Seria suma(n=1,inf) 1/s^n*cos
(3^n x) converge absolute si unif
Pe R. Intr-adevar, |fn(x)|=|1/2^n
*cos c^n x|<xn=1/2^n. Pe de alta
Parte suma(n=1,inf)xn=suma(n=1,
Inf) 1/ 2^n=1. Cum i) si ii) sunt
Verificate=>concluzia.
Criteriul lui Cauchy:Fie fn:A inclusa R
->R (N>=0).Seria suman>=0 fn este
Uniform convergoricare Eps>0
Exista n(eps-indice)>=0 a.i. sa avem:
|fn+1(x)+..+fn+p(x)|<epsilon oricare
x$A,oricare n>=n(eps-indice) si p>=1.
Teorema Weierstrass:Fie A inclusa R si
fn:A->R(n>=0) este continua in x0$A
(respectiv pe A) si seria suma n=>0 fn
Este uniform conv atunci suma sa este
O fct cont in xo(respectiv pe A).
Teorema de derivare termen cu
Termen a unei serii de fct:Fie
I inclusa R un interval nedegenerat
Si fn:I->R(n>=0) sir de functii derive
Cu proprietatile:
-exista x0$I a.i. seria numerica suma
N>=0 fn(x0) este conv;
-seria suman>=0 f’n este unif conv
Pe fiecare multime marginita A
Inclusa I, fie g suma sa. Atunci
Exista f:I->R derivabila a.i. f’=g
Si suman>=0 fn este unif conv pe
Fiecare multime marginita A
Inclusa I si are suma f.
Teorema de integrare termen cu
Termen:Fie fn:[a,b]->R, n>=0 si
Suma n>=0 fn o serie unif conv de
Fct integrabile si f suma sa. Atunci
F este integrabila pe [a,b] si avem
S(a,b) f dx=suma n>=0 S(a,b) fn dx.
Teorema Cauchy-Hadamard:Daca
W=l* n->inf sqrt ord n(|an|) atunci
Raza de conv a seriei de puteri
Suma n>=0 an*x^n notata prin Ro
Este data de formula Ro=1/w
(cu exceptia 1/0=+inf, 1/inf=0).
Daca w=l*|an+,/an| exista(finita
Sau infinita) atunci Ro=1/w.
Teorema Abel:Fie suma(n=0,inf)
An*x^n serie de puteri si Ro raza
Sa de conv.Urm sunt adev:
i)oricare xo$(-Ro,Ro) seria numerica
suma(n=0,inf)an*xo^n este abso-
lut convergenta
ii)oricare x0!$[-Ro,Ro] seria nume-
rica (n=0,inf)an*xo^n nu este conv
iii)pt orice 0<r<Ro seria de functii
suma(n=0,inf)an*xo^n converge
uniform pe intervalul inchis[-r,r].
Serie Taylor:Fie I inclusa=R mult
Deschisa(sau un interval arbitrar)
Si f:I->R fc indefinit derivabila intr
-un pc xo$I.Seria:f(xo)+(x-xo)1!*
*f’(xo)+(x-xo)^2/2!f’’(xo)+..+
+(x-xo)^n/n!*f’(n)(x0) se nume
Serie Taylor cu centrul in xo
Asociata fct f.Daca xo=0 at
Se mai numeste si seria
Mac Laurin a functiei f.
Ex:Fie f(x)=e^x.Atunci f’(n)
(0)=e^0=1 pt n=0,1,2,…
Deci seria Taylor cu centrul
In 0 asociata functiei f este
Suma(n=0,inf) x^n/n!=1+x+
+x^2/2!+x^3/3!+…..Mai
Mult se poate arata ca inter-
Valul de convergenta al
Acestei serii de puteri este
(-inf,inf),insa nu cunoastem
Pana in prezent daca aceasta
Serie converge la e^x.
Fie I inclus=R mult deschisa,
X0$I si f:I->R functie de n ori
Derivabila.Polinomul:
Tn(x,x0)=f(x)+(x-xo)/1!*f’(xo)+
(x-xo)^2*f’’(xo)/2!+..+(x-xo)^n
*f’(n)(xo)/n!(xo) se numeste
Polinom Taylor de grad n
Asociat functiei f si pc xo.
Functia rm(x,xo)=f(x)-Tn(x,xo)
X$i se numeste restul Taylor.
De ordin n asociaat functiei f
Si punctului xo iar f(x)=Tn(x,xo)
+rn(x,xo) formula lui Taylor.
Ex: Polinomul de ordinul 3
Asociat functiei f(x)=e^x si
Pc xo=0 este T3(x,o)=1+
+x/1!+x^2/2!+x^3/3!.
Teorema Taylor fie I inclusa
=R interval. Daca f:I->R admite
Derivate de ordinul n+1 pe I
Atunci oricare xo,x$I,avem
Relatia:
f(x)=f(xo)+f’(xo)(x-xo)/1!+
+f’’(xo)*(x-xo)^2/2!+…+
+f’(n)(x0)*(x-x0)^n/n!+rn(x,xo),
Unde rest rn se poate exprima asa:
a)sub forma Taylor
rn(x;xo)=S(xo,x)(x-t)^n/n!*
f’(n+1)(t)dt.
b)sub forma lui Lagrange:exista
cel putin un numar c cuprins
intro xo si x din I a.i.
rn(x;xo)=f’(n+1)(c)(x-xo)^(n+1)/
/(n+1)!
c)in acelasi cadru avem ineg
|rn(x;xo)}<=|x-xo|^(n+1)/
/(n+1)1*sup sub t$[xo,x]|f’(n+1)(t)|.
Fie I inclusa =R mul deschisa sau
(interval arbitrar) si f:I->R functie
Indefinit derivabila intr-un pc
Xo$I. Spunem ca f este dezvol-
Tabila in seria Taylor suman=>0
(x-xo)^n*f’(n)(xo)/n! cu centrul
In xo daca exista r=rxo>0 a.i.
Seria sa fie convergenta la f(x)
Oricare x$I cu |x-xo|<r.
Exemplul lui Cauchy:Fie f:R->R
Functie def astfel f(x)=e^-1/x^2
Daca x!=0 si f(0)=0.Atunci f este
Indefinit derivabila si avem
F’(n)=0, oricare n>=0 deci
F(x)!=suman>=0 (x^n)/n!*f’(n)(0)
Oricare x$R*.
Daca 1={x1|x1$R,(x1,x2..,xn)}
$X at f1*:X1->R^n def prin
F1*(x1)=f(x1,..,xn) iar x2,..,xn
Fixate se numeste functie par-
Tiala a functiei f(x1,..,xn).
Absolut analog se definesc
Functiile partiale de forma
Fj*(xj)=f(x1,..,xj,..xn) pt j.
Ex:Fie f:X={(x1,x2)$R^2|
X^1+x^2<=1}->R,f(x1,x2)=
Sqrt(1-x1^2+x2^2).Pt x2=1/2
Se obtine functia partial
F2*(x2)=sqrt(24/25-x^2)
Definite pe [-sqrt(24)/5,
Sqrt(24)/5].
Fie f:X inclusa=R^n->R^m
Pc de acumul al multimii
X. Vectorul l$R^m se num
Limita functiei f in pc xo
Daca pt orice vecinatate U
A lui L(in R^m) exista o
Vecinatate V a lui xo(in R^n)
A,I oricare x$V intersec X,
X!xo sa avem f(x)$U. Se
Scrie l=lim x->xo f(x) sau
f(x)->l cand x->xo.
Teorema:limx->xo f(x)=
=l$R^mpt orice sir xk->
xo,xk$$X,Xk!=xo avem
f(xk)=l.
Ex:Fie f:R^2\{(0,0)}->R,
F(x1,x2)=(x^1-x^2)/x^1+
+x^2. Sa se arate ce lim
Nu exista.
Sol:Intr-adev consideram
Sirul(x1^n,x2^n)=(1/n,
Alfa,n),n>=1 si alfa>0
Si obs ca (x1^n,x2^n)->(0,0)
Pt n->inf.Avem lim n->inf
F(x1^n,x2^n)=(1-alfa^2)/
1+alfa^2. Ce depiinde
De alfa si deci lim
(x1,x2)->(0,0)f(x1,x2) !$.
Fie f(x1,x2,..,xn) functie
Reala de n variabile
Reale definite pe o
Multime X inclusa = R^n
Si(a1,..,an) pc interior al
Lui X.Spunem ca f este
Derivabila paratial in pc
(a1,..,an) in raport cu
Variabila xk daca lim
Xk->ak f(a1,..,ak-1,ak,..
..an)-f(a1,a2,..,an)/
Xk-ak exista si este finita.
Limita insasi se numeste
Derivata partial a functiei
F(x1,..,xn) in raport cu
Xk si se not
F’xk(a1,a2,..,an)=[@f(a1,..,an)/
-f(a1,..,an)]/@xk.
Ex:Fol functia sa se evalueze
@f/@x1(1,1) si @f/@x2(3,2)
Daca f(x1,x2)=2*x1^2+x1*x2.
Sol:@f/@x1(1,1)=lim x->1
F(x1,1)-f(1,1)/(x1-1)=lim x->1
(2x^2+x1-3)/x1-1=lim x->1
(x1-1)*(x1+3)/(x1-1)=5.
Analog se calc @f/@x2(3,2)=3.
Proprietati:
1)Derivatele partiale @f/@xi(a1.
..an)(i=1,2,..,n) sunt numite si
Derivatele partiale de ordinul 1
Ale lui f in pc(a1,..,an).
2)Daca@f(a1,..,an)/@xi exista in
Orice punct (a1,..,an) interior lui
A spunem ca f este derivabila
Partial in raport cu xi pe A
3)Daca functia f admite derivate
Partiale in raport cu toate varia-
Bilele vom spune ca f este deri-
Vabila partial pe A.
4)Pt a calc derivatele partiale,
Treb sa derivam in rap cu o
Variab pastrand orice alta
Variab ct.Asadar, dervabilele
Partiale ale unui fct de mai
Multe variab sunt derivatele
Fct sale partiale.
5)Toate regulile pt fct de o
Variab reala(sume,prod,fractii)
Se pastreaza si pt mai multe vari.
Fie f:A inclusa= R^p->R^q spunem
Ca f este derivabila partial de n ori
(n>=3) in a$A daca exista o vecina-
Tate V inclusa A a lui a a.ii f este
Derivabila partial de (n-1) ori pe V
Si orice derivata Patiala de ordinul
(n-1) a functiei f este derivabila
Partial in a. Vectorul(nr real, in
Cazul q=z) este @q/@xi1(@’(n-1)f
/@xin..@xi2)(a) sau (f’(n-1) xin…xi2)
Xin’(a) se noteaza cu @^n*f(a)/@xin..
..@xi1(unde i<=i1..,in<=p) si se num
Derivata partial de ordiul n in rap cu
Variabilele de indici i1,..,in a fct in pc a.
Obs: f(f1,..,fq):Ainclusa = R^p->R^q
Derivabila de n ori toate compo
-nentele sale f1,..,fq sunt derivabile
Partial de n ori in a(resp pe A).
Criteriul lui Schwarz:Fie f:A inclusa
R^p->R derivabila partial de n ori pe A
Si fue {i1,..,in} inclusa {1,..,p^2} iar j1,..,jk
O permutare arbitrara a nr i1,..,ik cu 2<=
K<=n. Daca toate derivatele partiale de
Ordinul n ale fct f sunt cont n a$A, atu
@^k f(a)/@xik..@xi1=@^k f(a)/@xjk..
..@xj1.
Obs:Din criteriul lui Sch => ca operatia
De derivare partial este comutativa si deci
Apare posibil utiliz unor noatii de tipul
@^n f(a)/@xin..@xi1=@@^n f(a)/
@x1^alfa1…@x^alpa p. unde alfa i$
{0,1,…,n} cu alfa1+..+alfa p=n.
Ex @^1 f(a)/@x1*@x2=@^2 f(a)/
@x1^2; @^2 f(a)/@xi@x2@xi@x2@x1=
@^5 f(a)/@x1^3@x2^2.
Ex:Sa se studieze ca f este cont pe R^2.
Evident f este cont in orice pc (x0,y0) cu
Yo!=0/ In pc de foorma (xo,o) f este de
Asemenea cont. Aratam ca f este cont
Si in (0,0). Aceasta se reduce la a arata ca
Lim (x1,x2)-><xo,O) f(x1.x2)=f(xo,0)=0.
Se cunoaste ca lnt<t, oricate t>1. Obs ca
O<=f(x1,x2)=2x^2*ln sqrt(1+x^1/x^2)<=
2x^2 sqrt(1+x^1/x^2)=2|x2| sqrt(x^1+
X^2). Prin cleste toate ->0=> lim (x1,x2)
->(xo,0)=0=f(xo,0). Avem @f/@x1 (x1,x2)=
{ 2x1x2^2/x^1+x^2, x2!=0, o pt x2=0}
Si@f/@x2= {x1,x2}={2x2 ln(x1^2+x2^2/x2^2
-2x1^2x2/x1^2+x2^2, x2!=0, 0, x2=0. Funct
@f/@x1si @f/@x sunt derivabile partial
Pe R^2 si @f^2 f(x1,x2)/@x1,x2=@f^2
f(x1,x2)/@x2@x1={ f x1^3 x2/(x1^2+x2^2)^2
, pt x2!=0 si 0 pt x2=0}. Avem @^2f/ (1/n,1/n)
=-> !=@^ f(,)/@x1@x2. Si deci @^2f/@x1@x2
Nu este cont in (0,0) si implicit f nu satisface
Ipoteza teoremei lui Schwartz.
Daca f este diferentiabila in a, atunci f este
Cont in a.
Criteriul lui Young:Pp ca f este diferentiabila
De n ori in pc a, iar {I,..,ik,..j,..jk} inclusa
{1,..,p} cu proprietatea ca j1,..,jk este o
Permutare a nr i1..,ik unde x<=k<=n. In
Aceste ipoteze @ ^k f(a)/@xik..@xi1=
@^k f(a)/@xjk..@xj1. Folosind criteriul
Lui Young=> ca Daca f este diferentiabila
De n ori in a atunci toate diferentiabilele
de ordinul n exista in a, iar odinea de derivare
in a pana la ordinul n inclusive nu are impor-
tanta .
Fie A inclus R^p, a un pc din A si f:A->R fct.
Def:Se spune ca a este pc de maxim(min)
Local pt f daca exista V o vecinatate a pc a
a.i. f(x)<=f(a) pt orice x$V intersec A( f(a0)<
= f(x) pt orice x$V intersec A).
Pc de max sau de min local se numesc
Pc de extrem local.
Def:Un pc a&A se num pc critic pt f daca f
Este diferentiala in a si df(a)=0, deci f’xk(a)=0
Pt orice k=1,2,..,p.(pc stationar)
T Fermat:Daca A este deschisa iar f este dife-
Rentiabila in a$A,care este un pc de extreme
Local pt f, atunci a este un pc critic pt f.
In cazul Hessianei daca D1(a)>0..Dp(a)>0
At a este pc de min local.
Daca D1(a)<0…D2(a)>0...Di(a)>0 at a este
Pc de max local.
Alte variante=>pc de sa.
Daca di(a)=0=>derivata de ordin 2
Pozitiv def=>d^2(L)>0=>pc de min cond
Neg def=>d^2(L)<0=>pc de max cond.
Functia Gama:Pt p>0 integrala Gama,
Notate T(p)=S(o,inf)x^(a-1)e^(-x).
Propr: T(p) este conv pt orice p>0;
T(1)=1; T(p+1)=p*T(p) p>0;T(n)=(n-1)!
Oricare n$N*. T(p)*T(q)=pi/sin(p*pi)
Daca p+q=1, p, q>0. T(1/2)=sqrt(pi).
Integrala Beta:Expresia B(p,q)=
S(0,1)x^(a-1) *(1-x)*(b-1) dx, p,q>0
Are urm propr:B(p,q) conv oricare p,q>0
B(p,q)=B(q,p),B(p,q+1)=q/(p+q)*B(p,q)
B(p+1,q)=p/(p+q) * B(p,q);B(p,q)=(p-1)*
(q-1)/(p+q-1)*(p+q-2) *B(p-1,q-1) daca
P,q>1.B(q,p)=T(p)*T(q)/T(p+q);B(q,p)=
S(0,inf) s*(p-1)/(1+x)^p+q dx.
B(p,1-p)=pi/sin(p*pi), oricare 0<p<1;
B(q,p)=2*S(0,pi/2) (sinx)(2p-1)*(cosx)^
^(2q-1) dx, p>0,q>0
Integrala Euler-Poisson:J=S(0,inf) e^(-x^2)
Integrala Euler-Poisson este conv si = cu
Sqrt(pi)/2.
Teorema de descompunere I:PP ca D este
Definit de inegalitatile D={(x,y)|a<=x<=y,
Fi1(x)<=y<=fi2(x)} unde fi1 si fi2 sunt fct
Continue pe [a,b], adica D este domeniu
Simplu conex in raport cu axa Oy. Daca
F este o functie reala, definite si cont pe
Domeniu compact D atunci SS sub D f(x,y)
Dx dy=S(a,b)( S(fi1(x),fi2(x)) f(x,y)dy)dx.
Teorema de descompunere II:PP ca D este
Definit de D={(x,y)|c<=y<=d, fi1(y)<=x<=
Fi2(y)} unde fi1(y) si fi2(y) sunt fct cont
Pe [c,d] adica D este domeniu simplu
Conex in rap cu axa Ox. Daca f este o
Fct reala, def si cont pe domeniul compact
D atunci SS sub D f(x,y)dx dy= S(c,d) (fi1(y),fi2(y))
f(x,y) dx)dy.
Fie D, D* inclus R^2 multimi compacte, marginite
De curbele FrDm FrD* inchise si netede. Fie T:D*
->D definita prin T:{x=x(u,v) si y=y(u,v), (u,v)$D*
Avand propr:1)T este bij pe D*,2)x(u,v) si y(u,v) au
Derivatele partiale de ordin 1 cont pe D*.3)Jacobi-
Anul lui T este diferit de zero in D*, adica JT(u,v)=
D(x,y)/D(u,v)=|x’n x’v y’n y’v| (ca un det in ordinea
Asta) !=0. Daca f:D->R este integrabila pe D at
SS sub D f(x,y) dx dy= SS sub D* f(x(u,v),y(u,v))*
*|det JT(u,v)|du dv. Una dintre schimbarile de
Variabila in integral dubla este trecerea de la
Coordinate carteziene la coordinate polare.
T:{x=q*cos teta, y=q *sin teta. Unde q=raza
Polara sit eta=unghiul polar. Unde D*={(q,teta)
$R^2,q>=0,q$[0,2*pi]} Jacobianul transformarii
Este det JT=|cos teta –q*sin teta sin teta
q*cos teta| (determinant in ordinea asta)=q.
Asadar SS sub D f(x,y) dx dy= S(0,q)(S(0,2*pi)
F(qcos teta,q sin teta)q dteta)dq. Aceasta schim-
Bare de variabila este recomandata cand domeniul
De integrare D este un disc, o portiune dintr-un disc
Sau cand functia de integrat contine suma x^2+y^2.
Teorema de integrare a integralelor cu parametru
Fie f:[a,b]x[c,d]->R functie continua pe [a,b]x[c,d].
Are loc:S(a,b)(S(c,d) f(x,y) dy)dx=S(c,d)(S(a,b) f(x,y)
dx)dy.
Transformare regulata:
Fie A<=R^n, b<=R^n multimi
Deschise. O transformare punct-
Uala T:A->B se numeste difeo-
Morfism(sau transformare
Regulata) daca T este bij si in-
Versa ei T^-1:B->A este o tran-
Sformare punctual de la B la A.
Integrala improprie:
Fie functia f:I->R unde I Este un
Interval arbitrar cu extremita-
Tile alfa,beta$ R bara sus. Functia
F se numeste impropriu integra-
Bila pe I daca este integrabila pe
Orice interval compact inclus in
I si pt orice c$I, exista si sunt finite
Limitele:lim x->alfa a>alfa S(a,c)
F(x)dx si lim x->beta b<beta S(c,b)
F(x)dx. Suma acestor limite se
Numeste integral improprie a fct
F pe intervalul I si notam:
S(alfa,beta)f(x)dx=limx->alfa
a>alfa S(a,c) f(x)dx+lim x->beta
b<beta S(c,b) f(x)dx. Daca functia
f este impropriu integrabila pe I,
se mai spune ca integral improprie
S(alfa,beta) f(x)dx este convdergenta.
In caz contrar, ea este divergenta.
Criteriul lui Weierstrass pt necesar si
Suficient: Sa spunem ca exista o
Serie de convergenta, cu termini
Pozitivi suma(n=0,inf) an, a.i. |fn(x)|
<=an, oricare n$N si oricare x$D.
Atunci seria de functii suma
(n=0,inf) fn(x) este absolut si unif
Convergenta pe D.
Ex: suma(n=1,inf)an*sin(nx) si
Suma(n=0,inf)an*cos(nx) sunt abs si
Unifr convedrgente pe R.
Criteriul Integral al lui Cauchy
Fie f:[0,inf)->R o fct cont, descresc-
Catoare, nenegativa si fie an=f(n)
In aceste ipoteze seria numerica
Suma(n=1,inf) an este convergenta
 sirul numeric (Fn)n>=1, unde
Fn=S(1,n) f(x)dx este marginit.
Functie convexa pe un interval
At graficul sau se afla sub dreapta
Care uneste pc ce reprez val f ct in
Extremitatile intervalului.
Criteriu de convexitate: Fie I inclusa
= R un interval si f:I->R o functie de
Doua ori derivabila pe I. Functia f
Este convexa pe I f”(x)>=0.
Derivarea integralelor depinzand
De parametru
Daca f:[a,b]x[c,d]->R si au loc:
i)oricare y $[c,d] exista integral
cu parametru
F(y)= S(a,b) f(x,y)dx
ii)exista @f/@y cont pe [a,b]
x[c,d] atunci F este derivabila
si F’(y)=S(a,b)@f/@y(x,y)dx.