1.

Introducere
Sanctiune contraventionala conform art.32 alin.1 reprezinta o masura de constringere statala si
un mijloc de corectare si reeducare ce se aplica,in numele legii,persoanei care a savirsit o
contraventie.
Conform art.32 alin.2 sanctiunile contraventionale aplicabile persoanei fizice sint:
a)avertismentul;
b)amenda;
c)privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate;
d)privarea de a ocupa anumite functii;
e)aplicarea punctelor de penalizare;
f)privarea de drept special (dreptul de a conduce vehicule,dreptul de a detine arma si de
portarma);
g)munca neremunerata in folosul comunitatii;
h)arestul contraventional.

Arestul contravenţional (art.38) constă în privarea de libertate pe un termen stabilit în normele

juridice ale CCRM, care este de la 3 la 15 zile.
În cazul săvârșirii mai multor contravenţii pentru care se aplică arestul prin cumulare, instanţa
poate stabili un termen maxim al arestului de 30 de zile. În această perioadă se include şi data
reţinerii contravenientului.

Arestul spre deosbire de celelalte sancţiuni este mai severă, deoarece această sancţiune se aplică
numai în cazurile cînd printr-o contravenţie se pune în pericol real sănătatea ori integritatea
corporală a persoanei.

Arestul contravenţional este o sancţiune contravenţională excepţională care constă în privarea de

libertate pe un termen stabilit prin hotărîre judecătorească şi care se execută în
condiţiile prevăzute de Codul de executare.Decizia de arest contraventional se pune în executare
imediat după pronunţarea ei.

Persoana trasă la răspundere contravenţională, fiind liberă în momentul pronunţării deciziei de

arest contraventional, este supusă arestării în sala de şedinţe de către organul de poliţie şi este
condusă şi ţinută sub arest în locurile stabilite de acest organ.În cazul când decizia cu privire la
aplicarea arestului contraventional este pronunţată în absenţa persoanei trase la răspundere
contraventionala, ea este adresată organului de poliţie pentru executare.
Este posibil ca organul de poliţie abilitat cu executarea arestului contraventoinal să nu găsească
persoana supusă sancţiunii. În acest caz se încheie un proces-verbal prin care se constăsituaţia şi
se întreprind măsuri pentru găsirea contravenientului. Un exemplar al deciziei de căutare se
restituie instanţei de judecată, însoţit de un exemplar de al procesului-verbal de contrare a
absenţei persoanei.

În practică survin situaţii când în grija contravenientului supus arestului contraventional se află
un minor sau o persoană care, din cauza unor probleme de sănătate sau din alte pricini
întemeiate, are nevoie de ajutor. În acest caz organul de poliţie urmează să întreprindă măsuri în
vederea ocrotirii persoanelor aflate în grija contravenientului, precum şi pentru paza averii şi
locuinţei lui, dacă acestea rămân fără supraveghere.
*Contravenienţilor nu li se plăteşte la locul permanent de lucru salariul pentru timpul aflării în
stare de arest.
1
După executarea arestului contraventional organul de poliţie este obligat să trimită instanţei
de judecată o notă informativă în acest sens, pentru a fi anexată la dosar.

2. Trasaturile esentiale ale arestului contraventional:

- este o formă de constrângere statală, întrucât poate fi aplicată doar de stat, prin organe
competente, în numele legii;

- este o măsură coercitivă ce se concretizează într-o anumită privaţiune, restricţie sau obligaţie
silită, impusă persoanei vinovate de comiterea contravenţiei;

- este un mijloc de reeducare. Pe lângă caracterul său represiv, are un puternic rol şi efect
educativ, de împiedicare a repetării conduitei antisociale, de îndreptare a contravenientului, de
formare şi permanentizare în conştiinţa acestuia a convingerii că respectarea legii este o
necesitate;

- se aplică, de regula,pentru savirsirea unei fapte care ameninta sau pune in pericol real sanatatea
ori integritatea corporala a persoanei;

- se aplică numai faţă de contravenient (este supusa arestului contraventional numai persoana
care a savirsit cu intentie sau din imprudenta o contraventie prevazuta de legea
contraventionala);

- nu atrage după sine consecinţele antecedentului penal.

-se aplica in scopul prevenirii comiterii de noi contraventii;

-durata maxima este de pina la 30 de zile

2.1 Scopul
- ocrotirea valorilor sociale, protejate de normele juridice contravenţionale (partea special a
Codului Contravenţional);

- reeducarea persoanei care, cu vinovăţie, a comis o contravenţie prevăzută de legea

contravenţională în spiritual respectării ordinii de drept;

- prevenirea săvârşirii unor noi fapte antisocial atât de contravenient (prevenţia specială), cât şi
de către alte persoane (prevenţia generală).

-educarea altor persoane.

2.2 Arestul contraventional nu poate fi aplicat:

1.persoanelor declarate invalizi de gradul I şi de gradul II
2.militarilor în termen, militarilor şi efectivului atestat al organelor afacerilor interneangajaţi în
bază de contract
3.femeilor gravide
4.femeilor care au copii cu vîrsta de pînă la 8 ani
5.persoanei care este unicul întreţinător al copilului cu vîrsta de pînă la 16 ani
6.persoanelor care au împlinit vîrsta generală de pensionare.

2
3.Sanctiunile aplicate in Romania.
Conform codului contraventional nu este prevazut arestul contraventional.Sanctiunile
contraventionale aplicate conform art.96 al.2 sunt:
a.aplicarea punctelor de penalizare;
b.suspendarea exercitarii dreptului de a conduce,pet imp limitat;
c.confiscarea bunurilor destinate savirsirii contraventiei prevazute in prezenta ordonanta de
urgenta ori folosite in acest scop;
d.imobilizarea vehiculului;
e.radierea din oficiu a inmatricularii sau inregistrarii vehiculului;
f.ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar.

4.Arestul penal
Conform art. 176 alin.(2) Cod de procedură penală, arestarea se aplică numai persoanei care se
bănuieşte sau învinuieşte de săvîrşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional
de grave, clasificate conform prevederilor art. 16 Cod penal. Dacă există probe că învinuitul sau
inculpatul a întreprins acţiuni prin care s-a eschivat de la urmărirea penală, a împiedicat
urmărirea penală sau a comis o altă infracţiune, arestarea preventivă sau arestarea la domiciliu
poate fi aplicată şi în cazul învinuirii în comiterea infracţiunilor uşoare sau mai puţin grave.
Arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu nu poate fi aplicată pentru infracţiuni pentru care
Codul penal nu prevede pedeapsa cu închisoarea.
Arestul preventiv poate fi aplicat pentru o perioadă de cel mult 12 luni, termen care include atât
etapa urmăririi penale, cât şi etapa judiciară, până la emiterea încheierii judecătoreşti prin care
persoana este eliberată din arest sau la momentul pronunţării sentinţei de către instanţa de fond.
Termenul arestului preventiv include timpul în care persoana a fost reţinută şi s-a aflat în arest
preventiv, a fost sub arest la domiciliu, s-a aflat într-o instituţie medicală la decizia instanţei de
judecată pentru expertiză în condiţii de staţionar precum şi la tratament în urma aplicării în
privinţa ei a măsurilor de constrângere cu caracter medical, se arată în decizia Curţii.
Magistraţii constituţionali au stabilit că termenul arestului preventiv curge din momentul
reţinerii, iar în cazul în care persoana nu a fost reţinută, în momentul punerii efective în aplicare
a mandatului.

Arestul la domiciliu
art.222 cod procedura penala
(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile.

(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate,
dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare
prelungire neputând să depăşească 30 de zile.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în
primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află
locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

3
(9) Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de
zile.

(10) Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare
pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi
penale.

5.Concluzii
-Arestul contraventional joaca un rol destul de important in procesul de reeducare si corectare a
persoanelor vinovete in savirsirea contraventiei.
-Consider ca ar fi trebuit aplicat in mai multe cazuri,in special asupra persoanelor care savirsesc
contraventia din intentie,dindu-si seama de urmarile prejudiciabile.
-Sunt de parerea ca are un efect mai mare asupra persoanei ce a savirsit contraventia,in
comparatie cu alte sanctiuni contraventionale,de exemplu amenda sau punctele de penalizare.

-Contribuie semnificativ la educarea si altor persoane,nu doar a celor ce au savirsit contraventia.

- Aplicarea acestei tip de sanctiune ajuta la prevenirea comiterii noilor contraventii.

4
6. Componenta juridical contraventionala a art. 353 al. (1)
I. Obiectul componentei juridice contraventionale- reprezinta valoarea sociala prevazuta de
legea contraventionala precum si relatiile ce reesa din valoarea sociala data, aparata de codul
contraventional. Obectul componentei juridice contraventionale este de doua tipuri obiect juridic
si obiect material.
a) Obiectul juridic general- reprezinta valorile si relatiile sociale reglementate expres in art.2
din Codul Contraventional al Republicii Moldova.
b) Obiectul juridic generic- relatiile sociale cu privire la modul de administrare
c) Obiectul juridic special- reprezinta valoarea sociala impotriva careia este indereptata
contraventia, si relatiile create in jurul acestei valori care are trasaturi proprii si care serveste la
individualizarea contraventii din cadrul aceluiasi grupe. Si in articolul dat obiectul special il
constituie relatiile sociale cu privire la ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a
normelor de drept,opunerea de rezistenta.

II. Latura obiectiva componentei juridice contravenionale- reprezinta totalitatea actiunilor si

inactiunelor ilicite si care reprezinta partea exterioara vizibila a contraventiilor. Si in articolul dat
latura obiectiva a componentei juridice contraventionale reprezinta actiunea de jignire
premeditate a onoarei si demnitatii procurorului,ofiterului de urmarire penala si altor persoane
aflate in exercitiul functiunii sau al dotiriei obsesti de asigurare a securitatii statului, prin
actiune,verbal sau in scris.

III. Subiectul componentei juridice contraventionale- reprezinta persoana care a savirsit

contraventia si care conform legii contraventionale este obligata sa poarte raspundere
contraventionale. Si in articolul dat nu este stipulate expres asupra caror categorii de personae se
aplica acest articol, de aici rezulta ca el se aplica tuturor categoriilor de subiecti (atit persoanelor
fiice cit si persoanelor juridice).

IV. Latura subiectiva componentei juridice contraventionale- se înţelege o anumită atitudine

psihică a contravenientului faţă de faptă şi urmările ei. Elementul central al laturii subiective este
vinovatia. Conform art.14 din codul contraventional al Republicii Moldova vinovatia are doua
aspect: intentia si imprudenta. Contraventia se considera savisita din in intentie daca persoana
care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a
prevazut urmarile ei prejudiciabile, a droit sau a admis in mod constient survenirea acestor
urmari. Contraventia se considera savirsita din imprudenta, daca persoana care a savirsit
contraventia isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sai inactiunii sale, a prevaut
urmarile ei prejudiciabile, dar considera in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate
(sineincederea), ori nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil a faptei, nu a prevazut
posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile, de si trebuia si putea sa le prevada. Si in
articolul dat nu este exemplificat expres latura subiectiva, de aici rezultaa ca latura subectiva
poate fi de orice gen. Iar in cazul nostu latura subiectiva este vinovatia persoanei care a comis
contraventia din imprudenta si anume prin sineincedere. Aceasta persoana a savirsit contraventia
si isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sale ,a prevaut urmarile ei prejudiciabile,
dar considera in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate