Anda di halaman 1dari 30

Universitatea Politehnica Bucureşti

Facultatea de Energetică

IMPACTUL GENERĂRII DISTRIBUITE ASUPRA


REȚELELOR ELECTRICE

Student: Gripca Alexandru


Grupa: MS 9

-2017-

1
Scopul lucrării
Analiza impactului unei sursei distribuite asupra rețelelor electrice considerând rețeaua
din Figura 1 cu consumatorii industrial și urbani aferenți. În regim normal de funcționare, rețeaua
electrică de distribuție se exploatează în configurație radială. Debuclarea rețelei de medie
tensiune se face prin deschiderea tronsonului dintre consumatorii CU5 și CI1.
Pentru studiul impactului generării distribuite asupra acestei rețelei electrice de distribuție se va
utiliza programul Neplan.
Tabel 1. Caracteristicile consumatorilor din rețea
Tip
Consumator S [kVA] cos φ Amplasare
consumator
CI1 Industrial 2200 0.74 C6
CI2 Industrial 2350 0.8 C1
CI3 Industrial 1950 0.72 C10
CI4 Industrial 2000 0.75 C5
CU1 Urban 550 0.91 C9
CU2 Urban 750 0.93 C4
CU3 Urban 500 0.9 C8
CU4 Urban 250 0.87 C3
CU5 Urban 450 0.88 C7
CU6 Urban 600 0.9 C2

Tablel 2. Parametrii transformatoarelor


Sn UnIT/UnMT ∆Psc ∆P0 usc i0
[MVA] [kV/kV] [kW] [kW] [%] [%]
16 (110 ± 9 x 1.78%) / 22 94 18 11 1,5

Tabel 3. Parametrii liniilor electrice


Un sn r0 x0 b0 Iadm
[kV] [mm2] [Ω/km] [Ω/km] [μS/km] [A]
110 150 0.193 0.417 2.684 420
20 95 0.321 0.334 3.291 315

In regim normal de functionare, reteaua electrica de distributie de medie tensiune se


exploateaza in configuratie radiala, prin deconectarea tronsonului dintre consumatorii CU5 si
CI1.

2
1). Retea debuclata
Pe baza schemei (fig.1), se ruleaza reteaua electrica debuclata in programul Neplan si se
obtin urmatoarele pierderi de puteri: ΔPretea= 601,7[kW]
Tabel 4. Variatia tensiunilor nodale in regim debuclat
U
NOD [kV]
19.397
N1
19.833
N10
19.056
N2
18.54
N3
18.188
N4
17.846
N5
17.75
N6
19.679
N7
19.708
N8
19.765
N9
19.957
A
20.111
B

Grafic 1. Variatia tensiunilor nodale

3
Fig.1. Schema electrică a retelei în regim normal de functionare.

2). Retea buclata


Se bucleaza reteaua electrica si se ruleaza programul din nou. Astfel se obtin urmatoarele
pierderi de putere activa: ΔPretea= 439,8[kW]. Si urmatoarele tensiuni la noduri
Tabel 5. Variatia tensiunilor nodale in regim buclat

U
NOD [kV]
19.485
N1
19.41
N10
19.286
N2
19.005
N3
18.82
N4
18.663
N5
18.662
N6
18.828
N7
19.014
N8
19.225
N9
19.876
A
19.889
B

4
Grafic 2. Variatia tensiunilor nodale in regim buclat
Din grafic se observa ca tensiunile nodale cresc la nodurile industrial si scad la
nodurile de tip urban iar in cazul pierderilor de puteri pe linii, acestea scad la
consumatorii industriali si cresc la cei urbani.

Grafic 3.Comparatia tensiunilor nodale intre reteaua buclata respective debuclata

5
3). Compensarea puterii reactive, in vederea obtinerii unui factor de putere
neutral cos(f)= 0,92

Pentru imbunatatirea regimului de functionare se urmareste compensarea puterii reactive


in vederea reducerii puterii tranzitate pe linii, reducandu-se incarcarea acestora. Pentru
compensarea puterii reactive am impus in parametrii fiecarui consumator industrial din retea,
factorul de putere neutral cosφn = 0,92.

Se considera reteaua debuclata pentru care realizam compensarea(pentru consumatorii


care au factorul de putere cosφ<0,9.

Pentru N1(CI2): P1=1880 [kW]


𝑄1 1410
Q1=1410 [kVar]  tgφ1=𝑃1 =1880=0,75;
cosφ1=0,74
√1−0,922
tgφn= =0,426;
0,92
Q1comp=P1(tgφ1-tgφn)=1880(0,75-0,426)=609,12 [kVar].

Pentru N3(CU4): P3=217,5 [kW]


𝑄3 217,5
Q3=123,263 [kVar]  tgφ3=𝑃3=123,263=0,566;
cosφ3=0,87
√1−0,922
tgφn= =0,426;
0,92
Q3comp=P3(tgφ3-tgφn)=217,5(0,5667-0,426)=30,61 [kVar].

Pentru N5(CI4): P5=1500 [kW]


𝑄5 1500
Q5=1322,87 [kVar]  tgφ5=𝑃5=1322,87=0,882;
cosφ5=0,87
√1−0,922
tgφn= =0,426;
0,92
Q5comp=P5(tgφ5-tgφn)=1500(0,882-0,426)=683,87 [kVar].

Pentru N6(CI1): P6=1628 [kW]


𝑄6 1628
Q6=1479,73 [kVar]  tgφ6=𝑃6=1479,73=0,908;
cosφ6=0,74
√1−0,922
tgφn= =0,426;
0,92
Q6comp=P6(tgφ6-tgφn)=1628(0,908-0,426)=786,2 [kVar].

6
Pentru N7(CU5): P7=396 [kW]
𝑄7 213,738
Q7=213,738 [kVar]  tgφ7=𝑃7= =0,539;
396
cosφ7=0,88
√1−0,922
tgφn= =0,426;
0,92
Q7comp=P7(tgφ7-tgφn)=396(0,539-0,426)=45,04 [kVar].

Pentru N10(CI3): P10=1404 [kW]


𝑄10 1404
Q10=1353,24 [kVar]  tgφ10=𝑃10=133,24=0,963;
cosφ5=0,72
√1−0,922
tgφn= =0,426;
0,92
Q10comp=P10(tgφ10-tgφn)=1404(0,963-0,426)=755,13 [kVar].

Reteaua debuclata si compensata are urmatoarele pierderci active: ΔPretea=586,84 [kW].

Tabel 6. Tensiunile nodale si puterile in fiecare nod (retea debuclata si compensate)

Nod U ΔP ΔQ
kV MW MVAr
N1 19.679 0.1853 0.1853
N10 19.990 0.0036 0.0023
N2 19.175 0.087 0.087

N3 18.70 0.1173 0.1173


N4 18.28 0.0761 0.0761
N5 17.978 0.061 0.061

N6 17.893 0.0079 0.0079


N7 19.76 0 0
N8 19.921 0.0004 -0.0027
N9 19.87 0.0019 -0.0006
A 20.076
B 20.07

7
Grafic 4. Variatia tensiunilor nodale in retea buclata, debuclata si compensate

În urma instalării bateriilor cu condensatoare în noduri, se observă o îmbunătăţirea


factorului de putere datorită scăderii cantităţii de putere reactivă absorbită din reţea si o creştere a
nivelului tensiunilor în toate nodurile reţelei. Se observa ca in nodurile unde era deja un factor de
putere bun nu s-a mai facut compensarea.

8
4). Stabilirea configuratiei optime a retelei electrice de medie tensiune prin
reconfigurare

Determinarea configuratiei optime incepe de la functionarea retelei in regim buclat in


care s-a realizat compensarea de putere reactiva. Se va inchide tronsonul 5-6 care a fost
deconectat initial, urmand a se deconecta fiecare tronson in parte.

Fig.2. Deconectarea fiecarui tronson in parte

9
In urma deconectarii tronsoanelor, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Tabel 7. Pierderile pe fiecare tronson
Tronson Δ P loss
MW
N1-N2 0,874
N2-N3 0,725
N3-N4 0,674
N4-N5 0,569
N5-N6 0,423 optim
N7-N8 0,664
N8-N9 0,742
N9-N10 0,883

Cele mai mici pierderi s-au inregistrat in tronsonul 5-6, asadar reteaua va functiona
debuclata pe acest tronson.
Tabel 8. Tensiunile nodale si pierderile in fiecare nod dupa reconfigurare
U
NOD kV
19.74
N1
19.635
N10
19.557
N2
115.5
N3
19.305
N4
19.139
N5
19.004
N6
18.96
N7
19.106
N8
19.273
N9

10
Grafic 5. Pierderile de putere activa in retea la debuclarea succesiva.

Analizând rezultatele obținute în Tabelul 6, se poate observa că cele mai reduse pierderi
de putere activă se înregistrează în urma deconectării tronsonului dintre nodurile N5-N6,
configurația optimă a rețelei rezultând configurația debuclată cu linia L6 deconectată.

Fig. 3. Noua configurație a rețelei de medie tensiune

11
5). Stabilirea numarului optim de transformatoare in paralel
Stabilirea numarului optim de transformatoare in paralel se determina calculand α si αcr :
𝑆 11,721
α= 𝑆𝑛𝑡 = =0,732
16

∆𝑃0 18
αcr= √𝑛 ∗ (𝑛 − 1) ∗ ∆𝑃𝑆𝐶 = √2 ∗ (2 − 1) 94 =0,62

Se pune urmatoarea conditie:

- Daca α< αcr, se alege un singur transformator;


- Daca α> αcr, se alege doua transformatoare.

Cum α> αcr rezulta ca reteaua va functiona cu doua transformatoare. Astfel pierderile de
putere activa in retea sunt aceleasi ca la punctul precedent.

6). Stabilirea puterii maxime generate a sursei distribuite pentru minimizarea


pierderilor de putere active

In reteaua electrica de medie tensiune va fi amplasata o sursa de generare distribuita


situata la o distanta de 1 km de consumatorul N7. In vederea racordarii sursei distribuite la reteaua
electrica, se va folosi un generator asincron. Pentru stabilirea puterii generate pentru minimizarea
pierderilor se fac masuratori pentru o serie de puteri de pana in 5 MW (pentru a avea o sursa distribuita
nedispecerizabila)Pentru acest lucru se va folosi un generator asincron.

mplasarea generatorului asincron.


cos(fi)=0,9-inductiv
Pgd[MW] ΔP[MW]
0.5 0.395919
1 0.37557
1.5 0.362036
2 0.355287
2.5 0.355305
3 0.36209
3.5 0.375652

Grafic 6. Variatia pierderilor de putere activa pentru cos(φ)=0,9-inductiv.

12
cos(fi)=0,9-capacitiv
Pgd[MW] ΔP[MW]
2.5 0.270358
3 0.259708
3.5 0.255183
4 0.256451
4.5 0.263215
5 0.275203

Grafic 7. Variatia pierderilor de putere activa pentru cos(φ)=0,9-capacitiv.

cos(fi)=0,85-indutiv
Pgd[MW] ΔP[MW]
0.5 0.39902
1 0.38253
1.5 0.37368
2 0.37251
2.5 0.3791
3 0.39351

Grafic 8. Variatia pierderilor de putere activa pentru cos(φ)=0,85-inductiv.

13
cos(fi)=0,85-capacitiv
Pgd[MW] ΔP[MW]
2.5 0.268451
3 0.259662
3.5 0.257534
4 0.261671
4.5 0.273878
5 0.290116

Grafic 9. Variatia pierderilor de putere activa pentru cos(φ)=0,85-capacitiv

cos(fi)=0,95-indutiv
Pgd[MW] ΔP[MW]
2 0.337918
2.5 0.331838
3 0.331686
3.5 0.337403
4 0.348943

Grafic 10. Variatia pierderilor de putere activa pentru cos(φ)=0,95-inductiv.

14
cos(fi)=0,95-capacitiv
Pgd[MW] ΔP[MW]
2.5 0.275498
3 0.263851
3.5 0.257854
4 0.25724
4.5 0.261768
5 0.271216

Grafic 11. Variatia pierderilor de putere activa pentru cos(φ)=0,95-capacitiv.

Pentru fiecare caz, puterea generata pentru pierderi minime de putere activa in retea este:
- cosφ=0,85 inductiv = 2MW
- cosφ=0,85 capacitiv = 3,5MW
- cosφ=0,9 inductiv = 2MW
- cosφ=0,9 capacitiv = 3,5MW
- cosφ=0,95 inductiv = 3MW
- cosφ=0,95 capacitiv = 4MW

15
7). Determinarea puterii maxime ce poate fi generata de sursa distribuita

Pentru determinarea puterii maxime vom creste puterea generata cu 1 MW pentru fiecare caz
in parte ca in exemplul anterior, pana cand tensiunea sau curentul vor iesi din plaja de valori
impusa si anume:
18 kV < U < 22 kV
I < 0,315 kA
In urma efectuarii calculelor, s-au obtinut urmatoarele valori:

- cosφ=0,9 inductiv Pmax = 9 MW


- cosφ=0,9 capacitiv Pmax = 10 MW
- cosφ=0,95 inductiv Pmax = 10 MW
- cosφ=0,95 capacitiv Pmax = 11 MW

cos(fi)=0,9-inductiv
cos(fi)=0,9-capacitiv cos(fi)=0,95-inductiv cos(fi)=0,95-capacitiv

Pgd[MW] ΔP[MW] Pgd[MW] ΔP[MW] Pgd[MW] ΔP[MW] Pgd[MW] ΔP[MW]


5 0.4487 5 0.275203 8 0.632843 6 0.304079
6 0.534489 6 0.317648 9 0.760928 7 0.354394
7 0.647914 7 0.382464 10 0.912077 8 0.434402
8 0.789989 8 0.458403 9 0.518707
9 0.934484 9 0.550189 10 0.617623
10 0.656693 11 0.73032

Se observa in fiecare caz puterea maxima care poate fi generata (cu galben), valorile
urmatoare pentru fiecare caz depasind valoarea maxim admisibila a tensiunii sau curentului
(Umax admisibil =22 kV ; Imax admisibil =315A).

16
8). Analiza circulatiei de puteri si curenti pentru diferite regimuri de
functionare

Se considera sursa distribuita de la cazul anterior in care am determinat puterea maxima a


sursei (Pmax). Se determina tensiunile la noduri, curentii si puterile pe tronsoane.
Se masoara valorile tensiunii la nodurile consumatoare, pentru 4 cazuri de functionare ale
motorului asincron: valori ale factorului de putere ( cos(φ) ) la functionarea in regim inductiv si
capacitiv.
Pe latura pe care sursa de generare distribuita functioneaza se inregistreaza in regim
capacitiv o crestere de tensiune de 3÷4% fata de functionarea in regimul inductiv.
Cea mai importanta observatie, ramane faptul ca variatia tensiunii se reduce semnificativ, la
amplasarea unei surse de generare distribuita.

Tabel 9. Analiza ciculatiei de puteri si de curenti pentru cazul inductiv-cosφ=0,9

cos(φ)=0,9- inductiv

P
Pmax(Pgd) ΔP tronson
Noduri [MW] retea Uk[kV] I [kA] [MW]
1 19.717 0.06 1.88
2 19.535 0.018 0.54
9,5 0.93448
3 19.282 0.007 0.23
4 19.116 0.023 0.698
5 18.981 0.061 1.84
6 19.436 0.065 2.024
7 19.579 0.013 0.414
8 19.617 0.015 0.45
9 19.701 0.016 0.5
10 19,799 0.057 1.794
A 20 0.168
B 20.124 0.232

17
Tabel 10. Analiza ciculatiei de puteri si de curenti pentru cazul capacitiv-cosφ=0,9

cos(φ)=0,9- capcitiv

P
Pmax(Pgd) tronson
Noduri [MW] ΔP retea Uk[kV] I [kA] [MW]
1 19.519 0.06 1.88
2 19.334 0.018 0.54
10 0.656693
3 19.078 0.008 0.23
4 18.911 0.023 0.698
5 18.774 0.062 1.84
6 21.534 0.059 2.024
7 21.663 0.012 0.414
8 21.192 0.014 0.45
9 20.768 0.015 0.5
10 20.47 0.055 1.794
A 19.86 0.17
B 20.113 0.138

Tabel 11. Analiza ciculatiei de puteri si de curenti pentru cazul inductiv-cosφ=0,95

cos(φ)=0,95- inductiv
Pmax(Pgd) P tronson
Noduri [MW] ΔP retea Uk[kV] I [kA] [MW]
1 19.745 0.06 1.88
2 19.563 0.018 0.54
3 19.31 0.007 0.23
4 19.145 0.023 0.698
5 19.01 0.061 1.84
6 19.667 0.065 2.024
7 19.809 0.013 0.414
8 19.747 0.015 0.45
9 19.734 0.016 0.5
10 19.758 0.057 1.794
A 20.081 0.168
B 10 0.91208 19.962 0.22

18
Tabel 12. Analiza ciculatiei de puteri si de curenti pentru cazul capacitiv-cosφ=0,95

cos(φ)=0,95- capacitiv
Pmax(Pgd) P tronson
Noduri [MW] ΔP retea Uk[kV] I [kA] [MW]
1 19.503 0.06 1.88
2 19.319 0.018 0.54
11 0.73032
3 19.063 0.008 0.23
4 18.895 0.023 0.698
5 18.758 0.062 1.84
6 21.264 0.06 2.024
7 21.395 0.01 0.414
8 20.943 0.014 0.45
9 20.542 0.015 0.5
10 20.26 0.056 1.794
A 19.84 0.17
B 19.94 0.155

Observatie: Din punct de vedere al pierderilor de putere in retea, cel mai bun caz este cel
capacitiv la cosφ=0,9, iar puterea sursei distribuite fiind: PGD=10[MW]. Din punct de vedere al
nivelului de tensiune al nodurilor tot acest caz este considerat cel mai bun, tensiunile fiind foarte
apropiate ca valoare de 20kV.

19
9). Analiza variatiei tensiunilor nodale in functie de tipul de generator al
sursei de generare.
Se considera pentru sursa distribuita puterea maxima astfel incat pierderile de putere
activa sa fie minime. Se analizeaza cazurile inductiv/capacitiv pentru cosφ={0,85; 0,9; 0,95}.
Tabel 13. Analiza variatiei tensiunilor nodale pentru cazul cosφ=0,9-inductiv/capacitiv

cos(φ)=0.9-inductiv cos(φ)=0.9-capacitiv
Pmax[MW] ΔPmin[MW] Nod U[kV] Δu[%]
Pmax[MW] ΔPmin[MW] Nod U[kV] Δu[%]
1 19.742 98.71 1 19.804 99.02
2 19.56 97.8 2 19.622 98.11
2 0.355287
3 19.307 96.54 3 19.37 96.85
3.5 0.255183
4 19.142 95.71 4 19.206 96.03
5 19.007 95.03 5 19.071 95.35
6 18.994 94.97 6 19.911 99.55
7 19.14 95.7 7 20.05 100.25
8 19.274 96.37 8 19.973 99.86
9 19.434 97.17 9 19.927 99.64
10 19.580 97.9 10 19.917 99.59
A 20.079 100.39 A 20.139 100.7
B 19.9773 99.87 B 20.044 100.22

Tabel 14. Analiza variatiei tensiunilor nodale pentru cazul cosφ=0,85-inductiv/capacitiv

cos(φ)=0.85-inductiv cos(φ)=0.85-capacitiv
Pmax[MW] ΔPmin[MW] Nod U[kV] Δu[%] Pmax[MW] ΔPmin[MW] Nod U[kV] Δu[%]
1 19.737 98.68 1 19.812 99.06
2 19.554 97.77 2 19.63 98.15
2 0.372514 3.5 0.257534
3 19.302 96.51 3 19.378 96.89
4 19.136 95.68 4 19.214 96.07
5 19.001 95.01 5 19.079 95.4
6 18.882 94.41 6 20.078 100.39
7 19.029 95.15 7 20.216 101.08
8 19.18 95.9 8 20.114 100.57
9 19.356 96.78 9 20.045 100.22
10 19.514 97.57 10 20.160 100.08
A 20.073 100.37 A 20.147 100.73
B 19.928 99.64 B 20.111 100.56

20
Tabel 15. Analiza variatiei tensiunilor nodale pentru cazul cosφ=0,895-inductiv/capacitiv

cos(φ)=0.95-inductiv cos(φ)=0.95-capacitiv
Pmax[MW] ΔPmin[MW] Nod U[kV] Δu[%] Pmax[MW] ΔPmin[MW] Nod U[kV] Δu[%]
1 19.751 98.75 1 19.801 99.01
2 19.569 98.26 2 19.619 98.1
3 0.331686 4 0.25724
3 19.316 96.58 3 19.368 96.84
4 19.151 95.76 4 19.203 96.01
5 19.016 95.08 5 19.068 95.34
6 19.181 95.91 6 19.861 99.31
7 19.326 96.63 7 20.001 100.01
8 19.417 97.09 8 19.924 99.62
9 19.536 97.68 9 19.879 99.39
10 19.652 97.57 10 19.869 99.34
A 20.087 100.44 A 20.137 100.68
B 19.992 99.96 B 19.996 99.98

In urma calculelor se observa ca in cazul capacitiv (indiferent de valoarea cosinusului),


pierrile de putere sunt mai mici decat in cazul masinii asincrone functionand cu un cosinus
inductiv. Pierderile de putere activa sunt minime pentru cazul cos(φ)=0.9-capacitiv, unde puterea
sursei este de PSGD=3[MW].
Se considera si cazul in care SGD este o masina sincrona. Se obtin urmatoarele rezultate:
Tabel 16. Analiza variatiei tensiunilor nodale pentru cazul cosφ=0,85-inductiv/capacitiv

21
Tabel 17. Analiza variatiei tensiunilor nodale pentru cazul cosφ=0,9-inductiv/capacitiv

Tabel 18. Analiza variatiei tensiunilor nodale pentru cazul cosφ=0,95-inductiv/capacitiv

In acest caz pierderile minime de putere activa sunt minime pentru PSGD=2[MW] si
cos(φ)=0.9-inductiv.

22
Fig.4. Configuratia retelei de MT cu masina sincrona.

10). Reglajul tensiunii in functie de regimurile de functionare ale sursei


distribuite, astfel incat nivelul de tensiune pe bara de MT sa fie egal cu 21kV.
Pentru a studia comportamentul retelei in cazul(Uset=105%) vom considera ca si cazuri
particulare regimurile de functionare inductiv si capacitiv la cosφ=0,95 si cosφ=0.9 pentru P1 si
P2 (P1=Pmax astel incat sa avem pierderi minime in retea si P2=Pmax pe care o pote injecta
sursa).
S-au obtinut urmatoarele rezultate:
Tabel 19. Analiza variatiei tensiunilor nodale cazul cosφ=0,95-inductiv/capacitiv pentru P1.

23
Tabel 20. Analiza variatiei tensiunilor nodale cazul cosφ=0,95-inductiv/capacitiv pentru P2.

Tabel 21. Analiza variatiei tensiunilor nodale cazul cosφ=0,9-inductiv/capacitiv pentru P1.

Tabel 22. Analiza variatiei tensiunilor nodale cazul cosφ=0,9-inductiv/capacitiv pentru P2.

Se observa ca in regim capacitiv la P1 si U=21kV tensiunile in 3 dintre nodurile retelei


depasesc tensiunea maxima admisibila de 22 kV. In regim capacitiv la P2, pe MT valoarea
tensiunii in anumite noduri depaseste valoarea maxim admisibila. In conditiile puse doar cateva
dintre cazuri sunt favorabile functionarii, cateva fiind cu probleme din punctul de vedere al
nivelului tensiunii in noduri, acesta fiind prea ridicat.

24
11). Determinarea prizei optime de functionare a trafo în scopul minimizării
pierderilor de putere activă
Se analizeaza cazul retelei electrice fara sursa distribuita.
Plecând de la configuraţia cu două transformatoare în funcţiune, se comută succesiv
plotul în sensul de scădere, până când tensiunea nu se mai încadrează în limite.
Umax= 1.1·Un= 22 kV;
Umin=0.9·Un=18 kV.

Tabel 23. Determinarea prizei optime de functionare


Priza de
functionare DP[MW] Umin Umax
0 0.410994 19.348 20.442
1 0.399528 19.734 20.807
2 0.388723 20.12 21.172
3 0.378528 20.505 21.538
4 0.368895 20.889 21.903
5 0.359782 21.272 22.268
-1 0.423177 18.96 20.076
-2 0.436142 18.571 19.711
-3 0.449959 18.182 19.345
-4 0.464707 17.791 18.98

Se observa ca in priza de functionare pe plotul +5 tensiunea creste peste 22kV


(22.268>Umax), iar plotul la care pierderile de putere activa sunt minime este plotul 4. In cazul
in care priza de functionare este pe plotul -4, teniunea scade sub Umin(17.791<Umin). Plotul la
care pierderile de putere activa sunt minime este plotul -3.

12). Analiza influentei sursei distribuite asupra curentilor de scurcircuit.


Se studiază influența sursei distribuite asupra curenților pe bara de medie tensiune din stația
electrică de transformare și în nodul de conectare.

Se consideră trei cazuri pentru sursa distribuită:


 cos(f)=0.95 inductiv;
 cos(f)=0.95 capacitiv;
 cos(f)=0.9 inductiv;
 cos(f)=0.9 capacitiv;
 fara sursa distribuita conectata.

25
Se considera initial cazul sursei distribuite deconectate.
Tabel 24. Determinarea curentilor de scurtcircuit si a puterilor
IGD DECONECTAT
Nod sursa Bara 1 MT Bara 2 MT
Ik'' 1.539 kA Ik''(L1) 3.972 kA Ik''(L1) 3.972 kA
Sk'' (L1) 53.31 MVA Sk''(L1) 137.588 MVA Sk''(L1) 137.588 MVA

IGD CONECTAT INDUCTIV cos(f)=0,95


Nod sursa Bara 1 MT Bara 2 MT
Ik'' 1.803 kA Ik''(L1) 3.981 kA Ik''(L1) 4.121 kA
Sk'' (L1) 60.892 MVA Sk''(L1) 138.028 MVA Sk''(L1) 145.871 MVA

IGD CONECTAT INDUCTIV cos(f)=0,9


Nod sursa Bara 1 MT Bara 2 MT
Ik'' 1.803 kA Ik''(L1) 3.981 kA Ik''(L1) 4.121 kA
Sk'' (L1) 60.892 MVA Sk''(L1) 138.028 MVA Sk''(L1) 145.871 MVA

IGD CONECTAT CAPACITIV cos(f)=0,95


Nod sursa Bara 1 MT Bara 2 MT
Ik'' 1.803 kA Ik''(L1) 3.981 kA Ik''(L1) 4.121 kA
Sk'' (L1) 60.892 MVA Sk''(L1) 138.028 MVA Sk''(L1) 145.871 MVA

IGD CONECTAT CAPACITIV cos(f)=0,9


Nod sursa Bara 1 MT Bara 2 MT
Ik'' 1.803 kA Ik''(L1) 3.981 kA Ik''(L1) 4.121 kA
Sk'' (L1) 60.892 MVA Sk''(L1) 138.028 MVA Sk''(L1) 145.871 MVA

Se poate observa creșterea atât a curenților cât și a puterii de scurtcircuit în toate nodurile
analizate la conectarea sursei distribuite, indiferent de regimul de functionare.

26
13). Stabilirea configuratiei optime a retelei prin reconfigurare, in prezenta
sursei distribuite pentru P1, respectiv P2 pentru cazurile
cos(f)=0,95(inductiv/capacitiv).

Se modifică topologia reţelei de la punctul 2 prin conectarea tronsonului CU5 – CI1,


conectarea sursei distribuite la Nodul N7 şi deconectarea circuitului pentru care se obţin pierderi
de putere activă minime. Astfel, se vor deconecta pe rând toate tronsoanele reţelei de medie
tensiune şi se va alege varianta optimă.
Considerând puterea sursei ca fiind puterea maximă calculată pentru minimizarea
pierderilor de putere din rețea (P1), se vor analiza pierderile înregistrate pentru următoarele
valori ale factorului de putere al sursei:
 cosϕ=0,95 inductiv
 cosϕ=0,95 capacitiv

Tabel 25. Pierderile de putere activa pe fiecare tronson
INDUCTIV 0.95 P1=3[MW]
NODURI
DEBUCLATE DP[MW]
N1-N2 0.512550
N2-N3 0.435804
N3-N4 0.404736
N4-N5 0.336010
N5-N6 0.310087
N6-N7 0.534453
N7-N8 0.365987
N8-N9 0.409179
N9-N10 0.458972

CAPACITIV 0.95 P1=4[MW]


NODURI
DEBUCLATE DP[MW]
N1-N2 0.308473
N2-N3 0.248265
N3-N4 0.229729
N4-N5 0.194551
N5-N6 0.242059
N6-N7 0.527202
N7-N8 0.188580
N8-N9 0.196142
N9-N10 0.218328
Pentru cazul inductiv, ramane deschis acelasi tronson ca in cazul fara sursa distribuita,
pentru a obtine pierderi minime de putere activa in retea.

27
Pentru cazul capacitiv, pierderile de putere activa sunt minime cand se deconecteaza
tronsonul N7-N8, avand pierderile cele mai mici de pana acum.
Considerand P2 se vor analiza urmatorele cazuri:
 cosϕ=0,95 inductiv
 cosϕ=0,95 capacitiv

INDUCTIV 0.95 P2=10[MW]


NODURI
DEBUCLATE DP[MW]
N1-N2 0.710963
N2-N3 0.700110
N3-N4 0.693295
N4-N5 0.694973
N5-N6 0.825682
N6-N7 1.209174
N7-N8 1.116754
N8-N9 1.098404
N9-N10 1.088473

CAPACITIV 0.95 P2=11[MW]


NODURI
DEBUCLATE DP[MW]
N1-N2 0.349209
N2-N3 0.364136
N3-N4 0.375155
N4-N5 0.423912
N5-N6 0.666856
N6-N7 1.132085
N7-N8 0.676299
N8-N9 0.609513
N9-N10 0.544548

Pentru cazul inductiv, pierderile de putere activa sunt minime cand se deconecteaza
tronsonul N3-N4, considerand puterea maxima pe care o poate injecta SGD.
Pentru cazul capacitiv, pierderile de putere activa sunt minime cand se deconecteaza
tronsonul N8-N9, considerand puterea maxima pe care o poate injecta SGD.

28
14). Alegerea numarului optim de transformatoare in prezenta sursei
distribuite.

Se considera cazul puterii maxime a PGD1 astfel incat pierderile de putere activa in retea
sa fie minime si cazul in care PGD2 este puterea maxima a sursei, pentru ambele cazuri
cos(f)=0.95 inductiv/capacitiv.

Tabel 26. Alegerea numarului optim de TRAFO in prezenta SGD


PGD1-cos(f)=095 PGD1-cos(f)=095 PGD2-cos(f)=095 PGD2-cos(f)=095
inductiv capacitiv inductiv capacitiv
SA 5,829 5,82 5,822 5,827
SB 4,022 1,55 7,57 5,402
αcrt 0,615 0,46 0,837 0,701
α 0,62 0,62 0,62 0,62

In urma calculelor se observa ca pentru cazul puterii PGD1 functionarea optima este cu un
singur transformator in timp ce pentru cazul puterii PGD2 functionarea optima este cu doua
tranformatoare.

29
Concluzii:
- Dupa ce am compensate puterea reactiva cu ajutorul bateriilor compensatoare, nivelul
tensiunilor nodurilor consumatorilor s-a imbunatatit fata de cazul initial;
- Dupa compensare pierderile de puetere active din retea s-au redus;
- Prin reconfigurare se diminueaza cu mult pierderile din toata reteaua;
- Introducand sursa distribuita de energie nu se modifica nivelul de tensiune acesta
ramanand in limitele admisibile;
- Instalarea generatorului asincron duce la reducerea pierderilor de energie in retea.

Pentru configuratia mea, cazul in care am cele mai mici pierderi de putere activa este acela in
care:

- puterea sursei generate distribuite este de2.5MW.


- se functioneaza cu un factor de putere cos(φ)=0.95
- sursa distribuita functioneaza in regim capacitiv
- se functioneaza cu tronsonul C5-C6 intrerupt
- se functioneaza cu doua transformatoare

30