Tehnici de transformare a dinţilor prin fațetare

directă

Prof. Claus-Peter Ernst

Restorative Dental Clinic, Johannes Gutenberg Centrul Medical Universitar Mainz
Augustusplatz 2, 55131 Mainz şi practică dentară privata medi+, Haifa-Allee 20,
55128 Mainz

Introducere

Procedurile de restaurare prin extensie dentară afectează închiderea tremelor şi

diastemelor inestetice sau intruzive funcțional în regiunea dinţilor anteriori. De
exemplu, cartea lui Krueger-Janson [7] sau cea publicata de Lenhard [8] sunt foarte
recomandate în acest context.
Cazuri similare sunt adesea publicate și au devenit stabilite ca proceduri
standard. Tehnica de fațetare dezvoltată de Hugo și Klaiber [3-6], a contribuit în mod
semnificativ la simplificarea proceselor de lucru și, prin urmare, la extinderea în
continuare a corecțiilor estetice ale dinților anterioari în tehnici directe folosind
compozite [9].
In cele mai multe cazuri, tehnica de fațetare menționată mai sus funcționează
foarte bine atunci când se utilizează o bandă Frasaco. Cu toate acestea, această tehnică
nu este atât de ușor de utilizat în anumite situații - în special în cazul în care trebuie să
fie aplicată o presiune mare pe papila interproximală pentru a realiza o restaurare de
formă concavă.
O tehnica de fațetare modificată, utilizând o matrice parțial tăiată și în poziție
verticală în loc de fâșii Frasaco, s-a dovedit a fi un mare succes în astfel de cazuri [1,
2]. Trei cazuri vor fi prezentate în textul următor, în care s-au folosit aceste tehnici de
fațetare modificate.

Cazul II
Reconstructia posterioara a unui incisiv hipoplazic

O colega în vârstă de 26 de ani, a prezentat solicitarea de remodelare a incisivilor ei

hipoplazici (Fig. 6 - 8) într-o formă corectă posterior a incisivilor, precum şi închiderea
diastemelor distale.
Fig. 6: Incisivi laterali hipoplazici care au fost remodelaţi distal la cererea pacientei (=colegă) folosind
compozit.

Fig. 7:vederea detaliată a dintelui hipoplazic 12

 Fig. 8: vederea detaliată a dintelui hipoplazic 22.

Modelarea este semnificativ simplificată în acest caz deoarece reconstrucţia nu are ca

punct de plecare subgingival atȃt de profund precum cazul 1.

În ciuda acestui fapt, o matrice parţială de metal a fost folosită din nou, pentru că
restaurarea este mult mai simplă decȃt dacă am folosi o matrice de Frasaco de celuloid –
datorită concavităţii matricii.

Figurile 9 şi 10 arată matricea parţială (Garrison) pre-secţionată anterior în poziţie,

sceurizată la cuspizi cu o clemă şi compozit fluid.

Fig. 9: faţetarea dintelui 12 cu o matrice parţială secţionată poziţionată verical – fixată temporar la
dintele 13 cu un material fotopolimerizabil
 Fig. 10: faţetarea dintelui 22 cu o matrice parţială secţionată poziţionată verical – fixată temporar la
dintele 23 cu un material fotopolimerizabil

Pretratamentul adeziv afost similar cu cel executat în cazul 1(abrazarea mecanică a

suprafeţei, condiţionare cu acid fosforic). În contrast cu cazul 1 însă, doar suprafaţa de smalţ
a trebuit să fie reconstruită adeziv în cazul prezent, asadar, numai adeziunea la smalţ a fost
folosită.

Figurile 11 şi 12 arată compozitul Charisma Opal Flow în nuanţa A2 aplicat şi interproximal

şi cervical după adaptarea cu ajutorul unei sonde dentare.

Fig. 11: compozit fluid pe porţiunea cervicală a restaurării dintelui 12.

 Fig. 12: compozit fluid pe porţiunea cervicală a restaurării dintelui 22

Nuanţa corectă a fost determinată cu ajutorul cheii Vita precum în cazul anterior; prin
urmare combinaţia de mase diferite de mase de Charisma Topaz folosite au fost identice: OL,
A2 şi CL.

Figurile 13 şi 14 arată masa de OL aplicată pentru a preveni vizibilitatea

întunericului din cavitatea bucală.

Fig. 13: nucleul de opac (OL) pentru modelarea corpului dentinei pe dintele 12
 Fig. 14: nucleul de opac (OL) pentru modelarea corpului dentinei pe dintele 22.

Încă un strat de compozit smalţ universal nuanţa A2 , împreună cu incremente de

nuanţă incizală CL au fost aplicate în zona incizală (fig 15 şi 16).

Fig. 15: restaurare finită de compozit pe dintele 12, după reconstrucţia cu nuanţă universală de smalț
A2 cu utilizarea discreta a CL in zona incizală.
 Fig. 16: restaurare finită de compozit pe dintele 22, după reconstrucţia cu nuanţă universală
de smalț A2 cu utilizarea discreta a CL in zona incizală.

Figurile 17 – 19 arată restaurarea în timpul unei vizite de follow-up după căteva luni.
O anecdotă interesantă din partea pacientei: şoţul ei nu a remarcat restaurarea, dar mama sa a
obsevat-o imediat !

Fig. 17: Follow-up al restaurarii după cȃteva luni. Vedere frontală a maxilarului.
 Fig. 18: Imagine detaliată a dintelui 12 în timpul şedinţei de follow-up.

Fig. 19: Imagine detaliată a dintelui 12 în timpul şedinţei de follow-up. Reconstrucţia de compozit este
nedetectabilă – se confundă în profilul anterior excelent.