Pedagogia este o disciplină a dozajului. Aceasta poate oferi fără nici un dubiu ingredientele
necesare creării unei situații educative, însă dozajul ține încă de profesor, de cel care
acționează în circumstanțe diferite care,uneori, sunt mult prea complexe pentru a putea fi
controlate întotdeauna în mod total și eficient.
Trebuie acceptată, totuși, ideea conform căreia se impune ca anumiți parametri să fie
controlați din exteriorul situației de predare-învatare. Tehnicile care țin de managementul și
controlul clasei permit instituirea acelor forme primare ale ordinii (concentrare, capacitatea de
a asculta în linițte, de a accepta indicațiile profesorului) fără de care nu se poate desfășura un
învățământ autentic. Aceasta nu înseamna că toate situațiile problematice (chiulul, violența,
limbajul inacceptabil) pot fi rezolvate eficient prin niște simpli pași.
Louis Cohen si Lawrence Manion propun doua concepte cheie în abordarea controlului pe
care profesorul trebuie să-1 exercite în clasă: putere și autoritate.
Deși corelative, aceste concepte acoperă sfere semantice diferite, mai ales în domeniul
controlului social. În conceptia lui R. Peters, puterea denotă mai ales modalitățile brutale,
lipsite de normativitate consensuală, prin care un individ îi supune pe ceilalți voinței sale. În
acest sens, amintim, în primul rând, modalitățile de coerciție fizică (pedeapsa dureroasă,
restricția de a ieși afară la joaca,etc), apoi pe cele de coerciție psihologică (amenințări), dar și
manipularea unor forme mai puțin extreme de sancțiune (jocul subtil al pedepselor și al
recompenselor), precum și influența personală.
1
Chirilă Maria-Mihaela
Clasa constituie un context social specific, deci și cele două concepte de putere și autoritate
vor căpăta accepții specifice.
Dozajul dintre autoritate și putere a configurat, în concepția lui E. Wragg, mai multe tipuri
de control din partea profesorilor:
2
Chirilă Maria-Mihaela
Efectele stilului autoritar sunt și ele subliniate de către Kenneth Moore: ”Cercetările
sugerează că acest stil de conducere are adesea ca rezultat o atmosferă de ostilitate și induce
elevilor sentimentul neputinței, al competiției, al unei dependențe înalte și al înstrăinării de
obiectul de studiu respectiv. Adesea, într-o atmosferă de autoritate, elevilor le este teamă să
facă încercări, astfel dezvoltându-se lipsa de încredere în sine precum și pesimismul. Elevii au
tendinșa de a renunța când trebuie să înfrunte o nouă dificultate sau o sarcină noua”.
Într-un rezumat, Kenneth Moore prezintă trăsăturile principale ale stilului autoritar:
pedepsește; umilește; impune; cere imperativ; critică; exercită presiuni; utilizează o voce
ascuțită; domină; este aspru; inspiră teamă.
Astfel, stilul autoritar este specific unui profesor care utilizează un control strict, fixând
restricții ferme în raport cu elevii.Elevilor li se repartizează locuri pentru întregul semestru.
Băncile sunt așezate, de obicei, în rânduri drepte, fără nici o deviație. Înainte de a începe ora
de clasă, elevii trebuie să se afle în bănci și nu se vor mișca de acolo pe întreaga durată a orei
respective.
Profesorul autoritar acceptă rareori să motiveze absențe și nu învoiește pe nimeni. Elevii știu
că profesorul nu trebuie întrerupt, că acesta descurajează discuțiile și controversele, fapt
pentru care nu vor deprinde și nu vor exersa abilitatea de a comunica. Profesorul autoritar
impune o disciplină severă și se asteaptă să fie ascultat necondiționat; dacă elevul nu
reacționează suficient de prompt, va fi oprit după ore sau va fi trimis la director. La orele unui
asemenea profesor se execută ordine și nu se iau decizii comune. De obicei, profesorul
autoritar nu lasă în vreun fel să se vadă că îi pasă de elevi. Aceștia primesc foarte rar laude și
încurajări sau nu primesc deloc. Activitățile extrașcolare (excursii, vizite de studiu, la muzeu)
3
Chirilă Maria-Mihaela
sunt considerate irelevante pentru educația elevilor, de aceea nu vor intra în atenția
profesorului autoritar.
Astfel, Kenneth Moore notează: ”Liderul democratic evită critica și umilirile. În schimb,
dezvoltă autoaprecierea prin împărțirea responsabilității. Dacă elevii sunt ajutați și corect
încurajați când comit greșeli, ei își dezvoltă încrederea în sine. Drept rezultat, atmosfera în
clasă este una de deschidere, de comunicare prietenească și independență”.
Profesorul democrat poate fi privit din două direcții distincte: adept al stilului democratic,
încurajează participarea și delegă responsabilități, dar nu pierde niciodată din vedere faptul că
el poartă responsabilitatea ultimă. El pune preț pe discuțiile de grup și poate fi văzut
4
Chirilă Maria-Mihaela
încurajându-și elevii pentru ca aceștia să se străduiască tot mai mult. Profesorul care adoptă
acest stil oferă sugestii, îndemnuri, posibile căi de rezolvare, dar nu impune nimic. Pe de altă
parte, profesorul care adoptă stilul democratic poate fi bănuit de neîncredere în relațiile cu
elevii, chiar poate exista pericolul de a sfârși să considere că TOTUL trebuie supus discuțiilor
și deciziilor grupului de elevi. În această situație, profesorul nu constituie propriu-zis un lider.
Deși nerecomandabil în școală, există totuși situații când acest stil poate fi eficient:
abordarea Laissez-Faire își dovedește utilitatea în prezența unor elevi foarte înzestrați și
motivați și care au dovedit în situații anterioare că se descurcă excelent în absența regulilor
sau a indicațiilor profesorului. În momentul în care profesorul a constatat că elevii sunt
încrezători, capabili și motivați, se poate retrage din scenă pentru a-i lăsa pe aceștia să se
organizeze singuri. În caz contrar, ar putea trezi resentimente și i-ar putea distrage de la lucru.
În urma unui proiect de cercetare mai amplu, Wragg a sintetizat mai multe reguli, fără vreo
legatură între ele și fără un suport teoretic, dar care, asimilate de către profesor, pot constitui
una dintre premisele reușitei sale în ceea ce privește managementul clasei:
5
Chirilă Maria-Mihaela
12. Pentru a face față nevoilor de claritate ale elevilor este bine să ai întotdeauna pregatite
exemple alternative și materiale auxiliare
14. Când fixezi teme pentru acasă, ține cont de vârstă, abilitățile și fondul cultural al elevilor
15. Structurează lecțiile în așa fel încât învățarea să se producă în perioadele de timp optime
6
Chirilă Maria-Mihaela
Bibliografie:
1. http://www.stiucum.com/management/management-educational/Stiluri-de-predare-
ale-profeso45695.php
2. https://sites.google.com/site/lisprofesor/pentru-profesor/stilul-de-predare
3. http://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Stiluri-educationale724.php
4. http://www.tribunainvatamantului.ro/despre-stilul-didactic-unde-sunt-profesorii-de-
altadata/