Acrian Nicolae Romonti (coordonator) aria Baciu, Tereza Deji Mimi Dumitrache ‘Anca Hassoun Maria-Ramona Nedea ‘Nadia Pasca Carmen Plesa ‘Alina Popa Marius Popa ‘Teodora Doina Popescu EXAMENUL DE BACALAUREAT 2018 LIMBA SI LITERATURA ROMANA MODELE DE TESTE ‘TOATE PROFILURILE Editura Delfin 2017Lucrarea este realizati in conformitate cu programa scolar in vigoare. Consilir editorial: dr. Clementina Ivan-Ungurean Coperta colectiei: Adina Elena Criciun [Deserierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romaniel /Bacalaureat 2018 - limba si literatura romind : modele de teste - profil real si umanist / Adrian Nicolee Romonti (coord), Alina Popa, Ana Maria Baciu,.. - Bucuresti: Delfin, 2017 ISBN 978-606-993-021-2 1. Romonti, Adrian Nicolae IL Popa, Alina, lingvistic& TI Baciu, Ana Maria 811.135.1 21.135 ‘Edita Delfin, Bucuresti Comenzi si distributie la tel: 021 627 37 20, 0766 22-20 21, 0727 44 44 55 Comenzi online: www.librariadelfin.ro E-mail: contact@edituradelfin.ro wwwedituradelfin.r0 Copyright © Ealitura Delfin, 2017 Toate drepturile asupra acestei céri apartin Editurii Delfin, Reproducerea integral sau partial textului sau a ilustafilor din aceasti carte este interzis® fri acordul prealabil scris al Editurit Delfin, Argument Prezenta lucrare se adreseaz atit elevilor care vor susfine la sficgitul anului scolar 2017-2018 examenul de bacalaureat, indiferent de filies’ sau profil, e&t si profesorilor ‘cestora. ‘Structurati in trei mari pari, cartea respecta fidel atit competenjele vizate de programa 6e examen, cat si confinuturile asociate acestora. Partea I confine un set de 75 de teste, realizate in conformitate cu nou! model propus de MENS. la data de 17.01.2017. Astiel, Subiectul I are ca punct de plecare un text non- literar (memorialistic, epistolar, jumalistic, juridic-administrativ, stiinfific, argumentativ, rmesaje din domeniul audio-vizualului), iat itemii formulali vizeazi injelegerea textulu, decodificarea si comprehensiunea mesajului. Acest subiect este disociat in doul categorii de item. Itemul A, semiobiectiv de tip tntrebare structurati, este alestut din cinci sarcini de lucru 2 cate 4 puncte fiecare, in vreme ce itemul B, subiectiv de tip eseu, vizeaz producerea ‘unui text argumentativ, avind alocate 20 de puncte. Din acest punct de vedere, Iucrarea acoperd toate tipurile de texte nonliterare, atent selectate, tocmai pentru a’ vi oferi posibilitatea de a exersa gi de a va forma competenta evaluatf in cadrul probei de examen. Subiectul al U-tea, care are alocate 10 puncte, este conceput sub forma unui item semiobiectiv de tip intrebere cu rispuns scurt si vizeazA interpretarea si/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment de text literar, aparfinénd unuia dint cele trei genuri: epic, liric sau dramatic, Textele au fost alese in aga fel incdt sf va ajute in deprinderea gi in ‘exersarea sirategiilor de comprehensiune gi de interpretare a unui text literar, # modalittilor ‘de analiza tematic, structural si stilistca. Subieetul al T-tea, care are alocate 30 de puncte, presupune realizarea, in minimum 400 de cuvinte, a unui eseu structurat, care vizeazé aspecte de analizi tematick, structuralt, stiistick a operelor literare studiate ce apartin autoritor ceanonici, curentelor culturae/literare, perioadelor, speciilor literare g/sau a tipurlor de texte ‘menfionate fn programa de bacalsureat. Va propunem, de aceea, in lucrarea de fats, 75 de cerinje care acoperi in totalitate programa de examen. Totodatd, veti gsi, in paginile luca cerinje care se adresea78 doar clevilor de la profilul umanist sau pedagogic, cerinfe marcate cu ova astoriscuri (**). Partea a Tia conjine sugestii de rezolvare pentru 25 de teste, ce va vor ajuta s8 vi verificalirispunsurile, sh vi structuraieficient cunostingele gi s& v8 conturali o perspectiva de ansamblu asupra a ceea ce inseamna o abordare completa si complex a examenului de limba si literatura romding. Partea a I1l-a are in vedere proba oral de evaluare u competentefor de comunicare in limba romana. in paginile lucriri, vefi regisi 30 de modele de teste, nsofite att de un cadru teoretic bine structurat, cat side sugesti pentru un rispuns ,experimentat”. Avind fn vedere & in realizarea Iuerisii am fost permanent cu gindul la asteptirile receptorilor sti, ne exprimim convingerea ci aceasta se va constitu trun instrument uti care Vi va ajuta, drag elevi si profesor sh objet rezultatcle dorte, Malt succes tuturor! AutoriiProba scrisé Modelul nr. 1 + Toate subiectele sunt obligatori. Se acordi zece puncte din oficiu, + Timpul de Iucru efectiv este de tri ore. SUBIECTULL (40 de puncte CCiteste urmétorul fragment: Rep: Este homeschooling legal tn Romina? Mircea Miclea: Homeschooling este legal doar daca de ef beneficazd copii cu cerinfe educationale speciale sau nedeplasabill din motive medicale, conform art. 25, aliniat 2, din Legea Educariet Nationale. Aceasta inseamnd ed, dacé vel ca instil statu roman sa recunoascés aceasti forma de invijare, trebule sa faci dovada cd copilul tu se incadreasa intr-una dintre cele dowd categort. Dacé nu se incadreazd, el nu poate obfine diplomele gi beneficille aferente conferte de stat! nosiru. Dincolo de aspectele legale, pe baza cercetirllor de specialitate, ay sfatui paringt s& mu recurgé la aceastd solute. Scoala oferd ‘ru numai conyinuturt cognitive, ci si competente sovio-emationale,esenpale pentru suecesul In viatd 31 care se pot forma doar in coletvitatea seolara. E grew sé dobandestiabiliti de comunicare, sau de leadership, sau de recolvare a confietelor, sau de tueru in echipa ~ competenje extrem de apreciate de angajatori, studiind doar acasd. De alfel hhomeschootingul este 0 exceptie in toate sistemele educayionale din lume; se justificd munai pentru cazurile menjionate sau pentru situalle th care copiti locuiesc in zone foarte indepartate de o geoalt (cazul unor zone din Australia, de pilda). Nv am pus gi aceasta situaze fn legea noaser, pent ca Roméinia nu are astfel de caracteristici geografice. [..] Rep: Credet! cd discutia despre homeschooling poate euprinde astéei un numir mai ‘mare de persoane interesate decdt in trecut? Care sunt cauzele? Mircea Miclea: M-as opr la tei cauze. Prima se leag de insatisfccta tt mai mare pe care 0 au paring fatd de caltatea sistemului de invaimént. Aceastd instisfactle este leginind, dar calea de urmat este de a pune presiuni pe politicien! si alti decidenti sé optinizeze sistema, nu de a-f retrage copitl side a face homeschooling. A dowa caved se referd ta telnologile digitale care au democratizat enorm accesul la informatie. Acelasi contin, pe care in urmd eu 20 de ani fl giseai mumat la scoala, acum i! gases pe zeei de sitesuri de pe net. Scoala (de la invéfémntul primar la wniversitate) a pierdut monopolul transmiterit de informasiistimifice si profesionale. Scoala mai are monopolul diplomelor, dar mu mai are monopolul eunoasteri. Ar ft multe de discutat aici, dar nu e carul sé 0 facem ‘cum. fn fine, tot mai mulfi oameni au mijloacelefinanciare care le permit 8 ofere copillor lor homeschooling. Din conjunctia acestor cauze pot spune c& numarul celor ce vor cocheta cu afl de solu va crest in urmétori an. Sublines indo data: nu aceasta e solia cea Iai bun pentre copii lo! Mircea Miclea, inerviu pe tema ,geoala acasa, in HotNens.ro, 20 septembrie 2016