CAPITOLUL NRA ESTIMAREA COSTURILOR PENTRU UN PROIECT. DE MANAGEMENT Unitigi de tavigare; + Definti si prinepitprivind costurile unui proiect de ‘management. Clasificsrea costurlor, + Estimarea costurlor unui proieet de management; + Estimarea costurilor dup gradul de certtudine, + Defalearea unui proiect de management pe Iucrti ‘Timpul alocateapitoluluis 4 ore Obiectiveleeapitotul « Stbilitea unor princi privind costurile unui protect © Calcularea costului fal al unui proisct de management; * Stabilvea gradului de ceritudine al unui proict de management; + Impirtirea unui proicet de management pe lucrii mat Bibliografie recomandati Budics, Ihe Managementul proiectelor, Edita Universitaria, Craiova, 2007. Covrig, M, + Managementul proieotelor in derulare, Suport de curs, Editura Printech, Bucuresti, 2000, ‘Mocanu,M. --Managermentul proetelor, Editura All ‘Beck, Bucuregt, 2001 41, Definjt si prineipht privind. costurile unui proiect de management. Clasifiearea costurlor unui ect. Determinarca exact a costuilor unui poieet duce lao back soigtpentu contolul gi deczile ulteoare, Pena un prosct de management motival pent cares fac estimtsie de costri Ml repreznt# erearea unui iasirament pentru Iuarea eval cu priv a pref. Estimtrle de costuri sunt neveste tn toste tipurlle de proiecte.Stbiliea temmenelor de execufic,slocaree resustlor,creares bugeelor de finanjare, forja de munck si contolul costar, precum i evalacea realzirlor tm report cu performanjs pe care dorim sh 0 bjnem, fac neceseeexistenfaunor estimiri ct mai cores fwran proicct de management tebuie si se spunk despre ce cost este vorbs, Literatu economic de specialists cunosste mi multe clasificr ale catego de costuri pe care le fllnim fin priest de management Pater avea deci 4) Costal primar care reprints sums ture costutilor rete necesae petra realizar unui priest (mune direct plus materiale diets pus cheluisile direct), 2) Costurte directe. Aces categorie de cost poate 6 sri une setiviti din eadral proiectls. De exempla ‘Dac uns persoane fi tebuie 3s) ore ow sk product opiest sccesa unui anume proicct atm cele 3(ee)) ore pot A mite drpt muned dec, ir costul lor tres ese ua 5ost direct care trebuie afugat direct a proiect. fn acelagi mod materialele, componente $i cheltuisile atribuite direct unui snurnit proiect sunt considerate eostur rete ©) Costul de fabricd. Aces tip de cost it tslnits maj ales a proiestele industiale, el find costul total al unei sctvititi sou al unui proiect, inainte de ai se adduga marja de profit si cuprinde toate costurile direct gt indirecte ale muncii, materialelor sale altor elemente, 4) Costurite de proiectare sunt considerate adesea drept costui indiecte de productie care se recupereazi ca resie Ia ‘vinzarea lotalui de produserealizate, 2) Costurl fixe. Aver costri fixe atunci cind ele rimfin neschimbate $i continud sf se produc indiferent dack volumul de muncd este zero sau la capacitatea maximl. In categoria costurilor fixe intl sslaile managerilor 1 administratiei, chiria, texele, nctlzire, asiguriil. Costurile fixe reprezinti componenta cea mai importanti costurilor indiecte sou de regie ale unei unititi exonomice. D Costari indirecte (costuri de regie). ovasii categorie de costri se refer Ia spatile pentry bimour, servic, personal i asiguelri sociale, contabilitate, insraite, administrate, inetlzre,iluminaze gi fntreinere. Toute acestea determin costuri care sunt de regullobligaorii pentra orice sctvitate de afaceri Costurile variabile. Sunt scele costri care aper in funcfie de nivelul producfiei. Ele se asociaz de obicei doar cu costriledirecte, dar pot avea gi un mic confinut indirect ETINEM: Pe parcursul denis unl proiect dd management tntsnim mai multe categorii de cost stmares lor true si fie © prortate pentra manageral é 42. stimarea costurlor unui protect ‘Totdeauna esimarea costrlor unui priest tebuie st se fock pomind de la 0 formi ouesare a specifcafilor poieculi, Pentru a evita toate greplle care pot si apari pe arms ete bine ca proictl sf fe cit mai bine defini ‘rebuie mentions faptul cB niciodat pe parcursul realizacit unui procct mi pot fi eliminate tate errile cu privire la costur, Estimareapresypune fotdeauna un element de apreciee general, Orice proiect de management confine tt timpul si suprize, Ya multe cazr, na se poet spune ci ceriudine care sunt costurile rene nici micar la sfryitul roiectului, din cauza compexitii invemarient yi slockrt costrlr,pecum gia metodelor contbile folosite Etimile ‘Beate cu un grad sport de ceritiine sunt foarte utile pent cei care rispund de stabil unor profi competitive stile precise spores eficienla bugtelor de costri gi & Planifidiresrcor. ‘Se canose mai mule metode de estimare a costrilor:1. Bstimarite aproximative se 9s de obic’ inninte de 2 Incepe proiectul atunei cfnd aver numsi informaii subsin ‘despre proiect. Estimiile aproximative se fac gi fm cazuti de ‘urgenléstunci cénd avem destuleinformaii despre proiect dar ‘nu i timpul necesar. Acest tip de estimlti este util peatry Stabilires necesarului de resurse, pentra selectare cererlor de ofertl si pentru alte decizii ce se vor Ina tn perioade imediat lunmitoare. Estimtrile aproximative nu pot si fie folosite ca ‘baz petra peur fxe la litt . 2. Estimirile comparative presspun compares costurilor pentru un proiect care trebuie realizat, cu costuile unui proiect care a fost realizat int-o perioudd anterioars [stimsle de acest tip depind deo bund defiire a proiectalui, ‘cre sf permitd celui osre fice estimares sf identifi toate clementele principale si si le sprecieze dimensiunile i complexitees, Estimarile comparative sunt folosite de obicei 2 bazA pent lictafi, in proiecte tehnologice si indusrale atunci cand marja de profit preconizath este mare, comparativ ‘x eroarea probabil de estimare. 3. Estimtri de fezabilitate, Aceasti categorie. de time se foloseste destl de do I icitajie fn construc. La acest tip de estimiri factorul de tncredere in acuratfea estimirilor de fezabilitete cregteconsiderabil fj de alte puri 4e estimsri. Estimatile de fezabiliate pot fi flcute numa dupa fectuares unor activitii semnificative reertoare la project pus analiza, 4: Estimir definitive, Acest esimici pot fi efectuate la sfirguul perioadsi de proiectare dup ce s-an lansat toate comenzile importante de schizifi, la prefuri cunoscute, iar realizaree propriv-zist a proiectului se aflé in faz avanset simile definitive pot fi Aleut plesind de Ia zero, dar cea pai bund metoda este 8 se actuslizeze estimfrile comparstive sau de fezabilitateflcute anterior, dn clnd fn eénd sat tn tod continu Acuratefea acestor estimari se imbunkesfetc evident, fn timp, pe misuré ce costuile reale eunoseute isu locul valorilor estimate corespunzitor din esimiilecosturilor totale ale proiectui, sproximative, timirilor comparative, metods estimailor de fezabilitate| netoda estimirilor defiitive. 45, Estimarea eosturilor dupa gradul de eerdtudine Enh ponies a fk al mi ind de cov te ie mre pote esa pao oct tl tr sci cog sete peat rae meine prin sau in cart ob spoile sued ma mle odie tn umm dieu steed ene conacne rit sce peep Inecae ca epee psd nina ttl ioe atin Ge Spa 20 ota Sable gta rion Use © venue ih fnime ura cae oor aw et de specie ea 0 tafe nll ofa de cen convent va mua ee eco de esr eis mtr deena wie le, ce se owe bata pehumiral seal al cee de oft su pe mum specificafiilor. a aS ‘Acestenumere serial de sefeingSfomeecl fas doy arin principal a clement Ge ienifeare ind doe Kept cu cera de ofr su cu proeon espert. De ot este post aun rie ait dout ss mu mutes > estate alst un mami de car pen Teves oni, stimare care devine slovatt petra fecte cats identifica inutdenuna prin eirea numa su de cs po. Sng dette principal ste desul de fel pute sai eg ome cu privre la. acuta esimklor. flute. pent salces Preuilr pene consol. In zl prerion depinde mul ge tj de profit extinat,deoarece mje mar amon genera crore de entire. Maree varias mul n nce de Conde do pith gn special, de. practice adopts ‘mura reapectvi.Tebule a emarcin chest bane unt Ge tare lore petra mange stn! ind st contin ex ssrcin ode cere Sublease proj on pena Prost ind amend o senencnl se iene mee foc penta pemisines de» avea tn cor de sguranl satcalat bn dep le shen sein soa penta Sia speciale. RETINGMG Exists postbtatea Sse Tek mai multe en le costuri tne dinainte 8 se autorizeze proiectl. Toate aces festimari au un singur scop si anume acela de a uri di sproape in aprospe s8 muse deplseased costurle proiectul tot, ‘vith msi ogo reaizarea proiectului parte cu parte, se pot ‘raluacosturle mai ugor, iat In final protectal poate fi realizat {a perioads de timp planifcat, fs intizieri care ar duce la ‘episiteacostrilorplanificate ‘Vom prezenta in continuare defalcarea unui proieet de management fn urd mai mici. Nineear BAS pe ‘is pk cel ih Tae] [ake fad —— 44, Defalearea unui proiect de management pe weriri In condipile ta care ave un proiect foarte mare, acesta ‘ucbuie st fe defaleat in luceti mai mici pentrw a putea sb fe Figinr.3, Schema de defalcare a unut protect.De exemplu Combinatal Chimie DOLICHIM. dig Craiova (fig 3.). {In figar3. este iustrat modul in cate plecdnd de Ig Proicctl in ttalitat, are oe defalcarea ativitiilor prin pap logici, mengind spre un nivel de detaiu din ce fn ce mai mare Schema completé continu pink la nivelul sarcinilor gi lementelorindividvale de echipament. Defalearea unui proiecttrebuie ffcuts si enalizat8 ty chip sistematic dup un model logic (in stil. arboritor genealogici). Pe lingh aceasts metodA sistemul de defalcare 4 proicctului mai poate fi tafBfgat gi ca un joc in care fiecare pies este pus ta locu! ei gi nu lipsejte nici una. Acest concept Poste f uit dacd sunt respectatedous condi 8) Este nevoie de 0 metods care si identifice clas gi simp fiecare pies, precum gi local respective piese fn raport cu celelalte Acest lucru poate fi ficut dack 5e dau pieselor ‘numere de identificare care prin folosirea uni sistem logic, lettuit cu gi, care si serveasca drept element de loalizare ») Este necesar ex dofilearee actviiilor sf includs ‘oate piesle, fir si lipseascd vreo piesk cae sl strice tabloul de ansamblu, Acest obieciv este mai dificil dar tiseul de a fomite ceva poate fi redus dack se folosexc liste de verificare | \ GRILE CAPITOLUL NR STIMAREA COSTURILOR PENTRU UN PROIECT DE MANAGEMENT 4.1. Defint si principit privind costurile nut management. Clasifiearea costurilor unui protect de manag project. ‘TEST DE EVALUARE 1. Care sunt motivele estima costurilor unui proieet? spans: Motivele estimArit eosturlor unui proiect 1 constitu ereazca unui instrument pent sctivitatea vitoare cu prvi a prert 2, Enumneraig alte motive pe care trebue si Te avem in vedere atunei cind se estimeazcosturile unui protect Rispuns:Exerc: Exercigi rezolvat ‘Costul primar reprezin: 4) cheltuielle eu intetinerea; >) cheltuilite sos ojeheltuclile cu utilaeletehnologice 4) suma tuturor costurilor dirsote necesare pent, realizarea unui proiect, ©) costutle fixe. Rezolvare: OOO@O De rezolvat: Ce este costl de fabric 8) costurlediecte; ») costuril indirect; ©) costal fixe; 4) cheltsilile ov itrefinerea spatilor administrative: ©) cheltuelle eu manopera ‘Rezolvare: OOOOO 4.2, Estimarea costurilor unui protect ‘TEST DE EVALUARE, 1. De ee estimirle flcate eu un grad sporit de certitudine sunt foarte wile? ' Rispuns: Estimisile flcute cu un grad sporit de certtudine sunt foarte utile, deoarece sporesc eficienta [Rispune: tugetelor de costur, « planifictrit resurselor si conduc le stabiires unor prefuri competitive. 2. Ce-surprize poate confine un proiect de management? Exerc: Exercitiurezolvat: © estimare spronimativa se face fn urmftoarcle situs: 4) cfd avem informafi subfici despre proieet; ) tn cazuri de urgent; ) la indicafia inginerait get, 4) la cererea Consiliuli de administrate; la cereea Adunliei Generale Actionarilor. Rezolvare: @®OOO De rezolvet Entimirile de fezabilitate se fae Tn urmitoarcle situa: 1) Ialctaile tn constructs ) Iaproiecte din domenial social; ) lacererealideralui de sindicat;Rispuns Exercft Exercifiu rezolvat Defilearea unui proiect seamtn eu: 8) orejea de conducte de ap; ') cuun joc in care ficcae piest este pus la Tooul ©) cu um joe de gaby 4) evo piss de teatru; ©) cu un desen teh, Rezolvare: OOOO De rezolvat Cum poste fi eliminat riscul de a omite ceva la Adefaleares uni proiect? 8) folosind documenta economic; 'folosind tehnologi avansate; «) folosind liste de verificare adeovste; 4) folosind cunostnfele directorlui general; ©) dupa consultsri cu memtsiiconsliui de sdministrage Rezslvare: OOOO CAPITOLUL NRS PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PROIECTARE A UNULPROLECT. Unititi de invitare: + Nofiuni despre planificarea proieetelor; #*Metode de planificare; ‘© Folosiea diagramelor cu bare la programarea resuselor iagramele de echilibra Objcetivele capitotutu: + Stabilites unor nofiuni teoretice despre activtatea de planifeare; ‘ Folotiea unor metode modeme de planficare; ‘= Cunoasterea elementelor referitoare Ia plenifcarea simpli 's Folosirea diagramelor cu metode modeme de plaificre. ‘Timpul locat capitolulu: 4 ore ‘ibliograflerecomandatt Budic Hie = Managementul proiectelor, Eaitura ‘Universitaria, Craiova, 2007, Constantineseu,D., = Managementul proiectelor, Fitura ‘Nistoresc, T Sitech, Craiova, 2008 adea, Constanja~ _~ Managementul proiectelor, Editura ‘Nicolta gal Inforee, Bucuresti, 20004 eld apar defects pe parce; ©) end au loc manifest sndics Rezalvare: OOOOO 43, Kstimarea costurilor dupa gradul de certtudine ‘TEST DE EVALUARE 1, De ce se fac mai multe esis ale costrilor ci insite i se autorizeze proicer? ‘Riispuns: Acest fapt se produce ca rezultat al apiciit mai multor solufii tehnologice alternative pentru realizarea specifieafilor proiectul 2. Cand aparepericolul dea confunds diferitele versiunt ale estimailor gi deco? [Rispunse Fare Eeorcitiurezolvat 1. In cazul sabilisi prefurilor webuie si se fink seama ee 2) maja de profit estimath; ')pragul de rentbilitat; ©) pozita compartimentuluitehnis; 4) cheluilile ea manopera; ©) pozitia managerului general Rezolvare: ©©OOO De rezolvat 2, De ete ori este posibil cx un proiect si abi dout sau sal multe setur de estima? 8) de cite ori doreseingineral set; ') de cite ori doregedirectorul de proiect; ©) de cite ori doreste directorul economic al firmei 4) ori de cite ori este nevoie; ©) stunci ind situtia economick a firme 0 Rezolvare: OOOO 44, Defalearea um Incr ‘TEST DE EVALUARE, 1. Pin unde poate continu defalearea unui piece? ‘Raspuns: Defalcarea unui proiect poate continua pia la sivell sarcnilor gi clementelor individual de echipament 2. Ce metode de defalcare a proecteor se cunose? proieet de management pe o5.1 Natu despre planitearaproettr Tei eect intoperin ety su pg dati limitt este bine sf ne facem miicar 0 idee despre rel nt dieting p eH sv ta dipse ywapa ac oS Ie de fp nevis. Aces lua ete lil pre Boi fi te vor dew pi sip earn Sen sat de pict ma complex Gene dette pt poi Des pte mage utero onl: Dac ci g etl sean I timp ex in sen naan ¥ pre pric fat sce, Tree ea ‘cen odsinine noginea de plano de eee anal eso eouneae san presente grafck ne ea 2a uma lorem lopc sa aati! enpone sn ‘civil dean pies. Progam e pate cone Prolcrrea splined «plan nl, el ce oat nafs cle tote renee notes penta vetnees Iuurr actvilor din priec. Se powte, gue doa ee Programa exe decunental car rela din coafecw Poul inl cures atl descrip In activitatea practic activititile de planificare gi Brogamare pot fi prvite din dout nce de weine wa dite ®) Sposa pot fice unleetint!cr teiese flosese penta laborares uni plan ce revels o tan oe fale © proc, das scott de tn hen gee abiestiv major. Acest punct de vedere se mai numeste si pailieare iba” ) Data fnalizari este predetemninat, find dicta de ‘aciri pe care cei care au fut plaificarea nti pot contrala pe pildl este posbil ce proicctl si trebuiascd finalizat de un venient public, Aceastt abordare 0 putem num ,plaificare rental spre un object Planificares liberi Programele rezuliate ta exclusivitate din estimtsi ar trcbui permit celui care face planificarea #8 elaboreze un calendar de Iucra posbil de realizat ew eenitudine, £4 nevi * de a suprasolicite persoancle sau resursele cuprinse in crgenizareaproiectuli. Aceasta ar fi situafia ideal Planificatea liber prezint gi dezavantaje, Presiunea de a pst smodalitfi de finalizare a proiectului eft mai repede nu este un Imoru chiar att de rfu, deoarece timpul faseamnd bani, proectele care sunt Hate i dureze tind a8 atragh costri tot din eauza cheltuielilor de egies ator cauze 4) Planificarea orientatt spre olectiv ack planul tobuie afl satisfied cerinfa reclizdii produsuui la 0 dat predeterminat, toate estimarile trebuie st se Incedreze cum pot mi bine in cadrul de timp disponibil Existh astici tentjia care tebuie evita, cea a seurtici arbtrare a tuturor estimarilo, £4 nici ojusifcae, din simplul ‘motiv X timpul avut la dspozite este prea seur. Un alt pricol este de a se elimina toate rezervele posible ase init planul‘devin prea stnimt si sf nu mai fie loe de eror. Sigur cileodath este posibil s se reducl timpul prin alocarea de resurse suplimentare, dar managerul ée proiect mu trebuie siciodatd sl se lase convins sau fort si tncerce si grabeascs ‘un plan prin simpla reducere = estimirilor, Miri nici 9 justfieate. Oricine tebuie si recunoaseX cinstitc& este putin probabil ca un proiectplanifieat pe aceast bax ar putea 6 terminat la timp. Aceste planuri pot da un avant temporar, rumai pentra a mulfumi conducerea companiet sau pentns a amigi un client credul. Din plcate, adeviral va igi a ives mai devreme sav tai trziu, advetnd ou sine discreditares companiel ‘Toate planurile elaborate sunt supuse unor constringest e timp. Dac timpul la dispoziie este limita, rebuie glsite modalt practice de a reprograme activtatea. [RETINEN Exeoutarea unui proiect sau « unel looAi Tne eriotdl de timp sau pn lao dat limit, trebuie se Tncs in acest interval, in caz contar ajungindy-se la dep osturilr gi ducdnd in final la pieder 5.2. Metode de planiticare Pentru af ow adevirateficiente, elementele constitutive le plenului trebuie si se bszeze pe este sigure si st fie Aispuse in ordine logic. Planul unui proieet cere o cooperare tenth inte tofi participan, flecere stiduindu-se sf satsfick 2 cerinfele clientului clots trebuie si le contapunt capsciiile siresusele disponibile Se cunose mai multe metode modeme de planiicae: 1. Planificarea simpla sub form de tabele sou colendare. Calendarcle reprezinti forma cea mai simpla de planficare. Desi metodele simple de planificere au adesea mneritele lor gi se pot dovedi ideale pentru proiectele mici rmcioda calendarelor este tot prea simpl&. Cu toate acestea, ca poate slyji ca un exemplu introductiv de ipul .ce mu trebuie ‘faci” In domeniultehnicilor de planificare ale unui proicct ‘Trebuie menfionat faptul e& managerul unui proiect ucbuie si fie in stare in orice moment al projectului si ispund& la dou ftrebiricomplementare: 1, Unde ar trebui si fim acum eu proieeal? 2. Unde suntem tn ealitate? ot exist pe parcursul desfigurrit proiectulciteva efcienje serioase, dar marca parte a vinei poate fi pusl pe seam planificrit neadeovate,Planurile sub forma de calendar sunt de cele mai multe ori ideale, dar ele nu sunt concepuate eu suflcienth gris gl judecat 2) Planificarea eu ajutoral diagramelor cu bare. Diagramele cu bare se folosese de multd vreme pe scat larg {i sunt considerate, n contre, nist unelte foarte valoroase de planificare, Ele sunt foarte usor de trast gi interpret dat