231.

[M] Hiperplazia :
a) [ ] a) se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian
b) [ ] b) reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva
c) [x] c) este constituita dintr-o masa tisulara proliferativa,bine diferentiata
d) [x] d) este intr-o oarecare masura autolimitanta
e) [ ] e) prezinta capacitate de crestere autonoma

232. [M] : Tumorile benigne propriu-zise :

a) [x] a) sunt proliferari dismorfice de tesuturi,ireversibile
b) [x] b) prezinta o capacitate de crestere continua,autonoma si teoretic nelimitata
c) [ ] c) au o evolutie rapida
d) [x] d) cresc prin impingerea tesuturilor adiacente
e) [ ] e) cresc prin infiltrarea tesuturilor adiacente

233. [M] Despre chist sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a) [ ] a) este o tumora propriu-zisa de dezvoltare,cu o capacitate de crestere
continua
b) [ ] b) este similar hamartromului
c) [x] c) se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian sau semisolid
d) [x] d) este delimitat de o membrana epiteliala
e) [ ] e) reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva

234. [M] Chisturi ale partilor moi orale sunt :

a) [x] a) chistul dermoid
b) [x] b) chistul teratoid
c) [ ] c) mucocelul
d) [ ] d) chistul sebaceu
e) [x] e) chistul limfoepitelial oral

235. [M] Chisturi salivare sunt :

a) [ ] a) chistul branhial
b) [ ] b) chistul dermoid
c) [x] c) ranula
d) [x] d) sialochistul
e) [x] e) mucocelul

236. [M] Despre chistul dermoid sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a) [x] a) este un chist de dezvoltare
b) [ ] b) apare cel mai frecvent la varstnici
c) [x] c) se datoreaza transformarii chistice a incluziilor epiteliale restante la locul de
unire a arcurilor branhiale
d) [x] d) se poate localiza oriunde pe linia mediana
e) [ ] e) include structuri derivate din toate cele trei straturi germinative embrionare
237. [M]Despre chistul dermoid oral sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) [ ] a) se dezvolta la nivelul bazei limbii
b) [x] b) se dezvolta deasupra planului muschiului milohioidian,in planseul bucal
anterior
c) [x] c) poate varia in dimensiuni de la cativa mm pana la 10-12 cm
d) [ ] d) are crestere rapida,simptomatica
e) [ ] e) mucoasa acoperitoare are un aspect congestiv

238. [M]Chistul dermoid oral se caracterizeaza prin :

a) [x] a) are o consistenta ferm-elastica
b) [x] b) este mobil pe planurile adiacente
c) [x] c) la presiune lasa godeu
d) [ ] d) adera de cele mai multe ori de structurile invecinate
e) [ ] e) uneori se pot palpa structuri dure

239. [M] Diagnosticul diferential al chistului dermoid cu localizare in planseul bucal se poate face cu :
a) [x] a) ranula sublinguala
b) [x] b) chistul teratoid
c) [ ] c) ranula suprahioidiana
d) [ ] d) chistul sebaceu
e) [x] e) tumorile glandelor sublinguale

240. [M] Diagnosticul diferential al chistului dermoid situat sub planul muschiului milohioidian se poate
face cu :
a) [x] a) abcesul lojei submentoniere
b) [x] b) adenita submentoniera
c) [ ] c) supuratiile lojei sublinguale
d) [x] d) ranula suprahioidiana
e) [ ] e) tumorile glandelor sublinguale

241. [M] Tratamentul chistului dermoid consta in :

a) [x] a) tratamentul este strict chirurgical
b) [x] b) extirparea in totalitate a acestuia
c) [x] c) extirparea prin abord oral sau cutanat
d) [ ] d) antibioterapie
e) [ ] e) electrocauterizare

242. [M] Despre chistul limfoepitelial oral sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) [x] a) este o leziune rara cu origine la nivelul structurilor limfoide ale cavitatii orale
b) [ ] b) uneori poate fi prezent la nastere
c) [x] c) se prezinta ca o formatiune nodulara submucoasa
d) [ ] d) poate ajunge la dimensiuni de 10-12 cm
e) [x] e) la palpare,formatiunea are consistenta ferma si este nedureroasa
243. [M] Despre chistul branhial sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) [x] a) este localizat de-a lungul muschiului steno-cleido-mastoidian
b) [x] b) are o perioada lunga de latenta,dupa care se dezvolta rapid volumetric
c) [ ] c) tegumentele acoperitoare sunt cianotice
d) [ ] d) la palpare are o consistenta ferma
e) [x] e) nu se mobilizeaza liber

244. [M] : Tratamentul chistului branhial consta in :

a) [x] a) extirpare chirurgicala
b) [x] b) abordul chirurgical este cervical
c) [ ] c) abordul chirurgical este oral
d) [x] d) incizia tegumentara este orizontala
e) [x] e) desprinderea acestuia de pachetul vasculo-nervos al gatului

245. [M] Despre chistul canalului tireoglos sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) [x] a) in mod constant chisturile sunt aderente de corpul sau coarnele hioidului
b) [ ] b) este mai frecvent intalnit la sexul feminin
c) [x] c) este cel mai frecvent chist cervical
d) [x] d) este rotund,bine delimitat
e) [ ] e) nu se mobilizeaza in deglutitie

246. [M] Diagnosticul diferential al chistului canalului tireoglos se face cu :

a) [x] a) abcesul lojei submentoniere
b) [ ] b) limfangioame cervicale
c) [ ] c) adenite cronice specifice
d) [x] d) chistul dermoid
e) [x] e) ranula suprahioidiana

247. [M] Despre mucocel sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a) [x] a) este o formatiune cu aspect chistic care se datoreaza perforarii canalului
de excretie al unei glande salivare accesorii si patrunderii secretiei salivare
in tesuturile adiacente
b) [ ] b) este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei
glande salivare accesorii
c) [x] c) nu prezinta membrana
d) [x] d) apare in urma unui traumatism acut sau unor microtraumatisme cronice ale
mucoasei orale
e) [ ] e) nu are o etiologie precizata

248. [M] Aspectele clinice ale mucocelului cuprind :

a) [ ] a) apare ca o formatiune nodulara de consistenta ferma
b) [x] b) mucoasa acoperitoare este nemodificata
c) [x] c) consistenta este fluctuenta
d) [ ] d) este foarte dureros la palpare
e) [x] e) de cele mai multe ori mucocelul se „sparge" eliminand continutul salivar
249. [M] Despre sialochist sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) [x] a) este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei
glande salivare accesorii
b) [x] b) poate aparea prin evolutia cronica a unui mucocel
c) [ ] c) apare la copiii mici
d) [ ] d) aspectul clinic este asemanator gusei linguale
e) [x] e) prin orificiul de excretie se elimina la presiune o cantitate de mucus sau
secretie purulenta

250. [M] : Diagnosticul diferential al mucocelului si sialochistului se face cu :

a) [x] a) hemangioamele de mici dimensiuni
b) [x] b) tumorile benigne ale glandelor salivare mici
c) [ ] c) chistul dermoid
d) [x] d) limfangioamele de mici dimensiuni
e) [ ] e) dilatatiile chistice ale canalului Wharton

251. [M] : Mucocelul si sialochistul sinusului maxilar se caracterizeaza prin :

a) [x] a) se localizeaza mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar
b) [ ] b)apar in mod special la varstnici
c) [ ] c) apar pe fondul unei sinuzite maxilare acute
d) [x] d) hipertrofia celulelor specializate de la nivelul mucoasei sinusului maxilar,
secretia de mucus acumulandu-se intre planseul osos al sinusului si
mucoasa detasata
e) [x] e) in evolutie,se dezvolta o cavitate chistica,identificata intamplator in urma
unui examen radiografic

252. [M] Ranula sublinguala :

a) [x] a) se prezinta clinic ca o formatiune chistica,cu dimensiuni variabile
b) [ ] b) se prezinta clinic ca o formatiune tumorala
c) [ ] c) localizarea sa este pe linia mediana,in planseul bucal
d) [x] d) formatiunea este localizata paramedian,in planseul bucal
e) [ ] e) formatiunea se situeaza sub muschiul milohioidian

253. [M] Despre ranula sublinguala sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a) [x] a) pe masura ce creste in volum,ranula ridica mucoasa planseului bucal
b) [x] b) coloratia tipica a ranulei sublinguale este albastruie
c) [ ] c) la palpare,ranula are o consistenta ferma
d) [x] d) este nedureroasa la palpare
e) [ ] e) nu adera la planurile profunde

254. [M] Ranula sublinguala :

a) [ ] a) nu depaseste ca dimensiuni cativa mm
b) [x] b) poate ocupa in totalitate hemiplanseul in care se gaseste impingand limba
in sus si de partea opusa
c) [x] c) se poate perfora spontan
d) [ ] d) daca se decomprima,ranula se reface in cateva saptamani
e) [ ] e) deseori,ranula se poate suprainfecta
255. [M] : Ranula „in bisac" :
a) [x] a) este varianta clinica in care formatiunea chistica trece in regiunea
suprahioidiana peste fibrele muschiului milohioidian
b) [x] b) are forma unei „clepsidre" cu continut lichidian
c) [x] c) clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular
paramedian
d) [ ] d) clinic,formatiunea chistica bombeaza submentonier sau/si submandibular
pe linia mediana
e) [ ] e) tegumentele acoperitoare sunt de aspect normal,aderente

256. [M] : Tratamentul ranulei sublinguale este :

a) [x] a) chirurgical
b) [ ] b) abordul este cervical,submandibular
c) [x] c) abordul este oral,la nivelul planseului bucal
d) [x] d) extirparea este dificila deoarece membrana chistica este foarte subtire si
extrem de aderenta la tesuturile adiacente
e) [x] e) marsupializarea

257. [M] Chistul sebaceu si chistul epidermoid :

a) [x] a) apar relativ frecvent la nivelul tegumentelor cervico-faciale
b) [ ] b) localizarile cele mai frecvente sunt la nivelul regiunii frontale
c) [x] c) se manifesta clinic sub forma unui nodul solitar
d) [x] d) consistenta este ferma sau fluctuenta
e) [ ] e) tegumentele,prin transluciditate,lasa sa se vada formatiunile chistice de
culoare albastruie

258. [M] : Tratamentul unui chist sebaceu/epidermoid suprainfectat consta in :

a) [ ] a) extirparea completa in regim de urgenta
b) [x] b) se temporizeaza interventia chirurgicala de extirpare a chistului
c) [x] c) se administreaza antibiotice in concordanta cu etiologia stafilococica a
infectiei
d) [ ] d) nu este necesara administrarea de antiinflamatoare
e) [x] e) daca chistul se transforma intr-o colectie supurativa este necesara incizia si
drenajul colectiei si amanarea interventiei chirurgicale de extirpare a
chistului pana la refacerea chistului

259. [M] : Hiperplazia fibroasa inflamatorie :

a) [ ] a) este localizata la nivelul planseului bucal
b) [x] b) se mai numeste epulis fissuratum
c) [x] c) apare pe fondul iritatiei cronice a mucoasei fundului de sant vestibular
datorita instabilitatii unei proteze dentare mobile
d) [x] d) se localizeaza cu predilectie pe versantul vestibular al arcadei superioare
e) [ ] e) se localizeaza cu predilectie la nivelul tuberozitatii maxilare
260. [M] Hiperplazia fibroasa inflamatorie se caracterizeaza prin :
a) [x] a) se prezinta sub forma a doua pliuri de mucoasa paralele cu creasta
alveolara
b) [x] b) santul dintre cele doua pliuri de mucoasa formate corespunde marginii
protezei dentare mobile
c) [x] c) mucoasa acoperitoare poate avea aspect hiperemic
d) [ ] d) leziunea prezinta la palpare fluctuenta
e) [ ] e) leziunea este extrem de dureroasa la palpare

261. [M] Polipul fibroepitelial :

a) [x] a) este o varianta a hiperplaziei fibroase inflamatorii cu localizare la nivelul
mucoasei palatului dur
b) [x] b) are aspectul clinic al unei formatiuni vegetante pediculate
c) [ ] c) nu are legatura cu iritatia cronica produsa de proteza dentara mobila
d) [x] d) formatiunea se observa clinic doar prin ridicarea de pe plan si explorarea
instrumentala,ea fiind „comprimata" de proteza
e) [ ] e) mucoasa acoperitoare poate prezenta o ulceratie

262. [M] Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie :

a) [x] a) este o varianta de hiperplazie fibroasa inflamatorie localizata la nivelul
mucoasei palatului dur
b) [ ] b) se poate localiza si la nivelul crestei alveolare inferioare
c) [x] c) apare la purtatorii de proteze mobile incorect adaptate
d) [ ] d) se manifesta clinic sub forma unei formatiuni vegetante pediculate
e) [x] e) se manifesta clinic sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni,
cu aspect de „broboane"

263. [M] : Tratamentul hiperplaziei fibroase inflamatorii (epulis fissuratum) consta in :

a) [x] a) se recomanda pacientului sa renunte la purtarea protezei dentare timp de
10-14 zile
b) [x] b) se prescrie un colutoriu oral antiinflamator
c) [ ] c) indiferent daca leziunea se remite sau nu,se practica excizia in totalitate a
zonei hiperplazice
d) [ ] d) dupa interventia chirurgicala se recomanda pacientului sa nu poarte
proteza dentara timp de 7 zile
e) [x] e) uneori este necesara captusirea vechii proteze dentare in hipercorectie

264. [M] Granulomul piogen :

a) [x] a) este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
b) [x] b) are o culoare de la roz la rosu intens (purpuriu) in functie de vechimea
leziunii
c) [x] c) suprafata leziunii poate prezenta zone ulcerative
d) [ ] d) la palpare are o consistenta ferma
e) [x] e) sangereaza la cel ami mic traumatism
265. [M] Epulisul granulomatos :
a) [ ] a) este un granulom piogen localizat la nivelul mucoasei labiale
b) [x] b) este un granulom piogen gingival
c) [x] c) este cea mai frecventa forma de granulom piogen oral
d) [x] d) apare in spatiul interdentar,in special pe versantul vestibular
e) [ ] e) este in legatura cu o proteza dentara mobila

266. [M] : Botriomicomul :

a) [x] a) este granulomul piogen localizat la nivelul mucoasei labiale,linguale sau
jugale
b) [ ] b) apare pe fondul unei iritatii acute
c) [ ] c) este in legatura cu un dinte care prezinta o carie subgingivala
d) [ ] d) apare pe fondul unei igiene orale deficitare
e) [x] e) este legat de traumatizarea mucoasei in momentul contactului arcadelor
dentare (ex.:traumatisme acute ale mucoasei prin muscare in timpul
miscarilor functionale)

267. [M] : Tratamentul granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) consta in :

a) [x] a) extirparea chirurgicala cu margini de siguranta de aproximativ 2 mm
b) [ ] b) nu se indeparteaza periostul subiacent
c) [x] c) daca se constata ca este moale,demineralizat,se practica chiuretajul osos
pana in tesut sanatos
d) [ ] d) extractia dintelui/dintilor adiacenti este obligatorie
e) [x] e) plaga postoperatorie se vindeca per secundam

268. [M] : Fibromul osifiant periferic (epulisul fibros) :

a) [x] a) se localizeaza la nivelul crestei alveolare dentate
b) [ ] b) se localizeaza la nivelul crestei alveolare edentate
c) [x] c) localizarea cea mai frecventa este in regiunea frontala
d) [x] d) se prezinta clinic sub forma unei mase pseudotumorale gingivale,localizate
la nivelul papilei interdentare
e) [ ] e) consistenta la palpare este moale

269. [M] : Granulomul periferic cu celule gigante (epulisul cu celule gigante) :

a) [ ] a) este o leziune extrem de rara care apare la nou-nascuti
b) [x] b) se localizeaza exclusiv la nivelul crestei alveolare,in legatura cu un dinte
cauzal care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal
c) [x] c) se prezinta ca o leziune nodulara
d) [ ] d) are o culoare roz-rosie
e) [x] e) examenul radiologic in cazul zonelor edentate evidentiaza o creasta
alveolara subiacenta cu un aspect de „os ciupit"
270. [M] : Tratamentul granulomului periferic cu celule gigante consta in :
a) [x] a) extirparea in totalitate a formatiunii cu margini libere plasate in tesut
sanatos (aproximativ 2 mm)
b) [ ] b) indepartarea factorului iritativ local nu este obligatorie
c) [x] c) chiuretajul osos pana in tesut sanatos este obligatorie
d) [x] d) vindecarea plagii se face prin epitelizare secundara
e) [ ] e) plaga se inchide prin sutura primara

271. [M] : Granulomul congenital (epulisul congenital) :

a) [ ] a) afecteaza cel mai adesea sexul masculin (90% din cazuri)
b) [x] b) se manifesta clinic ca o formatiune cu aspect pseudotumoral
c) [x] c) se localizeaza pe creasta alveolara sau in mod exceptional la nivelul
mucoasei linguale
d) [ ] d) suprafata sa este neregulata
e) [x] e) are forma ovoidala sau multilobulata

272. [M] : Papilomul :

a) [x] a) este o proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
b) [x] b) cauza probabila a aparitiei sale este infectia cu virusul papiloma uman
(HPV)
c) [ ] c) suprafata tumorii este neteda
d) [x] d) se manifesta clinic ca o formatiune tumorala cu crestere exofitica,
verucoasa sau conopidiforma
e) [ ] e) nu prezinta prelungiri digitiforme

273. [M] Localizarile papiloamelor sunt :

a) [x] a) la nivelul mucoasei linguale
b) [ ] b) la nivelul faringelui
c) [x] c) la nivelul rosului de buza
d) [ ] d) la nivelul planseului bucal
e) [x] e) la nivelul luetei

274. [M] : Fibromul :

a) [ ] a) este o formatiune tumorala intalnita extrem de rar la nivelul mucoasei
cavitatii orale
b) [x] b) se manifesta clinic sub forma unor leziuni nodulare
c) [x] c) prezinta o baza de implantare sesila sau pediculata
d) [x] d) localizarea este variata la nivelul cavitatii orale,putand fi situat pe mucoasa
linguala,jugala,la nivelul buzelor,palatului,planseului bucal sau gingivomucoasei
procesului alveolar
e) [ ] e) nu se intalneste niciodata localizat la nivelul tegumentelor cervico-faciale
275. [M] Fibromul tegumentar :
a) [x] a) este localizat cel mai frecvent la nivelul regiunii geniene,nazale sau frontale
b) [x] b) se prezinta sub forma unui nodul mobil
c) [ ] c) tesutul acoperitor are un aspect congestiv
d) [ ] d) prezinta fluctuenta la palpare
e) [ ] e) este o formatiune fixata la tegument

276. [M] : Fibromatoza gingivala :

a) [x] a) este o afectiune cu caracter ereditar
b) [ ] b) este o afectiune congenitala
c) [x] c) se manifesta clinic prin marirea de volum a fibromucoasei gingivale
d) [ ] d) consistenta sa este moale,lasa godeu la presiune
e) [x] e) poate fi neteda sau nodulara

277. [M] : Diagnosticul diferential al fibromatozei gingivale se face cu :

a) [x] a) hiperplazia gingivala medicamentoasa
b) [x] b) hiperplazia gingivala din leucemii acute
c) [ ] c) papilomul mucoasei orale
d) [ ] d) granulomul piogen gingival
e) [x] e) neurofibromatoza ereditara

278. [M] Lipomul :

a) [x] a) este o tumora benigna a tesutului adipos
b) [x] b) la nivel cervico-facial se prezinta ca o masa tumorala cu crestere lenta
c) [x] c) deformeaza progresiv regiunea in care apare
d) [ ] d) are o consistenta ferma,fibroasa
e) [x] e) tegumentele acoperitoare au aspect normal

279. [M] : Schwannomul :

a) [ ] a) se prezinta clinic sub forma unei mase nodulare fixate pe planurile
adiacente
b) [x] b) se asociaza in mod tipic cu traiectul unui nerv
c) [x] c) pentru localizarile endoosoase,manifestarea clinica este de parestezie sau
anestezie in teritoriul nervului din care provine
d) [ ] d) evolueaza prin crestere constanta
e) [x] e) la nivelul cavitatii orale apare cel mai frecvent la nivelul limbii

280. [M] : Hemangiomul :

a) [x] a) este cea mai frecventa tumora a perioadei copilariei
b) [x] b) se localizeaza in mod special in teritoriul oro-maxilo-facial
c) [ ] c) tumora se goleste de sange la presiune
d) [ ] d) in primele zile dupa nastere,tumora se dezvolta rapid
e) [x] e) hemangiomul superficial tegumentar este reliefat si boselat,avand o
culoare rosie aprinsa
281. [M] Despre hemangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a) [ ] a) faza proliferativa dureaza de obicei 6-10 ani
b) [x] b) dupa regresia completa in jumatate dintre cazuri tegumentele vor avea
aspect normal
c) [x] c) cea mai frecventa complicatie este ulceratia
d) [ ] d) localizarile oculare duc la orbire
e) [x] e) la nastere,hemangiomul se poate identifica cu o macula de culoare
deschisa cu o retea teleangiectatica

282. [M] Tratamentul hemangioamelor mici consta in :

a) [ ] a) radioterapie
b) [x] b) scleroterapie
c) [x] c) tratament chirurgical
d) [ ] d) terapie cortizonica
e) [ ] e) chimioterapie

283. [M] : Malformatiile capilare :

a) [ ] a) au de obicei o culoare albastruie si sunt compresibile
b) [x] b) se manifesta clinic sub forma de macule cutanate in „pata de vin de Porto"
c) [x] c) se localizeaza cel mai frecvent pe fata
d) [ ] d) apar la nivelul sunturilor arterio-venoase
e) [x] e) se localizeaza in special in zonele de emergenta trigeminala

284. [M] Despre limfangiom sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a) [x] a) limfangioamele cervico-faciale apar mai frecvent in regiunea geniana si
parotideo-maseterina
b) [x] b) limfangioamele orale apar cel mai frecvent in cele 2/3 anterioare ale limbii
c) [ ] c) se descriu 5 tipuri de limfangioame
d) [ ] d) este o leziune cu flux scazut
e) [x] e) avand in vedere posibilitatea de regresie spontana,se recomanda o
atitudine expectativa cel putin pana la varsta de 5 ani

285. [M] : Chisturi odontogene sunt urmatoarele :

a) [ ] a) chistul radicular
b) [ ] b) chistul nazo-palatin
c) [x] c) chistul folicular (dentiger)
d) [x] d) chistul de eruptie
e) [x] e) keratochistul odontogen

286. [M] Chisturi neodontogene sunt urmatoarele :

a) [x] a) chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv)
b) [ ] b) chistul rezidual
c) [ ] c) chistul osos anevrismal
d) [x] d) chistul median palatinal
e) [x] e) chistul nazo-labial (nazo-alveolar)
287. [M] Pseudochisturi sunt urmatoarele :
a) [ ] a) chistul gingival al adultului
b) [x] b) cavitatea osoasa idiopatica
c) [ ] c) chistul globulomaxilar
d) [x] d) chistul osos anevrismal
e) [x] e) defectul osos Stafne

288. [M] Cresterea unui chist continua pana cand :

a) [x] a) se efectueaza chistectomia
b) [ ] b) se administreaza un tratament medicamentos adecvat
c) [x] c) acesta se deschide intr-o cavitate naturala
d) [x] d) se indeparteaza factorul stimulator reprezentat de citokine prin inlaturarea
factorului cauzal
e) [ ] e) la un moment dat se opreste in evolutie si poate involua de la sine

289. [M] : Keratochistul odontogen primordial :

a) [x] a) se dezvolta in locul unui dinte
b) [ ] b) se dezvolta in jurul unui dinte
c) [ ] c) deriva din epiteliul adamantin redus
d) [x] d)deriva din resturile Serres
e) [x] e) are un caracter recidivant marcat

290. [M] : Keratochisturile se localizeaza cel mai frecvent :

a) [x] a) la mandibula,in dreptul molarului de minte
b) [x] b) la maxilar,in dreptul molarului de minte
c) [ ] c) la maxilar,in dreptul incisivilor
d) [ ] d) la mandibula,in dreptul incisivilor
e) [x] e) la maxilar,in dreptul caninului

291. [M] : Keratochistul odontogen :

a) [x] a) poate fi unilocular sau multilocular
b) [x] b) este in general asimptomatic
c) [ ] c) induce resorbtia coronara a dintilor adiacenti
d) [ ] d) induce tulburari senzitive in cazul localizarilor mandibulare
e) [x] e) are tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal

292. [M] Keratochistul odontogen :

a) [x] a) pe masura ce evolueaza,induce mobilitatea dintilor adiacenti
b) [x] b) pe masura ce evolueaza,induce resorbtia progresiva a radacinilor dintilor
adiacenti
c) [ ] c) impinge pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre creasta alveolara
d) [x] d) induce liza corticalelor osoase in zonele unde acestea sunt mai subtiri si
mai putin dense
e) [x] e) radiologic,apare sub forma unei leziuni osoase radiotransparente
293. [M] : Tratamentul keratochistului odontogen consta in :
a) [ ] a) punctie
b) [x] b) marsupializare
c) [x] c) rezectie osoasa
d) [ ] d) rezectie apicala
e) [x] e) chistectomie

294. [M] : Chistul folicular (dentiger) :

a) [x] a) apare prin transformarea chistica a sacului folicular care inconjoara
coroana unui dinte neerupt
b) [x] b) este intotdeauna atasat la jonctiunea smalt-cement a dintelui neerupt
c) [ ] c) este un chist inflamator
d) [x] d) apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibular in legatura cu un
molar de minte inclus sau semiinclus
e) [ ] e) aspectul radiologic tipic este de radioopacitate uniloculara

295. [M] : Tratamentul chistului folicular consta in :

a) [x] a) chistectomie
b) [ ] b) marsupializare (in cazul chisturilor de mici dimensiuni)
c) [x] c) odontectomia dintelui semiinclus sau inclus
d) [x] d) marsupializare (in cazul chisturilor de mari dimensiuni)
e) [ ] e) decapusonare

296. [M] Chistul de eruptie :

a) [ ] a) este un chist derivat din resturile Malassez
b) [x] b) apare in cazul unui dinte in eruptie,aflat submucos
c) [x] c) apare prin separarea foliculului dentar de suprafata coroanei dintelui
d) [ ] d) se localizeaza lateral de dintele in eruptie
e) [x] e) la palpare are o consistenta fluctuenta

297. [M] : Chistul parodontal lateral :

a) [x] a) se gaseste cel mai frecvent in spatiul interdentar de la nivelul premolarilor
sau caninilor
b) [x] b) este in general asimptomatic
c) [x] c) imaginea radiologica este de radiotransparenta interdentara in forma de
„picatura"
d) [ ] d) dintii adiacenti sunt devitali
e) [ ] e) radiologic se poate evidentia convergenta radacinilor dintilor adiacenti

298. [M] : Chistul gingival al adultului :

a) [ ] a) clinic se prezinta ca o formatiune chistica de mari dimensiuni
b) [x] b) se situeaza in dreptul papilei interdentare
c) [x] c) mucoasa acoperitoare lasa sa se vada prin transparenta o coloratie
albastruie
d) [ ] d) radiologic se evidentiaza resorbtii osoase
e) [x] e) trebuie diferentiat de abcesul parodontal
299. [M] : Chisturile gingivale (alveolare) ale nou nascutului (nodulii Bohn) :
a) [x] a) se prezinta sub forma unor papule de mici dimensiuni
b) [x] b) sunt situate pe creasta alveolara
c) [ ] c) sunt situate pe mucoasa palatinala,pe linia mediana
d) [ ] d) sunt situate la nivelul valului moale
e) [x] e) nu necesita un tratament specific

300. [M] : Chistul odontogen calcificat,forma endoosoasa :

a) [x] a) este identificat intamplator in urma unui examen radiologic
b) [x] b) radiologic are un aspect de „soare rasare" sau „sare si piper"
c) [ ] c) are dimensiuni de cativa mm
d) [ ] d) in stadiile initiale sunt complet radioopace
e) [x] e) in evolutie dezvolta calcificari centrale bine circumscrise

301. [M] : Chistul nazo-palatin (chistul canalului incisiv) :

a) [ ] a) in evolutie ajunge sa deformeze palatul posterior
b) [x] b) imaginea radiologica este de „inima de carte de joc"
c) [x] c) are aspect similar unui abces palatinal situat pe linia mediana
d) [x] d) mucoasa acoperitoare poate fi integra sau poate prezenta o fistula prin
care se elimina continutul chistic
e) [x] e) radiologic apare ca o formatiune bine delimitata,situata intre radacinile
incisivilor centrali superiori,pe linia mediana sau imediat paramedian

302. [M] : Chistul median palatinal :

a) [x] a) clinic,se prezinta sub forma unei deformatii la nivelul palatului dur imediat
posterior de papila incisiva,pe linia mediana
b) [x] b) dimensiunile sale sunt de aproximativ 2 cm
c) [x] c) aspectul radiologic este de radiotransparenta bine circumscrisa in palat pe
linia mediana
d) [ ] d) este un pseudochist
e) [ ] e) imaginea radiologica este de „soare rasare"

303. [M] : Chistul nazo-labial :

a) [ ] a) apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,median
b) [x] b) apare in partile moi de la nivelul buzei superioare,paramedian
c) [x] c) apare mai frecvent la sexul feminin
d) [ ] d) se dezvolta exclusiv unilateral
e) [x] e) tegumentele acoperitoare sunt nemodificate
304. [M] : Chistul globulomaxilar :
a) [x] a) este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul superior
b) [x] b) rareori,poate fi situat intre incisivul central si incisivul lateral superior
c) [ ] c) este un chist endoosos situat intre incisivul lateral si caninul inferior
d) [x] d) in evolutie se poate exterioriza la nivelul partilor moi din fundul de sant
vestibular sau in palat
e) [ ] e) apare endooral ca o deformare asimptomatica
305. [M] Chistul radicular :
a) [x] a) este un chist inflamator endoosos
b) [x] b) inconjoara apexul unui dinte devital,ca o complicatie a patologiei dentare
c) [ ] c) a fost considerat un chist „fisural"
d) [x] d) este cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare
e) [ ] e) prezinta o varianta anatomo-clinica numita chist botrioid

306. [M] : Chistul periapical :

a) [x] a) clinic,initial este asimptomatic
b) [x] b) in evolutie,la palparea in vestibulul bucal se percepe o consistenta de
„minge de celuloid" sau „coaja de ou spart"
c) [x] c) este localizat la nivelul apexului unui dinte cu gangrena pulpara
d) [ ] d) testele de vitalitate ale dintilor cauzali sunt cel mai frecvent pozitive
e) [ ] e) in evolutie,creste in dimensiuni dar nu afecteaza corticala osoasa

307. [M] Chistul periapical :

a) [x] a) se poate suprainfecta evoluand spre un abces
b) [x] b) prin extindere tridimensionala poate interesa si radacinile dintilor vecini
c) [x] c) dupa o evolutie indelungata poate fistuliza
d) [ ] d) radiologic nu se constata modificari la nivelul laminei dura
e) [ ] e) imaginea radiologica este de radiotransparenta cu limite sterse

308. [M] Atitudinea terapeutica fata de chistul radicular consta in :

a) [x] a) indepartarea chistului si tratamentul factorului cauzal dentar
b) [ ] b) tratamentul endodontic al dintelui cauzal
c) [x] c) chistectomia cu rezectia apicala a dintelui cauzal,daca,conditiile clinice sunt
favorabile
d) [ ] d) extractia imediata a dintelui cauzal indiferent de aspectele clinice si
radiologice
e) [x] e) cura radicala a sinusului maxilar in cazul in care chistul afecteaza mucoasa
sinuzala

309. [M] : Chistul rezidual :

a) [ ] a) se dezvolta la nivelul suprafetei radiculare laterale
b) [ ] b) se dezvolta pe seama unor canale pulpare aberante
c) [x] c) este un chist radicular care persista dupa tratamentul endodontic sau
extractia dentara
d) [x] d) clasic,este un chist restant dupa extractia dentara fara chiuretarea alveolei
e) [ ] e) se localizeaza uneori interradicular

310. [M] : Tumori ale epiteliului odontogen sunt :

a) [ ] a) cementoblastomul
b) [x] b) ameloblastomul
c) [x] c) tumora odontogena scuamoasa
d) [ ] d) odontomul compus
e) [ ] e) odontomul complex
311. [M] Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic :
a) [x] a) se localizeaza la mandibula,cel mai adesea in zona molarilor de minte si in
ramul mandibular
b) [ ] b) evolutia sa este rapida,simptomatica
c) [x] c) deformeaza progresiv contururile fetei
d) [ ] d) in formele avansate apar intotdeauna parestezie si durere
e) [x] e) nu au tendinta de a invada partile moi

312. [M] Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid sau multichistic :

a) [x] a) este de radiotransparenta multiloculara
b) [x] b) daca loculatiile sunt de mici dimensiuni,aspectul radiologic este de „fagure
de miere"
c) [x] c) daca loculatiile sunt de mari dimensiuni,aspectul radiologic este de
„baloane de sapun"
d) [ ] d) da relatii despre prezenta frecventa la nivelul leziunii a unui dinte
semiinclus
e) [x] e) uneori,aspectul radiologic poate fi aparent de radiotransparenta uniloculara

313. [M] Tratamentul ameloblastomului solid sau multichistic consta in :

a) [ ] a) rezectia marginala,fara margini libere
b) [x] b) chiuretajul tumorii
c) [ ] c) radioterapie
d) [x] d) rezectia marginala,cu margini libere osoase de cel putin 1-1,5 cm fata de
limitele radiologice ale tumorii
e) [x] e) rezectia segmentara si hemirezectia de mandibula cu sau fara
dezarticulare

314. [M] :Ameloblastomul unichistic :

a) [x] a) poate aparea de novo,ca mecanism patogenic
b) [x] b) apare mai ales la pacientii tineri
c) [ ] c) se localizeaza cel mai frecvent la maxilar,in zona posterioara
d) [x] d) se localizeaza cel mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
e) [x] e) ca mecanism patogenic,poate aparea prin transformarea tumorala benigna
a epiteliului unui chist odontogen

315. [M] :Ameloblastomul extraosos :

a) [x] a) deriva cel mai probabil din resturile lamei dentare (Serres)
b) [x] b) se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale gingivale sesile sau
pediculate
c) [ ] c) poate ajunge la dimensiuni impresionante
d) [x] d) se localizeaza pe mucoasa gingivala vestibulara a dintilor laterali,mai
frecvent la mandibula
e) [ ] e) radiologic nu se poate evidentia nici o modificare la nivelul osului subiacent
316. [M] : Fibromul ameloblastic :
a) [ ] a) este o tumora rara,de origine odontogena
b) [x] b) se localizeaza cu predilectie la mandibula,in zona laterala
c) [x] c) poate sa deformeze in timp corticalele osoase
d) [x] d) in majoritatea cazurilor,in leziune este prezent un dinte inclus (molar de
minte inferior)
e) [x] e) in evolutie,tumora se poate extinde spre ramul mandibular si poate ajunge
sa intereseze intreaga hemimandibula

317. [M] : Odontomul :

a) [x] a) in stadiul matur este format din smalt si dentina,precum si din cantitati
variabile de pulpa si cement
b) [x] b) prezinta doua forme anatomo-clinice
c) [ ] c) forma compusa este constituita sub forma unui conglomerat de smalt si
dentina,fara a avea configuratia unui dinte
d) [x] d) forma compusa este mai frevent localizata in zona anterioara
e) [x] e) forma complexa este mai frecvent localizata in zona molara

318. [M] :Odontomul :

a) [x] a) se poate dezvolta in locul unui dinte (aparenta anodontie)
b) [x] b) poate fi in vecinatatea unor dinti erupti,inducand divergenta radacinilor
acestora
c) [ ] c) imaginea radiologica este de radiotransparenta
d) [x] d) poate impiedica eruptia unui dinte,care ramane inclus intraosos
e) [x] e) tratamentul este chirurgical si consta in excizia in totalitate

319. [M] : Fibromul odontogen central :

a) [x] a) este o tumora extrem de rara
b) [x] b) se localizeaza in proportii aproximativ egale la maxilar si la mandibula
c) [ ] c) localizarile maxilare sunt predominant in zona molara
d) [x] d) nu este legat obligatoriu de prezenta unui dinte,dar se asociaza cu acesta
in aproximativ 1/3 dintre cazuri
e) [ ] e) formele de mici dimensiuni induc mobilitatea dintilor invecinati

320. [M] : Cementoblastomul :

a) [x] a) este o proliferare de tip hamartrom a cementoblastilor cu formarea unei
colectii dezorganizate de cement in jurul radacinii unui dinte
b) [ ] b) afecteaza mai frecvent dintii maxilari
c) [x] c) se prezinta ca o aparenta expansiune volumetrica a radacinilor unui dinte
(premolar sau molar)
d) [ ] d) dintele implicat este mobil
e) [x] e) radiologic se caracterizeaza prin prezenta unei radioopacitati marcate care
inglobeaza radacinile dintelui
321. [M] Tratamentul cementoblastomului consta in :
a) [ ] a) chiuretaj periapical
b) [ ] b) rezectie segmentara
c) [x] c) extractia dintelui monobloc cu cementoblastomul
d) [x] d) tratamentul este strict chirurgical
e) [ ] e) devitalizarea dintelui afectat

322. [M] : Osteomul :

a) [x] a) are caracter solitar in marea majoritate a cazurilor
b) [ ] b) la nivelul oaselor maxilare localizarea predilecta este la nivelul tuberozitatii
maxilare
c) [x] c) se poate localiza la nivelul condilului mandibular
d) [x] d) se poate localiza la nivelul sinusului frontal
e) [x] e) poate fi periostal si/sau endostal

323. [M] : Osteoblastomul :

a) [ ] a) este o tumora osoasa cu o incidenta crescuta
b) [x] b) apare mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
c) [x] c) se manifesta clinic printr-o discreta deformare osoasa
d) [ ] d) consistenta este fluctuenta
e) [x] e) radiologic se prezinta sub forma unei radiotransparente rotunde,bine
delimitate,care prezinta focare multiple de radioopacitate

324. [M] : Osteomul osteoid :

a) [x] a) este o varianta clinica si histopatologica de osteoblastom
b) [x] b) la nivelul tumorii sunt prezente numeroase fibre nervoase periferice
c) [ ] c) se manifesta clinic prin dureri moderate,difuze
d) [x] d) tumora produce prostaglandine,fapt pentru care este dureroasa
e) [x] e) durerea cedeaza la administrarea de aspirina

325. [M] : Displazia osoasa (displazia cemento-osoasa) :

a) [ ] a) apare la nivelul oaselor maxilare in zonele in care nu sunt prezenti dinti
b) [x] b) forma periapicala se localizeaza in portiunea anterioara a corpului
mandibular
c) [x] c) forma periapicala este dificil de diferentiat radiologic de un chist radicular
periapical
d) [x] d) forma periapicala - ligamentul parodontal este respectat de leziune
e) [ ] e) forma periapicala - dintii asociati leziunii sunt intotdeauna devitali

326. [M] Displazia cemento-osoasa focala :

a) [ ] a) are caracter autolimitant,depasind rareori 5 cm
b) [x] b) se prezinta ca o leziune unica localizata la nivelul osului alveolar in jurul
apexului unui dinte vital
c) [x] c) se localizeaza in special in zona posterioara a corpului mandibular
d) [x] d) este total asimptomatica
e) [ ] e) se localizeaza in special in zona anterioara a corpului mandibular
327. [M] : Displazia cemento-osoasa florida :
a) [x] a) are caracter multifocal
b) [x] b) este caracteristica bilateralitatea sau chiar simetria afectarii osoase
c) [x] c) se poate localiza atat in zone dentate cat si edentate
d) [ ] d) se poate localiza la nivelul condilului mandibular
e) [ ] e) are caracter familial

328. [M] Tratamentul displaziei cemento-osoase consta in :

a) [ ] a) tratament chirurgical
b) [x] b) dispensarizarea pacientului
c) [x] c) o buna igiena orala
d) [x] d) tratarea precoce a oricaror probleme odontale ale dintilor implicati
e) [ ] e) tratament medicamentos

329. [M] : Fibromul osifiant :

a) [x] a) este o tumora benigna propriu-zisa
b) [ ] b) se localizeaza cel mai frecvent la maxilar in zona premolara sau molara
c) [x] c) produce o deformare progresiva a osului
d) [ ] d) durerea si parestezia sunt prezente in mod constant
e) [x] e) poate ajunge la dimensiuni impresionante,desfigurand pacientul

330. [M] : Radiologic,fibromul osifiant se caracterizeaza prin :

a) [x] a) radiotransparenta bine definita si uniloculara
b) [ ] b) radiotransparenta multiloculara
c) [x] c) dezvoltare in mod egal in toate directiile
d) [x] d) aspect rotund sau usor ovalar
e) [ ] e) nu se instituie in evolutie nici un de radioopacitate

331. [M] : Tratamentul fibromului osifiant consta in :

a) [ ] a) dispensarizarea pacientului
b) [x] b) indepartarea completa prin chiuretaj,in cazul formelor de mici dimensiuni
c) [x] c) rezectia osoasa pentru tumorile de mari dimensiuni
d) [ ] d) administrarea de aspirina
e) [ ] e) indepartarea completa a tumorii cu margini de siguranta de 1-2 mm

332. [M] : Condromul :

a) [x] a) este o tumora benigna alcatuita din cartilaj hialin matur
b) [ ] b) este frecvent intalnit in teritoriul oro-maxilo-facial
c) [x] c) este frecvent intalnit la nivelul premaxilei,septului nazal,condilului
mandibular si corpului mandibulei
d) [ ] d) are o evolutie rapida,agresiva
e) [x] e) radiologic are aspectul unei radiotransparente uniloculare cu o zona
centrala de radioopacitate
333. [M] : Torusul palatin :
a) [x] a) reprezinta o exostoza situata la nivelul osului maxilar
b) [ ] b) este o tumora benigna osoasa
c) [ ] c) se situeaza de-a lungul suturii mediane a palatului dur in 1/3 anterioara
d) [x] d) poate fi discret reliefat sau poate avea aspect lobulat
e) [ ] e) se poate evidentia cu usurinta pe ortopantomografie

334. [M] : Torusul mandibular :

a) [ ] a) se localizeaza pe fata vestibulara a corpului mandibulei
b) [x] b) este bilateral in peste 90% din cazuri
c) [x] c) are consistenta dura,osoasa
d) [x] d) se trateaza prin rezectie modelanta in cazul formelor de mari dimensiuni
e) [ ] e) se trateaza prin rezectie segmentara

335. [M] : Tumora centrala cu celule gigante :

a) [ ] a) este o tumora benigna cu caracter agresiv si osteolitic marcat
b) [x] b) celulele gigante se numesc si mieloplaxe
c) [ ] c) evolueaza expansiv in partile moi
d) [x] d) in evolutie,corticala osoasa va fi erodata in totalitate
e) [x] e) se localizeaza cel mai adesea la mandibula

336. [M] Cherubismul :

a) [x] a) este o afectiune rara,cu caracter familial,autozomal dominant
b) [ ] b) se manifesta clinic inca de la nastere
c) [x] c) pacientii prezinta multiple leziuni cu celule gigante ale maxilarului
d) [ ] d) leziunile cu celule gigante ale maxilarului sunt unilaterale
e) [x] e) da aspect facial „bucalat"

337. [M] : Manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans sunt :

a) [x] a) afectare osoasa unifocala sau multifocala manifestata prin prezenta unor
leziuni osteolitice,deformante,dureroase
b) [ ] b) afectare oculara - vizibilitatea anormala a sclerei situata inferior de iris
c) [x] c) afectare ganglionara - adenopatie,in special cervicala
d) [ ] d) afectare renala
e) [x] e) afectare endocrina

338. [M] : Boala Paget osoasa :

a) [x] a) este o afectiune caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si
rezorbtie osoasa
b) [x] b) cel mai frecvent este afectat maxilarul superior ducand la largirea etajului
mijlociu al fetei
c) [x] c) asociaza un risc crescut de transformare in osteosarcom
d) [ ] d) se trateaza chirurgical si prin radioterapie
e) [ ] e) nu afecteaza articulatiile invecinate leziunii
339. [M Factorii de risc locali in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a) [x] a) tutunul
b) [x] b) alcoolul
c) [ ] c) varsta
d) [ ] d) factorii nutritionali
e) [x] e) radiatiile solare

340. [M] : Factorii generali implicati in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a) [ ] a) factorii dentari
b) [ ] b) agentii infectiosi
c) [x] c) deficitul imunitar
d) [x] d) factorii nutritionali
e) [ ] e) virusul herpes simplex

341. [M] Semnele obiective in cadrul anamnezei unui pacient cu tumora maligna oro-maxilo-faciala pot
fi :
a) [x] a) leziuni ale buzei sau tegumentelor cervico-faciale fara tendinta de
vindecare
b) [ ] b) senzatie persistenta de corp strain in cavitatea orala sau orofarnge
c) [x] c) deformari ale contururilor cervico-faciale
d) [x] d) hemoragii minore persistente fara cauza evidenta la nivelul cavitatii orale
e) [ ] e) epistaxis minor bilateral

342. [M] : Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a) [x] a) buza
b) [x] b) planseul bucal
c) [ ] c) tuberozitatea maxilara
d) [ ] d) palatul dur
e) [x] e) marginile laterale ale limbii

343. [M] : Leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei cavitatii orale sunt :
a) [x] a) lichenul plan
b) [ ] b) leucoplazia
c) [x] c) disfagia sideropenica (Sd. Plummer-Vinson)
d) [ ] d) eritroplazia
e) [x] e) glosita sifilitica

344. [M] Leucoplazia :

a) [x] a) este definita ca fiind o pata sau placard alb,care nu poate fi indepartata prin
stergere,mai mare de 5 mmcare nu poate fi incadrata in nici o alta entitate
patologica
b) [ ] b) este o afectiune a mucoasei orale cu etiologie incerta
c) [ ] c) se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete
rosii de eritroplazie
d) [x] d) reprezinta expresia clinica a displaziei mucoasei,de diferite e
e) [x] e) se pot identifica uneori si focare de carcinom in situ
345. [M] Leucoplazia nodulara (granulara,verucoasa) :
a) [ ] a) poate evolua spre carcinom spinocelular
b) [x] b) se prezinta clinic ca un placard leucoplazic de mici dimensiuni
c) [x] c) suprafata sa este neregulata,papilara,verucoasa
d) [ ] d) se prezinta clinic ca o pata alba sidefie nereliefata,cu aspect neted
e) [ ] e) la palpare nu prezinta nici un fel de rugozitati

346. [M] : Eritroleucoplazia (leucoplazia patata) :

a) [ ] a) este definita clinic ca fiind o pata rosie,cu aspect catifelat,care nu poate fi
indepartata prin stergere si care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate
patologica
b) [ ] b) poate fi omogena,nodulara sau verucoasa proliferativa
c) [ ] c) se mai numeste boala Bowen
d) [x] d) este expresia clinica a displaziei de diferite e,cu zone de displazie de
ul III pe care se grefeaza multiple focare de neoplazie intraepiteliala
(carcinom in situ)
e) [x] e) se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete
rosii de eritroplazie

347. [M] : Eritroplazia:

a) [x] a) se mai numeste boala Bowen
b) [x] b) este definita clinic ca fiind o pata rosie cu aspect catifelat care nu poate fi indepartata prin
stergere si
care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
c) [x] c) se prezinta clinic rareori izolata, cel mai frecvent fiind asociata cu leucoplazia
d) [ ] d) este o leziune cu potential de malignizare
e) [ ] e) are caracter reversibil

348. [M] Formele anatomo-clinice de

debiut ale tumorilor maligne orale sunt:
a) [x] a) pete albe si pete rosii hipertrofice
b) [x] b) forma ulcerativa
c) [ ] c) forma omogena
d) [x] d) forma vegetanta (exofitica)
e) [x] e) forma infiltrativa, nodulara (endofitica

349. [M] Forma ulcerativa, de debut, a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a) [ ] a) leziunile sunt proeminente, burjonate, cu aspect conopidiform
b) [x] b) fundul ulceratiei are aspect granular si este acoperit de sfacele necrotice sau cruste hemoragice
c) [x] c) marginile ulceratiei sunt rulate spre interior
d) [ ] d) pete rosii si placarde albe hipertrofice
e) [x] e) baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile invecinate, avand consistenta ferma si limite
imprecise
350. [M] : Forma infiltrativ, nodulara de debut a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a) [ ] a) suprafata leziunii este brazdata de santuri cu aspect ulcerativ-fisural
b) [x] b) este caracteristica tumorilor maligne orale cu debut la nivelul glandelor salivare mici
c) [x] c) prezenta unui nodul ce se dezvolta la nivelul submucoasei
d) [ ] d) formatiunea nodulara prezinta limite precise in profunzime
e) [ ] e) mucoasa aacoperitoare prezinta ulceratii de la debutul afectiunii

351. [M] : In perioada de stare, caracteristica pentru tumorile maligne ale partilor moi orale, este:
a) [x] a) indurarea bazei leziunii
b) [ ] b) edemul
c) [x] c) infiltrarea difuza
d) [x] d) fixarea formatiunii
e) [ ] e) intreruperea continuitatii osoase

352. [M] Formele anatomo-clinice ale

tumorilor maligne, in perioada de stare, sunt:
a) [x] a) forma ulcero-distructiva
b) [x] b) forma ulcero-vegetanta
c) [x] c) forma infiltrativ-difuza
d) [x] d) forma scleroasa
e) [ ] e) forma endofitica

353. [M] Forma ulcero-distructiva a tumorilor maligne se caracterizeaza prin:

a) [x] a) leziune este de tip ulcerativ, cu margini neregulate, evazate si reliefate
b) [ ] b) marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
c) [ ] c) fundul ulceratiei este neted
d) [x] d) leziunea sangereaza la cele mai mici traumatisme
e) [x] e) fundul ulceratiei este murdar, acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare

354. [M] Forma ulcero-vegetanta a tumorilor maligne, se caracterizeaza prin:

a) [x] a) apare pe un fond ulcerativ, o formatiune cu aspect vegetant, conopidiform
b) [ ] b) marginile tumorale sunt netede
c) [x] c) suprafata tumorala este brazdata de santuri, mai mul sau mai putin adanci
d) [x] d) baza de implantare este fara limite precise
e) [ ] e) muguri carnosi, cu aspect hemoragic

355. [M] : Semnele clinice ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare, sunt:
a) [ ] a) epistaxis bilateral
b) [x] b) durere
c) [x] c) tumefactie
d) [ ] d) echimoze in fundurile de sant vestibulare
e) [x] e) semne dentare
356. [M] : Pentru tumorile maligne ale mandibulei se intalnesc urmatoarele semne indirecte (asociate):
a) [ ] a) modificare acuitatii vizuale
b) [x] b) hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie a nervului alveolar
c) [ ] c) nestezia in teritoriul nervului infraorbital (senzatie de obraz de carton)
d) [x] d) trismus
e) [x] e) tulburari functionale in masticatie, deglutitie si fonatie

357. [M] Cheilita actinica:

a) [x] a) este o leziune cu potential de malignizare la nivelul buzelor
b) [ ] b) este o forma de debut a tumorilor maligne de la nivelul buzelor
c) [x] c) apare in urma expunerii cronice si prelungite la radiatiile solare
d) [x] d) se localizeaza in special la buza inferioara
e) [ ] e) este mult mai frecventa la femei

358. [M] Forma superficiala de debut a

unei tumori maligne de buza se caracterizeaza prin:
a) [x] a) apare la inceput, ca o zona albicioasa, ingrosata
b) [ ] b) are aspectl similar formei vegetante de debut de la nivelul mucoasei orale
c) [x] c) poate evolua spre o leziune cu aspect verucos
d) [x] d) poate evolua spre ulceratie, ce se acopera rapid de cruste hemoragice
e) [ ] e) se caracterizeaza prin aparitia de mici ulceratii paramediene, la nivelul rosului de buza

359. [M] Leziunile tegumentare cu potential de malignizare sunt:

a) [x] a) keratoza actinica
b) [ ] b) cheilita actinica
c) [x] c) keratoacantomul
d) [x] d) nevul melanocitic
e) [ ] e) melanomul

360. [M] : Formele tumorale maligne tegumentare sunt:

a) [ ] a) nevul melanocitic
b) [x] b) carcinomul spinocelular
c) [x] c) carcinomul bazocelular
d) [ ] d) cornul cutanat
e) [x] e) melanomul

361. [M] Factorii care influenteaza diseminarea metastatica a tumorii primare sunt:
a) [x] a) localizarea tumorii primare
b) [x] b) dimensiunea tumorii primare
c) [x] c) profunzimea invaziei
d) [ ] d) forma de debut a tumorii primare
e) [x] e) ul de diferentiere histologica
362. [M] In context oncologic, absenta ganglionilor cervicali palpabili denota:
a) [ ] a) ganglion reactiv
b) [ ] b) ganglion metastatic
c) [x] c) lipsa afectarii metastatice
d) [x] d) ganglion reactiv de mici dimensiuni
e) [x] e) microadenopatie metastatica

363. [M: Diagnosticul diferential al adenopatiei metastatice cervicale se face cu:

a) [x] a) tumori benigne cervicale
b) [x] b) infectii ale regiuniii cervicale
c) [ ] c) chisturi ale oaselor maxilare
d) [x] d) adenite inflamatorii
e) [x] e) afectiuni congenitale

364. [M] Investigatiile paraclinice

curente in contextul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:
a) [x] a) metode chirurgicale
b) [x] b) metode de colorare vitala
c) [x] c) metode imagistice
d) [ ] d) metode antroplogice
e) [x] e) markeri tumorali, flow-citometrina

365. [M] : Biopsia excizionala este indicata

in:
a) [ ] a) leziunile tumorale extinse
b) [x] b) tumorile cu un diametru de pana la maxim 1 cm
c) [x] c) tumorile localizate superficial sau profund
d) [ ] d) tumorile inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic
e) [x] e) tumorile situate in partile moi sau in structurile osoase

366. [M]: Biopsia incizionala este contraindicata in:

a) [x] a) leziunile vasculare (hemangiom)
b) [x] b) tumori parotidiene
c) [ ] c) tumori la care se urmareste intai reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical
d) [x] d) zonele anatomice cu risc vital
e) [ ] e) tumori sau adenopatii inoperabile

367. [M]: Gradul IV Papanicolau semnifica:

a) [ ] a) citologie anormala, dar fara semne de malignitate
b) [ ] b) citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate
c) [x] c) citologie foarte sugestiva pentru malignitate
d) [ ] d) caracter net de malignitate
e) [x] e) pe frotiu apar celule atipice izolate sau in placard alaturi de elemente inflamatorii
368. [M] Folosirea testului cu albastru de toluidina in cadrul investigatiilor paraclinice pentru stabilirea
diagnosticului unei tumori maligne oro-maxilo-faciale
este indicata pentru:
a) [x] a) leziuni care ridica suspiciunea unei forme de debut maligne a mucoasei orale
b) [x] b) alegerea zonei de elctie pentru prelevarea unei biosii
c) [ ] c) alegerea zonei de electie pentru interventia chirurgicala
d) [x] d) monitorizarea pacientilor diagnosticati cu o leziune maligna la nivelul tractului aero digestiv
superior
pentru diagnosticarea precoce a unei tumori secundare in campul de cancerizare
e) [ ] e) leziuni care cu certitudine reprezinta forme de stare ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

369. [M] Metodele imagistice folosite pentru diagnosticarea unei tumori maligne oro-maxilo-faciale
sunt:
a) [x] a) examenul radiologic uzual
b) [x] b) tomografia computerizata
c) [x] c) rezonanata magnetica
d) [ ] d) flow-citometria
e) [x] e) metode imagistice ultrasonice

370. [M] Tumora in situ se defineste astfel:

a) [ ] a) o tumora maligna cu toate caracterele specifice de invazie si metastazare
b) [ ] b) o tumora prezenta in acelasi timp cu tumora primara
c) [x] c) o tumora maligna de tip carcinomatos care nu a rupt membrana bazala
d) [x] d) o tumora care prezinta toate caracterele de invazie locala si metastazare, dar pe cane si le-a
exercitat
inca
e) [ ] e) o tumora prezenta la un interval de peste 6 luni de la diagnosticarea tumorii primare

371. [M] Prognosticul tumorilor maligne

oro-maxilo-faciale se face pe baza:
a) [x] a) statusului pacientului (varsta, afectiuni generale)
b) [x] b) adenopatiei cervicale
c) [ ] c) prezentei tumorii sincrone
d) [x] d) metastazelor la distanta
e) [ ] e) prezentei tumorilor secundare

372. [M] Factorii de prognostic rezervat

legati de adenopatia cervicala sunt:
a) [ ] a) prezenta uni ganglion cervical clinic pozitiv
b) [x] b) prezenta ganglionilor la niveluri inferioare cervicale
c) [x] c) implicarea ganglionilor controlaterali sau bilaterali
d) [x] d) ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale
e) [ ] e) ul de diferentiere histologica a tumorii primare
373. [M] Tratamentul multimodal (complex) al tumorilor maligne oror-maxilo-faciale include:
a) [x] a) tratament chirurgical
b) [x] b) tratament asociat radio-chimioterapeutic
c) [x] c) imunoterapie
d) [ ] d) biosie prin aspitie cu ac fin
e) [x] e) tratamente de sustinere

374. [M] Principiile generale ale tratamentului chirurgical al tumorilor maligne, cu intentie curativa sunt:
a) [x] a) extirparea tumorii primare cu margini libere
b) [x] b) plastia reconstructiva a defectului postoperator
c) [ ] c) metoda de reconstructie se alege dupa extirparea tumorii
d) [ ] d) se prefera recontructia ulterior extirparii tumorii
e) [x] e) nu se fac compromisuri excizionale in favoarea plastiei reconstructive

375. [M] Extirparea curativa a tumorii maligne primare are ca scop:

a) [x] a) indepartarea in totalitate, monobloc, a tumorii primare
b) [ ] b) diminuarea durerii
c) [ ] c) limitarea cresterii exofitice
d) [x] d) indepartarea tumorii primare cu margini libere
e) [ ] e) reducerea dimensiunii tumorii

376. [M] Extirparea paliativa a unei tumori maligne, are urmatoarele obiective:
a) [x] a) diminuarea durerii
b) [x] b) reducerea dimensiunilor tumorii
c) [x] c) limitarea cresterii exofitice
d) [ ] d) limitarea metastazelor
e) [x] e) inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic

377. [M] Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor maligne, in functie
de tipul de vascularizatie cuprinde:
a) [x] a) lambourile liber vascularizate
b) [x] b) lambourile miocutanate si fasciocutanate
c) [ ] c) grefele de piele „cu grosime totala"
d) [ ] d) lambourile regionale
e) [x] e) lambourile arteriale

378. [M] Clasificarea lambourilor folosite in chirurgia oro-maxilo-faciala a tumorilor maligne, in functie
de localizarea sitului donor in raport cu situl receptor
cuprinde:
a) [ ] a) lambourile cutanate „la intamplare"
b) [x] b) lamboul local
c) [x] c) lamboul regional
d) [x] d) lamboul pediculat
e) [ ] e) lamboul arterial
379. [M] Contraindicatiile evidarii cervicale radicale in tratamentul tumorilor maligne sunt:
a) [x] a) prezenta metastazelor la distanta
b) [x] b) pacienti in stadiul terminal
c) [ ] c) mase cervicale metastatice, mai mari de 3 cm, indiferent de localizare
d) [ ] d) adenopatie dupa iradiere cervicala profilactica
e) [x] e) limfonoduli fixati chiar dupa radioterapie sau chimioterapie

380. [M] In etiopatogenia

sindromului algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare intalnim urmatoarele teorii:
a) [x] a) teoria deplasarii mecanice
b) [x] b) teoria neuro-musculara
c) [x] c) teoria psihologica
d) [ ] d) teoria functionala
e) [ ] e) teoria ocluzala

381. [M] Semnele obiective observate in cadrul sindromului algodisfunctional al articulatiei temporo-
mandibulare cuprind:
a) [ ] a) crepitatii si cracmente
b) [x] b) deviatiile mandibulei
c) [x] c) limitarea miscarilor mandibulare
d) [ ] d) oboseala musculara
e) [ ] e) spasm muscular

382. [M]: Caracteristicile durerii in sindromul algodisfunctionl al articulatiei temporo-mandibulare sunt:

a) [x] a) durerea articulara are un caracter acut, este constanta si bine localizata
b) [x] b) durerea musculara este de regula lancinata, uni sau bilaterala
c) [ ] c) durerea apare de obicei seara
d) [ ] d) durerea nu se amplifica in conditii de stres
e) [ ] e) durerea persista si in timpul noptii

383. [M] : Limitarile miscarilor mandibulei in sindromul algodisfunctional se caracterizeaza prin:

a) [x] a) ul de limitare este un indicator al severitatii boli
b) [x] b) limitarea deschiderii gurii apare mai ales dimineata, in cazul bruxismului nocturn
c) [x] c) limitarea miscarilor mandibulei poate sa apara in lateralitate dupa masticatie
d) [ ] d) miscarile mandibulei nu pot fi influentate de modificari structurale articulare
e) [ ] e) apar rar in cadrul sindromul algodisfunctional al articulatiei temporo-mandibulare

384. [M] : Cragmentele:

a) [ ] a) sunt zgomote articulare caracteristice asemanatoare celor produse de strangerea in mana a unui
bulgare
de zapada
b) [x] b) sunt zgomote intraarticulare de scurta durata
c) [x] c) apar in timpul miscarilor de deschidere sau inchidere, propulsie sau lateralitate
d) [ ] d) sunt unice
e) [x] e) semnaleaza alterarea relatiei normale disc-condil
385. [M] Diagnosticul sindromului algodisfunctional se face si pe baza examenului radiologic
reprezentat de:
a) [x] a) OPG
b) [x] b) tomografie
c) [ ] c) ecografie
d) [x] d) RMN
e) [x] e) artroscopie

386. [M] : Principiile de tratament in sindromul algodisfunctional cuprind:

a) [x] a) modificarea dietei
b) [x] b) tratamentul medicamentos
c) [ ] c) tratamentul radio-chimioterapeutic
d) [x] d) fizioterapia
e) [x] c) terapia ocluzala

387. [M] Fizioterapia in tratamentul sindromului algodisfunctional este reprezentata prin:

a) [ ] a) stimularea nervoasa electrica transcutanata
b) [x] b) terapie cu agenti termici
c) [x] c) mecanoterapie
d) [ ] d) terapie ocluzala
e) [ ] e) acupunctura

388. [M] Terapia ocluzala reversibila in cadrul tratamentului sindromului algodisfunctional se

caracterizeaza prin:
a) [ ] a) slefuiri selective
b) [ ] b) refacerea lucrarilor protetice
c) [x] c) modifica temporara rapoartele ocluzale si relatia structurala condil-disc-glena prin
repozitionarea
mandibulei
d) [x] d) gutiere ocluzale
e) [ ] e) tratamente ortodontice

389. [M] : Contuziile articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:

a) [x] a) in etiopatogenie intalnim traumatisme indirecte sau directe aplicate pe mandibula cu
respectarea
integritatii componentelor oasoase al articulatiei
b) [ ] b) in etiopatogenie intalnim traumatisme i care pe langa deschiderea accidentala a articulatiei pot
fi lezate si
componente articulare
c) [x] c) durere articulara spontana si/sau provocata de mobilizarea mandibulei
d) [ ] d) trismus sever
e) [x] e) tratamentul consta in repaus articular urmat de mecanoterapie
390. [M] Etiopatogenia luxatiei anterioare acute a articlatiei temporo-mandibulare cuprinde:
a) [x] a) traumatism direct (caderi pe menton cu gura deschisa)
b) [ ] b) existenta unui tubercul articular cu relief sters
c) [ ] c) laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo-articulare
d) [x] d) traumatism indirect (luxarea mandibulei la extractia unui dinte)
e) [x] e) spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)

391. [M] : Simptomatologia in luxatia anterioara bilaterala a articulatiei temporo-mandibulare cuprinde

a) [x] a) gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
b) [ ] b) linia interincisiva este deplasata contralateral
c) [x] c) inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari
d) [x] d) depresiunie pretragiana
e) [ ] e) contactul intre molari exista doar pe partea afectata

392. [M] Luxatia anterioara recidivanta cronica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza

prin:
a) [ ] a) este intalnita frecvent
b) [x] b) apare un cracment caracteristic in momentul producerii
c) [x] c) reducerea luxatiei trebuie facuta cat mai precoce (tehnica Nelaton sau V. Popescu)
d) [ ] d) producerea luxatiei nu este dureroasa
e) [x] e) in etiopatogenie intalnim spasme musculare in cadrul crizelor toxicoclonice din epilepsie

393. [M] Subluxatia anterioara a articulatiei temporo-mandibulare:

a) [x] a) este definita ca o luxatie anterioara partiala, cu autoreducere
b) [ ] b) este definita ca fiind o deplasare repetata a condilului anterior de tuberculul articular cu
blocarea
frecventa in aceasta pozitie
c) [x] c) prezinta in etiopatogenie coordonarea musculara deficitara
d) [x] d) se trateaza prin injectarea intraarticulara de solutii sclerozante
e) [x] e) uneori se trateaza prin capsilorafie

394. [M] Luxatia posterioara a articulatiei temporo-mandibulare:

a) [ ] a) este posibila numai in asociere cu fractura subcondiliana
b) [x] b) este favorizata de absenta molarilor sau de tulburarile de ocluzie
c) [ ] c) se manifesta clinic prin ocluzie incrucisata
d) [x] d) se caracterizeaza prin absenta miscarilor mandibulare
e) [x] e) se acociaza cu otoragie si scaderea aciutatii auditive

395. [M] : Capsulita si sinovita se caracterizeaza prin:

a) [x] a) sunt afectiuni inflamatorii ale capsulei si sinoviei articulatiei temporo-mandibulare
b) [x] b) cresterea cantitatii de lichid sinovial cu impingerea condilului mndibular in jos
c) [ ] c) radiologic se observa largirea spatiului articular cu prezenta modificarilor osoase
d) [ ] d) in cadrul tratamentului se indica o dieta solida
e) [x] e) prezinta in etiopatogenie tulburari ocluzale
396. [M] : Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:
a) [ ] a) este un proces inflamator localizat in tesutul retrodiscal
b) [ ] b) este un proces inflamator care intereseza toate structurile articulatiei, anumite forme clinice
producand
modificari degenerative
c) [x] c) etiopatogenia este reprezentata de extensia directa a infectiei din urechea medie, conductul
auditiv extern
d) [x] d) germenii responsabili de declansarea afectiunii sunt stafilococul aureus, streptococi, gonococi,
Haemophilus Influenzae si E. Coli
e) [x] e) simptomatologia cuprinde dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-articular si
accentuate de miscarile mandibulei

397. [M] Artrita infectioasa nespecifica a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:

a) [x] a) semnele radiologce initiale sunt de largire a spatiului articular
b) [ ] b) varsta este un factor predispozant
c) [x] c) semnele radiologice ulterioare releva condilul cu aspect de „ciupit de molie"
d) [x] d) in lipsa tratamentului evolueaza spre anchiloza temporo-mandibulara
e) [ ] e) nu este necesara punctia aspirativa pentru reducerea durerii si in scop diagnostic

398. [M] Artrita reumatoida a articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:

a) [x] a) este o inflamatie cronica a articulatiilor si a structurilor periarticulare
b) [x] b) durere intermitenta matinala
c) [x] c) modificari ale ocluziei, patognomonica fiind inocluzia verticala progresiva
d) [ ] d) de obicei este implicata doar una dintre articulatiile temporo-mandibulare
e) [ ] e) semnele radiologice apar precoce

399. [M] : Afectiunile articulare degenerative de tip artrozic se caracterizeaza prin:

a) [ ] a) etiopatogenie necunoscuta
b) [x] b) sunt definite ca afectiuni neinflamatorii articulare, cu deteriorarea tesutului articular moale si
remodelare
osoasa consecutiva
c) [x] c) in etiopatogenie intalnim suprasolicitarea cronica a articulatiei prin bruxism, masticatie
unilaterala
d) [ ] d) hipermobilitate articulara
e) [x] e) specifice sunt crepitatiile care insotesc miscarile articulare

400. [M] Examenul radiologic in afectiunile articulare degenerative de tip artrozic evidentiaza:
a) [x] a) osteofite
b) [x] b) un spatiu articular redus, cand se realizeaza cu gura inchisa
c) [ ] c) un spatiu articular largit, cand se realizeaza cu gura deschisa
d) [x] d) aplatizarea condilului si a tuberculului articular
e) [x] e) pierderea si/sau perforarea discului
401. [M] Principiile de tratament ale afectiunilor articulare degenerative de tip artrozic cuprind:
a) [ ] a) artroscopia
b) [x] b) terapia ocluzala
c) [x] c) antiinflamatoare nesteroidiene
d) [ ] d) antibioterapie
e) [x] e) fizioterapie

402. [M] : Constrictia mandibulei se caracterizeaza prin:

a) [x] a) se defineste ca fiind limitarea progresiva, dar permanenta a miscarilor mandibulei
b) [ ] b) se defineste ca fiind limitarea permanenta a miscarilor mandibulei prin formarea unui tesut
osos, fibros,
sau mixt, cu disparitia structurilor articulare (condil, disc, fosa glenoida)
c) [x] c) radiologic nu se observa leziuni ale componentelor osoase articulare
d) [x] d) miscarile de lateralitate si propulsie sunt mai putin afectate
e) [ ] e) aplicarea unui departator de arcade nu poate mari amplitudinea deschiderii gurii

403. [M] : Mecanismele care induc constrictia mandibulei sunt:

a) [x] a) constrictia de cauza periarticulara
b) [ ] b) constrictia de cauza nervoasa
c) [x] c) constrictia de cauza musculara
d) [x] d) constrictia de cauza cutaneo-mucoasa
e) [ ] e) constrictia de cauza ocluzala

404. [M] Tratamentul constrictiei de mandibula consta in:

a) [x] a) aplicarea unor metode nechirurgicale care urmaresc distensia tesuturilor cicatriciale prin
mobilizarea
mandibulei
b) [x] b) mecanoterapie in asociere cu fizioterapie
c) [x] c) aplicarea unor metode chirurgicale de sectionare simpla sau transversala a bridelor cu sutura
longitudinala
d) [ ] d) artroplastie
e) [ ] e) terapie ocluzala

405. [M] Anchiloza temporomandibulara se caracterizeaza prin:

a) [x] a) limitare permanenta a miscarilor mandibulare prin formarea unui tesut osos fibros sau mixt, cu
disparitia
structurilor articulare (condil, disc, fosa glenoida)
b) [ ] b) este mai frecvent bilaterala
c) [x] c) in etiopatogenie intalnim factori traumatici, infectiosi
d) [x] d) prezinta doua forme clinice: anchiloza intracapsulara si anchiloza extracapsulara
(pseudoanchiloza)
e) [ ] e) aparitia anchilozei este mai rapida la adulti
406. [M] Anchiloza intracapsulara prezinta urmatoarele semne clinice:
a) [ ] a) limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii
b) [x] b) imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
c) [ ] c) devierea mandibulei de partea afectata
d) [x] d) in anchiloza intracapsulara bilaterala bolnavii au profilul caracteristic de „pasare" din cauza
hipoplaziei
bilaterale a mandibulei
e) [x] e) in anchiloza intracapsulara unilaterala, la palpare se poate percepe blocul osos, miscarile
condilului contralateral putand fi absente

407. [M] : Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt:

a) [x] a) asimetrie faciala mai redusa comparativ cu cea din anchiloza intracapsulara
b) [x] b) miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar reduse ca amplitudune
c) [ ] c) bolnavii au un profil caracteristic de „pasare"
d) [ ] d) imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
e) [x] e) devierea mandibulei de partea afectata

408. [M] Principiile de tratament ale anchilozei temporo-mandibulare cuprind:

a) [ ] a) slefuiri selective
b) [x] b) in anchiloza intracapsulara singurul tratament indicat este artroplastia
c) [x] c) in anchiloza extracapsulara tratamentul este chirurgical si urmareste indepartarea cauzei
d) [x] d) tratamentul chirurgical urmat obligatoriu de mecanoterapie in asociere cu fizioterapie pe
termen lung
e) [ ] e) tratament cu antibiotice cu spectru larg

409. [M] Despre plagile glandelor salivare si canalelor de excretie ale acestora sunt adevarate
urmatoarele afirmatii :
a) [x] a) patologia traumatica afecteaza in special glanda parotida
b) [x] b) hemoragia poate fi externa sau poate determina un hematom progresiv
intraparotidian
c) [ ] c) in cazul sectionarii traumatice a trunchiului sau ramurilor nervului facial se
indica neuroplastia imediata
d) [x] d) intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita fie sutura fie
repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior
e) [ ] e) in lipsa unui tratament imediat , sechelele cele mai frecvente sunt hemipareza nervului facial si
fistula cervicala

410. [M] Sialolitiaza (litiaza salivara) :

a) [x] a) este caracterizata prin formarea si dezvoltarea de calculi la nivelul
glandelor salivare sau la nivelul canalelor de excretie ale acestora
b) [ ] b) apare cel mai frecvent la nivelul glandelor salivare accesorii
c) [x] c) are caracter unilateral
d) [x] d) evolueaza lent ,asimptomatic, putand fi descoperita intamplator in urma
unui examen radiologic
e) [ ] e) este determinata de boli infectioase acute,contagioase
411. [M] Calculii salivari :
a) [x] a) sunt formati din fosfati,carbonati si/sau oxalati de calciu care se depun
progresiv in jurul unui nucleu organic
b) [x] b) intracanaliculari sunt ovoidali,fusiformi,adesea cu un sant longitudinal
format prin scurgerea salivei
c) [ ] c) au suprafata neteda
d) [ ] d) microcalculii initiali se formeaza in canalele salivare
e) [x] e) pot predispune la obstructie mecanica

412. [M] Sialolitiaza glandei submandibulare se manifesta clinic prin triada salivara care cuprinde :
a) [x] a) colica salivara
b) [ ] b) calculul salivar intraglandular
c) [ ] c) periwhartonita
d) [x] d) abcesul salivar
e) [x] e) „tumora salivara"

413. [M] : Colica salivara in cadrul litiazei glandei submandibulare :

a) [ ] a) este urmarea fenomenelor mecanice retentive
b) [x] b) apare prin blocarea de moment,dar totala,a fluxului salivar
c) [x] c) se manifesta clinic prin criza dureroasa si „tumora salivara fantoma"
d) [x] d) durerea apare brusc,in legatura cu orarul meselor
e) [ ] e) este insotita de producerea unei tumefactii a regiunii submandibulare care
se remite rapid

414. [M] Abcesul salivar in litiaza glandei submandibulare :

a) [x] a) se poate instala ca urmare a unei infectii supraadaugate pe fondul unei
staze salivare oligosimptomatice
b) [ ] b) in cazul in care calculul este situat in portiunea submilohioidiana a canalului
Wharton sau intraglandular se produce un abces al lojei sublinguale
c) [x] c) supuratia localizata strict la nivelul glandei submandibulare determina la
presiune pe glanda aparitia durerii si eliminarea de puroi
d) [x] d) in cazul in care calculul este situat pe canalul Wharton,deasupra
muschiului milohioidian,infectia determina aparitia unui abces de loja
sublinguala
e) [ ] e) se caracterizeaza printr-o legatura intre tumefactia sublinguala si fata
interna a mandibulei

415. [M] : „Tumora salivara" in litiaza glandei submandibulare :

a) [x] a) reprezinta o sialadenita cronica
b) [ ] b) se manifesta clinic prin durere violenta,iradiata catre ureche
c) [x] c) obiectiv,glanda are un aspect pseudotumoral
d) [x] d) la presiune pe glanda apar cateva picaturi de secretie muco-purulenta
e) [ ] e) se remite treptat,in timp de 30 minute - 2-3 ore
416. [M] :: Litiaza parotidiana se caracterizeaza prin :
a) [x] a) este mai rar intalnita datorita caracterului seros al salivei secretate si
particularitatilor anatomice ale canalului Stenon
b) [x] b) calculul este situat de obicei pe canalul Stenon si mai rar intraglandular
c) [x] c) calculul salivar are aspect „coraliform"
d) [ ] d) colici salivare frecvente,cu simptomatologie dureroasa marcata
e) [x] e) fenomenele supurative sunt estompate,infectia supraadaugata determinand stenonita

417. [M] : Investigatiile imagistice utilizate pentru diagnosticul sialolitiazei cuprind :

a) [x] a) sialografia
b) [x] b) ecografia
c) [x] c) scintigrafia functionala
d) [ ] d) radiografia simpla retroalveolara
e) [x] e) ortopantomograma

418. [M] : Tratamentul sialolitiazei poate fi :

a) [x] a) ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon
b) [x] b) fragmentarea calculului prin litotritie externa (extracorporala)
c) [x] c) fragmentarea calculului prin laser-litotritie intracanaliculara (intracorporala)
d) [x] d) sialoendoscopia interventionala
e) [ ] e) extirparea paliativa

419. [M] : Submaxilectomia (ablatia glandei submandibulare si a prelungirii sale anterioare) in litiaza
submandibulara este indicata in urmatoarele situatii :
a) [ ] a) calculi care se pot palpa in planseul bucal
b) [x] b) calculi cu dimensiuni mai mari de 8 mm situati in bazinet sau intraglandular
c) [x] c) prezenta de calculi multipli (mai mult de 2)
d) [x] d) esecul litotritiei
e) [ ] e) calculi situati pe canalul Wharton

420. [M] Parotidectomia in litiaza parotidiana este indicata :

a) [x] a) cand exista calculi multipli (mai mult de 3) situati intraglandular
b) [x] b) dupa esecul litotritiei extracorporale
c) [ ] c) in prezenta unui calcul localizat la nivelul canalului Stenon
d) [ ] d) in prezenta unui calcul situat in parenchimul glandular
e) [x] e) cu totul exceptional

421. [M] : Sialadenitele virale - oreionul,se caracterizeaza prin :

a) [x] a) sunt boli contagioase cu transmitere pe cale aeriana
b) [x] b) parotidita bilaterala nesupurata
c) [ ] c) apar frecvent la varsta adulta
d) [x] d) o marire de volum a glandei parotide
e) [ ] e) presiunea pe glanda duce la evacuarea de puroi
422. [M] Sialadenita bacteriana nespecifica :
a) [ ] a) afecteaza mai frecvent glanda submandibulara
b) [x] b) in prima faza predomina senzatia de uscaciune a gurii
c) [x] c) papila canalului salivar este congestionata,tumefiata
d) [x] d) in prima faza apare o forma catarala
e) [ ] e) la presiune pe glanda se elimina o secretie salivara usor modificata

423. [M] : Tratamentul sialadenitei bacteriene nespecifice consta in :

a) [x] a) tratament medicamentos
b) [x] b) administrarea de antibiotice cu spectru larg
c) [x] c) administrarea de antiinflamatoare
d) [ ] d) tratament multimodal
e) [x] e) instilatii endocanaliculare cu ser fiziologic,solutii antibiotice sau
dezinfectante

424. [M] Parotidita recurenta juvenila (parotidita cronica „de crestere") :

a) [x] a) prezinta episoade repetate de tumefiere parotidiana dureroasa si scurgere
de puroi din canalul Stenon
b) [ ] b) sialografia nu are o valoare diagnostica certa
c) [x] c) glanda prezinta aspect de „pom inflorit" pe imaginea sialografica
d) [x] d) tratamentul consta in antibioterapie pe cale generala si lavajul canalului
Stenon
e) [ ] e) in toate cazurile,dispare spontan dupa perioada adolescentei

425. [M] Adenomul pleomorf (tumora mixta) :

a) [x] a) este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
b) [x] b) se localizeaza cel mai adesea la nivelul parotidei
c) [ ] c) se intalneste in proportii egale la nivelul glandelor salivare
d) [x] d) apare cel mai adesea la varsta adulta
e) [ ] e) este o tumora benigna cu caracter chistic a glandelor salivare

426. [M] Adenomul pleomorf parotidian :

a) [x] a) initial se prezinta ca un nodul solitar,de mici dimensiuni,care deformeaza
discret si limitat regiunea parotidiana
b) [ ] b) tegumentele acoperitoare adera la formatiunea tumorala
c) [ ] c) determina tulburari motorii pe traiectul nervului facial
d) [x] d) daca tumora debuteaza in lobul profund parotidian,pacientul poate
prezenta fenomene de disfagie
e) [x] e) secretia salivara nu este modificata calitativ sau cantitativ

427. [M] Adenomul pleomorf parotidian :

a) [x] a) indiferent de localizare,evolutia tumorala este de crestere lenta,progresiva
b) [ ] b) in evolutie,cresterea tumorala se asociaza cu durere si tulburari functionale
legate de nervul facial
c) [ ] c) se insoteste in evolutie de adenopatii cervicale
d) [x] d) suprafata tumorala are uneori un contur boselat,polilobat
e) [x] e) tumora ramane mobila pe planurile superficiale si profunde
428. [M] Caracteristicile adenomului pleomorf sunt :
a) [x] a) cel mai important aspect este legat de capsula tumorala
b) [ ] b) capsula este completa atat in tumorile parotidiene cat si in tumorile
glandelor accesorii
c) [x] c) capsula delimiteaza doar aparent tumora,prezentand celule tumorale atat in
grosimea ei cat si sub forma de extensii in structurile adiacente
d) [ ] d) tratamentul chirurgical de „enucleere" a tumorii nu va lasa pe loc focare
reziduale
e) [x] e) „caracterul multifocal" al tumorii se refera la recidivele dupa extirpare
incompleta

429. [M] : Semnele clinice de malignizare a unei

tumori mixte de parotida sunt :
a) [x] a) accelerarea brusca a cresterii tumorii
b) [x] b) neregularitatea suprafetei si consistenta variabila,neuniforma a tumorii
c) [x] c) fixarea la tesuturile adiacente
d) [ ] d) tegumentele acoperitoare raman nemodificate
e) [ ] e) paralizia pe traiectul nervului trigemen

430. [M] : Adenomul canalicular :

a) [ ] a) afecteaza aproape exclusiv glanda parotida
b) [x] b) se localizeaza in special la buza superioara
c) [x] c) clinic,se prezinta ca o masa nodulara de consistenta ferma
d) [ ] d) prezinta o crestere rapida,asimptomatica
e) [x] e) afecteaza glandele salivare accesorii

431. [M] : Carcinomul mucoepidermoid :

a) [x] a) este cea mai frecventa tumora maligna,localizata cel mai adesea la nivelul
glandei parotide
b) [x] b) formele bine diferentiate sunt bine circumscrise si intr-o oarecare masura
incapsulate
c) [x] c) formele slab diferentiate sunt imprecis delimitate,au caracter infiltrativ
marcat si nu sunt incapsulate
d) [ ] d) formele bine diferentiate sunt forme solide
e) [ ] e) rezulta prin proliferarea reactiva a oncocitelor

432. [M] : Carcinomul mucoepidermoid bine

diferentiat al glandei parotide se caracterizeaza prin :
a) [ ] a) se prezinta initial ca o masa tumorala difuza,slab delimitata
b) [ ] b) evolutia sa este rapida
c) [x] c) debuteaza sub forma unei formatiuni relativ bine delimitate,asimptomatice
d) [x] d) evolutia este lenta,pe o perioada de cativa ani
e) [x] e) in evolutie se instaleaza pareza faciala
433. [M] : Carcinomul adenoid chistic :
a) [x] a) este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare accesorii,
localizata in special la nivelul fibromucoasei palatului dur
b) [x] b) are un potential invaziv local extrem de marcat
c) [ ] c) nu prezinta tropism pentru structurile osoase
d) [x] d) prezinta risc crescut de metastazare la distanta
e) [ ] e) are o crestere rapida

434. [M] Carcinomul adenoid chistic localizat la

nivelul fibromucoasei palatului dur se caracterizeaza prin :
a) [x] a) tumora se localizeaza paramedian,in dreptul gaurii palatine mari
b) [ ] b) tumora se localizeaza median,retroincisiv
c) [x] c) infiltreaza si se fixeaza rapid de structurile adiacente
d) [x] d) mucoasa palatina prezinta o ulceratie cu aspect malign
e) [ ] e) lipsa hipoesteziei fibromucoasei hemipalatului dur

435. [M] : Facorii de implicati in etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine sunt :

a) [x] a) agenti infectiosi (virusul rubeolei)
b) [x] b) medicamente (thalidomida)
c) [ ] c) tutunul
d) [ ] d) radiatiile solare
e) [x] e) droguri

436. [M] : Echipa de specialisti care va conduce tratamentul pacientilor cu despicaturi labio-maxilo-
palatine cuprinde :
a) [x] a) chirurg
b) [x] b) ortodont
c) [x] c) logoped
d) [ ] d) psihiatru
e) [x] e) ORL-ist

437. [M] : Despicaturile partiale anterioare in clasificarea Valerian Popescu se caracterizeaza prin :
a) [ ] a) pot fi asociate
b) [x] b) intereseaza in diferite e structurile palatului primar
c) [x] c) pot fi incomplete (uni sau bilaterale)
d) [x] d) pot fi complete (uni sau billaterale)
e) [ ] e) intereseaza structurile palatului secundar

438. [M] Despicaturile partiale anterioare , dupa Valerian Popescu :

a) [x] a) intereseaza segmentul labio-nazo-alveolar,uni sau bilateral
b) [ ] b) sunt denumite urano-stafilo-schizis
c) [x] c) incomplete de ul 1 afecteaza partile moi ale buzei,putand fi simple
schite
d) [x] d) incomplete de ul 2 afecteaza buza superioara in totalitate si pragul
narinar uni sau bilateral
e) [ ] e) complete intereseaza numai buza superioara
439. [M] Despicaturile partiale posterioare,dupa Valerian Popescu :
a) [ ] a) complete se mai numesc cheilo-gnato-schizis
b) [x] b) incomplete de ul 1 afecteaza numai lueta
c) [x] c) incomplete de ul 2 afecteaza atat lueta cat si valul palatin
d) [x] d) se mai numesc urano-stafilo-schizis
e) [ ] e) se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis

440. [M] : Despicaturile totale,dupa Valerian Popescu :

a) [x] a) rezulta din asocierea despicaturilor anterioare si posterioare complete
b) [x] b) intereseaza buza superioara,pragul narinar,creasta alveolara,palatul dur,
valul palatin si lueta
c) [ ] c) cele unilaterale cuprind o diviziune anterioara care trece de o parte si de
alta a bontului median
d) [x] d) cele unilaterale intereseaza palatul primar pe o singura parte
e) [x] e) se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis

441. [M] : Avantajele utilizarii placutei palatinale in cazurile clinice cu despicaturi largi sunt :
a) [x] a) usureaza alimentatia prin facilitarea succiunii
b) [x] b) ghideaza cresterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe linia
mediana
c) [x] c) impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
d) [ ] d) se asociaza cu folosirea suzetei care stimuleaza succiunea
e) [x] e) elimina folosirea suzetei care reprezinta un factor negativ in modelul de
crestere a segmentelor maxilare aflate pe linia mediana

442. [M] : Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de o serie de factori precum :
a) [x] a) severitatea malformatiei
b) [x] b) varsta la care s-a intervenit
c) [ ] c) serviciul specializat in care s-a intervenit
d) [x] d) tehnicile chirurgicale utilizate
e) [ ] e) tratamentul protetic prechirurgical

443. [M] : Cele mai frecvente sechele postoperatorii in cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine sunt :
a) [x] a) supradimendionarea rosului de buza
b) [x] b) comunicari oro-nazale
c) [ ] c) comunicari oro-sinuzale
d) [x] d) deformatii ale nasului
e) [ ] e) deformatii ale urechii externe

444. [M] Etiologia nevralgiei de trigemen cuprinde :

a) [x] a) demielinizarea (scleroza multipla)
b) [x] b) compresia radacinii nervului trigemen la intrarea in craniu
c) [x] c) procese expansive tumorale intracraniene
d) [x] d) anevrisme
e) [ ] e) anomalii venoase

445. [M] : Nevralgia trigeminala clasica (primara,idiopatica) se caracterizeaza prin :

a) [x]a) crize dureroase deosebit de intense pe ramura maxilara si/sau mandibulara
a trigemenului
b) [x] b) este tipic unilaterala
c) [ ] c) durerea dureaza cateva ore
d) [x] d) durerea are caracter lancinant , de soc electric
e) [ ] e) este asociata cu afectarea senzitiva si motorie in teritoriul trigemenului

446. [M] : Criteriile de diagnostic in cazul nevralgiei trigeminale clasice sunt :

a) [x] a) durere intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de „impungere"
b) [x] b) durere declansata de ariile trigger sau de factori trigger
c) [ ] c) exista semne clinice de deficit neurologic
d) [ ] d) sunt atribuite altor afectiuni
e) [x] e) afecteaza una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen

447. [M] Criteriile de diagnostic ale nevralgiei trigeminale simptomatice sunt :

a) [x] a) atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2
minute
b) [x] b) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
c) [x] c) o leziune cauzala,alta decat compresia vasculara,a fost demonstrata prin
investigatii speciale
d) [x] d) durerea este declansata de ariile trigger sau de factorii trigger
e) [ ] e) nu sunt atribuite altor afectiuni

448. [M] : Tratamentul nevralgiei de trigemen consta in :

a) [x] a) tratament medicamentos
b) [x] b) tratament chirurgical
c) [ ] c) tratament cu medicatie antiinflamatorie
d) [x] d) tratament cu medicatie anticonvulsivanta
e) [x] e) tratament cu oxcarbamazepina

449. [M] Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen cuprinde urmatoarele procedee chirurgicale :
a) [x] a) blocajul chimic anestezic
b) [x] b) injectarea ganglionului Gasser
c) [x] c) termocoagularea prin radiofrecventa
d) [x] d) criochirugie
e) [ ] e) intreruperea nervului trigemen

450. [M] : Blocajul chimic prin infiltratii anestezice folosit in tratamentul nevralgiei de trigemen :
a) [x] a) este folosit pentru determinarea sediului durerii
b) [x] b) duce la ameliorarea crizelor dureroase
c) [x] c) foloseste xilina 2% si clorpromazina (largactyl)
d) [ ] d) foloseste alcool sau glicerol la nivelul ganglionului Gasser
e) [ ] e) indeparteaza vasele sanguine aberante situate in proximitatea radacinii
trigeminale