ANALIZA SWOT

A ROMÂNIEI - DESTINAŢIE
TURISTICĂ

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului

internaţional al României este necesară o analiză a situaţiei actuale a
României, ca destinaţie turistică internaţională din perspectivă de marketing,
pentru a putea identifica zonele de acţiune şi modalitaţile de intervenţie.
Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care
prezintă punctele forte şi cele slabe ale organizaţiei, precum şi oportunităţile
şi ameninţările mediului extern. Se realizează astfel o listă a caracteristicilor
pozitive şi negative ale organizaţiei analizate, care o diferenţiază de
organizaţiile concurente. În realizarea analizei SWOT, România trebuie
privită ca o destinaţie turistică unitară care deţine atât puncte slabe, cât şi
puncte forte şi care acţionează pe o piaţă în mişcare, beneficiind de
oportunitaţi, dar lovindu-se şi de ameninţările inerente unei pieţe imperfecte.

5.1 Puncte forte. Puncte slabe

Acestea ţin în primul rând de capacitatea de organizare a ţării, de

resursele de care dispune şi sunt o caracteristică a mediului intern. Cea mai
bună soluţie de promovare este susţinerea punctelor forte şi diminuarea
punctelor slabe.
 Economia turismului

5.1.1 Puncte forte

După o analiză a resurselor turistice româneşti am decis că

principalele puncte tari sunt următoarele: potenţialul natural, potenţialul
antropic, dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie,
posibilitatea de a crea noi produse turistice, potenţialul balnear. Iată care
sunt argumentele noastre în acest sens.

5.1.1.1 Potenţialul natural

Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare

a turismului asigurând totodată şi substratul pentru o varietate de forme de
turism. Prin varietatea formelor de relief: munţi, podişuri, litoral, câmpii,
deltă, România se situează printre cele mai frumoase şi apreciate destinaţii
ale Europei.

Munţii Carpaţi reprezintă o componentă importantă a reliefului,

acoperind circa 35% din teritoriul ţării. Chiar dacă nu au altitudinile Alpilor,
Carpaţii au câteva părticularitaţi care îi deosebesc de ceilalţi munţi ai
Europei (Alpi, Pirinei, Tatra) 1 :
• diversitatea peisagistică – asociată structurilor geologice şi
alternanţei tipurilor de relief: peisaje alpine (Făgăraş, Retezat,
Rodnei, Parâng), peisaje carstice (Aninei, Bihor-Vlădeasa,
Mehedinţi, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei şi
defilee (Bicazului, Olteţului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunării);
• accesibilitate – datorită poziţiei centrale, configuraţiei, numeroa-
selor văi şi defilee, dar şi datorită altitudinii mai reduse;
• potenţialul speologic bogat: peste 10000 de peşteri (care situează
România pe locul 3 în Europa), dintre care unele au o valoare
ştiinţifică exceptională;
• complexitate – varietatea formelor de relief, o bogată reţea
hidrografică, fond cinegetic, domeniu schiabil, aşezări umane.

1
Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucureşti, Editura Uranus, 2001, p. 164
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

Zona dealurilor subcarpatice şi a podişurilor este deosebit de

interesantă prin bogaţia şi varietatea resurselor balneare. În România există
factori naturali de cură, de o mare diversitate (ape minerale şi termale, lacuri
terapeutice, nămoluri terapeutice, emanaţii de gaze terapeutice de tipul
mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativă), în peste 200 de
localităţi, situând România pe unul din primele locuri în Europa.

Zona de câmpie nu prezintă resurse deosebite, dar se poate folosi în

interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic şi piscicol şi prin
resursele balneare (lacuri sărate, nămoluri, ape minerale).

Litoralul (cu 245 km de plajă) se deosebeşte de oferta altor ţări

printr-o serie de caracteristici 2 :
• orientarea spre est şi sud-est;
• coborârea în mare cu o pantă lină;
• calitatea nisipului;
• lăţimea plajei.

Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai complexe zone

turistice din România şi una dintre marile atracţii ale ţării datorită unicităţii
ei în zona europeană. Cele mai importante atracţii ale Deltei sunt:
• plajele întinse în zona litorală (Sulina, Petrişor);
• dunele de nisip (Caraorman, Sărăturile);
• vegetaţia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Cărorman,
zăvoaie de plută şi sălcii uriaşe, stufărişuri, specii rare),
cuprinzând peste 1150 de specii de plante;
• fauna piscicolă şi ornitolgică (peste 300 de specii de păsări şi
circa 150 de specii de peşti);
• fond cinegetic şi piscicol.
2
Minciu Rodica – idem op.cit., pag. 165
 Economia turismului

Hidrografia cuprinde o vastă reţea de râuri, numeroase lacuri de

diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) şi o mare varietate
de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatură, regimul eolian şi

pluviometric, gradul de nebulozitate la crearea ambianţei favorabile
călătoriilor, dar constituie şi un motiv special de deplasare prin calitatea de
factor de cură (climat excitant-solicitant în zonele de litoral, sedativ în
zonele de deal şi podiş, tonic-stimulent în zonele montane).

Vegetaţia constituie componenta esenţială pentru cercetarea

ştiinţifică şi pentru organizarea de parcuri naturale ca destinaţii de vacanţă.
Trebuie totodată menţionate şi plantele medicinale care constituie un factor
natural de cură (fitoterapia) foarte apreciat 3 .

Fauna – România dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele

au o însemnătate cinegetică deosebită (ursul brun, cerbul, râsul, cocoşul de
munte, raţa sălbatică). Bogaţia faunei şi fondul cinegetic deosebit prezintă
interes pentru turismul de vânătoare şi pescuit sportiv, dar şi pentru turismul
ştiinţific.

5.1.1.2 Potenţialul antropic

România dispune de un bogat şi diversificat potenţial antropic,

rezultat al istoriei de peste 2000 de ani pe aceste meleguri, dar şi al
factorilor politici care au influenţat dezvoltarea ţării. Printre cele mai
interesante resurse ale potenţialului antropic se numără 4 :

Vestigiile arheologice:
• cetăţile greceşti de pe ţarmul Mării Negre: Histria, Tomis,
Callatis;
• cetăţile dacice din Munţii Oraştiei: Sarmisezetusa, Costeşti;
3
idem
4
Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucureşti, Editura Uranus, 2001, p. 168-169
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

• cetăţile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;

• cetăţile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din
epoca modernă: Neamţ, Suceava, Sighişoara, Alba-Iulia,
Bucureşti.

Monumentele istorice, de artă şi arhitectură:

• mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voroneţ, Humor,
Suceviţa, Moldoviţa, Arbore;
• bisericile din lemn din Maramureş: Bogdan-Voda, Surdeşti,
Botiza, Ieud;
• bisericile şi cetăţile ţărăneşti fortificate din Transilvania:
Raşinari, Biertan, Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor
Vladimirescu de la Cerneţi, Cula Greceanu de la Măldărăşti;
• castele şi palate: Bran, Mogoşoaia, Hunedoara, Peleş, Cotroceni;
• edificii religioase, monumente şi statui: catedrala romano-
catolică din Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi – Iaşi, Biserica
Neagră – Braşov, biserica Stavropoleos – Bucureşti, biserica
Mănăstirii Curtea de Argeş, moscheea din Constanţa, Turnul
Chindiei – Târgovişte, Arcul de Triumf – Bucureşti, Ansamblul
sculptural C. Brâncuşi – Tg. Jiu.

Instituţiile şi evenimentele cultural-artistice:

• edificiile unor institutii culturale: Atheneul Român, Palatul
Culturii-Iaşi, Casa Sfatului- Braşov;
• reţeaua de muzee şi case memoriale: peste 450 de muzee şi circa
1000 de case memoriale de interes local, naţional sau
internaţional;
• evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia,
Cerbul de Aur), ale filmului, târguri, serbări (Serbările zăpezii,
Serbările mării).
 Economia turismului

Arta şi tradiţia populară:

• arhitectura şi tehnica populară;

• creaţia artistică: producţia mesteşugărească şi de artizanat

(Horezu, Corund, Marginea, Vama – centre de ceramică), muzica,
dansul, portul (ţara Moţilor, ţara Zarândului, ţara Maramureşului),
creaţia literară;
• manifestari tradiţionale: Sâmbra Oilor, târgul de fete, Festivalul
Narciselor, Cocoşul de Horez.
Pot constitui resurse antropice şi o serie de obiective economice:
amenajări hidroenergetice (baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroenergetice),
canale de navigaţie şi ecluze, drumuri transmontane înalte (Transfăgărăşan),
defilee (Jiului, Oltului, Dunării), precum şi localităţile urbane sau rurale
pentru arhitectura specifică, cultură, civilizaţie.

5.1.1.3 Dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare

şi alimentaţie

Diversificarea capacităţii de cazare s-a realizat prin apariţia unor noi

tipuri de unităţi de cazare, precum pensiunile turistice (numărul acestora a
crescut de la 16 unităţi în 1993 la 492 unităţi în 2002), pensiunile
agroturistice (de la 61 unităţi în 1996 la 461 unităţi în 2002), hostelurile
(11 unităţi în 2002), spaţii de cazare pe nave (6 unităţi în 2002), dar şi prin
dezvoltarea unui segment hotelier de lux (4-5 stele).
Acesta s-a dezvoltat prin intrarea pe piaţa din România, prin
contracte de management sau de franciză, a unor mari lanţuri hoteliere
internaţionale precum: Sofitel, Hilton, Howard Johnson, Marriott, dar şi prin
proiecte de investitii autohtone: Club Scandinavia din Mamaia, Complexul
Europa şi hotelul Astoria din Eforie Nord. Se remarcă o tendinţă tot mai
accentuată de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban prin
apariţia multor unităţi de primire de dimensiuni mici, adresate în special
turismului de afaceri. Acestea sunt investiţii noi care oferă o alternativă, din
ce în ce mai cautată, la hotelurile de mari dimensiuni.
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

Dezvoltarea unităţilor de alimentaţie s-a realizat atât pe baza

dezvoltării unităţilor de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unităţi
care vin să acopere cererea rezidenţilor din localităţile de reşedinţă.
S-au dezvoltat atât lanţurile de alimentaţie rapidă (McDonald’s, SpringTime,
PizzaHut), în special în marile oraşe ale ţării, dar şi restaurantele clasice,
restaurantele cu specific naţional (italienesc, francez, german, indian, chinez),
cât şi cele specializate (restaurante vânătoreşti, pescăreşti, rotiserii, pensiuni)
care oferă o gamă sortimentală variată şi care tentează prin noutate.

5.1.1.4 Crearea de noi produse turistice

În ultimii ani, România a avut o prezenţă mai activă pe pieţele

internaţionale prin dezvoltarea unor produse turistice naţionale pentru mai
multe categorii de turişti: România ţara Vinurilor, Dracula, Croaziere pe
Dunăre, SuperSki în Carpaţi, Agroturism în România. Aceste programe
turistice, la nivel naţional, au fost promovate la manifestarile internaţionale
de profil pentru diferite segmente de clientelă, dar fără evidenţierea clară a
unuia dintre ele la care celelate să fie considerate adiacente.
Este un prim pas pe care România l-a făcut pentru recâştigarea
pieţelor internaţionale, pas care va trebui susţinut de politica turistică internă
referitoare la modernizarea unităţilor de primire turistică, la susţinerea
investiţiilor în turism şi chiar la coordonarea activităţii turistice la nivel
guvernamental.

5.1.1.5 Potenţialul balnear

Potenţialul balnear, chiar dacă a fost amintit în cadrul potenţialului

natural – zona dealurilor şi podişurilor, merită o atenţie deosebită atât
datorită factorilor de cură (unii dintre ei unici în Europa), cât şi datorită
bazei tehnico-materiale aferente.
România dispune de un potenţial balnear unic în zona Europei; au fost
identificate peste 200 localităţi cu factori naturali de cură de o mare diversitate.
 Economia turismului

Intr-o clasificare succintă, factorii naturali de cură se impart astfel5 :

Ape:
• oligominerale (termale, mezotermale, reci) cu o concentraţie mai
mică de 1g/litru;
• carbogazoase (>1g/litru);
• alcaline (>1g NaCO2/litru): Poiana Negri, Bodoc, Borsec, Zizin,
Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Covasna;
• alcalino-feroase (CO2, Ca, Mg): Borsec, Lipova, Biborţeni, Zizin;
• feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna, Braşov, Vatra Dornei,
Buziaş;
• arsenicale (>0,7mg arsenic/litru): Covasna, Salu Dornei;
• clorurate-sodice (>1gNaCl/litru): Băile Herculane, Malnaş Băi;
• iodurate (>1mg iod/litru): Govora, Bazna;
• sulfuroase (>1mg sulf/litru): Băile Herculane, Pucioasa, Călimăneşti;
• sulfatate: Amara, Vatra de jos;
• radioactive (~10-7 sare de uraniu/litru): Băile Herculane, Borsec.

Nămoluri terapeutice:
• sapropelice (sulfuroase);
• nămoluri minerale de izvor: Carpaţii Orientali;
• nămoluri de turbă: Poiana Stâmpei, Borsec, Tuşnad, Semenic.

Emanaţii naturale de gaze terapeutice:

• CO2: Munţii Oaş, Călimani, Harghita;
• hidrogen sulfurat (unic în lume): Şugag Băi, Sântimbru Băi.

Salinele: Slănic Prahova, Tg. Ocna, Praid, Turda şi Cacica.

Lacuri terapeutice: Ocna Şugatag, Bazna, Ocna Dej, Lacul

Mangalia, Lacul Sărat, Sovata.

5
Gabriela-Ţigu (coord.), Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial, Bucureşti, Editura
Uranus, p. 90
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

Bioclimatul, care poate fi: excitant în zonele de câmpie şi litoral,

sedativ în zonele de deal şi podiş şi tonico-stimulent în zonele montane.
Cu ajutorul acestor factori naturali de cură se pot trata o gamă largă
de afecţiuni: reumatism, boli ale aparatului locomotor, boli ale sistemului
nervos central, boli respiratorii, dermatologice, boli ale sistemului renal,
afecţiuni ORL (sinuzite, laringite), ale aparatului respirator (bronşite, astm),
afecţiuni neurologice, endocrinologice, boli profesionale, afecţiuni
cardiovasculare (tensiune arterială, cardiopatie ischemică, stări post infarct),
reumatism, afecţiuni ale sistemului neurolocomotor, boli ale sistemului
digestiv, boli de nutriţie, hepato-biliare, renale, de metabolism (diabet,
obezitate), astenii, afecţiuni dermatologice.
Turismul balnear are şansa să-şi recâştige locul pe care-l deţinea
înainte de 1989 prin investiţii în dezvoltarea şi modernizarea bazei de
tratament şi diversificarea procedurilor folosite. Una dintre problemele de
care se loveau staţiunile de tratament era legată de personalul medical;
problema a fost rezolvată şi societăţile de turism balnear au dreptul de a-şi
angaja personal medical propriu şi de a încheia contracte cu casele de
asigurări, dar şi de a presta servicii medicale.

5.1.2 Puncte slabe

În dezacord cu nivelul aşteptărilor clientelei turistice considerăm a fi:

Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turiştilor se face simţită mai

ales în zonele rurale. Dacă în marile oraşe ale ţării există modalităţi diverse
de petrecere a timpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, săli şi terenuri
de sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru excursii la obiective din zonă, în
oraşele mai mici sau staţiunile turistice, aceste servicii se regăsesc doar
parţial. Este un punct slab, care odată eliminat va dezvolta mai ales
industriile conexe, asigurând o dezvoltare armonioasă a zonelor turistice.

Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european

reprezintă unul dintre punctele slabe ale României, un dezavantaj al ţării nu
numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte
sectoare de activitate.
 Economia turismului

Lungimea totală a reţelei drumurilor publice din România este de

78.836 km (din care 25,3% sunt drumuri publice modernizate), distribuţia
acestora fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunii
Bucureşti-Ilfov. Aceasta dispune de o densitate mai mare a drumurilor
publice, aproape jumătate dintre acestea fiind modernizate. Deşi în perioada
1995-2002 reţeaua drumurilor publice modernizate din România a
înregistrat creşteri, densitatea drumurilor publice (33 km/100 km2) continuă
să fie foarte scăzută comparativ cu media ţărilor UE (116 km/100 km2).

Reţeaua de drumuri publice din România,

în perioada 1995-2002
Tabel 4
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Lungimea
reţelei de
drumuri 72859 73160 73161 73260 73435 78479 78492 78896
publice
(km)
Lungimea
reţelei de
drumuri
17608 17716 17813 18031 18084 19418 19868 19958
publice
modernizate
(km)
Densitatea
drumurilor
publice 30,6 30,7 30,7 30,7 30,8 32,9 32,9 33,0
(km/100
km2)
Sursa: Anuarul Statistic al României 2002, Buletine Statistice INS 2003

Principalele oraşe ale României sunt legate printr-o reţea de

aproximativ 20.000 km de drum principal, incluzând aproape 1.000 km de
şosea cu trei sau patru benzi de circulaţie şi doar 160 km de autostradă
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

(prin inaugurarea în iunie 2004 a primului segment, în lungime de 55,7 km

al autostradei Bucureşti-Constanţa). Până în 2005 vor fi inauguraţi alţi
92 km de autostradă pe tronsoanele Lehliu-Drajna, Drajna-Feteşti şi
Feteşti-Cernavodă, urmând ca ultimul tronson, Cernavodă-Constanţa, să fie
finalizat până în anul 2006. Printre avantajele unei autostrazi se numără:
capacitatea mare de circulaţie, viteză mare de deplasare de circa 120 km/h,
siguranţa sporită a traficului, crearea de noi locuri de muncă, accelerarea
dezvoltării socio-economice a regiunilor traversate, atu pentru integrarea
europeană şi pentru turism.
Rapoartele organismelor financiare internaţionale sugerează că două
treimi din reţea (în jurul a 10.000 km) au ajuns în starea care necesită
reparaţii urgente, iar aproape jumatate se află în condiţii precare. Lipsa
întreţinerii a aproape 2.000 de poduri a provocat alte probleme - 40% dintre
acestea sunt sub nivelul de standardizare privind greutatea admisă,
implicând restricţii de greutate pentru autovehicule.

„Starea drumurilor variază foarte mult pe teritoriul României.

În vreme ce străzile principale din oraşele mai mari şi principalele
şosele care fac legatura între oraşe sunt într-o stare acceptabilă până la
bună, majoritatea celorlalte şosele sunt în stare proastă, sunt slab
iluminate, înguste şi deseori nu au benzi marcate. Multe şosele, în
special în zonele rurale, sunt folosite şi de pietoni, animale, biciclişti,
căruţe trase de cai care sunt foarte greu de văzut, în special noaptea.
Circulaţia pe şosele poate să fie deosebit de periculoasă atunci când
carosabilul este umed sau acoperit cu zăpadă sau gheaţă. Aceasta este
situaţia în special pe drumurile montane.” 6

Acest fapt a dus la devierea vehiculelor pe drumuri secundare,

cauzând congestionarea traficului şi creşterea concentraţiei poluanţilor,
alături de scăderea siguranţei circulaţiei. Reţeaua de drumuri judeţene şi
locale se găseşte de asemenea într-o stare proastă. Estimările arată că

6
http://bucharest.usembassy.gov/InfoA/romana/living.htm
 Economia turismului

aproximativ 60% din lungimea drumurilor acoperite cu asfalt au depăşit

timpul de viaţă, în timp ce o treime se află într-un stadiu avansat de uzură.
Site-ul oficial al Ambasadei SUA în România apreciază astfel situaţia
drumurilor din România:

• Siguranţa transportului public: Bună;

• Starea/întreţinerea drumurilor în mediu urban: Acceptabilă;

• Starea/întreţinerea drumurilor în mediu rural: Proastă;

• Posibilităţi de asistenţă tehnică/ambulantă pe şosea: Acceptabile.

Principalele zone în care se va investi în infrastructură

Tabel 5
Lungime Cost
Faza Sector
(km) (mil.USD)
Bucureşti-Ploieşti 70 350
Centura Bucureşti Nord 50 250
Lugoj-Nădlac 120 560
Comarnic- Braşov 65 319
Braşov-Sibiu 110 165
Comarnic-Braşov* 65 300
Centura Bucureşti Sud 40 112
Sibiu-Lugoj* 210 662
Bucureşti-Fundulea 26 48,4
Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
* construcţia celei de-a doua benzi pe fiecare sens

În anul 2002 reţeaua de căi ferate din România avea 11.002 km de

linii în exploatare, din care 3.950 km (35,9%) sunt electrificaţi şi 2.965 km
(26,9%) sunt linii duble. Reţeaua de căi ferate şi-a diminuat lungimea cu
3,2% în 2002 faţă de 1995. Lungimea desfăşurată a liniilor este de
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

22.298 km, clasând România pe locul 7 în Europa, după Germania, Franţa,

Italia, Spania, Polonia şi Ucraina. Densitatea căilor ferate în exploatare este
de circa 46,2 km/1000 km2 de teritoriu, fiind în scădere faţă de anul 1997 şi
aflându-se sub media ţărilor UE (65km/1000 km2) 7 .
În România există 17 aeroporturi. Cele mai importante aeroporturi
sunt Bucureşti Otopeni (aproape 75% din traficul total), Bucureşti Băneasa
(9,3%), Timişoara (5,2%) şi Constanţa (2,2%). Aceste patru aeroporturi
funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, în timp ce celelalte 13 funcţionează sub autoritatea Consiliilor
Judeţene.

Cel mai important aeroport internaţional este Bucureşti-Otopeni

(deschis în 1970), situat la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile
externe de la vechiul aeroport civil de la Băneasa). 15 oraşe au
aeroporturi: Constanţa-Mihail Kogălniceanu, Timişoara, Arad, Sibiu,
Suceava (toate şi pentru trafic internaţional), Bacău, Baia Mare,
Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu
Mureş, Tulcea.

Toate cele 17 aeroporturi sunt deschise traficului internaţional.

În prezent, pe 9 din aeroporturi se efectuează curse internaţionale în mod
regulat.

Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state

din regiune. Turiştii străini veniţi în România doresc să beneficieze de
condiţii de cazare rezonabile care să le asigure un minim de confort. Există
încă, în mileniul trei, într-o ţară care se pretinde a fi pe deplin europeană,
localităţi neelectrificate în zona munţilor Apuseni. La acestea se adaugă
lipsa unei alimentări curente cu apă, lipsa canalizării şi numărul mic de
posturi telefonice din localităţile rurale. Toate acestea nu creează premisele

7
Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, p. 73
 Economia turismului

unei dezvoltări adevărate a turismului rural, ci doar impresia unei întoarceri

în timp care poate distra turistul stăin obişnuit cu facilităţile vieţii moderne.
Reţeaua de utilităţi (alimentare cu apă, cu gaze şi canalizare) este insuficient
dezvoltată în raport cu suprafaţa şi populaţia ţării, dar mai ales în comparaţie
cu situaţia ţărilor dezvoltate din Europa. Într-o abordare de ansamblu,
situaţia utilităţilor în România se prezintă astfel 8 :
Reţeaua de alimentare cu apă
ƒ 15,98 km reţea/100 km2 suprafaţă
ƒ 1,70 km reţea potabilă/1000 loc
Reţeaua de canalizare
ƒ 0,73 km reţea canalizare/1000 loc
Reţeaua de gaz metan
ƒ 0,96 km reţea gaz metan/1000 loc
ƒ 9,06 km reţea gaz metan/100 km2
Cultura şi turismul au o relaţie simbiotică. Lipsa investiţiilor pentru
punerea în valoare a resurselor culturale ale ţării va avea efecte negative
asupra turiştilor, dar şi asupra populaţiei rezidente. Arta şi meşteşugurile,
dansurile, ritualurile, legendele riscă să fie uitate de către generaţiile tinere,
dar pot fi revitalizate atunci când turiştii îşi arată interesul asupra lor.
Monumentele şi obiectivele culturale pot fi valorificate prin utilizarea
fondurilor provenite tocmai din activitatea turistică. De fapt, aceste
monumente abandonate suferă tocmai din lipsa de vizitatori. Cultura şi
turismul trebuie să se susţină reciproc şi să dezvolte o relaţie susţinută de
întrajutorare pe termen lung. Această cooperare se poate realiza prin
implicarea atât a sectorului guvernamental, cât şi a sectorului privat într-un
parteneriat reciproc avantajos.

8
Strategia regională de dezvoltare nord-est, p. 3
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

Ca promovare, România nu şi-a creat o imagine clară şi puternică

pe piaţă internaţională deoarece nu a adoptat o politică sistematică şi
susţinută de atragere a turiştilor străini. Într-un an a fost promovat litoralul şi
Dracula, în anul următor s-a promovat Delta Dunării şi turismul rural, toate
acestea creând o imagine confuză în mintea străinilor interesaţi de România.
Acţiunea de promovare trebuie să fie puternică şi concertată, să prezinte
elementele care ne diferenţiază de ţările din regiune, trebuie să prezinte un
element unic de atracţie care să stimuleze cât mai mulţi turişti străini să
viziteze România. La fel cum Grecia este ţara vacanţelor însorite, Ungaria
este ţara tratamentelor balneare, Croaţia prezintă Mediterana „aşa cum a fost
odată”, Portugalia este singura ţară din Europa cu ieşire numai la Oceanul
Atlantic 9 şi România trebuie să găsească un element unic de atracţie în jurul
căruia să graviteze celelalte oferte turistice naţionale.
Din analiza punctelor forte şi slabe ale României se pot identifica
direcţiile de acţiune pe care va trebui să le urmeze strategia de relansare a
turismului internaţional al României: dezvoltarea infrastructurii generale,
dezvoltarea infrastructurii turistice, crearea şi promovarea intensivă a unor
produse turistice competitive care să valorifice atât potenţialul antropic, cât
şi cel natural, îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor, dar şi crearea unei
imagini coerente pe pieţele externe, imagine care trebuie să fie total diferită
de cea a concurenţilor direcţi: Ungaria, Bulgaria.

5.2 Oportunităţile şi ameninţările

Oportunităţile şi ameninţările, ţinând mai mult de mediul extern al

ţării nu pot fi decât anticipate şi susţinute sau prevenite prin măsuri de
natură să maximizeze efectele benefice şi să minimizeze rezultatele
negative. Trebuie desfaşurată o analiză permanentă a evoluţiilor economice,
sociale şi politice din pieţele ţintă pentru a observa schimbările care apar,
schimbări care pot influenţa pozitiv sau negativ activitatea turistică
internaţional-receptoare a României.

9
Wally Olins, On Brand, London, Thames & Hudson Ltd, 2003, p. 52
 Economia turismului

5.2.1 Oportunităţi

Prin poziţia geopolitică pe care o deţine în cadrul continentului,

România beneficiază de un mare avantaj faţă de ţările concurente. România
se află la întretăierea celor mai importante rute comerciale ale continentului:
se găseşte la jumatatea distanţei între nordul şi sudul Europei, precum şi pe
drumul care leagă Europa de Vest de Asia. Acest avantaj se poate dezvolta
din perspectiva turismului de tranzit, cât şi din perspectiva turismului de
odihnă şi relaxare prin distanţele relativ reduse între România şi ţările
vestice. Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere de nivel occidental va reduce
timpul parcurs în condiţiile în care călătoriile rutiere deţin cea mai
importantă pondere în preferinţele de transport ale turiştilor străini sosiţi în
Români. Dacă se menţionează şi posibilitatea ca viitoarea conductă de petrol
şi gaze naturale de la Marea Caspică să tranziteze România se accentueză şi
mai mult importanţa geopolitică a ţării în zona central-europeană.

Intrarea României în NATO nu creează oportunităţi imediate aşa

cum greşit se crede de multe ori. Acest eveniment are o semnificaţie
importantă atât pentru noi – ca stat – printr-o despărţire clară de trecut, cât şi
pentru noii aliaţi, prin afirmarea clară a valorilor democraţiei. Pentru străini,
aderarea României la NATO înseamnă siguranţă, stabilitate, înseamnă
garanţia unei ţări care, chiar în reconstrucţie economică, crede în valorile
democraţiei mondiale şi ale cărei interese sunt legate de interesele ţărilor
aderante.

Generalul Wesley Clark, fostul conducător al trupelor americane

din Irak, declară cu prilejul unei vizite la Bucureşti: „Aderarea
României la NATO va aduce miliarde şi miliarde de dolari din investiţii
stăine, educaţie pentru mii de oameni şi zeci de mii de locuri de muncă,
o adevărată transformare în plan economic, militar şi cultural /.../
oamenii de afaceri occidentali vor veni să investească în România,
pentru că ştiu că acum investiţiile lor sunt în siguranţă, dar şi pentru că
vor putea participă la transformarea societăţii româneşti, astfel încât
aceasta să fie compatibilă cu cele din vest”.
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

Din punct de vedere turistic, intrarea în NATO nu poate aduce

beneficii imediate decât prin amplasarea unor baze militare străine
(americane) pe teritoriul României în zonele de interes (litoral, Timişoara,
Târgovişte), baze militare care vor aduce un important aport valutar care,
prin efectele induse, vor dezvolta mai multe ramuri ale economiei.

Siguranţa României, comparativ cu alte state europene receptoare

de turişti, poate fi o oportunitate care poate fi exploatată în condiţiile în care
atentatele teroriste s-au facut simţite şi în ţări care, până nu demult, nu
prezentau nici un fel de pericol. Printre ţările care s-au confruntat cu astfel
de atacuri se numără Turcia şi Spania, ambele fiind destinaţii importante
pentru turismul de litoral.

La 15 noiembrie 2003, în Turcia, la două sinagogi din Istanbul, au

avut loc atentate cu bombă, soldate cu 25 de morţi şi 300 de răniţi.
La doar cinci zile, la consulatul britanic şi la birourile băncii britanice
HSBC, ambele situate pe malul european al Bosforului, au izbucnit alte
explozii sângeroase în care şi-au pierdut viaţa consulul britanic
împreună cu alte 26 de victime şi au fost rănite peste 450 de persoane.
Conform administraţiei de la Ankara, atacul a fost revendicat de
gruparea Al Qaida şi de Frontul Islamic al Combatanţilor din Marele
Orient (IBDA) – o reţea turcă, înarmată, al cărei lider este condamnat
la închisoare pe viaţă.

Aceste atentate au avut rezultate negative imediate nu numai asupra

economiei Turciei. Tranzacţiile lirei turceşti au fost suspendate, după ce
moneda s-a devalorizat cu peste 7 procente, imediat după explozii.
Tranzacţiile la bursa din Londra s-au prăbuşit imediat după aflarea
veştii că atentatele au vizat obiective britanice din metropola turcă. Vestea
atentatelor a provocat şi scăderea cotaţiilor la acţiunile firmelor de turism şi
asigurări.
 Economia turismului

Investitorii au preferat să vândă aceste acţiuni şi să cumpere

obligaţiuni sau aur. În Germania, unde Turcia este una dintre cele mai bine
vândute destinaţii turistice, acţiunile firmelor de turism au scăzut cu aproape
şase procente. O lovitură serioasă au primit şi companiile aeriene şi cele
hoteliere care au afaceri în Turcia. Analiştii spun că evenimente tragice ca
cele de la Instanbul nu vor avea un impact economic major în următoarele
luni. Dacă se vor mai produce noi atentate este foarte probabil ca o parte din
fluxurile turistice către Turcia să se orienteze către alte destinaţii considerate
mai sigure.

Atentatele de la Madrid, din 11 martie 2004, soldate cu 199 de morţi

şi 1.400 de răniţi, au fost comise cu trei zile înainte de alegerile
parlamentare din Spania şi sunt cele mai sângeroase din istoria Spaniei
moderne şi din Europa, după atentatul de la Lockerbie (Scoţia), care în
1988 s-a soldat cu 270 de morţi. Astfel, o ţară membră atât a UE, cât şi
a NATO a fost lovită de un atentat ale cărui efecte se vor extinde asupra
tuturor ţărilor membre UE.

Atentatul de la Madrid a condus la scăderea ritmului de creştere

economică a UE datorită scăderii ponderilor cheltuielilor şi a creşterii
economiilor. Printre cele mai afectate sectoare ale economiei se numără
aeronautica, turismul şi bunurile de lux, dar nu sunt excluse scăderi nici în
domeniul electrocasnicelor şi al autoturismelor. Printre experţii în domeniu
se număra şi Herve Goulletquer, coordonatorul pentru studii europene la
Credit Lyonnais, care afirma: „Nu trebuie să aşteptăm o reacţie patriotică
precum în Statele Unite, unde americanii au consumat în mod forţat pentru a
susţine economia după atentate” 10 .

10
http://www.gazetadecluj.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1156
(ROMPRES - Traducere şi adaptare de Tanţi Luchian - Le Monde, Le Figaro din 17 martie 2004)
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

Valorificarea relaţiilor de cooperare în anumite domenii

economice, cu anumite ţări precum SUA şi China se pot extinde şi asupra
turismului. Printre cele mai importante acţiuni desfăşurate la nivel de
miniştri se numără şi vizita, la începutul lunii februarie 2004, a unei
delegaţii guvernamentale condusă de prim-ministrul Adrian Năstase, în
China. Această vizită a avut ca scop impulsionarea relaţiilor economice
româno-chineze, dar şi deschiderea unui birou de turism în Beijing, măsură
de natură să impulsioneze călătoriile către ţara noastră nu numai în scopuri
economice. În urma acestei vizite, oficiali români şi chinezi în domeniul
turismului au demarat discuţii în vederea primirii de către ţara noastră a
Statutului de Destinaţie Turistică Autorizată (ADS), condiţie premergătoare
dezvoltării circulaţiei turistice între cele două ţări. Statutul va fi obţinut în
urma încheierii unui acord care să prevadă obligaţia de repatriere a turiştilor
de către agenţiile de turism prin care ei au plecat, în cazul în care aceştia
intenţionează să emigreze în ţara vizitată. În luna aprilie, un grup de
tur-operatori chinezi şi un alt grup de jurnalişti, formatori de opinie, au
vizitat România pentru informare asupra resurselor turistice 11 .

5.2.2 Ameninţări

Printre ameninţările cu care se poate confrunta România se numără

şi deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a
marilor emiţători de turişti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa,
Italia, Austria la care se adaugă ameninţările unor noi atentate teroriste
(după cele din Turcia şi Spania), care vor contracta şi mai mult cererea
turistică. Raportul FMI evidenţiază slăbiciunea economiilor din zona euro în
raport cu restul lumii. Uniunea Europeană a înregistrat o tendinţă de creştere
economică pe baza unei cereri externe mai viguroase, consumul intern
păstrându-se la un nivel foarte redus. Creşterea consumului se lasă încă
aşteptată, cu toate că rata şomajului dă semne de scădere. Însă ultimii
11
http://www.capital.ro/index.jsp?page=archive&magazine_id=280&article_id=14206
 Economia turismului

indicatori macroeconomici la nivelul UE menţin incertitudinea unei depăşiri

clare a perioadei de recesiune. Astfel, menţinerea consumului la un nivel
scăzut, chiar în condiţiile unei creşteri economice, nu este de natură să
favorizeze călătoriile, ci mai degrabă investiţiile şi asteptarea unor momente
mai prielnice.

Creşterea preţului petrolului pe plan internaţional va avea efecte

negative şi asupra fluxurilor turistice, prin creşterea preţului la biletele de
avion datorită ponderii ridicate a costurilor legate de combustibil în totalul
costurilor de operare a unei companii aeriene. Preţul petrolului influenţează
şi situaţia economică a ţărilor emiţătoare de turişti, încetinind ritmul de
creştere economică cu efecte negative asupra consumului.
Dacă la condiţiile de incertitudine economică în care se găsesc
majoritatea economiilor din zona UE se adaugă şi perspectivele unor
atentate teroriste sau reactivarea unor focare de agitaţie din Balcani
(Kosovo) este mai mult ca sigur că vom asista la o menţinere constantă sau
chiar o scădere a cererii turistice la nivel european. În condiţiile în care toate
ţările din regiune (Bulgaria, Ungaria, România, Turcia, Grecia) doresc o
creştere a fluxurilor internaţional-receptor, între ele se va manifesta o
concurenţă acerbă din care România poate ieşi dezavantajată datorită
politicii turistice manifestate până în acest moment.

Globalizarea poate aduce, la rândul ei, pe lângă efectele pozitive

legate de sporirea investiţiilor, creşterea numărului de locuri de muncă şi
efecte negative. Acestea din urmă se vor resimţi mai ales în planul cultural
prin deteriorarea, de dragul profiturilor mai mari, a obiceiurilor şi a modului
de viaţă tradiţional. Astfel, mâncărurile tradiţionale se vor adapta gusturilor
turiştilor, obiceiurile şi datinile populare vor fi în pericol de a deveni
sinonime kitchului, iar valorile culturale ale poporului se vor schimba după
valorile culturii dominante, în prezent cultura americană.
Analiz a SWOT a României - destinaţie turistică

Spre exemplu, deşi avem o sărbatoare specifică dedicată

îndrăgostiţilor „Dragobetele” (24 februarie), sărbătorită de sute de ani în
România, noi o înlocuim cu o sărbătoare de import „Valentine’s Day”
(14 februarie), datorită profitului aferent: mici sau mari cadouri între
persoanele îndrăgostite, flori, petreceri. În tradiţia populară, acestă
sărbătoare îşi are originea în ciclurile naturii, mai ales în lumea păsărilor.
Nu întâmplător, pasărea era considerată una din cele mai vechi divinităţi ale
naturii şi dragostei. Ei bine, românii numeau sărbătoarea Dragobetele şi
Logodnicul Păsărilor, spunând că acum acestea se împerechează şi îşi fac
cuib, de la păsări obiceiul fiind preluat şi de către oameni. Conform
obiceiului, fiecare băiat urmărea fata care îi căzuse dragă; dacă flăcăul era
iute de picior şi fetei îi plăcea respectivul urmăritor, atunci avea loc o
sărutare mai îndelungată în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica, în fapt,
logodna ludică a celor doi, cel puţin pentru un an de zile, de multe ori astfel
de logodne prefaţând logodnele adevărate.
Acesta este unul dintre efectele negative ale globalizării, turistul
fiind interesat nu numai de resursele naturale şi antropice ale unei ţări, dar şi
de aspecte ce ţin de valori culturale, obiceiuri şi datini, sărbători specifice.
În condiţiile în care se doreşte promovarea României ca o destinaţie de
descoperire a tradiţiilor, există riscul ca peste câteva decenii să nu putem
prezenta obiceiuri şi valori specifice României decât în poze sau în
evenimente special organizate şi care vor purta amprenta societăţii de consum.
Prin combinarea celor patru elemente prezentate în analiza SWOT şi
gruparea lor cate două se pot obtine patru strategii 12 :

• S-O (Puncte tari-Oportunităţi): urmărirea oportunităţilor care

se potrivesc cel mai bine punctelor tari;

• W-O (Puncte slabe-Oportunităţi): depăşirea punctelor slabe în

urmărirea oportunităţilor;

12
www.quickmba.com/strategy
 Economia turismului

• S-T (Puncte tari-Ameninţări): identificarea modalitaţilor de

utilizare a punctelor tari pentru a reduce vulnerabilitatea la
ameninţările externe;

• W-T (Puncte slabe-Ameninţări): stabilirea unui plan defensiv

pentru a preveni situaţia când punctele slabe devin foarte
vulnerabile la ameninţările externe.

Cea mai bună soluţie este investirea resurselor în promovarea pe

plan extern a punctelor tari ale României şi pentru eliminarea punctelor
slabe din plan intern, concomitent cu urmărirea oportunităţilor oferite de
pietele externe.