CAIETUL DE SARCINI NR. 12, SUPRASTRUCTURI METALICE PREVEDERI GENERALE ‘Acest capitol confine prevederi tehnice generale pentru executia in uzin& gi pe santier a subansamblelor si ansamblelor suprastructurilor metalice de poduri rutiere in aleatuirea constructiva si schemele statice urmitoare: © Grinzi cu zabrele cu platelaj de beton sau ortotrop, simplu rezemate sau continue; ‘© Grinzi cu inima plin& cu platelaj de beton sau ortotrop, simplu rezemate, grinzi continui, cadre $i arce. Prevederile din acest capitol se pot aplica partial si la structuri speciale ca poduri suspendate sau hobanate, pentru execufia unor elemente. Totusi, pentru aceste structuri deosebite se vor elabora caiete de sarcini speciale. La fiecare lucrare in parte avand suprastructuré metalicd se va descrie solutia constructiva, schema statica si tehnologia de execufic adoptata, elabordndu-se un caiet de sarcini contindnd prevederi tehnice speciale pentru lucrarea respectiva. in plus pentru platelajele de beton armat, in afara standardelor precizate in anexa A se va fine seama gi de prevederile din caietul de sarcini “Suprastructuri de tip mixt” precum si din caietele de sarcini “Cofraje”, “Armaturi”, “Betoane”. 1. MATERIALE 1.1, Ofeluri pentru elemente de construefic La execufia elementelor pentru suprastructurile metalice ale podurilor rutiere se pot folosi urmatoarele tipuri de ofel OL 37 EP si OL 52 EP conform STAS 12187; OLT 35 conform STAS 8183 '§235/$275/S355/S420/S460/S690 conform SR EN 10025-1, SR EN 10025-2, SR EN 10025- 3:, SR EN 10025-4, SR EN 10025-5, SR EN 10025-6+A1 La alegerea tipurilor de ofel se va fine seama de precizarile din tabelele nr. 1 si 2 din SR 1911 Folosirea altor tipuri de ofeluri decdt cele precizate in SR 1911/ se poate face daci acestea corespund condifiilor prevazute in standardele de produs mentionate, cu privire la: © Compozitia chimica; © Caracteristici mecanice; © Comportarea la sudare, stabilite pe bazi de incere&ri; in lipsa unei corespondente, folosirea materialelor poate fi admis numai pe baza unui aviz. emis de catre un institut de specialitate si cu acordul beneficiarului. Se admite folosirea in alcatuirea aceleiasi structuri cat si in alcdtuirea aceluiasi element, a ofelurilor de miérei si clase de calitate diferite dar cu respectarea condiiilor menfionate in caietul de sarcini cu prescriptii speciale. La alegerea marcilor de ofeluri in afard criteriilor de ordin tehnic gi economic se va fine seama de clasa de calitate si de gradul de dezoxidare, in vederea garant&rii elementelor contra unor ruperi fragile, temperaturile minime de exploatare a podurilor considerandu-se -20°C. 3din 12 Caiet de sareini Tucrari de arti Ne 12 Suprastructuri metaliceTablele din ojel OL 52 - EP, cu grosimi de 10 - 50 mm, folosite la elementele principale de rezistenta vor fi controlate US conform prevederilor din STAS 12187 pet. 2.7. 1.2. Organe de asamblare imbinarea in uzina si pe santier a elementelor in subansamble si ansamble se poate face prin sudura, cu nituri, cu suruburi obignuite sau cu suruburi de inalta rezistenfa pretensionate (SIRP). Procedesle de imbinare se vor preciza prin proiect, la ficcare lucrare in parte respectiindu-se prevederile din tabelul nr.3 SR 1911: Folosirea pentru nituri, suruburi obisnuite si suruburi de inaltA rezistenté a unor ofeluri cu alte caracteristici decdt cele prevazute in tabelul 3 din SR 1911se poate face in condifiile prevazute la punctul 2.1.2. din acelasi STAS. La acelasi tablier sau element de constructie, se admite folosirea niturilor, a suruburilor psuite, a suruburilor de inaltd rezistenfa si a sudurii Pot fi folosite in calitate de suruburi pretensionate pentru imbinari structurale de inalt& rezistenfa cu strangere controlati, numai ansamblurile de suruburi din grupele 8.8 si 10.9. Se impune ca materialul din care se realizeaz elementele imbindrii si aiba o tenacitate in conformitate cu prevederile continute in paragraful 3.2.3 din SR EN 1993-2. Pentru transmiterea eforturilor din aceeasi imbinare este admis folosirea concomitenti numai a combinatiilor urmitoare: © Nituri si suruburi pasuite * Suruburi de inalta rezistenta pretensionate si a sudurii * Suruburi de inalta rezistent& pretensionate si suruburi de inalta rezisten{& pasuite pretensionate Pe plansele cu detalii de executie, prin proiectare se vor specifica, in mod obligatoriu, ofelurile din care se realizeaz& elementele imbinate, grupa de calitate a organclor de asamblare si specificatiile tehnice de produs, corespunzitoare. De asemenea, in proiect se vor specifica toate conditiile tehnice necesare Ja uzinarea elementelor imbindrilor, cu excepfia dispozitivelor de fixare, precum si la realizarea imbindzilor pe gantier, astfel incét s& se asigure conformitatea structurii, jn functie de modul de imbinare utilizat prezentul caiet se va completa cu prescriptiile specifice ‘imbinatii respective. 1 Atat materialele de baza cat si cele de adaos, precum si mijloacele de imbinare (nituri, suruburi sau SIR) vor fi insotite de certificatele de calitate si vor fi marcate de catre furizor. Alte prevederi privind materialele {in uzina se va verifica corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate cu cele prevazute in standardele de produs. De asemenea se vor verifica la fiecare 200 tone (pentru lucrari cu un consum de ofel sub 500 tone) aprovizionarea, calitatea acestora prin incerediri mecanice gi analiza chimica conform STAS 9407 pet. 3.1.2.3. tabel 3 si_ SR EN ISO 14284. Rezultatele determiniilor vor corespunde $i standardelor SR. EN 10025-1, SR EN 10025-2, SR EN 10025-3, SR EN 10025-4, SR EN 10025-5, SR EN 10025-6+A1 si STAS 12187. Dac& rezultatele probelor mecanice si chimice sunt necorespunzatoare, verificarea se face la fiecare laminat, din garja din care s-au prelevat probele, indepartandu-se cele cu calititi necorespunziitoare. Materialele de adaos (electrozii si sirma pentru sudare) utilizate, vor corespunde prevederilor SR EN 1SO 2560 si SR EN ISO 14171. Acestea se vor preciza si in tehnologia de sudare. 4in 12 CCaiet de sareinilueriri de arta Nr 12 Suprastructuri metaliceMaterialele de adaos stabilite de executant prin tehnologia de executie a sudurilor vor trebui s& asigure imbindri sudate cu calititi mecanice (limita de curgere, rezistenja la rupere la tracjiune, alungirea la rupere, valoarea minima a energiei la incovoiere prin goc pe epruvete Charpy V) superioare sau cel pufin egale cu cele ale materialului de baz. Materialele de adaos trebuie si fie insofite de certificate de calitate emise de producator. Unitatile care executi imbindri sudate poarti responsabilitatea introducerii in fabricatie a materialelor de adaos corespunzaitoare unor tehnologii de sudare omologate. 2. EXECUTIA SUPRASTRUCTURILOR METALICE Documentafia de execufie va fi conform standardelor: STAS 9407, STAS 3461 si SR EN 1090-2+A1 cu urmatoarele completari: planul de control radiografic; planul de control cu ultrasunete; planul de control cu lichide penetrante; planul de control distructiv (al placilor de proba). Planul de control distructiv si nedistructiv se va intocmi de c&tre uzina si va fi avizat de proiectant inainte de inceperea lucrarilor. Procesul tehnologie de executie in uzind se va stabil de etre uzina constructoare pe baza tehnologiilor de sudare omologate gi va fi acceptat de beneficiar. Criteriile de acceptabilitate pentru suduri vor fi conform STAS 9407si SR EN 1090-2+A1. Elementele, subansamblele si ansamblele suprastructurii metalice sudate se vor executa numai cu sudori autorizati. La execufia suprastructurii meialice de poduri se pot distinge urmatoarele faze. ‘© uzinarea elementelor componente; © premontajul in zing; ¢ transportul elementelor componente la santier; asamblarea si montajul suprastructurii La fiecare lucrare in parte, in funcfie de amplasament si de solutia tehnick adoptati pentru suprastructura metalic’, solufia pentru transport, pe cale feratti sau pe sosea, se va stabili in urma unui studiu tehnico - economic care va fine seama de greutatea elementelor ce se transport, dimensiunile lor si implicatiile pe care le pot avea asupra lucréirilor de arti existente, instalatiilor electrice, telefonice, etc. de pe traseu. Pentru transportul elementelor de la furnizor la santier se va intocmi o documentafie special asupra careia Compania Nafionali de Autostrizi si Drumuri Nafionale din Rominia (in cazul transporturilor cu trailere, pe drumuri) sau Societatea Nafionala a Cailor Ferate (in cazul transportului pe calea feat’) i tofi proprietarii instalafiilor eventual afectate isi vor da avizul. La podurile cu suprastructuri metalic& ce fac obiectul prezentului capitol se pot adopta, in principiu ‘urmitoarele procedee de asamblare si montaj: © asamblare si montaj pe amplasamentul definitiv al lucrarii, utilizind egafodaje si palei provizorii; © asamblarea tablierului pe rampele de acces si aducerea pe pozitie prin lansare. In acest caz se pot adopta si avanbecuri metalice (ciocuri) pentru lansare; ‘© asamblare si montaj in consola. Procesul tehnologic de asamblare si montaj se va stabil la fiecare lucrare in parte, Sain 12 CCaiet de sarcini tucriri de arti Nr 12 ‘Suprastrucnuri metaliceUzinarea si premontajul in uzind se vor executa pe baza tehnologiilor intocmite de uzinii gi acceptate de beneficiar, verificindu-se incadrarea in tolerantele precizate in proiect pentru aceasta faz, Misuratorile realizate la premontaj in uzind cu specificarea temperaturii la care s-a fficut premontajul se vor transmite antreprenorului la livrarea elementelor uzinate. in ceea ce priveste premontajul in uzind si montajul pe santier se atrage atenfia ci realizarea contrasigetilor in limitele admise si precizate in proiect este obligatorie. La execufia in uzina si pe santier se vor respecta prevederile din standardele menfionate in anexa A respectiv STAS 9407, STAS 3461, STAS 9330 gi in special urmatoarele: @ Piesele ce urmeazi a se imbina prin sudura vor fi prelucrate conform SR EN ISO 9692-1, SR EN ISO 9692-2, SR EN ISO 9692-2/AC si STAS 9407; © Dupa prelucrare, laminatele se vor indrepta la valturi cu prese. Nu se admite ca prin indreptare si se aplatizeze cordoanele de sudura. Clasele de calitate ale cusiturilor sudate se stabilese conform SR 1911 si STAS 1844recomandandu-se urmatoarele: © Pentru imbinairile cap la cap transversale de la inimi la talpi - clasa I; ¢ Restul imbinarilor - clasa de calitate II. imbinarile cap la cap la talpi si inimi se vor controla 100% dupa cum urmeazi: se controleazi cu RX ‘cum se precizeazi in proiect iar restul se controleazi US. imbinarile cap la cap de la santier se vor controla 50% prin RX si 50% prin US, imbinarile dintre inima si talpi se pot controla prin US sau cu lichide penetrante. Restul imbinarilor se controleazA 100% vizual si cu lupa sau prin alte procedee, conform cerinfelor proiectantului. imbinarile sudate ce prezinti defecte neadmise conform STAS 9407 se pot remedia dupa tehnologia intocmita de uzina si respectindu-se prevederile din STAS 9407 pet. 4.5 $i SR EN 1090-2. Abaterile limita de la forma si dimensiunile elementelor sudate se vor incadra in prevederile STAS 9407 pet. 4.6.1. tabel 22 si SR EN 1090-2+A1. Controlul calititii elementelor sudate gi a imbinarilor se va efectua conform STAS 9407 pet. 4.11 si SR EN 1090-2+A1. Execufia imbindtilor nituite se va face in conformitate cu prevederile STAS 3461 pet. 4, abaterile incadrindu-se in prevederile de la pet. 4.6. si tabelul 3 si SR EN 1090-2+A1. Numarul suruburilor gi al dornurilor previzute la premontajul in uzind si la montajul pe santier va fi de 50% din numarul total al gaurilor. in cazul imbinatilor cu SiR, la executie se vor respecta prevederile din STAS 9330 si SR EN 1090- 2+Al. La receptiile pe faze de executie, la montajul si executia pe santier precum si la receptia final se vor respecta prevederile din STAS 9407 pet. 4.12. si pet. 5, SR EN 1090-2+A1, prevederile din proiect si cele cuprinse in caietul de sarcini cu condifiile tehnice speciale intocmit pentru lucrarea respectiv: Dupa receptia in uzind toate reperele suprastructurii se vor curaja de tunder in uzind prin aplicare sau sablare, inainte de operatiile de debitare si vopsire. Protecfia anticoroziva a subansamblelor si ansamblelor livrate de uzind se va face cu un grund pasivant a carei refet se va preciza in proiect sau caietul de sarcini speciale, sau prin colaborare cu wzina. 6 din 12 Caiet de sarcini Iucrivi de arta Ne 12 Suprastrcturi metalice3. PROTECTIA ANTICOROZIVA A ELEMENTELOR METALICE La structurile metalice o problema foarte important o reprezinta coroziunea ofelului. Coroziunea este procesul de distrugere a metalului sub actiunea chimica sau electrostatica a mediului inconjurator. Masurile care se iau pentru indepartarea efectelor coroziunii sunt de vopsire sau revopsire a metatului. Cerinja privind durabilitatea este prevazuti explicit in SR EN 1993 -"Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel” cu partile sale 3.1, Clase de agresivitate Structurile de ofel sunt expuse diferitelor clase de corozivitate ale mediului. Aceste clase de corozivitate sunt definite in SR EN ISO 12944 partea 2 de la C1 la C5-M. © Clasa C1 - nesemnificativa Clasa C2 - usoara ; pentru atmosfere cu nivel de poluare scazut (de obicei mediu rural) Clasa C3 - moderata; Atmosfere urbane si industriale cu poluare moderata datoriti dioxidului de sulf si zone de coast cu salinitate redusi * Clasa C4 - agresiva; Zone industriale si de const& cu salinitate moderatt © Clasa C5-1 - foarte agresiva; ( mediu industrial) Zone industriale cu umiditate si agresivitate atmosferica ridicata Clasa C5-M foarte agresiva ( mediu marin); Zone de coasta si platforme marine 3.2. Categoria de protectie ‘Avand in vedere durata de viafi a podurilor ( mai mare de 100ani) precum si condifiile dificile de refacere a protecjiei anticorozive “in situ”, se stabileste ca pentru astfel de lucrii, categoria de protectic si fie H, “durabilitate mare” conform , SR EN ISO 1294-1, ceea ce corespunde unei durate de viafa a acoperirii protectoare de min 15 ani. Durata de viafi a acoperirii protectoare reprezint& perioada de timp dupa care acoperirea protectoare se poate deteriora, astfel incat devine necesara refacerea ei complet’, pe intreaga suprafafa a clementului constructiei. Principalii factori care determina durabilitatea sistemelor de protectie anticoroziva aplicate pe suprafefele de ofel sunt urmatorii : © Tipu! sistemului de protectie; © Conceptia structurii; © Starea suportului inainte de pregittire, © Gradul de pregatire a suportului; © Calitatea metodei de pregatire a suportului; Starea imbindtilor, marginilor gi sudurilor inainte de pregatire; © Metoda de aplicare; © Condiiile in care se efectueazi aplicarea; © Conditiile de expunere dupi aplicare, Elementele de construcfii din ofel expuse la actiunea coroziva a mediului si care, dupa montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja impotriva coroziunii in aga fel incdt, pe durata de serviciu a constructiei s& nu afecteze durabilitatea acesteia, in cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de protectie anticorozivé pe suprafata suportului de ofel nu este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor de constructii dintr-un material rezistent la coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilitjii inlocuirii elementelor degradate datorit& coroziunii. 74in 12 CCaiet de sareini luerii de arta Ne 12 Suprastructuri metalice3.3. Condifii generale privind calitatea materialelor pentru protecfie anticorozivi Materialele utilizate pentru protectia anticoroziva a structurii metalice, trebuie si indeplineascd urmitoarele condifii generale: * Sdasigure o buna protectie contra coroziunii a elementelor metalice; Si fie aderente gi s& aiba flexibilitatea corespunzitoare deformafiilor elementelor protejate; © Sa fie un sistem de protectie care sa se intareasca chimic si nu prin evaporarea fizica a solventului; * Si prezinte o durata de viata min. 1Sani; © S&.aibe aspect decorativ; © S& poatd fi aplicate si in conditii extreme de temperatura si umiditate (temperaturi cuprinse intre 0°C si +35°C si umiditate relativa de max.98%; ‘© Siise usuce rapid pentru revopsire; ‘* Straturile de protectie nu trebuie si fie afectate de venirea unei ploi iminente la scurt timp de la aplicare; © S& aiba stabilitate in timp, mentinandu-si culoarea, fri a fi afectatt de actiunea razelor ultraviolete; © Sa se aplice cu usurinta; © Si fie agrementate conform legislatiei in vigoare; © Sistemele sa aibi teste de certificare. In funcfie de conditiile fiecarei lucrari se stabileste in proiect alcdtuirea sistemului de protectie. Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafefele exterioare este de min. 180m. Ea este alcatuita din 3 straturi: © Grund 60-80 um; © Strat intermediar 80-100 um; © Strat final 40-80 um, Protectia anticoroziva se aplicd dupa sablarea suprafetelor la gradul Sa 2,5, conform standardelor SR EN ISO 12944-4 si SR EN ISO 8501-1, 2,4“, Suprafaja sablata trebuie sa fie curata, rugoasa de culoare cenusie deschis uniforma. Rugozitatea suprafefei metalice trebuie si corespunda standardului SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 in vederea obfinerii performanjelor maxime ale produselor utilizate, este necesara respectarea cu stricteje a tuturor instrucfiunilor de aplicare, a condifiilor, precaufiilor si eventualelor limita La aplicarea straturilor de protectie anticoroziva se vor respecta atat prevederile prezentului caiet de sarcini eft si prescriptiile specifice ale produselor utilizate , care vor trebui procurate odati cu livrarea acestora, Pentru realizarea protectiei anticorozive se pot utiliza materiale si tehnologiile corespunzatoare acestora, produse de diverse firme cu conditia (conform Legii nr.10/1995 si HG 62/2004) prezentaiii unui aviz, tehnic de agrementare emis de 0 unitate de cercetare mandatata in acest scop de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului ~ Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii Pregitirea suprafefelor Pregiitirea suprafefei in vederea acoperirii protectoare are 0 influenfi primordiala in determinarea capacitajii de protectie a sistemului de acoperire. Se impune respectarea stricti a normativelor in vigoare. Se vor respecta standardele SR EN ISO 12944-4 si SR EN ISO 8501- 1, SR EN ISO 8501- 2, SR EN ISO 8501- 4 “gradul de pregatire a suprafetei”. Bain 12 CCaiet de sarcinilucri de arta Ne 12 Suprastrueturi metalice3.3.1. CURATAREA $I DEGRESAREA SUPRAFETELOR Curafarea si degresarea suprafefelor se face respectind instructiunile strandardelor SR EN ISO 8502-3, SR EN ISO 8502-6, SR EN ISO 8502-9, SR EN ISO 8502-11, SR EN ISO 8502-12. Uleiurile, grasimile, murdaria gi alte produse de contaminare trebuie indepértate inaintea vopsirii. Depozitele mari de uleiuri, grasimi, murdarie, etc. trebuie indepartate printr-o metoda verificata de curifare, avand grija ca depozitul si fie indepartat si nu imprastiat pe suprafatd. Grasimile si uleiurile se indeparteaz’ cel mai bine cu agent de spalare emulsionat, dup care se face spalarea din abundenta ‘cu apa sau vapori de ap’. Cand este necesaré utilizarea solventilor (white spirite, percloretilena, toluen) pentru indepirtarea grisimilor sau ulejurilor, atunci utilizarea detergenttilor sau agentilor de spalare emulsionat& trebuie s& urmeze aceasta operatic, dupa care se va efectua o spilare abundenti cu ap potabila si uscarea perfecti a suprafefelor. Degresarea prin spalare manual cu solventi nu este recomandata, deoarece conduce la imprasticrea unei pelicule de grisime pe suprafafi, pelicula ce poate afecta acoperirea, Se va acorda o atentie special marginilor si colfurilor. Suprafetele degresate nu mai trebuie si fie atinse cu mainile libere, intrucat transpiratia contine grasimi si siruri. 3.3.2. SABLAREA SUPRAFETELOR Sablarea suprafeelor se face conform SR EN ISO 12944-4 si SR EN ISO 8501-1, SR EN ISO 8501-2, SR EN ISO 8501-4, iar nivelul de performanti Sa 2,5. Se va utiliza un abraziv adecvat pentru asigurarea gradului de curajare si profilului de rugozitate specificet, dupii cum urmeazi: Nisip cuarfos cu granulajie 0,5-2mm; Perle de sticla cu granulatie 0,5-2mm; Alice de otel sau font; Oxid de aluminiu, eee. Abrazivii vor fi lipsifi de contaminangi si vor fi recuperafi numai dacd asigura pregitirea specifica a suprafejei. Aerul utilizat va fi lipsit de ulei, apa si alfi contaminanti. Se vor utiliza mijloace eficiente (aspiratoare) pentru indep&rtarea complet a prafului, alicelor gi reridurilor inaintea vopsirii. Suprafata sablata trebuie si fie curati, rugoasi, de culoare cenusie deschis& uniforms. Zona sablata se protejeaz pina la aplicarea grundului contra umezirii sau a contamindrii cu uleiuri, grisimi, praf. in caz de contaminare, suprafafa metalicd trebuie resablati, stergerea cu solvent nefiind suficient’, Aplicarea grundului se realizeaza in cel mult 4 ore de la sablare. 3.3.3. APLICAREA STRATURILOR PROTECTOARE Stratul de grund va fi aplicat imediat dupa sablare, la max. 4ore dupa executarea sablarii, pe suprafefe curate , uscate, lipsite de praf, grasimi sau alfi contaminanti de suprafata. Dupa aplicarea grundului, acolo unde se impune, se va face o chituire a suprafefelor pe care ar putea stagna apa, Aplicarea grundului se va face prin pulverizare air-less sau cu aer comprimat gi pensulare, Sudurile, colturile si muchiile ascufite se vor vopsi prin pensulare, iar suprafefele mari prin pulverizare air-less sau aer. 9 din 12 CCaiet de sarcini cri de arti Nr 12 ‘Suprastructuri metalicePentru o bun acoperire a zonelor de colt sau muchiilor se recomandi tamponarea cu pensula sau repetarea operatiei de grunduie, in special la cordoanele de sudura in colt. Aplicarea stratului primar (grund) se execu pe toati suprafaja clementului metalic. Aplicarea stratului principal de protectie se execut dupa uscarea grundului, prin aceleasi procedee ca si in cazul aplicarii stratului de grand. La tronsoanele de tablier, aplicarea stratului principal de protectie se intrerupe pe o lajime de 10cm in zonele cordoanelor de imbinare prin sudura dintre tronsoane, Aceasti zondi va fi protejata anticoroziv in conformitate cu prevederile paragrafelor ulterioare. Aplicarea stratului de finisare se realizeaz dupa uscarea definitiva a stratului anterior, prin aceleasi procedee (pensulare, pulverizare). Aceasta se executd numai la suprafejele vopsite cu strat principal de protectie, iar aplicarea se va intrerupe in zonele sudurilor dintre tronsoane. 3.3.4. CONDITII DE APLICARE A ACOPERIRILOR PROTECTOARE Aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, se va face in urmatoarele conditii de mediu ambiant: © Concentrafia cat mai redus& a gazelor agresive; © Temperatura acrului ti a piesei de protejat intre 0°C si +35°C, dac& nu se specifica alte valori de citre producatorul de materiale de protectic; ‘© Temperatura suportului trebuie s& fie cu cel pujin 3°C peste punctul de rou’, pentru a preveni condensarea umiditifii care ar produce defecte ca: adeziune slaba, pori, bisici, luciu redus; © Umiditatea relativé a acrului trebuie sa fie cuprinsi intre 30 si 98%, dacd nu se specifica altfel de caitre producatorul de materiale, Tehnologiile de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor componente ale sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie si corespundai cu prescriptiile stabilite de producatorul acestor materiale, Inainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, toate rosturile, interspatiile, denivelatile, ete trebuie astupate prin chituire pentru a se obtine o suprafafa neteda in aceste zone. Straturile successive ale sistemului de acoperire prin vopsire, se aplicd numai pe suprafele uscate, curate, lipsite de praf sau orice alte impuritati. in acest sens se vor lua misuri de acoperire cu corturi sau de eliminare a oricaror cauze ce ar conduce la nerespectarea acestei conditii. Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu si uniform ca grosime, lipsit de increfituri, basici, exfolieri, fisuri, scurgeri, neregularititi, ete. Culoarea fiecirui strat trebuie sa fie uniform pe toati suprafa{a elementului, iar nuanfa culorii si difere de la strat la strat, pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicate, Numirul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafefele pieselor din ofel, trebuie si realizeze grosimea totala minima prevazutd de proiect, inclusiy la colfuri_ si muchii 3.4. REGULI DE VERIFICARE 3.4.1. VERIFICARI {NAINTEA APLICARIT ACOPERIRILOR PROTECTOARE. Verificarea calitiii produselor de protectie se face pe fiecare produs in parte. Produsele pot fi introduse fn lucrare dac’, in urma verificarilor efectuate, se constata: © Existenfa documentelor tehnice legale pentru produsele respective; © Existenfa si confinutul declaratiei de conformitate cu care au fost livrate produsele; © Nedepagirea termenului de valabilitate a produselor. Produsele pentru care exist dubii asupra calitifii sau care au termene de valabilitate expirate se Odin 12 CCaiet de sarcini Iucrari de arta Ne 12 Suprastnucturi metalicefolosesc numai cu avizul unui operator economic de specialitate. Verificarea calitijii pregatirii suprafejei construcfiilor din ofel se face pe fiecare faz de lucru si pe fiecare portiune de suprafafé executata, atat in ceea ce priveste aspectul, cét si modul de executie. Dupa terminarea lucririlor de pregatire a suprafefei se vor efectua urmatoarele verificir: © Verificarea existentei si intocmirii corecte a procesului verbal pentru lucrari ascunse; © Verificarea calitafii pregatirii suprafejei inainte de aplic va efectua pe cel putin 5% din suprafata totala a lucr: ea acoperirilor protectoare, care se r efectuate; Daca se constati ci aspectul suprafefei verificate nu este corespunzitor gradului de pregatire previizut, se verificd intreaga suprafata pregatits. Lueririle constatate ca fiind necorespunziitoare se refac. Constatirile privind verificatile efectuate se consemneaza in procese verbale de receptie pentru lucrari ascunse. 3.4.2, VERIFICARI {N TIMPUL APLICARIL ACOPERIRILOR PROTECTOARE Verificarea conditiilor de mediu in care se executa lucratile de protectie anticoroziva se efectueazé permanent, cu instrumente de masurare adecvate (termometru, higrometru §.2.). Verificarea modului de preparare a produselor de protectie anticoroziva si de aplicare succesiva a straturilor de protectie se efectueaz’ permanent, urmarindu-se respectarea strict a instructiunile de aplicare ale produselor, furnizate de producdtorii acestora. Verificarea aspectului intregii suprafefe, inainte de aplicarea fiecdrui strat de protectie, se efectueazé permanent, vizual, urmarindu-se ca : © Aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protectie anticoroziva s se fact numai pe suprafefe curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impurit ¢ Fiecare strat de protectie s& fie continu, uniform, lipsit de basici, increfituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628-2, SR EN ISO 4628-3, SR EN ISO 4628-4, SR EN ISO 4628-5, SR EN ISO 4628-6, SR EN ISO 4628-8,); © Fiecare strat de protectie s& aiba o culoare uniforma pe toata suprafata protejati, © Se va verifica grosimea stratului de protectie umed cu lera. Dacii un strat de protectie nu este continuu si uniform sau are 0 culoare neuniforma, va fi acoperit cu ‘inca un strat din acelasi produs, care nu se ia in considerare la numérul total de straturi. Daca un strat de protectie prezint& zone cu defecte de tipul bisici, ineretituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte , se indepiirteazi zonele cu defecte si se aplica din nou stratul, cu acelasi produs. 3.4.3. VERIFICARI DUPA APLICAREA ACOPERIRILOR PROTECTOARE Verificarea aspectului final al sistemului de protectie anticoroziva se face vizual, pe {ntreaga suprafafa. Sistemul de protectie se consider corespunzator daci acoperirea este continu, uniform’, lipsita de basici, incretituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte. Verificatile privind grosimea, aderenfa $i numarul de straturi ale sistemului de protectie anticoroziva se vor efectua prin sondaj. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protectie anticoroziva se efectueaz prin metodele prevazute in SR EN ISO 2808, cu ajutorul elcometrului. in cazul utilizarii metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, dup’ verificare, aplicdnd integral sistemul de protectie prevazut. Verificarea aderenjei sistemului de protectie anticoroziva se efectueazA prin metoda grilei (SR EN din 12 CCaiet de sarcini luerari de arta Nr 12 Suprastruceuri metaliceISO 2409) si prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). Dupa verificare, zonele acoperirilor distruse se refac. Verificarea aplicirii numarului de straturi ale sistemului de protectie anticoroziva se efectueaza prin indepartarea succesiva a straturilor componente ale sistemului de protectie si examinarea cu ochiul liber. Dupa verificare, zonele acoperirilor distruse se refac. Daci aspectul, grosimea totali sau aderenfa sistemului de protectie anticoroziva m_ sunt corespunzitoare documentatiei, proiectantul va decide asupra masurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea partiali/totald a sistemului de protectie sau alte masuri). Rezultatele tuturor verificarilor efectuate se vor consemna in procesele verbale de receptie calitativa pe faze. 3.4.4, RECEPTIA LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA. Revepfia lucratrilor de protectie anticoroziva a constructilor din ofel se va executa in comun, de caitre beneficiar, proiectant si executant, in conformitate cu prevederile reglementiiilor tehnice in vigoare. Se vor avea in vedere urmatoarele: ‘© Aspectul suprafefelor protectiilor anticorozive aplicate (care trebuie sa fie continui, uniforme, aderente la suport, fird basici, increfituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte), consemnate atat pe etape, prin procese verbale de lucriri ascunse, cAt si pentru toati protectia anticoroziva, prin procese verbale de receptie; Abaterile dimensionale prevazute in documentatia de executie elaborata de proiectant; Consemnarea acestor date in documentatia de execufie elaborata de proiectant; © Consemnarea acestor date in documentele de receptie a lucritilor, 4. DISPOZITI FINALE Documentatia tehnici a suprastructurii metalice va fi verificaté de uzini. in cazul in care se vor constata neconcordanfe, omisiuni sau dispozifii constructive a c&ror realizare este dificil, uzina va semnala aceasta beneficiarului si proiectantului in vederea masurilor ce se impun. ‘Nu sunt admise nici un fel de modificari de alcdtuire constructiva fra avizul proiectantului si al beneficiarului. Uzina poate face propuneri de modificari privind alcituirea constructiva, cdnd acestea conduc la usurarea execufiei si imbunatafirea calitatii imbinarilor. Inainte de inceperea montajului pe santier se va face o misurditoare exact& a distanjelor dintre axele de rezemare de pe infrastructuri, in vederea corectarii eventualelor abateri de la proiect. Dupi asamblare si montaj zonele de tablier avand protectia cu grund degradati, se vor revopsi de catre Constructor. Apoi se vor aplica doud straturi de vopsea a cirei culoare $i indicativ vor fi aprobate de beneficiar. Supravegherea calitéfii lucrarilor, a modului de aplicare si respectarea tehnologiilor de executie, a procedeelor de sudare omologate, a normelor si standardelor in vigoare cat sia prevederilor din caietul de sarcini se va face de citre reprezentanti ai beneficiarului, sub directa indrumare a reprezentantului RNR (Registrul Naval Roman). 12 din 12 CCaiet de sarini Iuerari de arta Nr 12 Suprastructuri metalice