Adaptativitatea genului salix la condițiile de cultură din zona de vest a țării

studiu de caz - salcia energetică

Salcia energetică reprezintă o cultură care rentează pe suprafețe mijlocii și mari,

pornind de la 5-10 hectare și până la 150-200 așa cum există, spre exemplu, în țări ca
Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Ucraina sau Lituania. În Suedia, țara unde au fost
omologate și înregistrate soiurile de salcie energetică, sunt înființate plantații de mii de
hectare. În România, atât persoane fizice, cât și firme și instituții au investit deja în salcia
energetică pe terenuri de la câteva hectare până la 200-300 ha, existând chiar proiecte pentru
plantații de 800-1.000 de hectare.

Pentru a afla mai multe despre această plantă energetică, am apelat la Alexandru
Benko, cel care a cumpărat din Suedia licența pentru salcie energetică pentru România și
Republica Moldova. ”Am făcut înregistrarea în 2007 și am fost primii care am înființat o
pepinieră de salcie energetică. În ultimii ani am reușit să promovăm această cultură nouă,
ajungând la performanța să înființăm deja peste 250 de plantații de salcie energetică în
România”, explică pentru Agrointeligența directorul companiei Kontrastwege – KWG din
Miercurea-Ciuc, județul Harghita.

Costul de înființare pornește de la 1.640 de euro/ha

Costul pentru înființarea unui hectar de salcie energetică depinde de starea terenului
ales și variază între 1.640 și 2.560 de euro pe hectar (plus TVA), iar recuperarea investiției se
face în anul 3-4 de la plantare. ”Cei care se gândesc să cultive salcie energetică trebuie să
aibă în vedere un aspect important: suprafața pe care vor să pornească afacerea. Salcia
energetică este o plantă agricolă care poate fi cultivată oriunde, însă rezultatele cele mai bune
s-au obţinut pe terenuri cu nivel de umiditate mai ridicat și un Ph cupris între 5.5 – 7.5.
Marele avantaj al cultivării salciei energetice este posibilitatea utilizării terenurilor cu
umiditate mai ridicată, care nu sunt adecvate pentru alte culturi”, explică Alexandru Benko.
De altfel, pretențiile de sol și climă ale salciei scot din joc și concurența din categoria de plate
energetice promovate la noi. ”Salcia vrea umiditate, salcâmul energetic merge pe sol mai
sărac și mai uscat, iar pawlonia, spre exeplu, are nevoie de sol de calitate mai bună, fertile și
căldură. Cu alte cuvinte, nu se pune problema de concurență pentru că proprietățile terenului
și a climei decid ce cultură energetică se poate înființa”, detaliază reprezentantul KWG.

Din motive legate de nevoia de umiditate, plantațiile cu salcie din România au fost
concentrate până acum în Transilvania, nordul Moldovei sau zona subcarpatică, acolo unde se
înregistrează precipitații medii anuale de min. 650mm/m2. ”S-au realizat cu succes plantații
și în jud. Tulcea, unde precipitația medie este mai redusă însă apa freatică este aproape de
suprafață. Ca suprafețe de plantații realizate întrun loc, sunt de la câteva hectare până la 200-
300 ha, iar mai nou sunt proiecte în lucru de 800-1000 ha”, declară Alexandru Benko.

Plantarea salciei energetice începe din martie

Odată decizia luată, se poate trece la lucrările de plantare, care se desfășoară în

intervalul intervalul martie-aprilie, în funcţie de zonă. ”Este recomandat ca plantarea să se
realizeze cât mai devreme posibil și se poate efectua manual – până la 5-10 ha, sau mecanic –
cu utilaje speciale”, declară Alexandru Benko. El atrage atenția însă că suprafața de teren
trebuie pregătită pentru plantare mai ales dacă investiția se va realiza pe un teren care nu a
fost cultivat în ultimii ani. În acest caz, pregătirea se face cu un an înainte și constă în
erbicidare cu total (glifosat 4-6l/ha în 200 l de apă) până la sfârşitul lunii august, scarificare la
adâncimea de 55-60 cm și o arătură de toamnă la 30-35 cm. În cazul unui teren pe care s-a
făcut agricultură, nu este nevoie decât de arătura din toamnă care să pregătească plantarea din
primăvară.

Materialul săditor, comandat în avans

”Un aspect foarte important este comandarea materialului săditor, mai ales dacă este
vorba de suprafațe mijlocii sau mari. Noi oferim clienților noștri posibilitatea de a contracta
pentru primăvara viitoare utilajul de plantat de la firma noastră, dacă își comandă butaşii până
la 30 octombrie. Costul plantării este de aproximativ 200 euro/ha, plus asigurarea unui tractor
de 150 CP”, spune reprezentantul KWG.

Odată înființată plantația de salcie energetică, investitorul se va bucura să vadă că

aceasta se dezvoltă cu creştere rapidă (ca. 3-3,5 cm/zi), aducând în primul an 1-3 lăstari şi
ajungând la 2-3 m înălţime. ”Întreţinerea culturii este foarte simplă, o bună parte a lucrărilor
fiind executată înainte şi la începutul vegetaţiei: tratament cu ierbicid total, arătura adâncă,
dezinfectarea solului, plantarea şi combaterea chimică şi mecanică a buruienilor. După primul
an, este obligatorie executarea unei recoltări (tăieri), tehnologice, astfel se taie la cca 10 cm
deasupra solului cei 1-3 lăstari, astfel se va crea condiția ca din primavera următoare să se
formeze tufa, compusă din peste 10-15 lăstari. În continuare salcia are o dezvoltare rapidă, în
anul al doilea tufele aducând 10-15 de lăstari, dintre care aproximativ jumătate ating
înălţimea de 6-7 m şi diametrul de până la 3-4 cm”, sunt informațiile pe care specialiștii de la
KWG le au postate și pe site-ul companiei.
Prima recoltă, din al doilea an după plantare

Prima recoltă de pe plantația de salcie energetică are loc, de regulă, în anul II de la

plantare. Plantația se considera matură după anul trei. Recoltarea se realizează cu maşini
speciale de diferite capacităţi (şi preţuri) în funcţie de suprafeţele de recoltat, utilizând şi
maşini agricole obişnuite (tractor, remorcă). ”În cazul suprafeţelor mai mari metoda cea mai
rentabilă de recoltare este cea cu combine dotate cu adaptoare speciale şi care au o
productivitate de 1ha/oră. Aceste lucrări se desfăşoară în lunile de iarnă (noiembrie-martie,
după căderea frunzelor), asigurând astfel o mai bună exploatare a parcului de maşini şi a
forţei de muncă”, explică consultanții.
Producție anuală de 20 tone/ha cu 0% umiditate

Ca și producție, la capătul a peste 7 ani de când înființează culturi de salcie energetică

în România, cei de la KWG spun că în România se obțin recolte biomasă de 35 de tone/ha la
o umiditate de ca. 35%-40%, această valoare oscilând în funcţie de tipul solului şi regimul de
apă, precum şi în funcţie de soiul cultivat. Vorbim despre o producţie de aproximativ 20
to/ha/an la umiditate teoretică de 0%, la care prețul de referință – pe tocătură, este de 55 de
euro/tonă. ”După anul trei, profitul care se obține este de 2.200-2.800 de euro la un ciclu de 2
ani. Salcia energetică este o plantă cu o putere calorică ridicată: ca. 4.300 – 4.500 kcal/kg,
astfel că dacă am avea în România 20.000 de hectare, am putea asigura încîlzirea pentru
145.000 de apartamente”, prezintă Alexandru Benko potențialul salciei energetice în
România.

Datorită conţinutului ridicat de acid salicilic, salcia tocată nu necesită depozit

acoperit. În câteva luni conţinutul de apă al tocăturii scade la 14 – 16 %, ceea ce permite
prelucrarea ei (fără uscare artificială) în brichete.

Cerere pentru biomasă

Utilizarea salciei energetice se face sub formă de tocătură (în cazane speciale pe
tocătură sau în centrale energetice) sau ca materie primă pentru fabricarea de brichete sau
peleţi. Utilizatorii salciei sunt persoane fizice, termocentrale sau producători de brichete şi
peleţi. În zonele unde există asemenea utilizatori, cumpărarea salciei energetice este
garantată.

Durata de viață: 25-30 de ani

Odată investiția făcută și intrată pe profit, anii ce urmează vor aduce doar câștiguri
pentru că o plantație bine făcută de salcie garantează constant recolte timp de 25-30 de ani.
”Noi producem și comercializăm în România soiuri create şi omologate de către firma
suedeză Lantmännen Agroenergi pe parcursul al ultimilor 20 – 30 de ani. Este vorba despre
proprietatea intelectuală a cercetătorilor, așa că înființarea plantațiilor se poate face doar cu
butași din pepiniere autorizate”, subliniază Alexandru Benko.

Salcia energetică, ideală și pentru perdelele forestiere

În afară de exploatarea pentru biomasă a salciei energetice, această cultură se pretează

excelent pentru realizarea de parazăpezi, datorită proprietăților specifice (creștere rapidă,
formarea de tufe, ceea ce face ca aceste parazăpezi să fie cât mai dense, pretenții minimale de
calitatea solului etc.). ”Pentru cei care doresc parazăpezi din salcie energetică se realizează
proiecte ”personalizate” pentru zona respectivă și se ține cont de o serie de factori. Fără astfel
de calcule specializate, există riscul obținerii unui rezultat invers, adică zăpada să fie
descărcată de vânt chiar pe carosabil”, explică Benko.

Ca și diferență față de plantația pentru biomasă, perdeaua forestieră nu se recoltează,

ci se face doar o toaletare – tăiere până la înălțimea dorită. Biomasa obținută astfel va fi mult
mai mică, dar efectul unei investiții în parazăpezi rezultă din recoltele mai bogate de pe
terenurile protejate, iar pentru plantațiile de-a lungul rutelor rutiere, se vor evita blocajele și
se vor reduce cheltuieluile de deszăpezire. ”A fost o încercare de realizare a unor parazăpezi
în jud. Arad, dar din cauza lipsei unei documentări corecte, s-a realizat defectuos și nu a fost
un succes, și chiar a făcut o anti reclamă preocupării de a realiza parazăpezi din salcie”,
vorbește reprezentul KWG despre prima încercare a autorităților de a planta o perdea
forestieră, distrusă ulterior de lucrările agricole din zonă.

Cum se face desființarea plantației

În cazul în care doriți după, o anumită perioadă, să desființați plantația de salcie

energetică, operaţiunea este foarte simplă. Desfiinţarea se realizează cu erbicid total şi se
aplică primăvara, după ce salcia a intrat în vegetaţie şi a atins înălţimea de 15-20 cm. După ce
plantele au murit se face o discuire pentru a mărunţi rădăcinile.

Legea plantațiilor energetice așteaptă votul final

Cu privire la perspectivele salciei la nivel național, Alexandru Benko apreciază că

această cultură și restul plantelor energetice au nevoie de mai multă atenție din partea
autorităților. Astfel, antreprenorul așteaptă să fie adoptată în sfârșit Legea plantațiilor
energetice, care a fost votată în Senat încă în 2012, a trecut de comisiile de specialitate în
Camera deputaților (cameră decizională), dar nu a fost votat în plen nici până azi. Această
lege ar da un impuls mare pentru extinderea plantelor energetice. ”Pentru 2015, compania
noastră are în plan continuarea cu succes a proriectelor mari pe care le avem în derulare. Ne
dorim să să avem cât mai multe ocazii de a purta discuții cu potențialii producători de salcie
energetică, indiferent de mărimea suprafețelor”, încheie reprezentantul KWG.