UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA URBANISM ȘI ARHITECTURĂ

DEPARTAMENTUL DE ARHITECTURĂ

LUCRAREA DE CURS
la fizica construcțiilor

Tema: ”Calculul termotehnic al unei construcţii de

închidere pentru perioada de iarnă ”

Elaborat: st.gr. ARH-141

Sirbu Zinaida
Verificat: Ivanov Liudmila

Chișinău 2017
 Date generale
Denumirea localitatii (oras) – Telingrad
Destinatia incaperii – incapere de locuit;
Temperatura aerului interior – ti = 18.6 oC;
Umiditatea relativa – ᵠi = 54%;
Caracteristica constructiei de inchidere – cu mai multe straturi.

Caracteristicile straturilor constructiei de inchidere

I strat:
denumirea materialului de constructie – placi de gips
densitatea – 𝜌= 1000 kg/m3;
grosimea – ᵟ1 = 0.016 m.
Al II-lea strat:
denumirea materialului de constructie –beton cu umplutura de zgura
densitatea – 𝜌 = 1600 kg/m3;
grosimea – ᵟ2 = ? m.
Al III-lea strat:
denumirea materialului de constructie – mortardin var-nisip:
densitatea – 𝜌 = 1200 kg/m3;
grosimea – ᵟ3 = 0.025 m.
 I. Calculul termotehnic al unei constructii de inchidere pe timp de iarna
 Pentru executarea calculului termotehnic reprezentam o portiune a sectiunii verticale a
peretelui exterior

q0 q0 q0

.1 .2 .3
0.02 ? 0.025

Fig.1. Sectiunea verticala a unei constructii de inchidere din 3 straturi.

 Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”)

caracteristicile climaterice al regiunii de constructie:

- temperatura medie a celor mai reci cinci zile, teV cu asigurarea 0.92
teV = -17.4 oC;
- temperatura medie a celei mai reci zile, teI cu asigurarea 0.92
teI = -16.8 oC;
- temperatura medie a celor mai reci cinci zile, teV cu asigurarea 0.98
teV = -10.9 oC;
- temperatura medie a celei mai reci zile, teI cu asigurarea 0.98
teI = -21 oC.

 Determinam, conform NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”), regimul de

exploatare a constructiei de inchidere in dependenta de regimul de umiditate a incaperilor si
zonelor de umiditate:

- Conform anexei nr.1 pag.23, orasul Telingrad este situat in zona de umiditate IV – uscat;
- Conform tab.1, pag.3, ᵠi = 55%; ti =-17.4 oC regimul de umiditate in incapere –umed;
- Conform anexei nr.2, pag.24, regimul de exploatare a constructiei – B.
 Determinam , conform NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”), indicii
caracteristicilor termofizice ale materialelor straturilor componente, introducind datele in
tabelul 1:

Impermeabilitatea la
(in perioada de 24h)
Conductibilitatea

Permiabilitatea
Nr. Straturilor

Densitatea ᵧ,

mg/mhPa
Denumirea

W/m2oC
W/moC
kg/m3

aburi
materialului de

μ,
λ,

s,
constructie

1 Placi din gips 1200 0.84 6.70 0.09

Beton cu umplutura
2 1600 0.52 10.14 0.07
de zgura

3 Mortar-ciment-nisip 1600 0.52 9.70 0.12

 In conformitate cu tabelul 2, pag.5, СниП II.3.79 sau tab.5 NCM E 04.01-2006 determinam
diferenta de temperature:

Δtn = 4;

 Determinam rezistenta termica la schimbul de caldura R0e , m2oC/W, la suprafata exterioara a

peretelui dupa formula:

1 1
R0e    0.043 m 2 C / W ;
e 23

 Determinam rezistenta termica laschimbul de caldura R0i , m 2 C / W , la suprafata interioara a

peretelui constructiei de inchidere dupa formula:

1 1
R0 i    0.115 m 2 C / W ;
e 8.7

 Determinam rezistenta la transferul termic Rc , m 2 C / W , al unei constructii de inchidere dupa

formula:

 1  2  3 0.02  2 0.025  
Rc  R1  R2  R3        0.021  2  0.031  0.052  2
1 2 3 0.93 2.04 0.81 0.48 0.48
m C / W .
2

 Determinam rezistenta la transferul termic total R0tot , m 2 C / W , al unei constructii de inchidere

dupa formula:
2 2
R0tot  R0i  Rc  R0e  0.115  0.052   0.052  0.214  m 2 C / W .
0.52 0.52
 Determinam rezistenta necesara R0nec , m C / W , a constructiei de inchidere din mai multe
2

straturi dupa formula:

ti  te 18.6  (17.4) 36
R0nec  n  1   1  1.03 m 2 C / W .
t  i
n
4  8.7 34.8

Consideram initial, ca avem un perete cu inertie mare, adica D > 7. Atunci:

t e  t eV  17.4C.

 Conform СниП II-3-79 “Строительная теплофизика” conditia calculului este:

R0tot  R0nec ;

2
0.21   1.03   2  (1.03  0.214) * 0.52  0.564m.
2.04

 Determinam inertia termica D a constructiei de inchidere dupa formula 3.9:

0.115 1.03 0.025

D  6.70   10.14   9.70  0.136  6.70  1.98  21.34;
0.84 0.52 0.53

Grosimea primita  2  1.19m . Deci:

 2prim  1.19m.

 Determinam rezistenta stratului nr.2 R2 , m C / W , avind in vedere grosimea reala a peretelui:

2

 2prim 1.19
R2prim    2.28 m 2 C / W .
2 0.52
 Determinam rezistenta totala primita:
R0totprim  R0  R2  0.115  2.28  2.4 m C / W .
2


2
Determinam fluxul termic q0 , W / m , al constructiei de inchidere dupa formula:
t i  t e 17.4  (17.4)
q0    14.53 W / m .
2
tot
R0 prim 2.4
 Determinam temperaturile  i ,1, 2 , e , C , intre hotarele straturilor dupa formulele:

 i  t i  q0  R0i  17.4  14.53  0.115  15.72 C;

 1  t i  q0  ( R0i  R1 )  17.4  14.53  (0.115  0.021)  15.43 C;

 2  t i  q0  ( R0i  R1  R2prim )  17.4  14.53  (0.115  0.021  2.28)  18.03 C ;

 e  ti  q0  ( R0totprim  Roe )  17.4  14.53  (2.39  0.043)  17.36 C.

Construim graficul de repartizare a temperaturilor in sectiunea transversal .

 . e= -17.36
t e= -18.0 3

Fig.2. Cimpul stationar de temperatura intr-o constructie din trei straturi.

 Aprecierea posibilitatii condensarii vaporilor de apa in coltul  c exterior al constructiei de

inchidere se efectueaza dupa formula:
 c   i  (0.18  0.0414R0totprim )(ti  t e )  14.01  (0.18  0.0414 1.24)(18  (25))  8.42 C.
 Determinam elasticitatea vaporilor de apa ei , dupa formula:
 i  Ei 55  15.48 8514
ei     8.514 mm Hg.
100 100 100

Cunoscindu-se temperatura aerului interior t i  18 C ,elasticitatea maxima a vaporilor

de apa E i conform anexei 3 este egala cu 15.48mm Hg.

In baza valorii ei  8.514 mm Hg,conform anexei 3 gasim temperatura punctului de

roua  r  ≈8.8 C.

Deci, conditia de evitare a condensului se obtine daca :

c > r ; 8.42 C < 8.8 C.

Conditia calculului nu este respectata, pe suprafata interioara a coltului va aparea

condensat. Pentru evitarea acestui fenomen este necesar de a mari grosimea stratului 2.
Conform tab.1 din “Indrumar la calculul termotehnic si proiectari ale constructiilor de
inchidere in cladiri” – Moscova, Stroizdat: 1985, grosimea maximala a peretilor din beton nu
trebuie sa fie mai mare de 0.3 m. In cazul calculului dat primim  2prim  0.3m , grosimea
 standard maximala admisa, iar restul grosimii va fi inlocuita cu material termoizolant in scopul
respectarii rezistentei termice.

II. Calculul termotehnic al unei constructii de inchidere pe timp de iarna din 4

straturi
 Reprezentăm o porţiune a secţiunii verticale a peretelui exterior din patru straturi .

q0 q0 q0

.1 .2 .3 .4
0.02 0.3 ? 0.025

Fig.3. Sectiunea verticala a unei constructii de inchidere din patru straturi

La structuri de pereti in straturi pozitia stratului termoizolant depinde in mare masura de

regimul de incalzire a cladirii.

La peretele cu izolatie termica dispusa la exterior racirea peretelui se face mai greu,
avind in vedere protectia termica exterioara. Variatiile rapide ale temperaturii aerului exterior
nu actioneaza brusc asupra aerului incaperii, deoarece stratul de masa mare este mai cald.

 Determinam conform NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”), caracteristicile

termofizice ale materialelor straturilor componente, introducind datele in tabelul 2:
 Impermeabilitatea la
(in perioada de 24h)
Conductibilitatea

Permiabilitatea
Nr. Straturilor

Densitatea ᵧ,

mg/mhPa
Denumirea

W/m2oC
W/moC
kg/m3

aburi
materialului de

μ,
λ,

s,
constructie

1 Mortar ciment-nisip 1800 0.93 11.09 0.09

2 Beton armat 2500 2.04 18.95 0.03

Spumă poliuretanică
3 40 0.04 0.42 0.05
(ТУ 67-98-75)
Mortar
4 1800 0.81 9.16 0.012
var-nisip

 Determinam rezistenta la transferul termic Rc , m 2 C / W , al unei constructii de inchidere dupa

formula:

 1  2  3  4 0.02 0.3  0.025

Rc  R1  R2  R3  R4        3  
1 2 3 4 0.93 2.04 0.04 0.81

3 3
 0.021  0.15   0.03  0.201  m 2 C / W .
0.04 0.04

 Determinam rezistenta la transferul termic total R0tot , m 2 C / W , al unei constructii de inchidere

dupa formula:
3 3
R0tot  R0i  Rc  R0e  0.115  0.201   0.043  0.359  m 2 C / W .
0.04 0.04
 Determinam rezistenta necesara R , m C / W , a constructiei de inchidere din mai multe
nec 2
0

straturi dupa formula:

ti  te 18  (25) 43
R0nec  n  1   1  1.23 m 2 C / W .
t  i
n
4  8.7 34.8

Consideram initial, ca avem un perete cu inertie mare, adica D > 7. Atunci:

t e  t eV  25C.

 Conform СниП II-3-79 “Строительная теплофизика” conditia calculului este:

R0tot  R0nec ;

3
0.359   1.23   3  (1.23  0.359)  0.04  0.871 0.04  0.034m.
0.04
 Determinam inertia termica D a constructiei de inchidere dupa formula:

0.02 0.3 0.03 0.025

D  11.09   18.95   0.042   9.16  0.23  2.84  0.31  0.27  3.65 ;
0.93 2.04 0.04 0.81

Deoarece 3.65 < 7, temperatura exterioara de calcul te nu coincide inertiei peretelui conform tab.5
NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”). Pentru calcul sa ia t eIII cu asigurarea 0.92.

t eI  t eV  29  (25)  54
t eIII     27 C .
2 2 2

ti  te 18  (27) 45
R0nec  n  1   1  1.29 m 2 C / W .
t  i
n
4  8.7 34.8

3
0.359   1.29   3  (1.29  0.359)  0.04  0.871 0.04  0.034m.
0.04

 Grosimea standarta a spumă poliuretanică este: 0.01; 0.02 ;0.03;…; 0.1m. Adoptam
 3prim  0.05m .
 Determinam rezistenta termica a stratului de polistiren celular R3 :
 3prim 0.05
R3    1.25 m 2 C / W .
3 0.04
 Determinam rezistenta la transferul termic total R0totprim , m 2 C / W , al constructii de inchidere
dupa formula:
R0totprim  R0tot  R3  0.359  1.25  1.609 m C / W .
2


2
Determinam fluxul termic q0 , W / m , al constructiei de inchidere dupa formula:
t i  t e 18  (27) 45
q0     27.96 W / m .
2
tot
R0 prim 1.609 1.609

 Determinam temperaturile  i , 1 , 2 , 3 , e , C , intre hotarele straturilor dupa formulele:

 i  t i  q0  R0i  18  27.96  0.115  14.79 C;

 1  t i  q0  ( R0i  R1 )  18  27.96  (0.115  0.021)  14.2 C;

 2  t i  q0  ( R0i  R1  R2 )  18  27.96  (0.115  0.021  0.15)  10.1 C;

 3  t i  q0  ( R0i  R1  R2  R3prim )  18  27.96  (0.115  0.021  0.15  1.25)  24.7

 e  ti  q0  ( R0totprim  Roe )  18  27.96  (1.609  0.043)  25.78 C.

Constructia graficului de repartizare a temperaturilor in sectiunea transversal (fig.4.).

 t°C
25
t i =18.00
20 . i =14.79
15 . 1 =14.20 . 2 =10.1
10
5
0
-5
-10
-15
-20 . e =-25.78
-25 . 3 =-24.70 t e=-27
-30
-35

.i .1 .2 .3 .4 . e
0.02 0.3 0.05 0.025

Fig.4. Cimpul stationar de temperaturi al unei constructii de inchidere din patru straturi.

 Aprecierea posibilitatii condensarii vaporilor de apa in coltul  c exterior al constructiei de

inchidere se efectueaza dupa formula:
 c   i  (0.18  0.0414R0totprim )(ti  t e )  14.79  (0.18  0.0414 1.609)(18  (27))  9.25 C.
 Determinam elasticitatea vaporilor de apa ei , dupa formula:
 i  Ei 55  15.48 8514
ei     8.514 mm Hg.
100 100 100

Cunoscindu-se temperatura aerului interior t i  18 C ,elasticitatea maxima a vaporilor

de apa E i conform anexei 3 este egala cu 15.48mm Hg.

In baza valorii ei  8.514 mm Hg,conform anexei 3 gasim temperatura punctului de

roua  r  ≈8.8 C.

Deci, conditia de evitare a condensului se obtine daca :

c > r ; 9.25 C < 8.8 C.

In conformitate cu dimensiunile adoptate  2  0.05m , pentru pereti din beton arma cu

aplicarea unui strat termoizolant din spumă poliuretanică cu grosimea minimala  3prim  0.05m ,
se respecta conditia de transfer termic prin pereti portanti.
 Normativele igienice admit diferenta de temperatura a aerului interior pe verticala pina
la 3°C şi pe orizontală pina la 2°C. Variaţiile de temperatură pe parcursul a 24 ore nu trebuie sa
depaseasca diferenta de 3°C la incalzirea centralizata si 6°C la cea locala. Astfel, diferenta de
temperatura a aerului intre cap si picioare nu trebuie sa depaseasca 2°C, temperatura pardoselei
trebuie cuprinsa intre 20 si 24°C, iar viteza maxima de miscare a aerului sa fie mai mare de 0.2
m/s. Temperatura peretilor unei incaperi nu trebuie sa oscileze mai mult de 4 – 5°C fata de
temperatura medie a aerului din incapere. Temperatura surselor de incalzire (sobe, calorifere
s.a.) nu trebuie sa depaseasca 80°C.

III. Regimul de umiditate in interiorul peretelui

Calculul se efecueaza in regim stationar, considerind transferal de masa numai prin difuzie.
Scopul calculelor este de a stabili existent pericolului de condensare a vaporilor de apa in
interiorul peretelui. Acest calcul trebuie efectuat la temperature medie a celei mai reci luni,
𝑡𝑒 .

Se utilizeaza metoda grafo-analitica care cuprinde urmatoarea consecutivitate de calcul:

 Se calculeaza rezistenta la permeabilitate la vaporii de apa a peretelui prin formula:

𝑛
𝛿𝑖 𝑚2 ∙ ℎ ∙ Pa
𝑅𝑉𝐴 =∑ [ ];
𝜇𝑖 𝑚𝑔
1
in care:
𝛿𝑖 - grosimea stratului , m; 𝜇𝑖 -coeficientul de permeabilitate la vaporii de apa al materialului
stratului , n- numarul de straturi material ale ingradirii.
𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 0,02 0,3 0,05 0,025 𝑚2 ∙ ℎ ∙ Pa
𝑅𝑉𝐴 = + + + = + + + = 11.42 [ ];
𝜇1 𝜇2 𝜇3 𝜇4 0,09 0,03 0,05 0,12 𝑚𝑔
 Se calculeaza presiunile partiale ale vaporilor de apa in sectiunile characteristic ale
peretelui ( intre straturi ) cu formula:
𝑒𝑖 − 𝑒𝑒
𝑒(𝑥) = 𝑒𝑖 − ∙ 𝑅𝑉 ;
𝑅𝑉𝐴
 Determinam elasticitatea vaporilor la suprafata interioara:
  Ei 55  2064
ei  i   1135.2 mm Hg.
100 100
 Determinam elasticitatea vaporilor la suprafata exterioara:
  Ee 86  341
ee  e   293.26 mm Hg.
100 100

Unde :

𝐸𝑒 .-Elasticitatea maxima a vaporilor de apa din exterior

𝐸𝑒 . = 341

𝐸𝑖 .-Elasticitatea maxima a vaporilor de apa din interior

𝐸𝑖 . = 2064
 𝑡𝑒 . = −6.9

ᵠ = 86%;-umeditatea relativa a aerului din exterior

e

 Presiunea partial medie a vaporilor de apa in aerul interior 𝑒𝑖 = 1135.2 Pa si in aerul

exterior 𝑒𝑒 = 366.36 Pa.

𝑒𝑖 − 𝑒𝑒 𝛿1 1135.2 − 293.26 0,02

𝑒1 = 𝑒𝑖 − ∙ ( ) = 1135.2 − ∙( ) = 1118.98Pa
𝑅𝑉𝐴 𝜇1 11.42 0,09
𝑒𝑖 −𝑒𝑒 𝛿 𝛿 1135.2−293.26 0,02 0,3
𝑒2 = 𝑒𝑖 − ∙ (𝜇1 + 𝜇2 ) = 1135.2 − ∙ (0,09 + 0,03) = 381.78Pa
𝑅𝑉𝐴 1 2 11.42

𝑒𝑖 − 𝑒𝑒 𝛿1 𝛿2 𝛿3 1135.2 − 293.26
𝑒3 = 𝑒𝑖 − ∙ ( + + ) = 1135.2 − ∙
𝑅𝑉𝐴 𝜇1 𝜇2 𝜇3 11.42

0,02 0,3 0,05

∙( + + ) = 308.06Pa
0,09 0,03 0,05

𝑒𝑖 − 𝑒𝑒 𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 11.35.2 − 293.26
𝑒4 = 𝑒𝑖 − ∙ ( + + + ) = 1135.2 − ∙
𝑅𝑉𝐴 𝜇1 𝜇2 𝜇3 𝜇4 11.42

0,02 0,3 0,05 0,025

( + + + ) = 293.31Pa
0,09 0,03 0,05 0,12

 Se determina cimpul de temperature pentru temperatura aerului exterior egala cu

temperatura medie a celei mai reci luni, 𝑡𝑒 = −4,3℃, cu formula:
𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18−(−6.9)
𝜏𝑖 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 𝑅𝑖 = 18 − ∙ 0.115 = 16.22℃
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.609

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18−(−6.9)
𝜏1 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑖 + 𝑅1 ) = 18 − ∙ (0.115 + 0.021) = 15.90℃
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.609

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18−(−6.9)
𝜏2 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑖 + 𝑅1 + 𝑅2 ) = 18 − ∙ (0.115 + 0.021 + 0.15) = 13.58℃
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.609

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18−(−6.9)
𝜏2 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑖 + 𝑅1 + 𝑅2 + 𝑅3 ) = 18 − ∙ (0.115 + 0.021 + 0.15 +
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.609

1.25) = −5.8℃

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18−(−6.9)
𝜏2 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑡𝑜𝑡 − 𝑅𝑒 ) = 18 − ∙ (1.609 − 0.043) = −6.14℃
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.609

Unde ,
𝜏𝑖 = 𝐸𝑖 = 1843.4
𝜏1 = 𝐸1 = 1805.8
𝜏2 = 𝐸2 = 1556.16
𝜏3 = 𝐸3 = 375
𝜏4 = 𝐸4 = 368.16
2000
Ei_1843.4
E1_1805.8

1500 E2_1556.1

e1_1118.9

1000

500 e2_381.7 E3_375

e3_308.0 E4_368.1
e4_293.31

0
. i .1 . 2 .3 .4 . e

0.03 0.3 0.05 0.025

Permeabilitatea vaporilor
 IV. Elaborarea pasaportului climateric pentru zona de constructie
 Constructia rozei vintului pentru luna ianuarie si iulie, orasul Minsk).

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”) ,

anexa 4 date referitor la viteza si repetabilitatea vinturilor pentru luna iulie si le introducem in
tabel.

Rozeta vinturilor pentru luna iunie

Denumirea Directia dupa rumburi Media pe

vintului m/sec N NE E SE S SV V NV an

Viteza vintului
11 10 6 7 11 13 21 21 -
m/sec

Repetabilitatea
3.5 3.6 3.4 3.5 3.5 3.7 4.4 4.2 -
%

Constructia rozei vintului, in baza datelor, pentru luna iulie, prin metoda grafica, orasul
Minsk, (fig.5.).

NV NE

21
11

10

V 21 E
6

13 7
11

SV SE

Fig.1. Rozeta vintului pentru luna iulie, orasul Minsk

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”) , anexa 4
date referitor la viteza si repetabilitatea vinturilor pentru luna ianuarie si le introducem in tabel.

Rozeta vinturilor pentru luna ianuarie

Denumirea Directia dupa rumburi Media pe

vintului m/sec N NE E SE S SV V NV an

Viteza vintului
6 10 7 14 17 18 15 13 -
m/sec

Repetabilitatea
4 4.3 4.7 5 5.2 5.6 5.4 4.8 -
%

Constructia rozei vintului, in baza datelor, pentru luna ianuarie, prin metoda grafica,
orasul Minsk

NV NE

13
6 10

15
V 7 E

18 14

17

SV SE

Fig.2. Rozeta vintului pentru luna ianuarie, orasul Minsk.

 Constructia graficului amplitudinei temperaturii, orasul Minsk

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”) ,

anexa 2 date referitor la amplitudinea temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna si le
introducem in tabel.

Amplitudinea temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temperatura
5.7 6.2 7.4 8.9 10.5 10.8 10.4 10.3 8.8 6.4 4.1 4.4
medie, oC
Temperatura
20.1 19.7 19.2 20.2 19.6 19.5 21 18.9 18.4 16.2 13.5 17.2
maxima, oC

Constructia graficului amplitudinei temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna, in

baza datelor, orasul Minsk.

Fig.3. Graficului amplitudinei temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna, orasul Minsk.
 Constructia graficului elasticitatii aerului, orasul Minsk

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”),

anexa 3 date referitor la elasticitatea aerului pentru fiecare luna si le introducem in tabel.

Elasticitatea aerului pentru fiecare luna

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Elasticitatea
3.6 3.6 4.3 6.8 9.5 12.5 14.49 14 11 7.8 5.9 4.4
aerului, GPa

Constructia graficului elasticitatii aerului pentru fiecare luna, in baza datelor, orasul
Minsk

Fig.4 Graficului elasticitatii aerului pentru fiecare luna, orasul Minsk.

 Constructia graficului radiatiei solare, orasul Minsk.

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”),

anexa 5 valorile radiațiilor solare directe si difuze pentru cea mai calda zi a anului (22 iulie),
care se distribuie de la bolta cereasca pe suprafața orizontala.

Valorile radiatiei solare directe si difuze, latitudine Nordica 54.

Orele 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12
Radiatia
- - 49 133 223 364 488 519 663 712
directa
Radiatia
24 56 82 101 112 119 122 126
difuza

Constructia graficului radiatiei solare directe si difuze, in baza datelor, orasul Penza.

Fig.5. Graficului radiatiei solare directe si difuze, orasul Minsk