CONTENTS

CHAPTER 1
Designing the Constanta Corpus: from tape to print 7

1.1 Size of the corpus 7

1.2 Description of the data 8
1.2.1 The observer’s paradox 8
1.2.2 Accurately (re)capturing context in transcription 9
1.3 Research ethics 11
1.4 Sampling 12
1.5 Data collection 12
1.6 Methodological and analytical tools of investigation 14
1.6.1 Conversation Analysis: main areas of interest and their
relevance to gender-related and age-related linguistic variation 15
1.6.1.1 Turn-taking organization and the local management
system 15
1.6.1.2 Repair 21
1.6.1.3 Overlapping talk 22
1.6.1.4 The construction of actions 24
1.6.2 Politeness and its relevance to gender-related and age-related
linguistic variation 25
1.6.3 A unifying approach to gender-related and age-related linguistic
variation 34
1.7 Conclusions 37

CHAPTER 2
The empirical data 39

2.1 Participants in the corpus 39

2.2 The conversations 41
2.3. Adult Romanian Women 46
2.4 Adolescent Romanian Women 74
2.5 Adult Romanian Men 104
2.6 Adolescent Romanian Men 120
2.7 Service encounters 132

CHAPTER 3
The use of vague expressions in the assignment of entities, events
and experiences to categories 159

3.1 General extenders 159

5
3.2 Downtoners 173
3.3 Placeholder words 175
3.4 Conclusions 179

CHAPTER 4
Overlapping talk, anticipatory completion and collaboratively
built sentences 180

4.1 Overlapping talk: expressing solidarity vs. exercising power 180

4.2 Supportive overlapping talk 181
4.3 Anticipatory completion 192
4.4 Collaboratively built sentences 195
4.5 Conclusions 197

CHAPTER 5
Gendered narratives in Romanian conversational discourse 199

5.1 Narratives and gender identity construction 199

5.2 Constructing gender identities through narratives 200
5.3 Conclusions 209

CHAPTER 6
Intra-group differences and inter-group similarities in Romanian
gender-related conversational discourse. The quantitative
analysis 210

6.1 Female adolescent talk vs. female adult talk 210

6.2 Conversational ground rules for engaging in friendly talk among
Romanian women: the communal conversational style 217
6.3 Linguistic choices in all-male talk with no P and D
differentials 219
6.4 All-male talk with no P and D differentials /vs./
All-female talk with no P and D differentials 223
6.5 Conversational ground rules for engaging in friendly talk among
Romanian men: the agentic conversational style 231
6.6. Conclusions 232

Appendix 235
Appendix 1 235
Appendix 2 238

Bibliography 239

6
 CHAPTER 1

Designing the Constanta Corpus: from tape to print

1.1 Size of the corpus

The size of the corpus has been the focus of attention among corpus
linguists. First-generation corpora such the Brown Corpus in the
1960s include one million words. These corpora have been surpassed
in the 1980s by second-generation corpora such as Sinclair’s
Birmingham Collection of English Text (Renouf 1984; Sinclair
1987). Since then, corpora have continued to grow massively.
Nowadays they can be measured in hundreds of millions of words.
The British National Corpus (BNC) is a one-hundred million word
corpus of spoken and written British English, while the Bank of
English (BoE) is made up of over 500 million words.
Although corpora are becoming increasingly larger, linguists
draw attention to the fact that the size of the corpus should not be of
crucial importance in itself, but should be correlated to “the uses that
will be made of the corpus” (Fox 1998: 25). While large corpora are
essential when examining relatively infrequent words and the
generality of its lexical use (Coxhead 2000), smaller corpora can also
yield relevant results depending on the aims of the research. Biber
(1990), for example, shows how samples as small as 1,000 words are
large enough to provide reliable results when focusing on
grammatical items such as pronouns or tense.
Spoken corpora are usually smaller than written corpora due
to various difficulties ranging from issues related to data collection to
the time constraints of recording and transcribing the naturally-
occurring conversation (McCarthy 1988, 1998). The Constanta
Corpus explored in this book is a small 90,000 corpus, of which a
section of approximately 33,000 words is transcribed in Chapter 2.
Comprising ten hours of both mixed and same-sex
interactions, the Constanta Corpus is part of my research project
concerned with exploring the speaking practices of Romanian women
and men in both formal and informal settings. It consists of four sub-
corpora: the Female Adolescent Corpus, the Female Adult Corpus
(FAC), the Male Adolescent Corpus and the Male Adult Corpus. In
its turn, each sub-copora consists of two age-differentiated sub-
corpora: early adolescence (10–14), late adolescence (15–19), young
adults (20–29) and older adults (30+).

7
 Using such a corpus demonstrates that we do not need to have
large multi-million word corpora to carry out fine-grained
sociolinguistic research. Such small scale studies allow us, instead, to
investigate in much more depth linguistic variation in relation to such
sociological variables as gender, age, social class, leading to well-
grounded research questions and methodologies that can be used in
subsequent large scale studies (Hamilton 2001: 572).

1.2 Description of the data

This section focuses on the data and outlines the procedures involved
in the collection and transcription of the data as well as
methodological issues. In addressing the description of transcribed
spoken data, two main issues are of primary concern: the “observer’s
paradox” as well as the difficulties that stem from accurately
capturing both the linguistic and non-linguistic details of the context
in transcribing the empirical data.

1.2.1 The observer’s paradox

Labov (1972a:209) was the first to call attention to the phenomenon

known as the “observer’s paradox” when he noted that “the aim of
linguistic research in the community must be to find out how people
talk when they are not being systematically observed; yet we can
only obtain this data by systematic observation.” He identified
various restrictions imposed by eliciting language samples and
proposed strategies for mitigating the “observer’s paradox”1. As
Cook (1989: 115) points out, smaller and more discreet audio
recording equipment can “free the processing of speech from the
domination of time, and with [its] help it is now possible to go back
over what was said, and to pause and think about it too”.
In compiling the Constanta Corpus various factors have
mitigated the “observer’s paradox”. Firstly, small, unobtrusive audio
1
In a classic study, Labov (1966) showed that when patrons of different department
stores were asked to indicate the location of specific objects located on the ‘fourth
floor’, after the experimenter intentionally acted as if he/she had not understood
their initial response, the articulation of /r/ sounds in patron responses ‘fourth’ and
‘floor’ became more pronounced. Changes in one’s pronunciation after social
monitoring support the notion that observation of behaviour, at the sociolinguistic
level at least, leads to alterations in the behaviour itself. Since Labov’s original
study, various replications over the past decades have shown the same ‘change
from above’ – alterations to one’s own speech due to becoming more self-aware
(Becker, 2009).

8
recorders were used and were discreetly placed so that after a few
minutes into the conversation, all parties appeared to no longer notice
their presence. Secondly, in order to avoid “observer’s paradox”
(Labov 1972a), I was not present during the recordings in which I
was not taking part. When present, I took part naturally in the
conversations and this minimized any disruption or influence. The
fact that I participated in some of the recordings meant that my
membership of that particular group community also allowed me to
transcend the private worlds of the speakers granting an insider’s
understanding (Rommetveit 1985; Jaworksi and Coupland 1999).
Thirdly, there were volunteers to take charge of the recorder
and record their own conversations. They were asked to pair up with
their same-sex best friend and talk about ‘stuff’ in a familiar setting;
the topic for discussion, however, was up to my informants. I have
chosen to interview best friends because I hold the view that the
closest we can come to getting natural speech in an interview
situation is by interviewing groups of peer. This type of interview is
the context most conducive to obtaining casual speech since the
normal patterns of group interaction can direct attention away from
the tape recorder (Spolsky 1998). Thus, familiarity and the use of
peer groups were crucial in minimizing the effects of “observer’s
paradox”.

1.2.2 Accurately (re)capturing context in transcription

While this book acknowledges that there are a multitude of problems

associated with transcribing naturally-occurring conversation, it sides
with Maxwell (1992) that no approach can offer solutions to all
problems (Cook 1990; Edwards 1992). McCarthy (1998: 13) argues
that the problems of transcribing real spoken data are “potentially
infinite, to the extent that one could, theoretically, include in
transcription any amount of contextual data”. He therefore proposes
“a mix of perceived usefulness to language researchers and teachers,
machine-and human-readability of the text, time and cost, and large
dashes of common sense”.
The transcription of the Constanta Corpus turned out to be a
complicated and very time-consuming process. This was partly due to
the poor quality of some of the recordings and partly to features
characteristic of adolescent talk. An additional problem that made the
transcription process even more time-consuming was the lack of a
team involved in transcribing and editing, the entire amount of work
being done by just one researcher.

9
 The transcription was done in three steps comprising the
following stages: broad orthographic transcription following the BNC
model; revising and editing; adding prosody.

Stage 1

The transcription scheme adopted for the BNC involves a broad

orthographic transcription ‘with little prosodic information and no
phonetic features marked’ (cf. Crowdy 1991: 5), based on ‘sentence-
like units’ instead of ‘intonation units’. One might argue that this
kind of transcription makes conversation look more like written
dialogue than spontaneous speech. However, the fact that it does not
hide such typical features of speech as ellipsis, repetition, new starts,
and anaphora, and that it provides information in terms of pauses,
intonational contours (full stop for a fall, comma of a slight rise,
question mark of questioning and exclamation mark for exclamatory
utterances) makes it acceptable for most research, unless it is aimed
at phonology.

Stage 2

Listening to the recordings for several times and checking the initial
version of the transcripts enabled me to correct a large number of
mistakes and to transcribe a large number of passages that were
marked ‘unclear’ in stage 1. This does not mean that the version
resulting from stage 2 is perfect, but it is more accurate and it
contains more words that the version in stage 1. After the final check,
the corpus had increased by nearly 20 per cent.

Stage 3

In the third stage prosodic information was added applying the more
detailed and narrower transcription conventions used in Conversation
Analysis (Ochs, Schegloff and Thompson 1996) The transcription
conventions are given in Appendix 1. Thus, items such as turn
placement, pitch, intonation and rhythm, overlapping talk, latching,
vowel lengthening, false starts have been captured by CA
transcribing convections since are important in terms of their
communicative information (Brazil 1985; Gumperz 1999). Once
transcribed, the data were saved as text files which allowed them then
to be manipulated by corpus software tools.

10
1.3 Research ethics

Sociolinguistic corpora are by their nature extremely personal. A

sociolinguistic “interview” is hardly an interview in the proper sense
of the word, but a conversation between two people. Depending on
the personality and skill of the interviewer and/or the personality and
demeanor of the individual being interviewed, the conversation can
be simply casual, riotous, or full of personal, intimate details.
When informants agree to take part in a sociolinguistic
interview, they are usually told that no one but the researchers will
ever have access to their interview and they are guaranteed complete
anonymity. Sociolinguists go to great lengths to ensure that this
confidentiality is maintained. This is why sociolinguistic corpora are
usually private. Access is restricted depending on what the original
ethics agreement stipulated.
Rickford (1997) suggests that “an investigator who has
obtained linguistic data from members of a speech community has an
obligation to use the knowledge based on that data for the benefit of
the community, when it has need of it”. Practices vary across
sociolinguists in terms of their ongoing relationship with the
communities they study. Some researchers continue to do fieldwork
in the same community for many years2. Moreover, family, friends,
children, and spouses of sociolinguists are often among the
informants too, and obviously – although this is rarely noted – so are
the sociolinguists.
On completion of the audio recordings, the informants in the
Constanta Corpus were required to provide some personal details:
age, gender, birthplace, current area of residence, occupation and
level of education. In order to maintain ethical research standards, all
participants were informed of the process prior to the commencement
of the recording. Additionally, they were provided with an
information leaflet which took the form of a written guarantee
regarding issues of confidentiality anonymity of transcripts and
confidentiality of any personal details concerning any of the speakers.
Once the recordings were carried out, all participants were
requested to complete speaker consent forms granting permission to
use the data in the recording. Once permission had been received for
all the recordings to be used, the data were transcribed.

2
There is a long history of sociolinguists doing research in their home towns and so
the analysts are always linked to their fieldwork sites, e.g. Norwich (Trudgill
1972a), Buckie (e.g. Smith et al. 2009; Smith and Tagliamonte 1998).

11
 Once the data transcription was carried out, all participants
were presented with the opportunity to view their transcripts and
withdraw, edit or remove any information. In return for guarantees of
anonymity and confidentiality, my informants trusted me with a wide
range of fascinating material. All names are fictionalised to protect
participants’ identity.

1.4 Sampling

The selection criteria were governed largely by my research interest

in exploring and understanding gender-related linguistic variation in
adolescent and adult talk. The adolescent informants matched the
following age groups: early adolescence (10–14) and late adolescence
(15–19). The adult informants were selected to match the following
life stages: young adults (20–29) and older adults (30+). The
informants who took part in the corpus were mainly friends, friends
of friends, family or acquaintances due to their interest in assisting
with the project as well as the high level of trust they had in the fact
that their recordings would be anonymised and that I, as the
researcher, would be the only person to hear the conversations.
The sample includes twenty-four informants3 (twenty females
and four males), whose ages ranged from thirteen to sixty-four
(including ten adolescents, eight in their twenties, two in their
thirties, three in their forties, and one in her sixties).
As the research focus of the study was to examine naturally-
occurring discourse, I chose a corpus-based approach as it seemed to
best suit the methodological aim of the study unlike other methods
such as standardized tests, interviews, talk shows, etc. The Constanta
corpus consists of ten hours of spontaneously occurring conversations
with friends recorded in settings chosen by participants themselves
and spontaneous interaction in offices and various service encounters.

1.5 Data collection

The data were collected over nine months, from February 2001 to
April 2004 in Constanta, Romania and include speakers from this city
as well as from the Constanta metropolitan area.
Although the participants were not supposed to notice that
they were being recorded, it is very obvious that they did more often

3
Gennerally, one should aim at a minimum of five informants for each social
variable (Hudson 1980).

12
than not. But this does not seem to have made them less spontaneous.
Awareness of being recorded seems to have encouraged the male
speakers in particular to be bolder than ever by telling dirty jokes or
indulging in the use of taboo words. I am satisfied that the material
represents natural conversation and that there was no undue
awareness of the recorder. The tapes sound natural. Some of my
informants reported that they soon began to ignore the tape recorder.
Moreover, they were apologetic about the material calling it trivial
and uninteresting, just the ordinary affaires of everyday life.
On completion of the audio recordings, the informants
supplied information regarding their age, gender, birthplace, current
area of residence, occupation and level of education. All names are
fictionalised to protect participants’ identity.
The corpus consists roughly of four 15,000 word corpora of
naturally-occurring conversation collected for both males and
females which gives a total word count of approximately 90,000
words. As an illustration of the way the corpus was designed, Chapter
2 includes representative samples of each of the four sub-corpora,
amounting to approximately 30,000 words. In addition, Chapter 2
gives an account of the non-linguistic parameters: age, gender,
occupation/level of education as well as location within Constanta
metropolitan area.
It is important to note that in the Constanta Corpus, the three
factors which are of crucial importance in the compilation of corpora,
as outlined by Tognini-Bonelli (2001: 54–63), were adhered to. They
include:

- the authenticity of the texts included in the corpus

- the representativeness of language included in the corpus
- the sampling criteria used in the selection of the texts
(Tognini-Bonelli 2001: 54–63)

The Constanta Corpus reflects the authenticity factor in that all the
material included in the corpus is taken from spontaneous genuine
conversations of people going about their normal business (Aarts
1991; Johansson 1995; Tognini-Bonelli 2001), casual conversation
with peers and conversational talk in service encounters in this
particular case. The corpus is also representative of the language as
the findings based on its contents can be generalized to a larger
hypothetical corpus. Various patterns and linguistic preferences
identified within the Constanta Corpus are corroborated by the data

13
provided by CORV4 as a control sample. Biber (1993: 243) defines
representativeness from the viewpoint of how this quality is
achieved: “representativeness refers to the extent to which a sample
includes the full range of variability in a population”. As far as social
variables are concerned, the primary focus of the corpus was gender
and age. Linguistic variation under scrutiny was related to three life
stages: young adulthood, mid-adulthood. In order to ensure
representativeness of the sample, one should aim at a minimum of
five informants for each social variable (Hudson 1980).
In gathering empirical data, one can profit from the
advantages of one method while overcoming the limitations of
another, and have, therefore, attempted to collect data from a variety
of sources using various techniques for gathering relevant data. Thus
apart from naturally occurring conversations originating in two
different corpora, I have also made use of questionnaires to obtain
statistically analyzable data on language attitudes (Appendix 2),
discussions with informants, reports from works on sociology
(Hudson1980). The recordings were transcribed using the
transcription conventions employed in conversation analysis (see
Appendix 1) including thus sufficient detail for a fine-grained
qualitative analysis (Ochs, Schegloff and Thompson 1996). As a
result, the Constanta Corpus can be used to make observations of a
quantitative nature. Finally, following the ethnographic approach, I
carefully wrote down occurrences of situations and patterns I found
interesting wherever possible (Wardhaugh 1992).

1.6. Methodological and analytical tools of investigation

The sociolinguistic examination of gender-related and age-related

variation can benefit from new methodologies and analytical tools
from the area of Corpus Linguistics (CL) as well as existing
analytical frameworks from pragmatics (i.e. the pragmatic theories of
politeness, relevance and implicature) and Conversation Analysis
(CA). It is argued that such an eclectic approach will optimize the
analysis by providing many instruments with which to cut through
the data (O’Keeffe 2003). Regarding the qualitative analysis of the
empirical data, I propose a theoretical framework which blends
pragmatics and micro-sociolinguistics in a method which allows for a
reliable identification of gender-markers, as manifest in the choice of
preferred conversational strategies.

4
A selection of this corpus has been published in Ionescu-Ruxandoiu (2002).

14
1.6.1 Conversation Analysis: main areas of interest and their
relevance to gender-related and age-related linguistic variation

Although CA is an approach to conversational discourse that

emphasizes context, the relevance of context is grounded in text.
Analysts avoid assuming generalizations about what participants
‘know’ or any appeal to intuitive judgements, the focus instead is on
what can actually be found to occur and not on what one would guess
would be odd or acceptable. The emphasis is thus on specific events
that occur during conversation and on how participants orient
themselves towards what is going on during the interaction (Sacks,
Schegloff and Jefferson 1974). Conversation analytic work so far has
suggested that talk in ordinary conversation is “the locus of the basic
or default practices of talk in interaction, and that talk in specific
institutional or functionally specified contexts is often characterized
by describable modifications of those organizations of practice”
(Schegloff and al. 2002:3).
A substantial proportion of the research and concerns of
sociolinguists and pragmaticians falls into the domain for which CA
resources are well-suited. Whether the area of interest is the
properties of language use in various settings and domains, the ways
in which social identity is constructed through language use, or the
action accomplished in uttering a statement, much what makes up the
substance of these areas of linguistic inquiry is found in the real
world of talk in interaction. Thus interactional sociolinguistics and
pragmatics can potentially benefit from the resources and tools of
conversation analysis. In what follows we will briefly describe some
of the main areas of conversation analytic work and then suggest
areas of potential intersection with interactional sociolinguistics and
pragmatics.

1.6.1.1 Turn-taking organization and the local management

system

The main point that researchers working within CA framework

wanted to make was that although we cannot specify a set of formal
rules for generating the set of ‘all and only correct’ conversational
utterances, ordinary conversation is by no means un-ruled. From the
very beginning, the focus of attention for conversation analysts
became the organization and structuring of conversation and not so
much its ‘correctness’.

15
 The main point of conversational structure is to keep the flow
of conversation going, by avoiding clashes (when two or more people
are speaking at the same time), or instances when participants feel
trapped in sterile verbal exercise, or by helping along a conversation
that has halted or has trouble in maintaining its proper speed. As far
as conversational structure is concerned, Sacks (1992:32-42)
mentions the following features:

- in a single conversation people talk one at a time,

- speaker change recurs, i.e. conversation is
characterized by turn-taking,
- while speaker change recurs, one-party-at-a-time is
preserved.

The mechanism responsible has been shown to be capable of

operating in quite different circumstances:

- the number of parties engaged in conversation may

vary (from 2 to 10 or even more),
- turn size also varies from minimal utterances to many
minutes of continuous talk,
- if there are more than 2 parties then provision is made
for all parties to speak without there being any
specified order or queue,
- length of conversation is not specified in advance
- talk can be continuous or discontinuous
- transitions from one turn to the next turn with no gap
and no overlap are not uncommon
- occurrences of more than one speaker talking at a
time, although possible, are brief
- the same system is equally functional both in face-to-
face interaction and in the absence of visual
monitoring, as on the telephone,
- the same system holds across various types of
conversations (small talk, conflict talk, business talk,
etc.); it also holds across things like gender,
occupation, social class, political persuasion, etc. (e.g.
the fact that one party talks at a time and speaker
change recurs is not a feature of , say male
conversation or female conversation, or of middle-
class conversation)
(Sacks, Schegloff and Jefferson 1974)

16
 Sacks, Schegloff and Jefferson (1974) suggest that the
mechanism that governs turn-taking5 and accounts for the features
mentioned above (one party talks at a time and speaker change
recurs) is a set of rules with ordered options which operates on a turn-
by-turn basis and is therefore termed the local management system.
This set of rules provides for the allocation of a next turn to one party
and coordinate transfer so as to minimize gap and overlap. The rules
are locally managed in that they apply to all possible points when
speaker change may occur. Such locations where these rules may
apply are called transition-relevance places (TRP). These places
reflect the existence of various unit types through which a speaker
may construct a turn. These turn constructional units (TCU) are
determined by features of linguistic surface structure, hence their
syntactic nature (they can be phrases, clauses or sentences). Initially,
a speaker is assigned just one of these turn constructional units whose
length is largely within the speaker’s control due to the flexibility of
natural language syntax. The end of such a unit constitutes a point at
which speakers may change, that is a transition-relevance place
(TRP).
One organizational and possibly even a grammatical fact
about turns is that they can comprise more than one TCU. One
relevant aspect of the possibility of multi-turns is that some TCUs
can be designed for their position in the turn. For instance, a first unit
in its turn can be built and delivered in a way which projects
additional ones to follow. Similarly, non-first TCUs can be conceived
and delivered as “subsequents” (Schegloff 1996).
The number of TCUs that make up a turn can vary according
to the position of the turn. Second position turns in a sequence may
be more expansible than first position turns. For example, many turns
following questions appear to provide for multi-unit answers.
Similarly, some practices such as story preface work not to get an
additional TCU in the turn, but to neutralize the transition-relevance
place of the possible completion of TCU until some projected feature
is delivered, e. g. until something that can be analyzed as “funny” or
“strange”, or the like has been told. This is the key feature of the
production of many discourse units in conversation such as narratives
or other types of extended units of talk (Schegloff 1996).
5
The main bibliographical resources in this area are Sacks, Schegloff and Jefferson
(1974) on turn-taking and Schegloff (1982, 1996) on turn-organization, but also
Sacks (1992), Jefferson (1973, 1984), Lerner (1991, 1996a), and Schegloff (1999,
2000, 2002)

17
 As pointed out by Sacks, Schegloff and Jefferson (1974:701-
3), the turn-taking organization is composed of two types of
resources, plus a set of rules in which they are integrated. One
resource is the turn-constructional resource, composed of a set of
types of units of talk – the TCUs mentioned above. The second
resource is the turn-allocational resource comprising turn-
allocational practices ordered as follows: the self-selecting practices
are invocable only when the other-selecting ones have not been
employed. In addition the following set of rules governs the transition
of speakers so as to minimize gap and overlap and they apply at a
TRP:

RULE 1 – applies initially at the first TRP of any turn:

a. If current speaker selects next speaker in current turn, then

current speaker must stop speaking and next speaker must
speak next, transition occurring at the first TRP after next-
speaker selection.
b. If current speaker does not select next speaker, then any
(other) party may self-select, first speaker gains rights to the
next turn.
c. If current speaker has not selected next speaker, and no other
party self-selects under option (b), then current speaker may
(but need not) continue (i.e. claim rights to a further turn-
constructional unit)

RULE 2 – applies at all subsequent transition-relevance places.

When rule 1(c) has been applied by current speaker, then at the next
TRP rules 1(a)-(c) apply recursively until speaker change is effected.

Turn-allocational resources can be roughly grouped under

‘current selects next’ and ‘self-selection’. Next-speaker selecting
techniques may include such obvious cases as an addressed question
that selects its addressee to speak next, or when a party starts to speak
when not selected, i.e. self-selects himself to speak. Among the most
commonly used turn-allocational techniques we can mention the
following:

a. An important general technique, and perhaps the central one,

whereby current speaker selects next involves the addition of an
address term, or some other device for achieving addressing (such as

18
the direction of gaze), to the first part of an adjacency pair. However,
addressing a party will not necessarily in itself, select him as a
speaker. Thus A addressing a question to B, selects him as next
speaker; but when B speaks next and addresses an answer to A
(which constitutes the second part of the same adjacency pair), A is
not necessarily selected as next speaker in the next turn (Sacks,
Schegloff and Jefferson 1974).

b. The use of what Sacks (1992) refers to as an appendor

clause/question is a technique for reselecting the last speaker as next
speaker as in the following examples:

A: They make miserable coffee

→B: across the street?

A: And this is something fearful, you know

→B: to you?

Appendor clauses are routinely treated as producing a question that is

attached to the previous sentence and that the person who started the
sentence should answer and routinely such a person does answer.
Prepositional phrases with or without a question intonation are
frequently used as appendor clauses at the end of an otherwise
complete sentence:

A: …..and it turned out very good

→B: from the old man’s point of view?

c. A turn’s talk, whether or not initially constructed as a first pair-

part, can be turned into current selects next by the affiliation to it of a
tag question such as You know?, Don’t you agree?, etc.

d. The central technique for self-selecting is ‘starting first’. Rule 1b

explicitly stipulates that the speaker who starts first gets the right to
the next turn. A self-selector aiming for an earliest start should begin
his earliest start with a unit-type’s beginning. A next-turn’s
beginning, however, is subject to sources of overlap and may impair
its part in the turn’s utterance construction (Schegloff 2000, 2002).
Consequently, appositional beginnings such as well, but, and, so, etc.,
represents a class of constructions which are commonly used and
which satisfy the constraints of beginning. Given their function, they
have been termed turn-entry devices or pre-starts, just as tag

19
questions are turn-exit devices or post-completers (Sacks, Schegloff
and Jefferson 1974).
These practices of turn-taking not only organize distribution
of opportunities to talk among speakers taking part in the speech
exchange, but they also constrain the size of turns, by making the
possible completion of a turn transition-relevant. As pointed out by
Schegloff et al. (2002: 6) “this interactive dimension – in which
possible completion can (but need not always) occasion or trigger the
start of a next turn by another – has consequences for speakers’
constructions of turns, and thereby for the form which turns (and their
building blocks, “turn-constructional units”) take”.
So far we have addressed the way in which the local
management system controls turn-taking in ordinary conversation,
the role it assumes in constructing simple or multi-unit turns. This
has been done in order to highlight the areas of potential intersection
with interactional sociolinguistics and more specifically with
language and gender research. It has been pointed out that “if we are
to understand language in its context of deployment, we need in the
first instance to understand how and for what it is deployed by its
participants, and how its deployments are understood by them and
reflected in their own responsive conduct” (Schegloff et al. 2002).
Of the ways turn-taking and turn organization should matter
to the gender-related conversational styles described by interactional
sociolinguists we will mention only one. The unmarked value of the
transition space is one beat of silence; in other words, at a possible
transition-relevance place a next speaker ordinarily allows one beat
of silence to pass before starting a next turn (Jefferson 1984).
Departures from this value are potentially marked. Longer silences at
the transition space can be taken as incipient rejection of, or
disalignment from what preceded it (Pomerantz 1984; Sacks 1987;
Schegloff 1988a, 1995). Conversely, shorter silences or their
absences (i.e. the so called instances of latching) can be interpreted as
signalling agreement or alignment with what went before and with
the addressee. In consistently using such departures from the
unmarked value participants can be shown as being oriented towards
a competitive conversational style or a cooperative conversational
one based on micro strategies that are accelerators of social
relationships, styles which are said to be favoured by one gender
group or the other.

20
1.6.1.2 Repair

The practices of repair6 refer to efforts in talk-in-interaction to deal

with trouble or problems in speaking, hearing and/or understanding.
A distinction has been drawn between self-repair (i.e. repair done by
the speaker of problem/repairable item) and other-repair (repair done
by another party/correction offered to the speaker). Self-repairs can
be self-initiated i.e. done by the current speaker without prompting or
other-initiated i.e. repair done by the current speaker with prompting.
These practices of repair are organized by reference to where it is
initiated and this is best characterized by relationship to the trouble-
source i.e. the talk which is being repaired. The following are the
main positions from which repair is initiated: the turn which contains
the trouble source (same turn repair); the next turn; the third turn; the
fourth turn relative to the turn in which the problem items occur.
Repairs are often used as strategic devices: correcting oneself,
in particular, can be a way of gaining time to think, or a means of
preventing someone else from jumping into the conversation at an
upcoming TRP. As such they can frequently occur in competitive
conversational styles where participants are oriented towards
dominating the floor.
Of particular importance in applying a CA treatment of this
phenomenon to interactional sociolinguistics and in particular to
language and gender research are the manipulative instances of repair
deployed to dominate the floor (and thereby to produce singly-
developed floors as opposed to collaborative floors7), as well as the
non-deployment of repair in contexts that make it relevant; in these
latter contexts the non-deployment of repair may be interpreted as an
indication of agreement and intersubjectivity. Engaging in such
practices of repair will display participants’ orientation to raising
problems in understanding and thereby provide a data-internal
warrant for the use of terms such as ‘communal/agentic’ speaker as
relevant characterizations of the parties.
Similarly, lack of deployment of practices of repair in
contexts where they are relevant will make room for interactional
strategies that are instrumental in creating and achieving
intersubjectivity or “reciprocity of perspectives” (see Cicourel 1974,
Schutz 1962, Schutz and Luckmann 1977) by invoking shared
6
Relevant bibliographical resources include among others Schegloff, Jefferson and
Sacks (1977); Schegloff (1979, 1987a, 1992, 1997a, 1997b, 2000b) and Jefferson
(1974, 1987)
7
For an extensive analysis of these two types of floor, see C. Edelski (1993)

21
knowledge and shared experience. Among such conversational
strategies, of special interest would be minimal responses functioning
as markers of agreement or the use of general extenders. Consistent
use of these strategies (or their non-deployment) would reinforce
participants’ orientation towards communal or agentic conversational
styles respectively.

1.6.1.3 Overlapping talk

The rules governing turn constructional units described above are

instrumental in accounting for the instances when overlapping talk
occurs. There are a number of systematic bases for the occurrence of
overlap, of which the following need to be emphasized:

(a) By allocating a turn to the self-selector who starts first, Rule 1b

can encourage an earliest possible start for each self-selector,
providing thus for overlap by competing self-selectors for a next turn,
if each calculates his start to be earliest possible start at a possible
TRP and generating simultaneous starts.

(b) Overlap can also derive from the projectability of possible

completion or transition-relevance places. Variation in the
articulation of the projected last part of a last component in a turn’s
talk is likely to produce overlap between a current turn and a next
turn.

Overlapping talk has been divided into two classes:

competitive – i.e. problematic, in need of overlap resolution system 8 -
and non-competitive. The following configurations of simultaneous
talk are treated as non-problematic:

a. terminal overlaps – in which a next speaker starts a next

turn by virtue of a current speaker’s incipient finishing, but overlaps a
bit of its end; in this case, the very circumstances under which the
overlap occurs project its almost instant self-liquidation.
b. continuers, such as uh huh, which give the opportunity to
take a full turn while displaying an understanding that current speaker
is producing an extended turn;
c. various types of conditional accesses to turn, where the
intervention by the recipient of a not-yet-complete turn is allowed

8
For an extensive account, see Schegloff (2000a, 2002).

22
within the turn’s space as long as it facilitates the completion of the
turn-in-progress; instances of such phenomena include word search,
anticipatory completion and collaboratively built sentences.
d. various choral phenomena such as laughter, collective
greetings, leave-takings in multi-person settings or congratulations.
These are either mandated or allowed to be produced simultaneously
and not serially.

Most overlaps are over very quickly. Others, however, persist

at great length. The latter are managed and resolved by participants
by means of an overlap resolution device, which is composed of three
elements: a set of resources (i.e. departures from the normal course of
production) for overlap-oriented turn production, a set of places
where these resources come into play, and a so-called interactional
‘logic’ according to which those resources in those places are “moves
of a describable sort in a competitive sequential topography”
(Schegloff 2000a).
The disruptive nature of competitive overlapping talk is easily
recognizable as it is reflected in deflections from the normal course
of production such as louder volume, higher pitch, faster or slower
pace, repairs of certain items within the same turn (when, for
instance, a speaker repeatedly cuts off a word or a phrase in progress
and the repeats it only to cut it off at the same point and redo the
entire operation).
It has been argued by those concerned with language and
gender research that men and women view overlapping talk
differently and use it for different purposes: men tend to use
overlapping talk to grab the floor and to dominate the conversational
space while women use it as means of showing involvement in the
conversation and in their conversationalist partner (cf. Maltz and
Borker 1982; Eckert 1990; Coates 1993; Fishman 1997). However,
this is where the argument stopped. Although they supplied excerpts
from naturally-occurring conversations to support their statement, in
the analysis of these excerpts participants to conversation were not
actually shown to orient themselves to one interpretation or another.
Conversation analytic resources and practices can prove
fruitful to language and gender research on overlapping talk since it
supplies a theoretical framework that broadens our understanding of
gender-related overlapping talk by showing participants in talk-in-
interaction as selecting and deploying conversational strategies to
accomplish one recognizable action or another (i.e. doing competitive
or cooperative overlapping talk).

23
1.6.1.4 The construction of actions

Finally we should also take into account one of the most central areas
of conversation-analytic inquiry: the formation of actions organized
into the sequences displaying a certain sequence organization9. Its
importance bears on the issues mentioned above. As pointed out by
Schegloff (1996c:5), “it is critical that the analysis of discourse
incorporates attention not only to the propositional content and
information distribution of discourse units but also to the actions they
are doing”.
To take the example of declarative-type utterances, for
instance, the informativeness or the truth value of such an utterance
does not, by itself, offer warrant or sufficient grounds for its
occurrence at a particular time in a particular occasion. The central
issue for participants in the interaction and analysts alike, therefore,
is: what is someone doing in delivering that utterance? ; what action
or actions are involved? Given the fact that participants orient
themselves towards these actions when constructing their turns, the
discourse cannot be appropriately understood without reference to
them (Schegloff 1996c:5-9).
This orientation by participants towards the action being
performed in uttering a statement is reflected in selection preferences
with regard to equivalent expressions or, as we shall show, to
conversational strategies (Schegloff 2004, 2005). For instance, the
use of directly quoted speech, rather than reported speech, together
with glosses and intonation clues will show the speaker as being
oriented towards performing specific actions such making complaints
or narrating amusing stories with a view to converting his partner to
his own way of viewing the world. Similarly, the recipient can
display an understanding and an acceptance of what the speaker is
doing by supplying glosses of the actions performed which are
consistent with the interpretation offered by the speaker.
By orienting themselves to such linguistic behaviours,
interlocutors can be shown to collaborate in the construction and
delivering of translocutionary acts, i.e. linguistic acts whose
“pragmatic forces transcend clause as well as individual speech act
boundaries” (Duranti 1991: 134) thus participating in larger discourse
frames that allow for the creation or challenging of particular

9
On action formation, see among others, Drew (1984), Heritage (1998); Jefferson
(1993); Pomerantz (1980); Sacks (1992); Schegloff (1988b, 1996b, 1996c, 1997b,
2004, 2005).

24
versions of the world. Engaging in translocutionary acts, speakers
jointly participate to the on-going process of constructing meaning as
something that is shared by speakers rather than being the province of
one speaker’s mind10.
So far, we have briefly outlined some of CA’s primary
concerns and assumptions pointing out how the CA method and
practices are not only useful for the study of gender-related linguistic
variation, but specifically address traits and issues associated with it.
A CA-based approach to language and gender will enable us to
identify the interactional practices that participants strategically use
in conversation and to show how they orient themselves towards
these practices. In the next section we will argue for another
theoretical approach that can prove both applicable and useful to the
study of language and gender, namely Brown and Levinson’s
pragmatic theory of politeness. Finally, in the last section we will
show how a CA-based approach dovetails with Brown and
Levinson’s theory of politeness in the study of gender differences in
language use.

1.6.2 Politeness and its relevance to gender-related and age-

related linguistic variation

It has become apparent in linguistic research that when engaging in

verbal interaction people do not merely convey information but also
establish, maintain or even terminate social relationships with their
fellow humans (Hymes, 1972b; Lyons, 1981a; Trudgill, 1974). For
instance, complete strangers who, under certain circumstances, may
exchange uninformative views about the weather or even apparently
informative statements about their past experiences or future plans do
not usually have any need for this kind of information transfer. Such
exchanges are themselves courteous acts meant to satisfy the
interactants’ need for involvement (Hurford and Heasley, 1983: 5).
The interrelationship, in any society, between culture and language
has been repeatedly emphasized by various scholars (Greenberg,
Osgood, and Jenkins, 1963; Nida, 1964). Consequently, linguistic

10
According to Duranti (1991: 149), the notion of translocutionary act accounts for
a view of linguistic communication “as not simply consisting of a series of
individual intentions that are realized through conventional linguistic acts (cf.
Searle 1983) but as a complex activity that involves mutually constituted and
sequentially sustained units that defy a characterization of meaning as primarily
originated in one speaker’s mind”. Instead Duranti views meaning as something
that is co-constructing by speakers during interaction (cf. Voloshinov 1973).

25
theory should not be confined to the study of the linguistic code and
ignore the general social communicative conduct, since they are
closely interrelated (Hymes, 1972 and 1968).
The rules for appropriate behaviour are one of such aspects
that are manifest in language. What is socially appropriate, under
certain circumstances, depends on such issues as the relationship
established between the interactants, their age, social class
membership, gender, and so on that will directly affect their linguistic
choices to degrees determined by the culture. Brown and Levinson
(1987: 1) attach even greater significance to these rules for
appropriate behaviour or politeness phenomena because “they raise
questions about the foundations of human social life and interaction”.
In their extensive essay ‘Universals in language usage:
politeness phenomena’ (1978) turned some ten years later into
Politeness: some universals in language usage (1987) Brown and
Levinson present a cohesive, fully-fledged theory of politeness in
which linguistic devices are viewed as realizations of specific
politeness strategies. Although they make references to extra-
linguistic behaviour, their main concern remains language-oriented.
Following Goffman’s views on politeness or deference in
behaviour in general, Brown and Levinson have proposed a
pragmatic theory in which the concept of face is central. They
assume ‘that all competent adult members of a society have (and
know each other to have) “face”,’ which they define as ‘the public
self-image that every member wants to claim for himself’ (1987: 61).
Although a person’s ‘social face can be his most personal possession
and the centre of his security and pleasure, it is only on loan to him
from society; it will be withdrawn unless he conducts himself in a
way that is worthy of it’ (Goffman, 1972: 322).
For Brown and Levinson (1987: 61), too, ‘face is something
that is emotionally invested, and that can be lost, maintained, or
enhanced, and must be constantly attended to in interaction’. Since
face is such a highly sensitive issue, it is in the mutual interest of both
participants in interactions to try to maintain each other’s face. This is
reflected in Goffman’s (1972: 323) claim that ‘the combined effect of
the rule of self-respect and the rule of considerateness is that the
person tends to conduct himself during an encounter so as to maintain
both his own face and the face of the other participants’, and thus
face-saving has both a defensive and a protective orientation. The
motivation to preserve everyone’s face is very strong and ultimately
underlies the preservation of orderly communication, although
‘maintenance of face is a condition of interaction, not its objective’

26
(ibid.). Participants, it appears, need not be concerned so much with
finding ways of expressing themselves as with ensuring that the
extensive resources by which interactions are expressed do not by
chance, convey unintended or improper messages (Goffman, 1981:
19). ‘To study face-saving is to study the traffic rules of social
interaction’ (Goffman, 1972: 323).
According to Brown and Levinson (1987:13), face consists of
two kinds of desires or ‘face-wants’ which interactants attribute to
one another within interaction: positive face, the desire to be
approved of, and negative face, the desire to be unimpeded in one’s
actions. Although they strongly argue for the universality of face,
they allow for cultural variability. In any particular culture, we would
expect face “to be subject to much cultural elaboration” (Brown and
Levinson 1987:13) in two important ways. First, it may be subject to
cultural specifications regarding what may qualify as face threatening
acts in that particular culture, what kinds of persons have special
rights to face-protection what kinds of interactional styles are
appreciated in terms of, say, things like graciousness or ease of social
relations. Second, notions of face are culturally dependent to the
extent to which they link up to “some of the most fundamental
cultural ideas about the nature of the social persona, honour and
virtue, shame and redemption, and thus to religious concepts”
(Brown and Levinson 1987:13).
For Brown and Levinson (1987: 61), all competent adult
members of a society are endowed, besides face, with certain
rational capacities consisting in “modes of reasoning from ends to
means that will achieve those ends”. They claim that both (i) “face,
describable as two kinds of wants” and (ii) “rational action devoted to
satisfying others’ face wants” are universal human properties, as well
as “the mutual knowledge between interactants of (i) and (ii)” (ibid.
244). The view that the concept of face is universally valid is also
echoed by Arndt and Janney (1985: 293) who state that “the desire to
maintain face, and the fear of losing it, are interpersonal universals
transcending all socio-cultural, ethnic, sexual, educational, economic,
geographical and historical boundaries”.
Many communicative activities entail imposition on the face
of both or either of the participants: that is, they are face-threatening
acts (FTAs)11. Face-threatening activities are “those acts that by their
11
In an attempt to clarify the delicate issue of FTAs, Brown and Levinson (1987:
233) argue that “FTAs do not necessarily inhere in single acts” and propose the
term “face-threatening intention” as a better label to describe the concept of face-
threatening activities. This leads to a subsequent expansion of some politeness

27
nature run contrary to the face wants of the addressee and/or of the
speaker” (Brown and Levinson, 1987: 65-67). Acts that appear to
impede the addressees’ independence of movement and freedom of
action threaten their negative face, whereas those which appear as
disapproving of their wants threaten their positive face. Examples of
the former include orders and requests, suggestions, advice, and so
on, whereas examples of the latter might be expressions of
disapproval or disagreement, and so on. Thanks, acceptance of
thanks, or offers, and so forth threaten the speakers’ negative face in
that they accept a debt and humble their own face. Apologies (i.e.
regretting a prior FTA), acceptance of compliments, and so on
threaten the speakers’ positive face in that they may feel that such
activities have to be played down or reciprocated in kind. Because
they are able to reason from ends to means, participants in an
interaction usually select from a set of strategies those which will
enable them to either avoid or minimize such face-threatening
activities.
The five super-strategies that Brown and Levinson (1987:69)
identify are claimed to be dependent on the extent to which risk of
loss of face is involved.

1. S does the FTA bald on record, i.e. without redressive action

2. S does the FTA on record with positive politeness redressive action
3. S does the FTA on record with negative politeness redressive
action
4. S does the FTA off record,
5. S does not do the FTA

This risk factor increases as one moves up the scale of strategies from
1 to 5, that is, the greater the risk, the more polite the strategy. In
their schema positive politeness is less face-redressive than negative
politeness, which, in its turn, is less redressive than off record
because of an assessment of the risks involved in choosing each of
these super-strategies.

They identify the following three sociological factors as crucial in

determining the degree of this risk or weight of imposition and

strategies which “are describable only in terms of sequences of acts or utterances,

strung together as outputs of hierarchical plans”. They illustrate this with offers,
which in many cultures may have to be made and refused repeatedly before they
are finally accepted or rejected. Thus they acknowledge some of the shortcomings
of a sentence-based analysis, which has been one of the critiques of the theory.

28
therefore in determining the level of politeness which a speaker (S)
will use to an addressee (H):

i. the relative power (P) of H over S

ii. the social distance (D) between H and S
iii. the absolute ranking (R) of imposition involved in doing the
face-threatening act in the particular culture.

(Brown and Levinson 1987:15)

Besides the P, D, R variables which are said to be

compounded of culturally specific factors, they also concede that
there may be other factors which although not captured within the P,
D, R dimensions, may determine the choice of one super-strategy or
another. These potential factors which affect definitions of situation
formality and thus “enter into the context-variability of P, D, R
assessments” are the liking factor12 and the presence of an audience
(Brown and Levinson 1987:16).
At the two extremes (i.e. 1 and 5) politeness is rather
irrelevant. Their first category of strategies is what they call bald on
record, which is employed when there is no risk involved.
Redressive action is not necessary because such strategies are either
performed by interactants who are on intimate terms or because other
demands for efficiency override face concerns (Brown and Levinson
1987: 98-99). The second and third categories – positive and
negative politeness strategies, respectively – involve redressive
action and attempt to satisfy the addressee’s positive or negative face
wants13. These two sets of strategies include the majority of linguistic
12
Research showed that subjects prescribed that they would use greater politeness
for close relationships, i.e. for relationships based on friendship (Holtgraves, 1984;
Baxter 1984). This can be accounted for by the fact that friendship relationships do
not legitimize instrumental goals which are mainly achieved through bald on record
utterances (Slugoski 1985). Consequently, Slugoski proposes that the variable D
should be further broken down to distinguish familiarity from affect, since
intimates do not necessarily like each other, and liking predicts politeness
directions which are opposite to those predicted by unfamiliarity. Slugoski shows
that the distinction between affect and social distance is instrumental in interpreting
ironic utterances either as insults or as markers of solidarity.
13
It is worth noting here that Scollon and Scollon (1981: 175 and 1983: 167) refer
to the positive politeness system as solidarity politeness, because of its emphasis
on the common ground between the participants, and to the negative politeness
system as deference politeness, because of its emphasis on deference and
formality, arguing that we can thus avoid possible negative connotations in using
the word ‘negative’. A similar view is held by Tannen (1981: 385 and 1984a: 15),

29
devices used in everyday interactions. Their fourth category of
politeness strategies is called off record. This means that the
utterance used is ambiguous (formulated as a hint, for instance), and
its interpretation is left to the addressee, because the risk of loss of
face is great. Their fifth category includes those cases in which
nothing is said because the risk is prohibitively great. Brown and
Levinson present detailed descriptions of the specific linguistic
manifestations that each of their main strategies can take. Examples
are given from three unrelated languages, English, Tamil (a
Dravidian language of South India), and Tzeltal (a Mayan language
of Mexico), in an attempt to substantiate their claims to universality.
In what follows, we will select illustrations from their charts of
positive and negative politeness strategies, because these two sets of
strategies are the ones most central to our work.

Positive Politeness

Claim ‘common ground’

1. Notice, attend to H (his interests, wants, needs, goods)

2. Exaggerate (interest, approval, sympathy with H)
3. Intensify interest to H
4. Use in-group identity markers
5. Seek agreement
6. Avoid disagreement
7. Presuppose/raise/assert common ground
8. Joke

Convey that S and H are co-operators

9. Assert or presuppose S’s knowledge of and concern for H’s wants

10. Offer, promise
11 Be optimistic
12. Include both S and H in the activity
13. Give (or ask for) reasons
14. Assume or assert reciprocity

who prefers to use the more neutral and more descriptive terms community and
independence in place of ‘positive’ and ‘negative’ so as to avoid value
judgements.

30
Fulfil H’s want (for some X)

15. Give gifts to H (goods, sympathy, understanding, cooperation).

(Brown and Levinson, 1987:102)

Negative Politeness

Be direct

1. Be conventionally indirect

Don’t presume/assume

2. Question, hedge

Don’t coerce H (where x involves H doing A)

(both (1) and (2) are included here, too)

3. Be pessimistic
4. Minimize the imposition
5. Give deference

Communicate S’s want to not impinge on H

6. Apologize
7. Impersonalize S and H: Avoid the pronouns I and you
8. State the FTA as a general rule
9. Nominalize

Redress other wants of H’s, derivative from negative face

10. Go on record as incurring a debt, or as not indebting H.

(Brown and Levinson, 1987: 102)

It should be emphasized that in actual usage these super-

strategies can be mixed. Thus, positive politeness markers can co-
occur with negative politeness strategies such as indirect requests
(Harris 1984). Similarly, such aspects of positive politeness as
intimate forms of address may occur in off-record usage motivated
by R factors (Brown and Levinson 1987: 18). However, despite such

31
deviations from the expected hierarchy, there has been no clear
evidence so far of a counter-ranking where positive politeness is used
for greater FTAs while negative politeness for smaller ones, or where
smaller FTAs are done off record or lower-status addressees (Brown
and Levinson 1987:20).
Besides Goffman, another source of inspiration for Brown
and Levinson’s pragmatic theory of politeness is the work of Grice.
Their debt to Grice’s work is encapsulated in the statement that “the
whole thrust of this paper is that one powerful and pervasive motive
for not talking Maxim-wise is the desire to give some attention to
face”, a statement which they subsequently clarify by adding that
“even in such departures from the Maxims, they remain in operation
at a deeper level” (ibid. 95). Their bald-on-record strategy is an
exception in that it fully conforms to Grice’s maxims (ibid. 94),
whereas their off-record strategies are based on floutings, i.e.
conversational implicatures arising from the speaker’s violating the
Gricean maxims. The relationship between the maxims and redressed
on-record utterances is more complex. Positive politeness, with the
element of insincerity in exaggerated expressions of interest or
approval (ibid. 101, 103), can be seen as a violation of the maxim of
quality; and negative politeness, with its emphasis on indirectness
and elaboration, can be seen as a violation of the maxims of quantity
and manner.
The positive/negative politeness distinction closely parallels
two of the main forms inherent in Goffman’s (1956: 481) concept of
deference, i.e. avoidance rituals and presentational rituals.
Avoidance rituals are “forms of deference which lead the actor to
keep at a distance from the recipient”. Presentational rituals
encompass “acts through which the individual makes specific
attestations to recipients concerning how he regards them and how he
will treat them in the on-coming interaction” (Goffman1956: 485).
Thus, showing involvement and keeping distance present the
two main ways of being polite to other people and therefore of
honouring their positive and negative face. These are universal,
conflicting needs which all human beings share, but which, according
to Brown and Levinson, are mutually exclusive, whereas for
Goffman they are not. For Brown and Levinson (1987: 70), “positive
politeness is approach-based; it ‘anoints’ the face of the addressee by
indicating that in some respects, S wants H’s wants (e.g. by treating
him as a member of an in-group, a friend, a person whose wants and
personality traits are known and liked)”. By contrast, “negative
politeness ... is essentially avoidance-based ... [and] is characterized

32
by self-effacement, formality and restraint, with attention to very
restricted aspects of H’s self-image, centring on his want to be
unimpeded”. Positive politeness is less obvious, because when we
talk or think of politeness, what immediately springs to mind is
negative politeness, which is our familiar formal politeness (ibid. 62)
14
.
In showing involvement or keeping distance, i.e. satisfying the
addressee’s positive or negative face wants respectively, the speaker
chooses among various politeness strategies grouped under positive
and negative politeness15, two sets of strategies that include the
majority linguistic devices used in everyday conversational discourse.
This choice between these two conflicting and universal needs which
underlie communication, the needs to be connected to others and to
be left alone (Goffman 1956: 488; Tannen 1986:30-31), is not
entirely free, but it is informed by the individual’s cultural
knowledge.
To the extent to which types of social relationships are
repetitive throughout a given society and characterised by constancy
and stability, it is possible to generalize ‘about the kinds of
relationships that prevail in that society ... [and thus] it is possible to
generalize about the kinds of politeness that typically, in public, are
employed by members of that society’ (Brown and Levinson
1987:243).
Given the fact that these politeness orientations are relative
rather than absolute, it should be added here that although two
societies may have the same politeness orientation, nevertheless they
may not exhibit identical preferences, either in terms of the strategies
their members may choose to use, or in terms of the frequency with
which such strategies are employed. Moreover, by the same token,
we would expect participants’ interactional preferences which derive

14
They argue that their ranking of positive and negative politeness follows
naturally from the Durkheimian perspective according to which rituals of approach
are devoted to lesser deities while those of avoidance are for the ultimate deity
(Brown and Levinson 1987:18).
15
It is worth noting here that Scollon and Scollon (1981: 175 and 1983: 167) refer
to the positive politeness system as ‘solidarity politeness’, because of its emphasis
on the common ground between the participants, and to the negative politeness
system as ‘deference politeness’, because of its emphasis on deference and
formality, arguing that we can thus avoid possible negative connotations in using
the word ‘negative’. A similar view is held by Tannen (1981: 385 and 1984a: 15),
who prefers to use the more neutral and more descriptive terms ‘community’ and
‘independence’ instead of ‘positive’ and ‘negative’ so as to avoid value
judgements.

33
from specific underlying values and determine the choice of
strategies to vary even within the same system. Even within the same
culture this kind of distinction is instrumental in explaining
individual differences. From the existing repository of cultural
practices, individuals choose and use most frequently those
interactional strategies which express their ideology, gender- or age-
group affiliation most appropriately.

1.6.3 A unifying approach to gender-related and age-related

linguistic variation

Early sociolinguistic studies (Labov 1966, 1972a, 1972b, 1972c;

Trudgill 1974), based on quantitative sociolinguistic surveys, showed
that linguistic variation does not occur randomly, but it correlates
systematically with social variables such as social class, gender, age,
and ethnicity. Consequently speakers’ use of linguistic variables
becomes a means of locating themselves in social space. As we have
seen in Chapter 2, such studies identified a number of phonological
and grammatical variables that index gender in various English-
speaking communities (Cheshire 1978, Macaulay 1978, Newbrook
1982, Trudgill 1983, Romaine 1984, Milroy 1987, Eisikovits 1987).
In general, the gender markers identified in these studies
revealed that, irrespective of the social class, women tend to use the
standard variants significantly more frequently than men do. The
problem with these variation studies is that very few allowed for the
interaction between gender and other social variables and when they
did address such issues they confined themselves to the interaction
between gender and social class (Trudgill 1983; Milroy, 1980, 1992),
or gender and age (Romaine 1984; Eisikovits 1987; Cheshire 1997).
However, one is not just female and middle class or male and
working class or female and adolescent or even female, adolescent
and working class. One is these things and many others at the same
time (Sacks 1992). Therefore it is difficult, if not impossible, to
establish a one-to-one relation between linguistic variables and social
variables (Brown and Levinson 1987).
Given these difficulties and the fact that gender-related
linguistic variation becomes functional at the level of conversational
strategies, sociolinguists of interactional orientation have proposed
descriptions of men’s and women’s conversational styles in which
some of the linguistic variables are aspects of the organization of the
structure of conversation establishing thus linkages between micro-
and macro- levels of analysis. In other words they examined “the

34
operation of micro-processes (in interaction)” when interlocutors
“display variation on attributes considered to be relevant at the macro
level – most commonly class, ethnicity and gender” (Schegloff
1987:214).
A classical example would be the much-cited work of West
and Zimmerman (1975) on interruption: a phenomenon of micro
analysis is related to the organization of turn-taking. The upshot of
their study is that men interrupt women far more frequently than the
opposite. Their finding links an asymmetrical outcome in the talk to
differential attributes of the participants of a macro-relevant type.
What is generally seen as differential between women and men in
findings such as these is differential status and power, while
interruptions are seen as a symbol of and a vehicle for such power
differentials.
As Schegloff (1987) points out such research strategy and its
product is fraught with problems. Most importantly such an analysis
does not pay attention to the conduct of the participants during a
stretch of talk in which both parties are talking at the same time and
during which each does or does not deploy “resources of competitive
talk such as raising the voice, and during which each has responded
to the deployment of resources by dropping out, by holding firm or
by upping the competitive ‘ante’ in return”. He goes on adding that
“it may well be that women are interrupted more than they interrupt,
but the introduction of such an ‘external’ attribute early in the
research process or the account can deflect attention from how the
outcome of the conversational course of action is determined in its
course, in real time” (Schegloff 1987: 216).
In fact Schegloff opposes the importation of the macro (i.e.
social factors of the type sociolinguists deal with, e.g. social class,
gender, ethnicity, etc.) into the micro (interaction/conversation
analysis). As Levinson (2005:433) puts it, Schegloff strongly argues
against “fishing expeditions by macro-theorists, whereby they drop
lines into the interaction waters hoping to catch fish they have
already labelled “power” or “gender” or the like”. Instead Schegloff
suggests that one might reverse the strategy. Instead of thinking of
social institutions as organizing and creating the interaction that takes
place within them, we could think of interaction patterns as creating
those social institutions. Thus social order, and perhaps all social
order, virtually everything, becomes the local product of interaction.
Schegloff’s proposal, as Levinson argues, is equally dangerous
because it “places the interaction system centrally” and threatens to
reduce every other levels of phenomena, including social systems and

35
linguistic systems to “outcomes of the workings of interaction”
(Levinson 2005:434).
As shown in section 6.1, a CA-based approach can shed light
on various crucial aspects of gender-related linguistic variation such
as the nature of overlapping talk (as well as other turn-taking
irregularities) and its potential to function either as an accelerator of
or a hindrance to social relationships or, to take another example, the
deployment of various resources through which participants jointly
construct shared meaning. Such issues have been addressed by
previous research on language and gender concerned with the
description of collaborative versus competitive conversational styles
(West and Zimmerman 1975; Coates 1993; Holmes 1995), though the
analyses have been conducted in a rather impressionistic fashion.
However, such impressionistic analyses can be avoided if we adopt a
CA-based approach to language and gender. Such an approach
enables us to show how participants orient themselves towards the
resources and micro strategies they employ and to demonstrate that
these resources are relevant to them at a particular point within the
interaction.
However, rather than incorporate macro factors within micro
analysis (cf. West and Zimmerman 1975 among others), or argue, as
Schegloff (1987) does, that social structure is the product of
interaction, we argue for an approach to language and gender which
is based on microanalysis but which at the same time keeps the
macro and micro systems apart, as independent systems in their own
right, and links them by intermediate variables.
As Levinson (2005:436) points out, we can identify some key
parameters of social relationships which are “the key to the micro-
macro link: the nature of verbal interaction is tied to culture and
social institutions through the way in which social relationships are
conducted”. Complex behaviour (in our case gender-appropriate
behaviour) is best understood as a system of independent but
interrelated systems (i.e. linguistic, sociocultural and interactional).
According to Levinson (2005), the area from which these
intermediate variables are drawn is mind; he goes on arguing
(2005:437) that “it is mental parameters (like cognitive style), mental
templates (like social relationships) and mental habits (like inferential
heuristics) that hook the three major systems together”.
Let us come back to the central issue by way of a summary. A
CA-based approach to gender-related linguistic variation will enable
analysts to identify those interactional strategies towards which
interactants consistently orient themselves through the deployment of

36
various resources and practices. It would be simplistic, however, to
assume that one could establish a one-to-one relationship between
micro factors such as interactional strategies and phenomena at the
macro level such as social variables (e.g. gender, social class,
ethnicity, age, etc.) since such phenomena belong in autonomous
systems (the interactional system and the sociocultural system)
functioning according to their own rules. Thus one cannot argue that
one system is the production of the other one. Moreover a clear cut
distinction between various social variables can only be drawn in
theory. In practice these social variables cannot be kept apart since
they interact with one another: one is not just a woman, but one is
woman and at the same time many other things that have to do with
age, social class, ethnicity, but also with other aspects of one’s
personality such as religious persuasion, political orientation, or
social roles that one may choose to draw on or to activate
strategically at one time or another.

1.7 Conclusions

Collecting a corpus of naturally-occurring conversations is a

hazardous undertaking. Despite careful planning, it is impossible to
foresee the outcome. In other words, the researcher cannot anticipate
the number of volunteers, how much each one of them will record, or
the quality of the recordings. Some shortcomings related to the
representativeness of the recordings can be avoided provided the
researcher has access to appropriate resources to collect and process a
larger body of data.
A corpus-based approach provides researchers with a
snapshot into the linguistic behaviour of three cohorts of female
adolescents or female adults, for instance, at a particular point in
time. It allows researchers to have access to an audio and written
record of the discourse of the groups of speakers under scrutiny.
Thus, analysts are provided with the opportunity to carry out more
longitudinal studies, at a later date, to examine language change, for
example, or other phenomena.
As far as methodologies and analytical tools are concerned, I
propose a theoretical framework which blends pragmatics and micro-
sociolinguistics in a method which allows for a reliable identification
of gender-markers, as manifest in the choice of preferred
conversational strategies. It is my tenet that the interactional system
and the sociocultural system, can be linked by variables such as those
proposed by Brown and Levinson in their theory of politeness,

37
namely face, social distance, the raking of imposition, the power of H
over S. Although the inclusion of such variables may complicate the
analytic process and make a strictly empirical investigation more
difficult, it is my strong belief that these intermediate variables
which mediate between the micro level of interactional strategies and
the factors of the macro level must be taken into consideration if we
are to provide an accurate account of gender-related linguistic
variation.

38
 CHAPTER 2
The empirical data

The conversations in the Constanta Corpus can be subcategorized in a

number of ways. This chapter addresses participant framework and
topic focusing on such aspects as number of participants, gender, age,
and setting. This chapter gives a broad outline of the material,
presented as a qualitative description of the conversations.
Additionally, Section 2 includes the transcripts of approximately a
third of the Constanta Corpus.

2.1. Participants in the corpus

The speakers that took part in the compilation of the Constanta

Corpus are twenty-four volunteers (twenty females and four males),
mainly family members, friends and acquaintances, who were willing
to take part in the project. They range in age from 12 to 64 years of
age, as described in Table 2.1. The sample includes ten adolescents,
eight informants in their twenties, two in their thirties, three in their
forties, and one in her sixties.
As regards non-linguistic parameters, I have chosen to focus
mainly on the major sociological variables: age, gender,
occupation/level of education as well as location within Constanta
metropolitan area. Details regarding the social background of the
informants stem from the personal data sheet that they were asked to
fill out. The personal data sheet contains speaker-specific information
concerning the informant’s age, residence and gender, as well as
information about occupation/level of education and who the
conversational partners were. If the informant was a teenager, he
personal data sheet contains information about his or her parents
(occupation, employed/unemployed).
The speakers are divided into 4 different age groups, labeled
early adolescence (10–14), late adolescence (15–19), young adults
(20–29) and older adults (30+). They represent both gender groups.

39
Table 2.1. Description of the informants: Constanta Corpus

Ficticious Gender Age Birthplace Level of education/ Current Context

name group occupation area of
residence
Iulia F 20-29 Tulcea undergraduate Constanta In Alina’s
house
Maria F 20-29 Constanta undergraduate Constanta In Alina’s
house
Alina F 30+ Constanta graduate/ Constanta At home
pharmacist
Lucia F 20-29 Constanta undergraduate Constanta At home
Rodica F 20-29 Constanta undergraduate Constanta In Lucia’a
house
Dana F 15-19 Navodari high-school Constanta In Raluca’s
student/12th grade house
Raluca F 15-19 Constanta high-school Constanta At home
student/10th grade
Irina F 15-19 Constanta high-school Constanta At home
student/10th grade
Laura F 10-14 Constanta secondary-school Constanta At home
student/8th grade
Anca F 10-14 Constanta secondary-school Constanta In Laura’s
student/7th grade house
Radu M 20-29 Constanta undergraduate Constanta At home
Stefan M 20-29 Eforie Nord worker Constanta In Radu’s
house
Adrian M 15-19 Constanta high-school Constanta In Vlad’s
student/12th grade house
Vlad M 15-19 Constanta high-school Constanta At home
student/12th grade
Adina F 20-29 Navodari beautician Constanta beauty
parlor
Ana F 20-29 Birlad undergraduate Constanta beauty
parlor
Camelia F 30+ Constanta graduate/ Constanta In
economist Mariana’s
house
Mariana F 60 Constanta beautician Constanta At home
Claudia F 20-29 Constanta undergraduate Constanta At home
Ramona F 20-29 Constanta undergraduate Constanta In
Claudia’s
house
Ioana F 10-14 Constanta secondary-school Constanta At home
student/8th grade
Otilia F 10-14 Constanta secondary-school Constanta In Ioana’s
student/7th grade house
Simona F 20-29 Tulcea undergraduate Constanta At home
Cristina F 20-29 Constanta undergraduate Constanta In
Simona’s
house

40
2.2 The conversations

The corpus consists of naturally-occurring conversations covering a

wide range of topics and took place in the home of the participants, in
a university setting, as well as in shops. Tables 2.2 to 2.5 describe
and detail the type of data within each of the sub-corpora and across
sub-corpora.

Table 2.2 Data matrix for Female Adult Corpus

Topic Speakers
Female adults 20s Dressmaker, Simona, Cristina
Essay/project Simona, Cristina, Iulia,
Maria
Macintosh computer, Simona, Cristina
Spouses Simona, Cristina
Fashion, Iulia, Maria
Work/Family (kids, Iulia, Maria, Claudia,
illness) Ramona
Dieting,
Herbal remedies, Iulia, Maria
homeopathy, Iulia, Maria
School when they were Iulia, Maria
younger, Lucia, Rodica,
Murder,
Holiday plans on May Lucia, Rodica
Day Claudia, Ramona
Trip to Bucharest Adina, Ana
Strike, Adina, Ana
Wax, Adina, Ana
Waxing legs/arms Adina, Ana
Weather Adina, Ana
Female adults 30+ Herbal remedies, Alina, Camelia, Mariana
homeopathy,
Spaghetti recipe, Alina
Work/Family (kids, Alina, Camelia, Mariana
illness, houseworking)
Waxing legs/arms Camelia, Mariana
Face cream, Camelia, Mariana
Facial Camelia, Mariana
Dieting Camelia, Mariana
Friends, Camelia, Mariana
Private lessons, Camelia, Mariana
Baccalaureate Camelia, Mariana
Spouses Camelia, Mariana

41
Table 2.3 Data matrix for Female Adolescent Corpus

Topic Speakers
Early adolescence 10–14 Friends, neighbours, Ioana, Otilia
Siblings, Ioana, Otilia
Playing cards, Laura, Anca
School, Laura, Anca
Cheating in geography Ioana, Otilia
test Laura, Anca
Fashion, Laura, Anca
Music, soap opera Laura, Anca
Christmas presents and
Santa Clause
Late adolescence Boyfriends, Dana, Raluca,
15–19 Friends, the ‘right’ people Dana, Raluca
Dating,
Cheating on partners, Dana, Raluca
Daily routines, Dana, Raluca
Fashion, Dana, Raluca
Pets, Dana, Raluca
Attractive girls, Irina, Raluca
Make up Irina, Raluca
Waxing legs/arms Irina, Raluca
Irina, Raluca

Table 2.4 Data matrix for Male Adult Corpus

Topic Speakers
Male adults 20s Girlfriends, Radu, Stefan
Dating,
Cheating on partners,
Wages
Going out,
Going on a picnic,
Furniture
Work and acquaintances

Table 2.5 Data matrix for Male Adolescent Corpus

Topic Speakers
Late adolescence Girlfriends, Vlad, Adrian
15–19 Dating,
Cheating on partners,
Football matches,
Pocket money,
Going to a wedding,
Summer jobs,
Music,

42
 Pets,
University admissions,
Condoms,
Bowling

As regards participant frameworks, there are basically three

types of conversation. The first type is the interaction between female
and male young adults (20–29). The second type includes interaction
between female older adults (30+) involving not only family talk or
talk among friends but also interaction in service encounters. The
third type is the interaction between female and male teenagers and
their peers. These three types of conversation give a broad picture of
the language of my male and female informants, showing how they
talk in different situations and with different types of interlocutors.

Teenage conversation

My teenage informants make up a heterogeneous group, and the

conversations between the youngest speakers sometimes differ
dramatically from those of the oldest. While the oldest ones may
discuss summer jobs, university career plans or romantic relations the
13 year-olds can have lengthy conversations about playing cards,
Santa Clause, soap operas and cheating in school tests.
One thing the youngest and oldest teenagers have in common
is their concern about friendships, relations and social networks.
Most of their conversations, regardless of the speakers’ age, revolve
around this. There is, of course, nothing exclusively youth-like in
being concerned about friendship. What makes it a distinctive
feature, however, is the intensity and amount of time they spend
talking about it. Such intensity and dedication reflect that adolescence
is a period in life where identity building is largely formed in peer
group interaction.
The ‘right’ people is also a frequent topic in the conversations
between Raluca and her girlfriends, Dana and Irina. They know that a
girl’s success has to do with being popular among the boys, being
beautiful, and generally well-liked by the ‘right’ people, i.e. those
who score high on the popularity scale.
The younger girls are charmingly romantic, and they enjoy
talking and daydreaming about old-fashioned love. The older girls are
more experienced in the boy/girl game, and express a more realistic,
sometimes even cynical and competitive attitude when it comes to
boys. Teenage boys, on the other hand, try out the stereotypical role

43
of the ‘brute male’boasting their girlfriends and about their sexual
experience. Both girls and boys talk about how boys are expected to
take the initiative with girls and not the other way around.
Partying and drinking is a common topic in adolescent talk.
The teenagers talk about the negative sides of drinking, and they
often discuss how sick they have been after drinking. One important
thing about parties is all the gossip you get afterwards: who was
there, who was drunk (and how drunk), who got off with whom, and
who started fighting with whom, etc.
There is a noticeable difference between how the boys and
girls talk about the body. Only the girls have lengthy and detailed
conversations about how they work on their body to look nice. so
they discuss dieting, working out, clothes, hair styles and makeup.
Raluca, 16, has recorded a long sequence where she talks with her
friends about shaving legs. They discuss in detail every possible
aspect and problem concerning the shaving process: whether to use
razor blades or waxing, the problem about cutting and bleeding, and
so on. To my teenage informants, physical beauty seems as important
as being well-liked for one’s personality or behaviour. Their concern
about being beautiful seems to be closely tied to the traditional roles
of the ‘male onlooker’ and the ‘female being looked at’.
Many of the teenagers talk about films or TV programmes at
length. Particularly, young teeage girls talk in detail about soap
operas they have seen, evaluating actors’ performances, film music,
and special effects. They are especially fond of talking about films
they have all seen, creating a sense of mutuality and shared interests.
They comment on or argue about each other’s version of the
narration, share their opinions on the film, compare the film with
other films, etc.
All the teenage informants are either secondary or high school
students. However, school is not such an all-pervasive topic and takes
up less of the recording time. Younger teenage girls are more
concerned about tests finding ways to cheat, whereas older teenage
boys are more concerned about their prospective university student
life.

Adult conversation

Examining the data of the Constanta Corpus, one can notice that the
most frequent stretch of talk in the all-male group is teasing or
ridiculing. Teasing equally applies to teenge and adult all-male
subcorpora, though it is more consistent with male adolescents, while

44
gossiping and storytelling seem to be a characteristic feature of the
all-female groups. Unlike the all-male group, there is no teasing in
the all-female group. In the all-female group, talk consisted of topics
ranging from boyfriends/spouses, weddings and marriage to children
and relatives.
These findings indicate that our female informants are
generally concerned with people, their feelings and relationships. The
empirical data show that, on the whole, they are polite in their use of
language and tend to engage frequently in gossip or storytelling as a
way of interacting or bonding, as a way of showing concern for the
interlocutor’s positive face. The main types of conversation that take
place in the female sub-corpus 20-29 are those involving bitching16
and gossip. In my female adult sub-corpus the bitching tends to
revolve around friends and acquaintances. Similarly, the gossip tends
to focus on friends and acquaintances and also shows evidence of
self-disclosure on the part of my female informants. Out of a total of
six conversations which make up the female adults corpus, two did
not fit into these categories involving gossip and self-disclosure. My
female informnats’ gossip tends to largely focus on sensitive and
personal issues regarding (i) relationships and ex-boyfriends/spouses;
(ii) friends and acquaintances. The highly sensitive nature of such
conversation topics lead to a consistent use of hedges. Two possible
explanations can be advanced to account for a consistent use of
hedges. Firsltly, hedging is deeply interlated to aspects of politeness
and adherence to face issues. Thus, they become instrumental in
facilitating negotiation and maintaining good relations. This may also
be connected to the life stage where fitting in and being perceived in
a positive manner is particularly valued. Secondly, hedgeing may
signal lack of confindence regarding one’s ideas. In this latter case
hedging enables the speaket to downtone the propositional content in
case she might be wrong. In both cases a consistent use of hedges
becomes a positive politenss strategy that is crucial in avoiding
disagreement and claiming common ground.
A qualitative analysis of the female conversation types in the
30+ sub-corpus reveals that talk centers around such sensitive issues
as problems at work, talk about friends and acquaintances, family
issues/problems, illness. When such sensitive issues are discussed the
reliance on hedges enables the participants to negotiate the topic.

16
According to Longman Dictionary of Contemporary English (1995: 119),
bitching is an informal word which involves making “unpleasant remarks about
someone or something”.

45
 These topics of conversation seem to be typical of all-female
talk, according to Coates (1986), who argues that such discussions
are therapeutic. They involve seeing conversation as an opportunity
to discuss problems, share experience and offer reassurance and
advice. This may be linked to the fact that both groups of women
have been part of an increasingly modern society which encourages
personal discussion and as a result, they do not regard it as a taboo to
talk about sensitive issues. It is interesting that so far both the 20s and
the 30+ seem very open to discussing such sensitive matters.
From an examination of the transcripts, it seems that the 60s
women are much more private than the younger age groups. This is
most likely due to the fact that they were reared in a time when
people did not talk about their feelings and to disclose or divulge
personal information was not a practice they engaged in. This is
reflected in their choice of topics of conversation which centre on:
household chores, shopping, weather, local news/events, youth,
neighbours, successful family members, health (other people’s). The
topics revolve around everyday affairs that the friends have in
common and are generally very neutral. There are very few examples
of sensitive topics being discussed. This finding is in contrast to
Coates’ (1989) study, which stated that it was typical of all female
groups to discuss people and feelings.
.
2.3 Adult Romanian Women

Age group: 20-29

Date of recording: December 2002
At the time of the recording Simona and Cristina were
undergraduates studying at Ovidius University, Constanta.

Simona: ai fost la croitoreasă?

Cristina: e:h am fost pe naiba
Simona: de ce? [pă:i n-ai zis ca ]te duci astăzi
Cristina: [pă:i ( )] nu ţi-am zis c-am sunat
Simona: eh ş:i? ce-a zis?
Cristina: c-a fost bolNA::vă
Simona: da’ ce-a avut?
Cristina: e::h a avut pe dracu’ ( ) a avut de-o lună de zile
Simona: n-a avut clienţi
Cristina: A:re prea mulţi clienţi
Simona: are clienţi?
Cristina: ia clienţi= prea: mulţi şi p-ormă nu le face faţă

46
Simona: =şi
e:h ° păi da’ e neserioasă°
lasă că te duc– să vedem cum îmi ies mie pantalonii şi te duc
la:: la tipa asta ştii?
Cristina: păi chiar m-am gîndit la ea ştii?
Simona: da şi:? ţi le-a dat pîn’ la urmă sau nu?
Cristina: ↑ Nu mîine tre’ să mă duc la ea să văd dacă–
↑ deci s-o sun mai-nainte cre’ că m-au costat telefoanele
am sunat-o de şapte mii de ori ştii?
Simona: ( )
Cristina: după ce că ((coughing)) [a mai trebuit să-
Simona: [unde stă?
Cristina: ((coughing)) aaa
Simona: nasol cu tusea asta
Cristina: stă la casa de cul- ((coughing)) la casa de cultură stă
Simona: aşa:
Cristina: nu
mă duce bogdan nu asta-i problema
Simona: da mă da’ oricum pierzi timp aiu:rea şi::
da’ cui îi convine să se ducă şi să te amîne aşa la infinit nu?
Cristina: DA’ NU mă duc [O SU:N
Simona: [cînd i-ai dat tu materialele?
Cristina: acum vreo lună şi ceva
Simona: e::h ( )
Cristina: deci înainte de sfîntu’ dumitru=
Simona: =uite eu chiar sînt curioasă că ieri mi-a luat măsu::ra=
Cristina: =mhm=
Simona: =sînt curioasă să vedem cînd mă cheamă la probă că dacă
mă cheamă la probă
şi iese bine p’ormă imediat ↓ îţi face ştii =
Cristina: = mhm
Simona: păi eu ţi-am zis lu’ ele- elenei i-a făcut costum::
sacou şi fustă cu căptuşeala în trei zile
Cristina: ( )
Simona: în trei zile era gata i l-a dat deja
Cristina: eh da’ o cunoaşte pe
Simona: e foarte bine da =
Cristina: = mhm
(15)
Simona: bogdan? [ce face? a terminat cu concertu’? =
Cristina: [eh bogdan =
nu: sîmbată

47
Simona: aha
Cristina: tre’ să îţi dai seama că aleargă ca nebunu’
pînă vin ăia ia-i p-ăia =
Simona: =aha=
Cristina: =du-i la hotel (pune-i la) mîncare pînă nu ştiu ce
du-i să [facă probe du-i să facă aia =
Simona: [pe cine? = pe cine la hotel?
Cristina: păi p-ăia care cî:ntă
Simona: da’ ce vin din ţară tru:pe?
Cristina: păi vin din ţară unii vin din timişoara unii vin din bucureşti
[unii vin din (craiova)
Simona: [păi şi bogdan ce treabă are el? e organizato::r sau
cum?
Cristina: a:: deci ↑organizaTOR [oficial e radio neptun ştii
Simona: [e neptun
Cristina: da’ el s-a ocupat (PR-ul) cu asta cu trupele ştii, el a luat
legătura cu ei el nu ştiu ce
Simona: unde-i culcă?
Cristina: la taică-su la hotel
Simona: GRA:tis?
Cristina: of course că gratis
Simona: HAI MA::: şi taică-su e de acord?
Cristina: nu e de acord
îi culcă acolo gratis (şi cu) mîncare
Simona: şi mîncarea tot gratis
Cristina: şi mîncarea păi da mă tre’ să le asigure mîncare şi
Simona: şi ta-su ce-i? sponsor cum ar veni?
Cristina: da: chipurile-i spo::nsor da’ oricum poa’ să-şi tragă- ° îşi
trage înapoi din alea
e taică-său radio neptun mcm – ul =
Simona: = mhm =
Cristina: = aaa românia tvr nu ştiu ca:re do:i-ul mi se pare c-o să vină
° să filmeze
Iulia: mhm mhm da
Cristina: şi le dau ăstora le dau drumu’ şi cazare ştii
[drumu’ cazare şi masa
Simona: [drumu’ le plătesc drumu’ la ăştia?
Cristina: aha
Simona: da
Cristina: sînt vreo trei care vin
unu vine din bucureşti-
deci o trupă vine din bucureşti o trupă vine din timişoara

48
 şi o trupă ° nu-ş’ de unde vine °
Simona: şi într-o trupă cel puţin trei sînt nu?
Cristina: da da’ vin cu maşinile le plăteşte benzina
Simona: Nu: da’ zic ca persoane ca număr de persoane se adună ceva
nu?
[vreo zece] oameni sînt
Cristina: [nu măi ] trei patru oameni în trupă (da) / (na)
Simona: da da
Cristina: ° da deci şi aşa °
ţi-am zis c-am fost şi am luat- ° am fost astăzi la elena ştii
Simona: ↑ai fost la elena [cînd ai fost
Cristina: [păi imediat ↑după ce m-am întîlnit cu tine
Simona: aha te-ai dus la bibliotecă?
Cristina: ↑ce era să fac la bibliotecă
Simona: aşa şi:? ai intrat pe net la elena?
Cristina: am intrat pe net la elena
Simona: şi ţi-a dat voie?
Cristina: mhm
Simona: pă calculatoru’ lu’ lulu aşa
Cristina: băi da’ ciu:dat e mac-ul ăla de tot
că [pînă-ţi dai seama cum să-
Simona: [aoleu (unclear)
Simona: băi calculatoru’ ăla zici că-i calculator de jucărie pă cuvîntu’
meu =
Cristina: = mhm
Simona: nu-i calculator serios plus tastatura:: aia cum să zic io aşa::
că nu-mi vine un cuvînt acuma
uite ce mişto e aia
Cristina: mhm
Simona: da (unclear) era o (rochie) mişto
meschi:nă exact ăsta-i cuvîntu’ pe care-l căutam tastatura
meschină fără (margine)
şi mouse- u’ ăla e ca o pudrieră gro:aznic ai văzut?
Cristina: nu da’ ştii ce mă enervează că n-are clic dreapta ştii?
Simona: Da N-ARE ↑n-are totu’ cu clicu’
Cristina: şi dacă e- da mă da’ ştii care-i chestia
că dacă vrei să deschizi cu fereastră nouă şi [să-ţi
Simona: [da da =
Cristina: = rămîne şi aia din spate nu poţi
şi tre’ să închizi ce-ai de deschis şi aşa şi p’ormă că s-ajungi
[în altă- ]

49
Simona: [>nu io cre’ c-alea<]
cristina cre’ că alea sînt pentru copii
Cristina: nu mă alea sînt-
nu simona alea sînt-
nu acuma pe bune mac-u’ ăla e făcut special de navigat pe net
da’ tre’ să ştii: să umbli pe el
Simona: hai mă la:să-mă-n pace că nici nu are ferestrele alea mari
n-ai văzut că rămîne spaţiu
şi e obositor şi pentru ochi plus că de-
nchisu’ ferestrei este pe stînga
[>şi celelalte de minimizare şi maximizare e pe dreapta<]
Cristina: [< păi da:: as – asta-i bine asta-i bine că >]
de multe ori mi s-a-ntîmplat să =
Simona: = să-nchizi din greşeală =
Cristina: = să le-nchid din greşeala ştii
Simona: da şi p’ormă =
Cristina: = înnebuneşti să nu mai găseşti
Simona: da să nu mai găseşti
Cristina: şi am găsit -
mă e un site fii atentă că e un site pe net =
Simona: = mhm =
Cristina: = cu referate [făcute de nemţi
Simona: [pe ce ai căutat ai dat pe zoop machine
Cristina: am intrat pe yahoo de
Simona: așa de cum ți-am zis nu?
Cristina: si::
Simona: ai dat pînă
Cristina: am dat herman hesse
am căutat acolo nu știu ce mi-a dat niște (chestii)
am găsit cu ( ) cu bibliografie și p’ormă
Simona: uită-te ninge ↑ce mișto
Cristina: mhm
Simona: așa șii?
Cristina: și am găsit am găsit o grăma:dă
Simona: ce-ai găsit?
Cristina: aia mă (unclear)
Simona: aha (unclear) asta povestea
Cristina: mhm și mi-am luat de acolo ce-
mi-am salvat într-un document și p’ormă mi l-am trimis în
mail că nu pot [să iau
Simona: [DA DA
exact nici nu poți să le scoți la:: alea a ei

50
Cristina: nu nu pot știi de ce nu pot?
că n-are dischetă
Simona: da da
Cristina: și acum [mă duc la radio
Simona: [da da (păi n-ai unde)
Cristina: mă duc la radio să printez de la ăștia
Simona: păi și ce un [de ai băgat
Cristina: [mi-am trimis
Simona: ai trimis la elena pe computeru’ lu’ elena nu?
Cristina: NU dragă am trimis de pe mailu’ lu’ bogdan pe mailu’ meu
Simona: aha:: așa:: ai făcu:t
Cristina: cu attachment ca să pot să- că erau vreo cincizeci de pagini
îți dai seama
Simona: da da (a::u iar am crampe) oare-
nu știu ce să fac să știi că dacă nu vin la școală să știi că-i grav
Cristina: e grav nu
Simona: da măi păi mă doare de mor
Cristina: las’ că ( )
o dată zic ‘de ce n-ai venit fată astăzi la școală’
‘băi n-am putut să mă ridic de pe vece cică
(am dat în mintea copiilor)’
Simona: cine elmira?
Cristina: da
Simona: ((laughing)
Cristina: ( )
Simona: acuma?
Cristina: nu erai tu aici
Simona: aha
și ce ți-ai găsit pîn’ la urmă din hesse?
Cristina: deci mi-am găsit- am găsit o grămadă de chestii despre
Simona: auzi da’ nu-mi pui și mie puțin suc că-mi faci poftă teribil
am și am cană aicea cana de ceai dacă mă prinde alina ( )
Cristina: păi da’ îți face rău la stomac mai bine ai bea ceai naibi
Simona: nu că vreau doar ( )
Cristina: ți-e poftă
Simona: mhm stop stop mersi
Cristina: măi e și răcoritor
Simona: da’ mai pune-ți mai pune-ți
Cristina: hai să mai pun și io puțin
Simona: te rog să-ți pui că d-asta l-am cumpărat pentru tine
Cristina: e::i a:::: mai am găsit să știi

51
 am găsit și cu:: lupul de ste::pă și cu jocu’ cu mărgelele și cu
siddharta și cu draci și cu toate astea știi
Simona: în germană totu’?
Cristina: da mă în germană [și am găsit
Simona: [și comentariu de text
Cristina: și comentariu de text am găsit cu personaje cu nu știu ce
Simona: ce mișto
Cristina: și p’ormă am intrat pe un site din ăsta
din prostie am intrat [efectiv cu a:::
Simona: [(mă mănîncă nasu’)
Cristina: referate înțelegi?
Simona: aha
Cristina: deci este pause hof pause hof =
Simona: = ai copiat adresele?
Cristina: nu mi-am copiat adrese fir-ar al naibii da uite că-
da’ mi-am copiat ce deci ce mi-a trebuit mie pe hesse mi-am
luat acuma
Simona: aha
Cristina: acuma și avea ceva și cu expresionismu’
Simona: CE:? refeRA:T?
Cristina: nu [știu dacă eRA era] era referat da’ era expresionism și
Simona: [>să nu zici că era referat<]
Cristina: pe urma era expresionism
deci era deci erau poeți expresioniști
bine adevăru’ e că nici nu m-am uitat foarte bine m-am dus
[direct la hesse și gata]
Simona:[nu te-ai uitat mă: era: ]
era aia cu motive în lirica expresionistă
păi zi:: mă și mie cum ajung pe adresele alea să mă uit?
Cristina: intri pe yahoo de știi
cum intri pe yahoo de- nu intri pe yahoo de
Simona: mhm
Cristina: intri pe altavista și dai la căutare dai numai în limba
germană și io am dat de exemplu herman hesse
Simona: păi tu de pe altavista?
Cristina: am intrat de pe altavista pe germană și i-am dat să caute
numai în germană
Simona: asta cum e altavista de
Cristina: altavista punct com normal mă
Simona: a::: pe normal a::::
Cristina: a::șa și-i dai să caute în germană
Simona: și ce i-ai dat în germană?

52
Cristina: herman hesse (unter) ( )
Simona: aha deci n-ai intrat pe yahoo de
Cristina: am intrat pe yahoo de am luat de acolo ce s-a putut
Simona: aha
Cristina: și p’ormă am intrat pe altavista știi
Simona: aha și ăsta cu referatele unde l-ai găsit?
Cristina: a:::: ăsta pe altavista mi se pare că este înțelegi?
Simona: da
Cristina: și mi-am luat de acolo să mai îmi printez nu-
știi ce vreau să-mi caut textu’ on line ca să pot să i-l citez lu’
asta=
Simona: =să-l dai citat=
Cristina:=că p’ormă
Simona: și texte nimic n-avea?
Cristina: n-am găsit deci n-am găsit opera on line
Simona: aha
Cristina: măcar acolo
Simona: da acolo la ( ) nu avea
Cristina: a:re mă da’ are descrie:rea n-are ( ) nu-ți dă romanu’
înțelegi îți dai seama
Simona: aha
Cristina: am găsit la ia-
la amazo:n de cumpărat șaptezeci de mărci mersi
Simona: aha
Cristina: io și așa mi-am comandat o chestie de pe net și nici acum n-
am apucat să o plătesc mi-am luat o chestie pe eliot
Simona: aha și ce ai comandat-o?
Cristina: da: e un anticariat din suedia
Simona: auzi de cîte referate avem nevoie?
Cristina: păi l-avem p-ăsta l-avem p-ăla cu lingvistica la la muscan
[l-avem
Simona: [aoleu ala băi mi se face rău
îți dai seama [cîte-
Cristina: [fată io cre’ că voi ați înțeles aiurea
băi nu poți să- eventual fie:care
Simona: cristina n-am înțeles aiurea
da’ probabil că n-o sa fie TExt de jumate de pagină
o să fie acolo cîTEva propoziții
Cristina: simona da’ e imposibil să să găsești șaptezeci de texte
asta nu e sănăto::asă [((laughing))
Simona: [da da pa- ((laughing))
auzi știi care-i chestia?

53
 poti să dai și din aceeași o:peră dacă tu esti dacă tu: a::::
ilustrezi ceea ce vrei să
demonstrezi ((laughing)) ce exprimare de lemn
Cristina: DA MA DA bu:n [eu cre’ că voi
Simona: [deci dacă eu am la parataxa da?
Cristina: așa
Simona: a::șa și eu să zicem că iau din ( ) de frații grimm da?
din alba ca zăpada=
Cristina: =așa
Simona: și dau zece din ( ) da? care-i problema asta e
asta mi-a fost sursa de inspirație
totu’ este că eu le-am identificat și ° sînt acolo cu așa
Cristina: ↑da mă io am înțeles chestia asta da’ știi care-i che::stia?
Simona: mhm?
Cristina: ↑io cre’ că voi n-ați înțeles
că fiecare să-și ia cîte unu din alea șapte și ↑la AIAsă facă
zece ex- exemple
Simona: na na na nu păi da’ ce păi oricum nu e nimica de creație
practic tu tre’ să le identifici
Cristina: da dragă da’ și aia-i muncă
Simona: da las’ că-ți dau cărțile dacă vrei
Cristina: nu mersi
Simona: și din articolele alea și din reviste da sunt o grămadă de
articole
Cristina: preferam să n-am surse
Simona: chestia e că e aiurea mă pentru că îți ia mult timp
este parataxa este hipotaxa
Cristina: faci referat de cinșpe’ pagini naibi
Simona: ce naiba mai e?
auzi și mai e o chestie la aia cu:: a:::: coordonare așa
sînt o mulțime de conjuncții
Cristina: mhm
Simona: ce le vrea pe toate?
Cristina: păi da
Simona: copulative adversative=
Cristina: nu
a zis că la fiecare subiect cîte zece texte
Simona: că dacă le iei așa cu asta
Cristina: auzi tu într-un text tu găsești-
tu acoperi să zicem cu un text trei patru probleme și cu asta
basta că n-o să–
pentru adversativă un text de nu știu cîte pagini

54
 pentru a::: copulativă un text de nu știu care dracu’
Simona: e mișto dacă găsești într-un text toate să găsești într-un text
toate
Cristina: păi asta e zic știi
Simona: și să le– da’ de unde găsesc eu așa comasate?
Cristina: nu nu găsești toate găsești nouăzeci la sută oricum e bine
Simona: și vezi c-a zis că poa’ să fie nu numai text literar
poa’ să fie și ( ) deci orice text și tehnic și=
Cristina: =da mă da
Simona: și interviu și d-ăsta publicitar înțelegi și jurnalistic
deci nu e nici o chestie bine c-ar fi fost absurd să-
da’ acuma nu știu dacă vrea și explicațiile
acuma vreau s-o-ntreb adică ea vrea de exemplu la parataxă
după duden sau chestii d-astea știi ca să
Cristina: nu:: mă::
vrea să exemplifici cu textu’ asta-i tot
nu vrea cine știe ce explicații păi nu ți-a dat și foile alea nu?
nu și-a făcut fiecare
Simona: da și-a făcut da
așa deci e ăla la rusu unu , p-ormă ce mai e?
Cristina: e ăsta la popescu
Simona: la popescu a:::
p-ăsta po’ să-l fac pe motive expresioniste
[în literatura germană sau-
Cristina: [io deja m-am băgat că deja
intr-un panică
bine că mi-am scos vreau să-l fac i-l dau înainte de vacanță și-
auzi ?=
Simona: =da
Cristina: asta asta vrea să dăm examen la în în în iarna acuma pe
saptișpe’ la legece
Simona: păi da’ nu dai cu popescu dai tot cu rusu
Cristina: păi da și cîte- cu cîte- cîte dăm noi?
Simona: m:::?
Cristina: cîte o să dăm?
Simona: nu știu mă că io nu mai înțeleg nimica cristina
deci ea vrea să dăm și referatu’ ăla adică
Cristina: ăl-ar fi lingvistica germană
Simona: da’ ăla e altceva a::
Cristina: legece
Simona: vrea legece și vrea curs practic
Cristina: sprachcurs care sprachcurs e

55
Simona: nu e sprachcurs stai un pic este internet=
Cristina: =( ) și cu=
Simona: =cu
Cristina: cu traduceri
Simona: amîndouă– e la un– într-unu singur nu?
Cristina: deci pîn’ la urmă sprachcurs și cu legece
Simona: da da
Cristina: deci două am facut noi cu ea?
Simona: păi da’ n-a fost așa?
a:: și aia cu toma bine da’ aia intră la altceva aia o să intre la-
a:: nu aia intră la legece că e seminar de legece
Cristina: e păi nu-l mai pui p-ăla
auzi cînd a–
stai că mai voiam să mai spun ceva
păi deci numai două auzi da și ( )
Simona: păi da’ io– stai un pic [( ) [stai stai
Cristina: [noi anu’ trecut am dat ( ) [separat
Simona: stai un pic wait a minute a:::: deci noi practic ce avem cu ea?
avem ( ) la două săptămîni avem internet ( )
care-i săptămînal da?
deci ar fi curs practic nu?
Cristina: da
Simona: a:: și noi la două săptămîni facem legece cînd cu ea cînd
seminaru’ cu toma
Cristina: da
Simona: nu era așa?
Cristina: da
Simona: deci cîte sînt cu ea?
Cristina: două
Simona: cum mă două?
Cristina: trei
Simona: cu legece internet ( ) și ( ) sunt trei nu?
Cristina: da
Simona: da și o să dăm două examene
Cristina: ((coughing))
Simona: aoleu da-i nasol
Cristina: aoleu nu mai pot
Simona: o să dăm examen la legece dăm la internet ( ) și cu–
comasat cu ( ) nu?
Cristina: da și mai dăm și la–
auzi a:: și stai și trei referate la pavel la el
Simona: vai de mine mi se face rău [cristina

56
Cristina: [și eu nu l-am dat p-ăla cu ( ) și
nici n-o să-l dau
Simona: păi stai mă c-o să fie unu’ a fost unu’ în noiembrie=
Cristina: =ăla cu ( )
Simona: exact ( )
Cristina: p’ormă ( )
Simona: și o să mai fie unu’ ă::: în decembrie pe–
habar n-am pe cinșpe’
Cristina: pe cine?
Simona: păi semestru’ ăsta practic cînd luăm vacanța
mai trebe unu’ la pavel
Cristina: unu? nu două?
Simona: păi ăla e în [ianuarie dă-l încolo n-o să fac ( )
Cristina: [aha e în ianuarie
Simona: ((laughing)) că ș-așa textele alea sînt–
ți se face păru’ măciucă=
Cristina: aoleu m-apucă gro:aza
lasă mă-n pace cu toți puritaniștii= =lui
Simona: ((laughing)) =puritanii=
cine i-a pus și p-ăia să se certe cu biserica să șteargă ( )
oricum e aiurea așa
Cristina: emily dickinson e mișto dickinson are mișto
Simona: eh nu știu nici asta n-a fost așa
Cristina: asta cu versuri cînd mi-a ars casa păi ((laughing))
cînd îi ardea casa îi ardea de scris
((laughing)) în loc să-și bată capu’ că-i arde casa scria versuri
Simona: uite la asta nu m-am gîndit

Age group: 20-29

Date of recording: March 2003
At the time of the recording Iulia and Maria were undergraduates
studying at Ovidius University, Constanta. Alina, who is a
pharmacist, is Iulia’s sister-in-law.

Iulia: și cum ți-a ieșit lecția la engleză?

Maria: a ieșit bine
Iulia: ce temă ai avut?
Maria: am avut o lecție nașpa de tot
Iulia: ce? vrei apă?
Maria: da vreau puțină apă stai că-mi iau eu din asta
Iulia: auzi? la ce clasă?
Maria: la a unșpea’ la din ăștia mari și golani

57
Iulia: și despre ce? gramatică sau literatură ai avut?
Maria: nu
pe vocabular cu invenți cu [inovații cu descoperiri
Iulia: [va::i
Maria: am avut vreo două listeninguri de făcut=
Iulia: =serios=
Maria: =o gramadă mhm
Iulia: și cît ți-a pus
Maria: păi nu știu cît mi-a pus tre’ să-i duc ăla dosaru’ ăla
Iulia: ah da. păi nu ți-a zis nota așa estimativ cam
Maria: nu mă
mi-a zis că: a ieșit foarte bine că nu știu ce
Iulia: așa
Maria: că sînt gifted
Iulia: că tu ești ce? aha gi::fted înzestra::tă
Maria: așa: și: a::: da mă și făcusem o chestie-
bai da’ sînt niște ciutani deș– super deștepți acolo mă mori
Iulia: la engleză?
Maria: mhm că trebuia să le fac ceva cu invenții și ce-
trebuia să le introduc cuvintele astea știi=
Iulia: =așa
Maria: și cum să-i fac ( ) și le-am pregătit o poza d-asta cu
thomas edison
Iulia: mhm
Maria: și [cu
Iulia: [cu becul inventatorul becului
poftim
Maria: și mă rog era o poză d-aia proastă nu știu ce
mersi
Iulia: așa
Maria: eu m-am gîndit m:::
contam pe pe faptul că ei n-o să [recunoască poza și că-
Iulia: [și ei au recunoscut [și

Maria: [nu
Iulia: ți-au [stricat scenariul
Maria: [nu:: stai să vezi și p’ormă urma să le arat becul și să zic
care-i– cine-i ăsta
Iulia: mhm
Maria: păi ăsta-i inventatoru’ [becului
Iulia: [ăla care a apăsat pe buton ((laughing))
Maria: așa așa

58
Iulia: și s-a corentat
Maria: și nu spun că arăt poza arăt poza așa prima data
cine-i ăsta hai să facem un guessing game nu știu ce
Iulia: mhm
Maria: și se trezește una
una din spate îmi spune ‘ăsta seamănă seamănă cu cu taica-
meu’
Iulia: ((laughing)) în engleză
Maria: așa și p’ormă una se trezește păi cică
‘asta-i thomas edison care a inventat becu’’
zic ‘mersi mi-ai stricat tot jocu’’ ((laughing))
[ce să mai fac?
Iulia: [haide mă::
Maria: da s-a trezit așa: bine pîn’ la urmă a fost mișto am–
știi că data trecută am am trecut peste deci am– cum să spun
eu am am–
nu mi-am calculat timpul ca lumea știi
Iulia: mhm
Maria: și am intrat pe timpul ( ) și acuma acuma zic
hai să-mi pun mai puține activități știi
ca să mă-ncadrez în timp să nu mă trezesc iar că n-am timp
Iulia: mhm
Maria: și mi-am pus prea [puține
Iulia: [aoleu și ce ți s-au terminat prea repede?
Maria: s-au terminat bine cu vreo trei minute înainte știi?
Iulia: mhm
Maria: și la ultima [chestie am
Iulia: [băi MAri ești gifted auzi
Maria: da: a zis că sînt vai de mama
știi n-am avut emoții absolut deloc
Iulia: mhm
Maria: am făcut miștouri cu ăștia și glume și așa mai departe știi
Iulia: mhm
Maria: la un moment dat mă bîlbîiam făceam baba știi
Iulia: ((laughing))
Maria: și:: nu da’ a fost a fost atmosfera absolut relaxată știi
Iulia: mhm
Maria: și eu n-am fost tatata
Iulia: nu te-ai panicat nu?
Maria: nu absolut deloc nu m-am panicat
mai ales că-i cunoșteam c-am mai predat la ei știi
Iulia: mhm

59
Maria: și ( ) tot e bine c-am scăpat
Iulia: e bine
Maria: naibi acuma să mergem la germană
ai fost la germană?
Iulia: băi chiar astăzi trebea să mă duc la germană
și chiar a zis și maria
m-am uitat pe oraru’ lu’ profa
Maria: și?
Iulia: și ideea este că ea avea a zece și m-am gîndit
noroc sa:bi noroc să trăiești piticule
și ideea este că m-am uitat și m-am gîndit–
tu ții minte că noi ne-am mai dus atunci odată să ne dea la clasa
a zecea sau cînd am ținut noi
și nu avea manual c-a zis că ea nu cară manualele cu ea
Maria: așa
Iulia: și mîine are la a unșpea și mîine aș vrea să mergem
Maria: păi și: să luăm pentru ce?
Iulia: nu adică eu să mă duc să-mi iau pentru a unșpea
Maria: tu vrei pentru a unșpea eu vreau a zecea
Iulia: (că dacă ea)
Maria: da’ ție a zis că-ți dă literatură
Iulia: da băi io nu știu io o să-i zic că nu vreau și o să-i zic că nu e
normal să-mi dea ea ce vrea
în primu’ rînd că io nu cunosc clasa respectivă
cum să mă duc să țin lecție la o clasă pe care n-o cunosc nu:?
cînd io îmi voi face planu’ de lecție la superlativ normal
adică profesoru’ întreabă elevii răspund profe– nu?
și te duci acolo și îi întrebi p-ăia
păi cum să-mi stabilesc io niște obiective cînd io nu știu ei ce–
ce pot ei
Maria: mhm
Iulia: e normal așa ceva?
cel puțin la ăștia la a noua și a zecea am predat îi știu cît na
Maria: cît pot
Iulia: dacă se poate numi știut
da’ măcar știu că ăla-i bun că ăla-i slab că ăla-i mediocru
dar aicea nu pot să mă duc nu?
și o să-i zic îmi pare rău da’ io nu pot să țin la a unsprezecea
nu e vorba că mi-e frică mie că io fac față dacă mă pregătesc
normal că fac față
ce rîzi măi de mine ce rîzi?
Maria: ((laughing))

60
Iulia: dar ideea este că nu este corect
cum să mă duc io să să fără ni– nici un
Maria: și literatură
Iulia: da mă rog asta-i nu-i o problemă că pîn’ la urmă dacă ăia nu
știu vorbești tu
da’ nici chiar așa mă nu e normal deci nu e normal
deci ea care vorbește de metodică cum poa’ să zică–
să-mi dea o clasă pe care eu nu o cunosc nu?
Maria: [ca lecție finală
Iulia: [ca lecție finală
nu e posibil așa ceva și mîine o să-i zic
“îmi pare rău doamnă da’ nu există așa ceva
cum să-mi dați mie- ” nu? spune și tu
și o să vorbesc și cu doamna popescu și îi spun și ei nu?
și cu asta basta da’ nu e normal
Maria: io vreau să– ori la a noua ori la a zecea
Iulia:da
Maria: deși și ăia de a noua sînt drăcoși
Iulia: da dar oricum e vîrsta
ăia de a noua sînt [cam slăbuți
Maria: [cam slăbuți nu se prind ce greșeli faci
Iulia: a:?
Maria: nu se prind ce greșeli faci
Iulia: da’ lasă că aia stă ca cerberu’ n-ai văzut?
Iulia: nu vrei spaghete?
Maria: vai lasă-mă că sînt-
Iulia: a facut alina niște spaghete cu cărniță de pui
Maria: [e::::::
Iulia: [n-ai mîncat în viața ta așa ceva
Maria: cum cum le-ai făcut?
Alina: ((laughing)) invenții
Iulia: eee hai că nu e invenție
Maria: mie-mi plac invențiile
Alina: e:: nu chiar invenție
da’ îmi vine mie așa pe chelie cîte ceva și atunci
Iulia: mai dă o și la mine un pic
Alina: atunci încep și gătesc că am făcut un plan
și pîn’ la urmă nu m-am ținut de el
Iulia: am zis că facem spaghete cu carne de
Alina: de vită
Iulia: de vită de purcel da
Alina: și acum io știam că aveam niște oase în frigider de vită

61
Maria: mhm
Alina: și zic “las’ din oasele alea fac ciorbă și din carne fac
spaghete” și cînd dimineața am constatat că de fapt nu
aveam– aveam numai carne și zic “a::: da’ ce să fac și ciorbă
din carne de vită și spaghete tot– toate sînt prea cu carne de
vită zic lasă o să fac cu pui= spaghetele”
Maria: =mhm
Alina: și le-am făcut le-am fiert pe ele
apoi am făcut un sos cu ceapă usturoi bulion și cub de knorr de
pui
Maria: mhm
Alina: ca să aibă cît de cît gust de pui [((laughing))
Maria: [((laughing))
Alina: așa și apoi am pus carne de pui tăiată așa fîșii lungi
Maria: aha
Iulia: va::i da’ știi [ce bu:n era
Alina: [și cu pătrunjel
Maria: [m::
Iulia: [va:::i și cu usturoi prăjit
Alina: nu: usturoiul la sfîrșit l-am pus= cu carnea aia care era=
Iulia: =a:: la sfîrșit
Maria: =nu mai îmi spuneți
că ș-așa io astăzi mi-am luat– mi-a luat bogdan legume
Iulia: haide vrei?
Maria: mi-a luat d-alea la pungă
Iulia: a::: congelate?
Maria: congelate știi
Iulia: da’ tu de ce– da’ ce te-a apucat pe tine să ții cură de slăbire
uite uite mă ce pantaloni și-a luat mari [vezi?
Maria: [uite mă
Alina: foarte frumoși
Maria: și mă-nțeapă [de nu mai pot
Iulia: [d-ăștia avea alina d-ăștia cînd mi-am luat și io
Alina: cum să-nțepe? că uite așa cînd pui mîna parcă nu-nțeapă
Iulia: vai mari uite așa avea cînd mi-am luat [io p-ăia
Maria: [ia mă ia să mi-i arăți
Iulia: da’ nu i-ai văzut?
Maria: nu mă nu i-am văzut dacă nu ne-am [mai văzut de-
Iulia: [nu ne-am mai întîlnit
Alina: stai că ăia sînt
Iulia: uite-i uite-i stai că ăia sînt ai alinei
sub țoalele mele acolo=

62
Maria: =aha marfă
Iulia: uite-i vezi?
Maria: și sînt d-ăia
Iulia: sînt cu brăduț
Maria: lărguți nu?
Iulia: da
Maria: sînt un pic evazați
da mă sînt mișto de tot foarte ca lumea sînt
și sint chiar mai groși decît ăștia
mai [avea?
Iulia: [tu cît ai zis că ai dat pe ai tăi?
Maria: trei sute
Iulia: trei sute și ăștia au fost cinci sute
Maria: da’ sînt mai groși mă
Iulia: da băi uite avea și d-ăștia ca ai tăi mari
da’ acuma dacă stau bine și mă gîndesc s-ar putea să nu fi fost
chiar așa materialu
tot cinci sute erau și ăia
Maria: io p-ăștia am dat trei sute da’ mă-nțeapă înfiorător
Iulia: și ăia erau [cre::m
Maria: [prin ciorap
Iulia: da să-ți spun cum erau nu crem erau un bej și aveau ici colo
cîte un punct
roșu și cînd i-am probat
erau un material splendid
cînd m-am îmbrăcat vAI înțepau înțepau groaznic
Maria: da ca ăștia
Iulia: și am zis “nu pot să-mi iau eu așa [ceva”
Maria: [deci mă mănîncă de nu mai
pot
Maria: [de nu mai pot
Iulia: [păcat păcat
Maria: vai da’ ăștia sînt super mișto
Iulia: îți plac?
Maria: îmi plac la nebunie vreau și io să-mi iau
Iulia: da
Maria: vreau și io să-mi iau vai ce mișto sînt
Iulia: sînt mișto da și mie [îmi plac
Maria: [și ăia îți vin și ăștia ăștia știi cu ce merg?
Iulia: mhm?
Maria: cu ăia ai tăi de iarnă ăia închiși chiar la culoarea asta
Iulia: care de [iarnă?

63
Maria: [ghetuțele
Iulia: aha maro– ălea maron
Maria: mhm sau chiar și cu ăia gri
Iulia: da și cu ăia i–am îmbrăcat și vin superb da
Maria: mhm foarte bine foarte mișto sînt
Iulia: da da
Maria: să-i porți sănătoasă
Iulia: da mersi
Maria: și mai ales că se poartă brăduțu’ acuma
Iulia: mhm
Maria: oricum i-ai luat foarte bine [față de ce văzusem noi în oraș
Iulia: [auzi măi hai să-ti spun o chestie
Maria: mhm
Iulia: tu știi că la germană eseul ăsta: eseul da putem să-l dăm la
literatură după vacanță
Maria: da
Iulia: știi nu?
Maria: da știam
Iulia: da și așa cred că o să-mi iau pe altceva
cred ca pe motive și o s-o rog pe edith să-mi aducă niște
materiale
Maria: da eu am fost aseară și am printat ce am avut
Iulia: mhm
Maria: și pentru că am făcut- am fost fo:arte inteligentă
cum îi pun? îi pun așa peste?
Iulia: da da pune-i așa n-are nimic
Maria: da uite așa-i pun să nu-
Iulia: alina încălzește o porție de spaghete pentru mari=
Maria: =nu iulia [nu:
Iulia: [ha:ide o lingură măcar să guști
Maria: nu nu mănînc
Iulia: băi nu te-ngrași
Maria: lasă că mă duc acasă și mănînc de sparg
eu mă știu pe mine
Iulia: și ciorbă de perișoare e foarte bună
Maria: [oh să n-aud
Iulia: [băi numai o lingură
măcar să guști uite
Maria: să nu mai aud de mîncare
eu știți cum sînt? ori nu mănînc deloc [ori mănînc de sparg
Alina: [cam așa sînt și eu
Maria: [și numai dacă mă pun odată

64
Iulia: [auzi mă da’ un ceai nu vrei? un ceai
Maria: nu mulțumesc
Iulia: auzi mă hai să bei un ceai cu lămîie
Maria: nu mulțumesc nici nu-
vreau să ajung acasă și mă duc și-mi (iau) spirulina
[iau acuma
Iulia: [asta pentru ce o iei?
Maria: uite să-ți spună alina
[pentru de toate pentru de toate
Iulia: [să nu mai ai poftă de mîncare?
Maria: și pentru obezitate- e contra obezității și o grămadă
Alina: în general cele care sînt bune de- pentru de toate nu prea sînt
bune=
Maria: = deloc, a?
Alina: da mă rog au oare ce
Maria: dar am înțeles că-
Alina: da’ spirulina asta cre’ că e – a ajuns așa un fel de apă sfințită
știi?
Iulia: e vedetă e medicamentul vedetă
Alina: toată lumea ia spirulină
Iulia: da’ de unde e? cine produce spirulina?
Maria: eu cre’ că ia și pentru că am înțeles că e natural
e de fapt= =o algă= =nu are nimic= =nu are nici
Alina: =da= =da= =da=
Maria: o contraindicație
Iulia: e românească? e română=
Maria: = e și românesc și
Alina: da’ e destul de scumpă chiar și aia românească
Maria: cam cincizeci de mii tubu’
Alina: da’ cum e? cu pastile?
Maria: sînt pastile și bogdan-
Iulia: efervescente?
Maria: [nu pastile de-nghițit= niște din-astea verzi
Alina: [nu =obișnuite
Iulia: mhm
Maria: bogdan lua cîte zece pe zi
Iulia: sabi tu ești cuminte aicea?
Maria: dar bogdan da: care are acum vreo o sută cinzeci de
kilogram:me
și care mînca de spărgea
Alina: mhm
Maria: acum deci după ce a:: după ce a luat spirulină

65
 bine acum s-a lăsat de ea iar
Alina: ((laughing))
Iulia: mhm
Maria: dar în timp– deci în perioada în care lua spirulina a:::
odată că-i tăia pofta de mîncare și nu mai putea să mănînce
atît de multe
îi venea să vomite
Alina: mhm săracu’
Maria: păi bine că asta-l oprea că era singuru’ lucru’ care-l oprea că
altfel mînca:
băga în el pînă nu mai putea pînă crăpa
Alina: e:: trebe’ să ai voință
Maria: el n-avea
da’ mînca oricum ce vroia
Alina: mhm
Iulia: bine lua cîte zece [pe zi
Alina: [și-a slăbit?
Maria: și: da– dăduse un pic jos începuse să dea jos bine
la el se și vede mult mai greu că fiind atît de mare=
Alina: da’ zece? zece pe zi deja ((laughing))
în cît timp termina flaconul?
Maria: a::: păi termina dacă au cinzeci
Alina: în cinci zile
Maria: da
Alina: aoleu
Maria: și trebea să facă– lua o lună și cu pauză o lună și cu pauză=
Alina: =mhm da=
Maria: =ceva de genu’ ăsta
și acuma a zis nu mai iau că m-am săturat să mai iau atîtea
pastile
Alina: da
Maria: și am început eu
i-a luat taica-su-nainte cu aloe vera tratament d-ăla cu praf și
cu bi– e un d-ăsta un sirop de aloe vera în bidonașe
niște bidonașe galbene
Alina: aha da
Maria: e chiar– și a băut din ăla două trei săptămîni l-a lăsat și p-ăla
Alina: ((laughing))
Maria: a dat o grăma’ de bani pe el
Alina: da păi e– aseară m-a sunat (melania) să-mi spună
că a luat pentru copilu’ ei știi
că a luat un medicament mă rog care avea

66
 Iulia: așa
Alina: un lactobacilus și a dat
tot chipurile naturist și așa
o sută de mii pentru ăla mic
că-i sub formă de mini [marțieni
Iulia: [da’ pentru ce-i?
Alina: pentru reglarea florei intestinale
Iulia: aha că el are probleme
Alina: da’ o sută de mii? [și zic da’ melania
Iulia: [melania are bani
Alina: da’ ăla nu prea se dă sub trei ani știi
da’ ea zice da mă da’ altceva nu se găsește
că io spusesem să ia (ecoflorină) sau altceva
și n-a vrut- nu n-a găsit-o
și atunci îi dă marțieni ăia doi
Maria: pastile sub formă de=
Alina: =marțieni
Maria: păi nu mai știu ce să facă și ăștia=
Alina: =da=
Maria: =să-i atragă
Iulia: și fi-su cît are? un an?
Alina: un an un an jumate în mai face doi
Iulia: să vezi ce a făcut atunci să vezi o sună tipa asta
e tot medic și o sună pe alina
cît era unșpe noaptea? cît era?
Alina: unșpe jumate doișpe
Iulia: da [înnebunită
Alina: [speriată că
Iulia: ia povestește-i tu
Alina: în loc să-i pună picături de nas cu olinth pentru băițelu’ ei
a pus alte tipuri de picături tot pentru un an
da’ cu un antihistaminic care era pentru adulți
Maria: [aoleu
Alina: [vai disperată săraca disperată la unșpe jumate
ce se poate întîmpla alina? de trei zile îi pun din astea
[((laughing))
Maria: [((laughing)) da și nu și-a dat seama
Alina: nu și-a dat seama
și-n seara aia ce-o fi făcut-o să se uite pe asta?
Maria: da’ bina că–
Alina: pe etichetă

67
 că ea pînă atunci îi punea și știa că are flaconul la fel da’ pe
eticheta scria altceva
Maria: va:i
Alina: și era disperată disperată bine că ea n-a–
Iulia: bine n-a avut nimica
Alina: se absoarbe de obicei
e: și i-a pus o dată pe zi
Maria: a: deci oricum
Alina: timp de trei zile
Iulia: și săracu și așa povesteai tu că-i slab
Alina: dac-ai știi cum e do:amne bietu’ copil
Iulia: ca un păianjen
Alina: da
Iulia: și culmea că e superîngrijit și stau o grămadă [de capu’ lui
Maria: [da sînt mă unii
copii așa sînt nu?
Alina: da și spunea că ieri noapte– nu aseară
Iulia: mhm
Alina: m-a sunat să-mi spună că nu s-a-ntîmplat nimic într-adevăr
pînă la urmă
da’ n-a dormit decît O oră pe picioare numai pe picioare
Iulia: mihnea?
Alina: mihnea atît a dormit o oră toată noaptea o oră și are un an–
deci în mai face–
un an și trecut de jumate
Maria: nu doarme
Alina: nu doarme
ziua doarme destul de puțin
totuși nici ziua nu doarme foarte mult
dar noaptea nu doarme și a:::: atunci cînd doarme numai pe
picioare și pe pernă
și juma’ de noapte îl ține ea pe picioare jumate de noapte
soacra ei
Iulia: e copil dificil
Alina: e ce[va:
Maria: [aoleu da’ io cre’ că au și fost
Alina: da da’ nici nu l-au lăsat niciodată de la-nceput
Maria: da’ io cre’că așa a și fost învățat
Alina: a fost învățat
Iulia: da normal normal

68
Age group: 20-29
Date of recording: March 2001

At the time of the recording Lucia and Rodica were undergraduates

studying at Ovidius University, Constanța.

Lucia: în opzeșnouă de la revoluție ți-am povestit cînd era toata

lumea în greve eram clasa a cincea ți-am povestit c-am făcut
ăăă am făcut grevă n-o mai vroiam pe profa de franceză
Rodica: aha noi n-o mai vroiam pe profa de română și eram mai mari
eram prin clasa a-
Lucia: eram clasa a cincea=
Rodica: =a șaptea
da că ești cu doi ani mai mică ca mine
Lucia: ( ) care la fel povestea că era nu știu unde era el
că era în liceu ce era
unde era nu știu da’ îi spuneam de asta știi din clasa a cincea
‘bă da’ voi revoluționari de mici’
Rodica: da și ( ) și cine a fost capu’ răutăților eu
‘eu nu mai intru-n clasă nici nu–‘
intram în clasa a opta să dăm examen la liceu și eu habar n-
aveam română știi
Lucia: ((laughing)) da da’ eu nouă nu ne convenea că ne dădea teme
prea grele și avea avea pretenția și să-nvățăm
Rodica: asta știi ce făcea venea::
și cînd lua salariu’ fie își număra banii și după aceea se ducea
în spatele clasei își ridica așa puțin [((laughing)) ciorapu’
Lucia: [((laughing))

Rodica: da și pur și simplu nu făcea nimic

păi da’ noi în clasa a opta nici nu știam să analizăm
Lucia: ah mi-a povestit anca de puștiu ăla
mă rog puști e de-o seama cu mine cre’că sau cu tine
Rodica: da’ care anca?
Lucia: secretara de la școala de la ăla care a fost omorît la tic tac pe
acolo cică era prieten cu ea în gașcă
Rodica: da? ce chestie
Lucia: spunea c-a fost la înmormîntare și ( )
Rodica: da și ăla ce-a pățit?
Lucia: deci ei erau în gr– grup
așa și tipii ăștia doi ăsta care a murit dragoș și încă unu radu
erau centru

69
 cum ar veni știi? mă rog fondatorii
și tipu ăst-alaltu nu mai știu cum îl chemă ciprian care l-a
omorît ciprian
Rodica: asta era mai mic că ei era la liceu la poliție
Lucia: da da și mă rog un șmecheraș (vagabond) și nu stiu ce
făcea numai scandaluri și ăștia nu-l prea vroiau în grup
și că-n noaptea de înviere tot așa cu scandal și nu știu ce
Rodica: s-a-mbătat
Lucia: nu știu dacă neapărat era beat
dar ăștia i-au spus uite nu nu mai veni cu noi că nu vezi ca nu
ne-nțelegem
porneau numai certuri și scandaluri și așa
și ăla s-a enervate s-a supărat a zis
‘ce nu mă vreți ce sînt eu’ așa și le-a spus ‘cînd vă –‘
erau la biserică pe undeva prin oraș mă rog da și le-a spus
‘cînd vă-ntoarceți vă omor’
și s-au întors ăștia acasă erau trei cîn’ s-au întors și::
deci ăla a ieșit din scară acolo în fața blocului a ieșit din scară
cu bîta și cu cuțit
Rodica: da
Lucia: și a-nceput să-i amenințe nu știu ce
să facă urît p-acolo
și că au reușit deci au vorbit cu el
și pîn’ la urmă le-a dat bîta avea bîtă de basebal le-a dat bîta
și urma să deci să-l potolească știi
și pîn’ la urmă nu știu ce i-a trăznit lui
o fi spus unu ceva la un moment dat și l-a luat pe unu pe astă
radu care n-a murit l-a luat și i-a pus cuțitu’ la gît și fiind ăștia
doi foarte buni prieteni ăsta dragoș c-a zis că nu se mai știe
acum c-o fi sărit la el să-l apere p-ăla și l-a-njunghiat pe el că
o fi zis ‘mă decît să-l omori p-ăla omoară-mă pe mine’
Rodica: eh nu cred c-a zis așa ceva
Lucia: nu e clar
al treilea nicu ăla cică a fugit ăla
a și recunoscut ‘io am fugit m-am ascuns’
i-a fost frică îți dai seama
cînd ăla a scos cuțitu’ și i l-a pus ăluilalt la gît el a fugit
bine hai să zici fugi da’ te duci și anunți pe cineva
Rodica: bine-nțeles al a fugit și ( )
Lucia: el a fugit și s-a ascuns
da și:: mă rog i-a băgat cuțitu-n burtă
bine povestea tipa aia îți dai seama ce tembel ce cretin ăla ( )

70
 după aceea a zis că ăsta a căzut dragoș a căzut la la pămînt
și apoi în spate i-a băgat cuțitu’ de nu știu cîte ori cică avea
găuri
Rodica: aha individu’ [la furie
Lucia: [da: tembel și ăstălaltu radu a sărit la fel
cică l-a
Rodica: tăiat
Lucia: l-a tăiat și p-ăla în spate cică nici n-a simțit
cînd a au ajuns după aceea la spital cu ăsta cu dragoș care nu
știu daca murise încă sau așa
că o infirmieră din asta o asistentă de acolo văzuse că avea
sînge-n spate ‘ia să te văd mă și pe tine’
cică era și ăsta tăiat ‘da’ io nici nu mai știam nu mai simțeam’
așa deci după ce l-a– i-a înjunghiat p-ăștia mă rog ăsta a fugit
ăsta ciprian criminalu’a fugit printre blocuri pe acolo s-a dus la
mătușă-sa că și maică-sa și mătusă-sa stau tot pe acolo (în
preajmă) cică aia i-a luat cuțitu’ l-a spălat l-a schimbat p-ăsta
i-a spălat toate hainele de sînge nu știu ce ca să-l =
Rodica: =as [cundă =
Lucia: [acopere=
Rodica: bine-nțeles
Lucia: și-au băgat-o și pe asta pe mătușă-sa și pe [maică-sa
tăinuire așa
Rodica: [păi da la:::
complice complicitate
Lucia: maică-sa zicea că în ziua înmormîntării miercuri l-a-
nmormîntat l-a prins p-ăstălaltu’ al doilea care a fost și el
internat știi prietenu’ lui și că l-a prins pe undeva pe acolo pe
scară ce i-a făcut i-a pus cuțitu’ la gît c-a zis ‘bă tu să nu-l faci
pe fiu-meu criminal’ știi ca să nu depună mărturie știi
împotriva lu’ fiu-său
Rodica: înseamnă că știa sînt din familie= cuțitari
Lucia: =da și::
Rodica: ( ) și pe maică-sa să intre cu toții
păi și asta tată n-are?
Lucia: care?
Rodica: criminalu’
Lucia: nu știu nu știu ăsta nu știu
da ăla e la-nchisoare
zice maică-sa acuma ca să fie păzit ca să nu se sinucidă
Rodica: eh se sinu– de fapt nu po’ să știi
că dacă a făcut chestia asta poa’ să

71
Lucia: ( ) să-l scoată nebun
da’ el fiind la poliție are toate testele psihologice făcute =
Rodica: = păi îți dai seama
Lucia: și n-au nici o șansă =
Rodica: = așa este
Lucia: a zis c-o să aibă o să aiba pedeapsa cuvenită
și ai văzut
da’ stai că tu nu vii cu troleu
că acolo la:: cum îi zice?
la chioșcu ăla de ziare unde-ntoarce troleu în față la jackobs
Rodica: da da
Lucia: s-au încăierat și sîn’ flori poza lui acolo
Rodica: da?
Lucia: asta e
Rodica: da mă da’ nu-nțeleg
da’ ăsta a fost unu singur chiar așa au fost trei chiar nici unu
Lucia: băi spunea că s-a-ntîmplat atît de repede încît ălălaltu’ dacă a
fugit =
Rodica: = tîmpitu’ ăla trebuia să anunte imediat poliția sau măcar să
aduca pe cineva
Lucia: pe cine s-aduci la trei noaptea în noaptea de înviere?
Rodica: suna la poliție
Lucia: ( )

Age group: 20-29

Date of recording: April 2001
At the time of the recording Ramona and Claudia were
undergraduates studying at Ovidius University, Constanța.

Claudia: da zi ce facem noi de întîi mai?

Ramona: stăm acasă că plouă am auzit că plouă
Claudia: o să plouă?
atunci mergem mai devreme
Ramona: am auzit că sîmbătă și duminică e frumos și marți plouă
Claudia: nu-i nimic mergem–
Ramona: mi-a spus din surse sigure știu de la viorel adică nu te pui
cu::–
Claudia: cine-i viorel?
Ramona: viorel e ( ) exact așa sună
Claudia: și oricum marțea asta sorin nu vrea să meargă că are
miercuri examen =
Ramona: = mergem sîmbătă

72
Claudia: și vezi doamne vrea să-nvețe
duminică oricum–
Ramona: a:: m-am întîlnit cu adi sîmbătă seara cînd m-am-ntors din
oraș
și zicea că sorin s-ar putea să nu mearga deloc
a::: maică-sa e-n spital
Claudia: iarăși?
Ramona: da e internată [iarăși
Claudia: [de ce?
Ramona: eh pă::i
Claudia: a avut complicații
Ramona: probabil
Claudia: e probabil c-o să pățească și ea cum a pățit mama danielei
tot așa ca și ea tot de asta a făcut de asta a făcut operație de
fibrom și probabil i-a scos doar aia da’ odată ce ai asta îți
scoate tot
Ramona: mhm
Claudia: știu că mătușă-mea a avut operație din asta
și tîmpitu’ ăla de doctor i-a spus ‘să știți că mai mult de șase
luni nu mai aveți de trăit’și au trecut cam vreo doisprezece
treisprezece ani de cînd a făcut și (3) și spunea asta ce
nenorocire e în spital cum trebuie de la poartă trebuie să stai
cu banii-n mînă portar asistentă infirmieră tot tot
a doua zi la fel portar asistentă infirmieră tot tot
altfel nici nu se uită
Ramona: de ce? ca [să intri?
Claudia: [ca să intri că orele de vizită
nu știu au ei un interval
și cred că sînt anumite zile mai ales la ginecologie știi
că probabil acolo e internată și trebuie să le umpli buzunarul
și mai mult mai puțin de zece mii nu suportă spunea că au
cheltuit o grămadă de bani în primul rînd banii chirurgului
apoi banii anestezistului
Ramona: unde măi? aicea-n constanța?
Claudia: da: deci ăștia sunt plătiți separat cel care operează cel care o
s-o aibă în grijă și cel
Ramona: anestezistul
Claudia: și anestezistul da plus asistentele
io știu de la mătușă-mea de astă vară
ca să-i schimbe perfuziile să-i schimbe sonda și așa mai
departe trebuia să le dai bani (2)
și fac tot timpu’ grevă că au salarii mici

73
 păi ele cîștigă de zece ori salariul ăla pe care-l au

2.4. Adolescent Romanian Women

Age group:15-19
Date of recording: February 2003
At the time of the recording Dana and Raluca were high-school
students in the twelfth grade.

Dana: după ce-ați plecat voi tocmai vorbeam cu (viorica) a doua zi‚
“mamă să vezi poate s-au supărat ăștia pe noi”
hai că nu era de ( ) știi că ( ) nu știa
și voi n-ați știut că ( ) s-a-mbătat
Raluca: nu da’ n-am văzut că s-a-mbătat
Dana: ă:::: băi a băut foarte puțin, foarte foarte puțin
da noi ne-am certat foarte mult în seara aia
Raluca: io pe tema asta m-am m-am ciondănit puțin cu cătălin pentru
că ( ) io nu-i interzic să bea chiar nu mă deranjează faptul că
bea, numai că ( ) am vorbit și cu irina și am vorbit și cu
maică-mea ( ) e chestia aia știi cînd vii – vin acasă dacă el
este rupt de beat dacă îl-
a::: ne-ntîlnim cu unu pe stradă și-i dă una el cade jos da=
Dana: =(păi da)
Raluca: și-n momentu’ ăla eu nu mai am nici o siguranță
și asta se poate întîmpla și la bloc și oriunde
și io n-am siguranță ( )
“băi bei da’ te trezești pînă m-aduci acasă”
deși io nu depind n-am– de grija lui
io consider că n-o să mi se-ntîmple asta niciodată și consider
că am ( ) și n-o să-mi fie frică că vezi doamne o să mi se-
ntîmple ceva da’ e chestia de ( )
totuși niciodată nu se știe știi
Dana: băi george nu e băiatu’ care bea care –
știi nu-i ca sava vreau să spun cîteodată exagerează cu băutura
Raluca: da bea foa::rte [mult
Dana: [da
Raluca: în gene[ral exagerează
Dana: [în general
Dana: da’ george nu-i așa
și a băut foarte puțin mai ales în seara aia
cre’ c-a băut două pahare de gin și-o bere

74
 s-a matolit că ne-am certat noi mai mult de supărare cum ar
veni și a băut și foarte [repede
Raluca: [de ce v-ați certat
dacă se poate întreba ( ) oricum n-am nici o-
Dana: băi au venit niște prieteni de-ai mei și:: – bine s-au mințit
multe faze deci au venit m-au mințit pe mine ca la majorat la
alina geo:rge m-a-nșelat că a plecat cu u::na știi
și normal că n-am crezut
zic “băi era andreea acolo era bob nu [putea să-”
Raluca: [la majorat la?
Dana: la alina
Raluca: ah la alina da
Dana: și zic băi nu se poate întîmpla și oricum n-o făcea george
faza asta nu cre’ c-o făcea și-au venit aștia mi-au spus
și a doua zi vin la mine cînd erați voi toți la mine știi
că io am ieșit puțin pe hol
Raluca: da
Dana: și au venit la mine și am stat pe hol cu ei și am stat cam mult
deci era vina mea exagerasem și la un moment dat vine și
george pe hol și spun “ce cauți aicea”
știi îți dai seama că asta l-a deranjat enorm
și:: cînd am intrat în casa
“băi vreau să vorbesc cu tine băi relația mai continuă sau se
oprește aicea” ( )
era matol s-a dus în toaleta și stătea pe wece- eu -
n-a mai ieșit de acolo
adormise nu mai putea să se ridice după wece- eu nașpa știi
ne-am certat și a doua zi la fel
păi vreau să spun că cre’ c-a fost cel mai nasol weekend de
cînd sînt cu georg a fost sîmbătă cînd s-a-ntîmplat sîmbata
seara a fost duminică care pur și simplu n-aveam ce vorbi
cum– dacă deschidea unu gura ne certam știi și duminică
iarași ( ) a fost urît luni ia:r ne-am certat știi mamă săptămîna
asta ( ) teroare a fost nu știu
Raluca: acum v-ați revenit la starea inițială?
Dana: da cred mai avem unele scăpări d-alea știi
și mereu apropouri unu la [altu și
Raluca: [da’ e::
normal să se-ntîmple așa
deci nu o să ai niciodata de genu’ tot timpu’ să fie frumos
nu știu pe mine cred că pe lîngă faptu că ( ) ă:::: dacă ar fi
totul prea frumos așa

75
 știi cînd e prea bine știi că a greșit undeva
Dana: mhm
Raluca: știi și te și plictisești la un moment [dat
Dana: [mhm
Raluca: de atîta bine omu’ se plictisește adică e nevoie să te
ciondănești la un moment dat
da și sînt- e și perioada asta cînd te cerți trei zile la rînd da
Dana: mă crezi că în cinci luni n-a fost O ceartă
deci pîn’ acum noi nu ne-am certat deloc totu’ era atît roz
Raluca: da da nu trebuie ( )
adică trebuie să te mai aștepți să ai perioade de genu’ ăsta că
nu-i nimic
Dana: după revelion s-a-ntîmplat tot cînd am fost noi în discoteca și
acolo ne-am ciondănit știi
și de-atuncea tot par[că::
Raluca: [ați început anu’ bine ă::?
Dana: da am început anu’ numai bine l-am început
Raluca: nu eu uite nu eu cu cătălin nu ne-am certat pîn’ acum
adică ceartă serios
a fost a fost hai să zicem că a fost că ne-am ciondănit
da’ noi nu ne-am certat efectiv
Dana: băi discuții sînt [tot timpu’ și::
Raluca: [discuții ă:: închide telefonu
spre exemplu acum cîteva zile a făcut un lucru care nu l-a
făcut în viața lui mi-a-nchis telefonu’
Dana: eu turbam la faza as[ta
Raluca: [sinceră să fiu am crezut- el nu știe
da’ io am crezut că l-a dat pe că a dat pauză sau ceva de
genu’ ăsta
oricum io i l-am închis după trei minute
nu trei am așteptat un minut și am închis
bineînțeles că m-a sunat înapoi și::
nu mai făcuse niciodată chestia asta
și chestia este că dacă noi ne-am certa vreodată probabil că
io- io recunosc io din mîndria mea prostească și din orgoliu
Dana: și io la fel fac
Raluca: a:: nu m-aș întoarce înapoi doar să se roage
Dana: și io la fel sînt și să se roage [mu::lt
Raluca: [nu nu
Dana: nu mi-ajunge puțin vorbesc foarte serios
Raluca: nu ă:: să fie convingător
degeaba se roagă mult și zice același lucru

76
Dana: da normal să fie convingător
Raluca: să fie con- să fie foarte convingător
și el exa- și el la fel știi ( )
Dana: păi îți dai seama că io la un moment dat
io cre’ că o să treacă o săptămînă să nu mă duc da’ nu știu
parcă bine că oricum ar veni el într-o săptă[mînă
Raluca: [da da
asta-i de la sine-[nțeles
Dana: [e clar da să nu vină nu știu
normal că o să mai ieșim că noi sîntem prieteni nu sîntem
Raluca: da voi stați și aproa:pe=
Dana: =și avem și aceiași prieteni comuni oricum ieșim
și discuția știi-
Raluca: uite apropo de prieteni comuni
nu știu ( ) io de cînd sînt cu cătălin ( )
io am ieșit mai mult cu voi
și mi s-a reproșat din partea prietenilor mei că nu am mai
ieșit cu ei de mult io înainte ieșeam în fiecare weekend cu ei
și:: ( ) cred că chiar mi s-a făcut dor la un momet dat de ei știi
și irina mi-a reproșat la un moment dat că nu ( ) că n-am mai
( ) face “unde ieșim” îi zic- și io ziceam ies cu cătălin “și
unde mergi?” “la bobi” și dup-aia “ies cu cătălin și ma duc la
vlad” și nu mai știu unde și::: mi-a părut rău eu nu m-em
întîlnit cu irina și cu sorin deci noi- io cătălin irina și sorin
să stăm la masă să zicem “băi ieșim astăzi”și să ieșim
o singură dată s-a-ntîmplat la majoratu lu preda
și am plecat pentru că s-au luat la bătaie
Dana: mhm
Raluca: și am plecat și am stat la (max) da atît
și de atunci ne-am întîlnit la cris (.) la majorat și mă rog (.)
da tot așa accidental și nu știu mi-e așa (.) pentru că (.)
nu știu chiar io chiar uite tu ai vazut-o pe irina
Dana: da o știu
Raluca: irina deși în aparență
nu poți să zici dacă o vezi o dată m:: probabil că nu-ți faci o
părere- sau îți faci o părere greșită
e o fată extrem de bună ( ) ca o soră
și în iulie facem cinci ani de zile de cînd sîntem-
și nu e chestie de prietenie mai mult decît prietenie știi
deși mamele noastre vreau să zic că nu se cunosc
și nici (tați noștri) deci nu se cunosc
maică-mea dacă trece pe lîngă maică-sa pe stradă nu știu

77
 dacă își dau bună ziua
și io mă chinui de un an de zile să le
ă::: măca::r să se-ntîlnească o dată să bea o cafea
e o chestie stupidă
bine amîndouă sînt ocupa:te prin natura serviciului
da’ niciodată nu s-au întîlnit și e::
io sînt prietenă cu irina deci noi sîntem ca două surori și
părinții noștri nici măcar nu-
a::: știu una de alta da nu se cunosc nu se salută=
Dana: =să știi că și eu am [o prietenă foarte bună
Raluca: [e o chestie foarte ciudată
Dana: care a venit sîmbătă atuncea
vreau să spun că eram foarte bune prietene
deci io cînd m-am mutat în constanța
io am stat în năvodari știi=
Raluca: =nu
Dana: am stat în năvodari și ne-am mutat chiar cîn în a zecea și
umblam băi io n-aveam nici o treabă cu bobi cu sava cu (radu)
mă mai întîlneam mai făceam o carte știi da nu să venim noi
să umblăm împreună vreau să spun că ieseam numai cu ea și::
anu trecut bine după cîteva luni de chestii d-astea ne-am
învățat amîndouă și ea-și face mă un prieten și îți dai seama că
pe mine- eram atît de nu știu mă simțeam singură așa deci ea
ieșea numai cu prietenu nu mai avea nici o treabă deci noi
care zi de zi amîndouă și băi și- vreo două săptămîni vreau să
spun nu era zi în care să nu certăm pe tema asta și:: pîn la
urmă mi-am dat seama băi dacă ei îi e bine așa e treaba ei și
nu- da foarte foarte greu m-am atașat așa stăteam mereu și::
cîteodată stăteam noaptea și plîngeam știi și ea era la fel
pentru mine ca o soră și nu știu plîngeam una lîngă alta și-
nu știu sînt niște oameni
Raluca: da sînt niște chestii care
Dana: te apropii foarte mult
Raluca: uite irina nu nu irina a fost cu sorin are-
e cu o lună înaintea mea sau cu o lună jumate
Dana: mhm
Raluca: și:: cînd a fost cu sorin (.) chestia cum a fost (.) io la plajă-
io-l știam pe sorin din liceu și-l știam din vedere de cînd am
fost cu tibi de fapt îl știam și::
“bună” “bună” “ce faci”
dup-aia la plajă am fost odata la plajă cu ăia din cartier
și era sorin și mai era un tip

78
 la care tipu ăla mi-a zis la un moment dat “raluca te joci cu
mine” m-am uitat așa lung și am plecat și el ce te-ai uitat așa
lung la mine “e:: zi: mersi că nu te-am înjurat”
da mă rog și dup-aia eram curioasă
deci mi s-a părut drăgu:ț chiar mi s-a părut drăgu:ț știi și
cine-i ăla cine-i ăla am aflat
în fine tot ce se putea afla despre el despre soră-sa despre
familie tot ca de obicei io fac curriculum vitae să știu tot să
nu pierd nimic ș:: mă chinui îl sun băi cînd mă-ntîlnesc dacă
nu-mi face- era prietenu lu sorin foarte bun și ne-am întîlnit
am ieșit io irina sorin și tipu ăla (.)
în seară aia eram menită să fiu io cu el știi
bine io cîn’ l-am văzut ( ) nu mi-a plăcut io cîn’ l-am văzut
mi s-a părut deci chiar nu mi-a plăcut
Dana: ( )
Raluca: bine chiar nu mi-a plăcut și mă rog ne-am dus adică a fost
foarte mișto ne-a dus taxiu am mîncat- nu am mîncat am băut
ceva dup-aia iar am plecat ă:: am mers am plecat (.) cu taxiu
adică a fost (.) mișto știi exact o-ntîlnire d-aia cînd te ia
cineva și:: are grijă de tine per total
Dana: mhm
Raluca: ne-am plimbat puțin io m-am dus cu ăsta în față să vorbesc
puțin și irina da a rămas cu sorin-n spate știi mă: măi acum nu
știu mi-e sinceră- anadra i-a plăcut de sorin sorin de irina și
mă rog ei tot din seara aia iar io cre’ că mai mult de obraz știi
că s-a obosit băiatu și am zis a doua zi mergem la plajă
a:: i-am zis lu irina “mie NU-mi place deci nu-mi place”
“hai mă:: da încercă”
bine e un tip extraordinar de bine cre că-i singura persoană pe
care o cunosc foarte-
avea un simț așa de protecție extraordinar bine și un tip cu
bani și foarte cunoscut
da oricum pe mine nu m-a-ncîntat cu nimic și am fost la plajă
a încercat să-
cînd a-ncercat să mă sărute io nu m-am pupat cu el cînd a-
ncercat prima data
cînd a-ncercat să mă sărute era în în prima zi
și a doua zi i-am zis “pa”
în prima zi și a vrut eram în apă și vine la mine așa el
romantic băi și IO cad în apă
Dana: mersi mult
Raluca: ceva de genu “bine că nu m-ai înecat”

79
 bine n-are nici o importanță noi vorbeam despre școală
irina cu sorin deja se pupau
noi ce faci noi vorbeam despre școală
adică nu știu n-aveam tendința să stau cu el nu știu nu mi-a
plăcut dup-aia am fost la film cu niște prieteni de fapt cu
fOstu meu prieten și niște prieteni
și atunci ne-nțelegem bine pînă cînd ne-am certat
și:: el m-a sunat “nu poți să vii să stăm măcar juma de oră”
nu a zis “măcar jumătate de oră” “nu”
și maică-mea zicea “da’ de ce că-i băiat bun”
“la:să-l la:să-l să stea blînd deci nu are rost”
și p-ormă m-am dus și m-a sunat și face “cînd ne vedem?”
“odată în viitor”și face cică ă::
“zi-mi dacă te-am supărat cu ceva”
deci s-a comportat foarte frumos da nu mi-a plăcut
și face “hai să ne-ntîlnim mîine să-mi explici că-mi ești
datoare măcar cu o explicație”
zic “bine” ne-am întîlnit și măcar nu mi-a-
nici măcar nu m-a
lăsat să-mi plătesc su:cu
și asta a fost pentru mine totuși o-
m-a durut inima știi adică am lăsat totuși o-
și pe lîngă asta îmi zicea “lasă că poate se aprinde flacăra pe
parcurs” zic “eu știu foarte bine că nu (.) o să se aprindă”
deci p-ormă m-a invitat la majorat așa am lăsat-o baltă
mi-a rămas prosopu de la el de care mă chinui de vreo::
jumate de an să i-l dau cre’ că nu mai are nevoie
mi-a zis că “lasă”
Dana: ((laughing))
Raluca: zic bine “io colecționez
de la foștii mei prieteni io am multe chestii bine le păstrez”
și la un moment dat mă-
la majoratu lui toată floarea machidonimii
n-aveam nici un chef da’ am mers de [așa
Dana: [aoleu ce nu-i su[po:rt
Raluca: [da te
rog frumos băi dana
bine-nțeles că machidoancele [se uitau la mine din cap pînă-n
picioare
Dana: [aoleo
Raluca: restu se cunoșteau între ei așa îi știam și eu pe unii din vedere
și face (.) a pus la primu blues care era je t’aime

80
 ăla care durează șase minute
ma::mă și vin și mă ia în mijloc nu era nimeni eram la ( )
aia era terasa lu unchi-su
nu mai era nu dansa nimeni
mamă și mă ia și m-a dus în mijloc
Dana: ( )
Raluca: dansam arătam bine da (.) și face “uite-“ zic da “nu era
nevoie” și face “da’ mie îmi place uite acuma ești în centru
atenției” “da’ nu simțeam nevoia să fiu în centru atenției
crede-mă”
Dana: ( ) foarte îngîmfați machidonii vai nu-i suport nici eu
Raluca: și ă:::: bine el tot îmi dădea dedicații “pentru:: persoana la
care eu țin” și se auzea peste tot și mă simțeam prost “pentru
raluca” “hai învață machidonește” mamă și se auzea eu mă
simțeam nașpa deci eu mă simțeam rău în fine așa după aia a
trecut asta așa așa a rămas irina cu sorin e o relație
extraordinar de frumoasă și foarte serioasă bine io chiar îi
admir pentru chestia asta deși și io am io n-am crezut în viața
mea că o să am așa ceva am pornit de la principiu că n-o să
am așa ceva în viața mea că n-o să existe nimeni care să stea
cu mine atît de mult (.) și de acum înainte totuși eu am un fix
mi-e frică c-o să rămîn singură nu mă văd trăind cu cineva tot
restu vieții mele
Dana: nu-nțeleg de ce și am mai discutat o fază de asta parcă da nu
chiar nu te-nțeleg
Raluca: nu știu nu știu
Dana: ți se pare că ești prea absurdă?
Raluca: ă::: mi se pare că nu o să fie persoana aia care să ă:: pe care
s-o mulțumesc toată viață mea și care să mă mulțumească pe
mine la rîndul meu eu am o boală mie îmi place să mă
surprindă cineva foarte mult adică în viața asta- io astăzi am
dormit pe noapte patru ore am plecat astăzi am fost plecată
am trecut– dimineață am fost m-a trezit maică-mea la zece
trezește-te io zic “am dormit cinci ore cinci ore”
nu “du-te să plătești ceva neapărat scoate cîinele afară” n-am
scos cîinele afară am plecat am trecut pe la el că n-aveam chef
să ajung acasă îmi picau ochii-n gură deci am trecut pe la el
ne ciupeam m-am dat cu capu de perete din greșeală m-a
pleznit mamă și mi-a prins degetu la U:șă stăteam așa și cînd
a închis ușa uite vezi varză mi l-a făcut cînd mi l-a prins acolo
am zis că înnebunesc am plecat acasă acasă am ajuns am
mîncat mi-am făcut un program după aia m-am dus la

81
 meditație de la meditație am plecat la cinci jumate am venit
acasă m-am îmbrăcat vine irinada si am fost la prietenu ei
sorin și ăștia de la mine din cartier jucau fotbal și am fost- mai
erau vasi grama după aia am fost am mîncat o prăjitură și
după aia am mai stat prin cartier la o caterinca eram cu ( )
“ah nebunule” “vai sălbatico hai sari pe mine” numai caterinci
noi tot timpu facem așa în fine după aia am venit aca:să și mi-
am adus aminte de reportofon zic ce fac cum fac l-am sunat
pe cătălin m-am simțit chiar prost că eu am trecut azi pe la el
și eu l-am sunat de două ori mi-e să nu se- mie nu-mi place să
fiu insistentă
Dana: nici mie
Raluca: să nu-l deranjez el a zis că nu-l deranjez se simte foarte bine
da-n fine ă:: eu cre că sînt extrem de obosită în momentu de
față da mie mi-e bi:ne așa așa vreau să fiu toată viața tot
timpu să fug să alerg să să caut disperată în care să zic “băi
vreau să mă odihnesc”
da dar nu mi-ar plăcea să stau acasă să n-am nimic de făcut
deci nu suport de asta- ăsta e și motivu pentru care mă lălăi
pînă să intru în baie îmi ia o oră cît stau în baie îmi ia două
ore pînă ies și mă- stau acolo să mă zi:: să-mi dau cu creme
mai îmi ia o oră patru ore ca să fac o baie completă să mă așez
în pat da mie mi-e bine așa cre că d-asta trag de timp să nu
pierd nimic știi și toată viața mea vreau să fie așa spre
exemplu îi ziceam și lui astăzi “vai ce surpriză mi-ai făcut”
“eu îți fac surprize de o lună jumate surpriza se face ca să ă::
mo- motivul e să surprinzi pe cineva plăcut sau neplăcut
depinde de surpriză” vorbeam în general de surprize “și al
doilea să primești înapoi ce oferi să te surprindă și celălalt da
zic tu nu te-ai prins de o lună jumate da văd că ție îți place în
continuare surprize surprize așa tu să faci nu::: tu nu servești”
Dana: george e cu surprizele la mine io mai puțin da el foarte multe
surprize și pe neașteptate și la școală și de ziua mea și-
Raluca: io i-am-
Dana: da multe multe foarte multe
Raluca: nu știu
Dana: cîteodată nu știu parcă mă simt așa ridicată așa parcă ( )
Raluca: cea cea mai frumoasă surpriză care io consider că i-am făcut
a fost scrisoarea nu știu dacă ți-am zis de ea am luat un
pergament și l-am ars zii pe margini
Dana: mhm

82
Raluca: și:: i-am scris o declarație de dragoste pe care io n-am crezut
în viața mea că pot să scot asemenea cuvinte “seara mă rog
ca îngerii să-ți vegheze somnu și să învelească cu ale lor aripi
aripi fragede pe care este scris un simplu te iubesc calea vieții
mele”- deci n-am crezut eu eu după ce am scris-o m-a bufnit
rîsu pentru că eu n-am fost în viața mea atît de umAnă de asta
mă consideră toată lumea mai du:ră nu sînt mai dură sînt mai-
bine poate nu sînt atît de moale și nici nu-mi place să am o
persoană mOAle lîngă mine nu n-aș suporta
Dana: eu știi cum sînt? sînt genu de persoană care întîi mă gîndesc la
alții și după
Raluca: al- al- altruistă
Dana: mă cert cu george pentru asta cre ca-n fiecare zi mă-
întotdeauna cînd zice băi facem aia mă gîndesc da p-ăla îl
deranjează că facem aia de ce să facem aia adică nu mă
gîndesc pentru mine mă gîndesc pentru restu și după aia ajung
la mine deci nu știu și chiar vreau să mă schimb
[dar schimbarea asta
Raluca:[da nu nu-i bine
Dana: pînă cînd nu pățești [ceva sau te dezamăgești de ceva=
Raluca: [exact = și știi
care-i faza proastă dai în extrem n-o să- o să oscilezi peste un
timp o să ajungi la o doză de egoism
Dana: băi știi care-i faza eu nu știu eu trebuia să mă schimb pînă
acuma eu am avut fo- foarte mulți prieteni și-n năvodari și
aici în constanța n-au fost prieteni cu care într-adevăr să mai
fiu și [acum
Raluca: [amici prieteni ca amici sau
Dana: nu ami::ci m-au dezamăgit foarte mult și nu mi-au făcut nimica
să- da nu știu eu îi ajutam întotdeauna și eu cînd am avut
nevoie nimeni n-a venit să mă ajute să-mi dea un sfat știi
mulți foarte mulți m-au dezamăgit și-n afară de alina chiar
vorbeam cu ea “băi în afară de tine chiar nu e prieten care să
nu mă fi dezamăgit” nu există pe lumea asta un prieten care
nu m-a dezamăgit în afară de alina și tot tot așa sînt nu n-o
termin
Raluca: eu ă:::: mI:: s-a reproșat că sînt prea bună la un moment dat
și::: am intrat într-o fază cînd sufeream am intrat într-o fază
de egoism extreme și eram și foarte geloasă da ă:::: tot timpu
i-am ajutat cînd au avut nevoie am sărit am plecat știi și deși-
și nu toată lumea- de fapt majoritatea m-au m-au răsplătit cu
aceeași- ai văzut la revelion chiar îmi făcea plăcere să am

83
 grijă de cine îmi cădea în mînă cre’ că eu semăn cu taică-meu
la faza asta și taică-meu la fel da știi care-i partea bună
majoritatea prietenilor mei- nu amicilor care le-am făcut
anumite servicii prietenii mei ă:::: tot timpu m-au ajutat cind
am avut nevoie deci dacă eu sînt foarte bună cu preda nu știu
dacă-l știi pe preda
Dana: îl știu
Raluca: eu cînd i-am dat un telefon în momentul cînd i-am dat un
telefon și am zis preda am nevoie de tine vino la mine la liceu
în zece minute a venit la mine la liceu
Dana: bă adevăru e că preda chiar e genu de om ca[re să::
Raluca: [nu-i adevărat
Dana: nu știu mie mi se pare că el
Raluca: vorbim de cosmin preda adica cum- descrie-l
e brunet e a::: mic de statură cît de cît
Dana: da
Raluca: m:: cosmin este o persoană interesantă are și- deși așa ajută
nu se mai bagă s-a băgat în foarte multe chestii m::: și:: s-a
băgat degeaba
Dana: mhm
Raluca: și nu se mai bagă în momentu de față da dacă ( )
o relație destul de bună ne întîlnim foarte rar în ultimul timp
știi putem să vorbim nu știu am o relație foarte deschisă cu
cosmin știi eu rec- a fost o chestie mai aparte era cu did(erot)
și::: era un moment foarte vulnerabil m-a sărutat io i-am zis
ă::: chestia asta se oprește aici ăsta a fost norocul tău deci mă
respectă foarte mult și dacă am avut nevoie de ceva m-a ajutat
și tot timpu- io nu-l înțeleg pe cosmin
nu e o persoană chiar atît de bună pe cît pare
își ține dușmanii foarte aproape și de exemplu cînd vrea să
facă ceva
Dana: probabil că nu vorbim despre același [preda [știi
Raluca: [nu [da
Dana: probabil
da băi eu ți-am zis pe mine totdeauna m-au dezamăgit și n-au
fost n-au fost prieteni-
bine că probabil nici n-am știut să-i aleg
Raluca: io i-am a-
Dana: că de cele mai multe ori îți reproșează că n-ai știut să-i alegi
Raluca: da io i-am- io consider că prietenii mei au fost într-o perioadă
de probă la- uite și irina irina m-a sunat pe mine și mi-a spus
“uite dacă ai vrea să fim prietene” zic “bine” a stat în perioadă

84
 de probă la mine o lună jumate două că io- mi-a zis “io știu că
tu îți alegi îți decantezi bine prietenii” și într-adevar io am
avut chestia asta și: dup-aia am deve- am fost am fost mai
strînse ca prietene cu miki accidental pentru că io cu miki-
îl știi pe miki nu?
Dana: mhm
Raluca: m:: miki este ( ) a stat cu mine a fost cu mine în generală da
nu ne dădeam bună ziua iar în liceu am căzut în aceeași clasă
și normal dacă eram în generală eram doi de la aceeași același
liceu zic băi mai vorbim că nu puteam să stau singură așa de
nebună zic miki ai și tu grijă de mine și dup-aia mergeam la el
acasă după ore sau dimineața acum arată foarte- deși nu l-am
văzut de mult înainte să fiu la el și i-am zis băi băi îți place n-
ai nici o treabă și el (i-)a zis da și asta a zis n-ai tu treabă
( ) dintr-a zecea și nu m-a lăsat mama și m-am ofticat
( ) dacă ești bulangiu mi-a zis eram într-un bar și face îți
place de irina da fii și tu subtilă da eu subtilitatea în persoană
de fapt sînt discretă da n-aveam nici un chef era o chestie mult
prea simplă băi îți place sau nu-ți place punct da tu ce vrei ce
vrei să faci? practic d-asta m-a trimis nu?
Dana: mhm
Raluca: nu s-o vrăjesc deci scurt și la obiect bine s-au văzut ei
Dana: băi io-
Raluca: stai vreau să zic că prietenii mei în momentu de față care-i
consider io prieteni deci o iau de sus în jos irina care mi-e ca o
soră miki care e ca ca fratele meu mă rog într-o mai mică
măsură și dup-aia vin eli care și eli eli s-a-ntors- eli a fost o
tipă care afost cu mine-n clasă a fost cu mine în cartier și m-a
bîrfit extraordinar de mult era o persoană care vorbea foarte
urît despre cei din jur te pupa-n cur pe la față și dup-aia te
făcea pe la spate da:r io am fost plecată prin cartier și ăștia s-
au certat cu ea și au dat-o afară din gașcă i-au zis tu- s-a certat
și cu papsi papsi- erau- îl cunoștea pe papsi de la un an s-au-
de cînd s-au născut se cunoșteau știi și: bine n-au mai vorbit
așa dup aia într-un final a mai venit prin cartier am vorbit și a
zis că mi-ar plăcea să fie relațiile mai strînse zic sper că te-ai
schimbat face da m-am schimbat și chiar mi-ar plăcea să fie
relațiile mai strînse oricum zic va fi o perioadă în care io am
sa decantez să văd dacă merită sau nu investiția pentru că
pentru mine tu ești totuși o investiție eu voi investi și bani și
timp în tine și aștept să fie ceva în schimb

85
Age group: 15-19
Date of recording: February 2001
Both informants are high school students in the tenth grade.

Irina: aoleo tre să mă fardez

Raluca: îți place cum m-am machiat?
Irina: da ia cu ce te-ai dat cu ce te-ai dat la ochi
Raluca: cu maro maroniu
Irina: nu
mă dau mă dau cu: auriu (2)
Raluca: mama ce m-am enervat la faza aia
Irina: de ce dragă e adevăru
Raluca: auzi (2) ce-ai văzut tu la ea așa exotic? parcă spuneai că
dintre fetele de le ovidius e cea mai frumoasă
Irina: nu
am zis că e:::- [altfel altfel
Raluca: [uită-te și tu la fața ei uită-te și tu=
Irina:= ce are fața ei?
Raluca: nu știu are gura aia mare întotdeauna am văzut-o așa
are gura mare
Irina: fată nu mi se usucă oja să vezi atunci ce mă distrez (5)
da ce-s ăștia? pantofii tăi noi?
sînt superadevărați
Raluca: ↑da::
Irina: sînt superbi
Raluca: nu mă alea sînt sandalele lu maică-mea
pantofii ăia negri care pe care- pantofii ăia negri m-a trimi
după ora de istorie să-i iau și am alunecat cu ei și mi s-a rupt
tocu și taică-miu i-a aruncat de abia așteptam să-ți rupi tocu
Irina: de ce?
Raluca: de ce că nu le plăcea că aveau tocu mare și de ce mă urc tot
timpu pe tocuri
Irina: da’ sînt mișto
Raluca: da’ nu merg lasă-i la ce să- și nu merg la picioarele mele am
picioru slab și se vede foarte urît îmi face laba atît și picioru
atît ( ) sînt mișto la pantalon da la fustă nu merg și io mă
oftic că voi aratați bine și eu arăt ca dracu știi
Irina: da de ce?
e supermișto asta îmi place atunci de ce ți i-ai mai luat?
Raluca: auzi bou ăla de ce nu m-a sunat
Irina: aoleo iar începi ( )

86
Raluca: știu e:::i tu tu chiar mă- îi îi și făceam scandal ieri abia aștept
să mă cert cu el dacă dacă-l înjur deja știu cum începe să facă
da parcă vad că mă sună pe la unșpe nu ieși nicăieri băi sînt la
hot chocolate nu vrei să vii
Irina: da nu hot chocolate e hot place
Raluca: hot hot
Irina: m-am plimbat azi cu ( ) ce mişto hai sǎ-ţi spun
cînd am mers spre dacia la meditaţie m-am întîlnit cu miki
eram cu miki mergeam cu miki spre meditaţie şi la dacia
( ) a parcat ştii maşina a parcat maşina şi mǎ cheamǎ la el
‘la cinci poţi sǎ fii aici’ fac eu, face ‘da uite la cinci pot sǎ fiu
aicea da nu sînt sigur dǎ-mi un telefon’
bine ies io de la meditaţie îl sun p-ǎsta
‘bǎi poţi sǎ vii sǎ mǎ iei?’ cicǎ ‘te-aştept în faţǎ la dacia de
vreo zece minute hai cǎ te-am pupat vino’deci ‘te-am pupat’
am trecut la chestii mai asa mai [((laughing))
Raluca: [mai intime
Irina: mai intime știi
și ajung io acolo bine-nțeles m-am suit în taxi ( )
“hai că tu ai comandă acum hai n-o mai duce pe ea hai pleacă
de aici” niște ochelari d-ăia mișto de soare am vorbit cu el ce
mai faci chestii e ne-am plimbat
Raluca: ( ) ți-a zis că l-am vazut ( )
Irina: ce ? da mă l-ai văzut tu să nu vezi pe cineva care io tu-
Raluca: doamne cum nu vreau să te-njur în ziua asta
deci eu nu am relații atît de apropiate
Irina: cu mine
Raluca: cu multă lume cum ai tu
Irina: cu mine
Raluca: și nu simt nevoia să spun băi ea este ea
Irina: ea este irina colega mea
.......
Raluca: mie mi-e frică cu ceară inghinal ( )
dacă la mînă deci la mustață=
Irina: =tu te epilezi și pe mînă?
Raluca: eu da
Irina: de ce fată?
Raluca: eu eram foarte păr-
eu aveam un păr foarte mare acum nu mai e
Irina: doamne ferește
Raluca: da nu că la astea mă epilez o dată la patru luni
Irina: uite uite e mare

87
Raluca: ↑tu:: da io aveam mare io mă epilez o dată la patru luni la
mînă dar cînd m-am epilat la mus-
la mustață nu mă mai doare că acum-
Irina: da cu ce te faci? tot cu ceară?
Raluca: da numai cu ceară
Irina: tu îți iei și musta[ța?
Raluca: [exclusiv cu ceară da
Irina: eu nu
Raluca: ↑nu că n-ai că ești blondă
nu nu ești blondă mă rog e o culoare spre
Irina: mulțumesc neuronu meu își urmărește [(axonu)
Raluca: [((laughing))
mă rog e o culoare spre blond
Irina: mă doare capu și sînt și pe antibiotice
Raluca: uită-te și tu la fața mea
Irina: ce are fața ta?
Raluca: arată mai bine sau mai rău?
Irina: mai ↑bine
Raluca: da?
Irina: astea-s prostii din capu tău
aia-i singura care doare fața n-are nimic
Raluca: da ă::: azi am fost înainte de meditații și mi-a făcut cu
bioptron la un moment dat cu-
băi da m-a durut
Irina: cum te-a durut?
Raluca: chestia e cînd mi-a luat punctele de grăsime cînd mi-a băgat-
cînd văzusem acu::: deja simțeam și așa făceam a::cu a::cu și
la care face face uite că nu se deschide zic vi-l deschid io da
mai aveți nevoie de el (3)
Irina: de ac?
Raluca: da de ac vroiam să-l arunc doar nu să-l păstrez
Irina: și gagica-i de gașcă?
Raluca: da e de treabă io nu mă fac de obicei nu-mi vine acasă asta e
cunoștința lu maică-mea eu mă fac la meri și la meri am de
gînd să mă epilez în nici un caz la ( )
Irina: da de ce nu te epilezi tu acasă să-ți iei un aparat
Raluca: cu ↑ceară vreau
Irina: cu aparat
Raluca: nu vreau cu aparat pentru că crește la fel de repede
Irina: cu aparatu te ține două săptămîni pe picioare
Raluca: păi da și ceara te ține o lună
și io mă fac cu crema și ține o săptămînă și vreau cu ceară

88
Irina: depinde cum îți iei cu aparatu că dacă ești sadică ca mine și dai
cu drujba mamă tu știi cît am ↑stat
Raluca: cu ceară m-am făcut
Irina: cît te ține cu ceară cît îți ia pe fiecare picior [ca să-ți faci
Raluca: [o lu::nă
Irina: ↑nu cît timp- cît timp îți ia ca să-ți faci ca lumea
Raluca: ↑cît te ține inima
că dacă îți ia o dată și tu nu mai suporți durerea
Irina: tu te-ai făcut cu aparatu?
Raluca: ↓nu:: tu te-ai făcut vreodată cu ceară?
Irina: nu
Raluca: și vezi cum încep să-ți curgă lacrimi lacrimi
Irina: raluca da gîndește-te că iei tu cu mîna ta aparatu ăla care e ca o
bormașină și face z::: și începe z::::::::::::
Raluca: ((coughing))
Irina: te-ai înecat
și începe să-ți iasă- s-arunce în stînga și-n dreapta
Raluca: da da chestia e chiar interesantă că îți pune ceara aia care la-
nceput e caldă știi și tu stai bine ți-e bine așa mamă și cînd îți
face odată așa:::
Irina: ↑doare
Raluca: ↑doare și maică-mea mea zis ceva de genu (2) ă:::: “gîndește-
te că- cînd ă::: te dezvirginează te doare de trei ori mai mult”
(2) da deci so what
Irina: da nu știu că n-am trecut prin această experiență așa că:
Raluca: deci nu ți-ai dori după ce mi-a spus chestia aia mă speriase
deci cred că-n viața mea n-am de gînd să ( ) într-o zi am zis
că nici nu mă gîndesc la cît m-a durut
deci mie mi-au dat lacrimile lacrimi lacrimi
stăteam și-mi curgeau lacrimile
Irina: așa e și cînd îți storci la cosmetică coșurile
Raluca: nu nu m-a durut așa
da făcea și făcea mătușe-mea te doare eu nu::
maică-mea făcea a:: mișto de mine
aha:: nu suporți durerea și făcea mișto de mine
io mi-am luat io mi-am făcut pe mînă la axilă
Irina: băi stai o secundă dacă eu am suportat cînd mă făceam cu
aparatu înseamnă că o să suport
Raluca: tu știi cum e?
Irina: măi mie mi-a luat o jumate de oră la fiecare picior
Raluca: irina îți ia mai puțin cu ceară că îți pune ceara
îți pune chestia aia aștepți [trei minute și

89
Irina: [nu acolo stai la fiecare zonă
să faci în continuu cu lamele pe tine deci sînt lame
Raluca: bine io înțeleg ce vrei să zici dar inghinal mi-e frică cu ceară
Irina: iar aicea am încercat și nu pot deci nu pot am încercat cu
aparatu și nu pot maică-mea se face da eu nu pot (15) o
doamne ar trebui sa-ncep să mă aranjez nu?
Raluca: da și io trebuie să mă duc acasă să vorbesc cu ai mei tu pîn la
cît stai
Irina: păi spune și tu pîn pe la vreo unu eu vreau să stau mai mult
Raluca: pîn la cît vrei să stai
Irina: trei două trei
Raluca: nu mă las- sigur nu mă lasă pîn la trei
Irina: spune și tu pîn la unu două cel puțin
Raluca: păi două vreau să- încerc pînă la două
Irina: da de ce mergi acasă și cînd te-ntorci
Raluca: a::: mă-ntorc la zece cît e ceasu?
Irina: păi hai că-i nouă
Raluca: da m::: la zece ș-un sfert de fapt ne vedem toți jos
Irina: ↑da
Raluca: păi nu așa era (.) stabilit
Irina: ba:: da
Raluca: și please please
Irina: da n-am cum dacă mobilu e-nchis
tu nu-nțelegi că am încercat de azi dimineață
deci nu mai am cum dacă-i închis mobilu
Raluca: da poate s-a deschis
Irina: o să mai încerc da dacă mobilu e-nchis cum să-ți fac rost de el
Raluca n-am cum să-ți fac rost de el parcă-i
Irina: e de cumpărat produs
Raluca: păi el cam așa e
Irina: ia zii ă::: te mai vopsești?
Raluca: mă nuanțez
Irina: cît e?
Raluca: ultima oară cînd a fost cînd am ieșit cu alter
Irina: acum două săptămîni
Raluca: acum două săptămăni la sfîrșitu lu iunie
îl nuanțez de ce să-l mai- să mai bag vopsea în el deși deși
arată frumos ( ) vai ce frumos te-ai vopsit
Irina: cine?
Raluca: ( ) băi de ce mă-ntreabă toată lumea dacă m-am vopsit
mă nuanțez și eu o dată și cînd mă spăl pe cap de fiecare dată
am altă culoare și trebuie să mă-ntrebați dacă m-am vopsit

90
Irina: o doamne mai bine mă-npușc
Raluca: deci mie nu-mi place
Irina: mă doare capu
ție de toată lumea care spune ceva rău de tine nu-ți place
Raluca: nu nu n-ai înțeles
olivia arată foarte bine la corp are un corp superb deci ăsta e
un lucru pe care- dintre toate are un corp superb
Irina: băi hai să nu spunem superb
Raluca: băi mie îmi place deci la corp chiar îmi place
da’ la față nu știu întotdeauna mi s-a părut c-a avut fața
Irina: nu nu e o specialitate
Raluca: băi cineva frumos de acolo mi se pare crisitna la față
Irina: care?
Raluca: lazăr (2) frumoasă
Irina: la față? cristina lazăr frumoasă
Raluca: la față da a::
Irina: ai văzut-o demachiată
Raluca: nu io n-am zis la ce mă gîndesc
io mă gîndesc la trăsăturile feței
Irina: ai văzut-o vreodată demachia[tă? tot[al?
Raluca: [nu [nu
Irina: nu te::
Raluca: ioana atunci poți să zici
Irina: care?
Raluca: ioana ( )
Irina: mie nu mi se pare că vreuna dintre noi ar fi frumoasă
nu mi se pare
Raluca: nu frumoasă irina frumo:asă
niște trăsături speciale
uite tu ai niște trăs- niște trăsături speciale
Irina: care ar fi alea?
Raluca: uite ai un zîmbet frumos serios ai un zîm-
eu nu pot am un zîmbet oribil
Irina: ia zîmbește (.) ((laughing))
Raluca: nu
Irina: bine așa
Raluca: ((coughing))
Irina: te-a-jurat alter ((laughing)) de-aia ai tușit
Raluca: alter ( ) vieții mele
Irina: mă uitam doar a mai crescut
Raluca: da mă l-am văzut pe alter și venea-

91
Irina: mi-ai spus nu-mi mai povesti încă o dată că nu mă faci așa
[geloasă
Raluca: [ce faci? bună seara soare
mă bufnise rîsu
acum sincer irina între alter și vadim?
privește obiectiv care-i mai mișto
Irina: vadim e bun mamă
Raluca: bingo bingo
alter e interesant
Irina: hai s-o luăm altfel
între alter și călin care?
Raluca: care arată mai bine?
Irina: da ↑sincer toată lumea mi-a zis că al-
Raluca: nu știu călin are ceva special
Irina: sicitir
Raluca: nu nu știu
Irina: prostia
Raluca: cînd te uiți la călin are ceva special
Irina: prostia prostia
Raluca: alter arată foarte bine dar călin nu știu călin e călin călin are
altceva:
Irina: și al- și căl- e prost
Raluca: nu amîndoi arată l afel de bine
Irina: altfel s-o luăm dintre tibi și alter (3) și totuși l-ai ales pe tibi
deci nu contează cum arată
Raluca: da între tibi și ↑iani
totuși iani arată mai bine decît tibi
iani arată chiar foarte bine față de tibi (2)
bine dar dar la intelect nu vreau să mă bag
Irina: băi iani e o bomboană față de alter
Raluca: pe plan amical vreau să spun că tibi nu-i ajunge nici la
degetele picioarelor
Irina: pe toate planurile nu doar pe plan amical nu te supăra
Raluca: nu serios pe plan amical tibi nu-i ajunge la degetele
picioarelor lui iani
adică cu iani și știi foarte bine că iani dacă vorbești ceva nu
află nimeni
Irina: ↑oa::re
Raluca: băi nu știu mie îmi pare rău de o singură chestie
știi de ce îmi pare rău?
Irina: m?
Raluca: de ( )

92
Irina: hai că trebuie să mă fardez ar cam-
Raluca: parcă ești vedetă acum
Irina: ar cam ar cam trebui să pleci
Raluca: da mersi
Irina: hai du-te go away dispari=
Raluca: vreau să mă sune::
Irina: pleacă dispari

Age group 12 – 14
Date of recording: November 2003

Ioana is 14 years old; secondary-school student in the eighth grade

Otilia is 13 years old; secondary-school student in the seventh grade
Both live in the same neighbourhood.

Otilia: la ce orǎ a venit daniel asearǎ?

Ioana: pe la:: şapte
cine ( )
Otilia: era machidon la mihai
Ioana: ( )
Otilia: culegea via ai vǎzut?
Ioana: mhm
Otilia: ce-mbrǎcat era cu toate ţoalele
Ioana: şi cu gluga-n cap era
Otilia: da: pǎi dacǎ era frig
Ioana: °e::h era f [rig°
Otilia: [IA: rǎşi
Ioana: ce ţi-a cǎzut?
Otilia: bA:nii
Ioana: da’ ce bogAtǎ eşti
Otilia: da: o mie de lei
Ioana: aoleu abia aştept sǎ vǎd de ziua mea ce-mi ia tata
Otilia: da: ce-ţi ia ? mobil
Ioana: e::h mobil da’ ce mobil? [( )]
Otilia: [da’ şi] tu ce-o fi o fi=
Ioana: =e::h ce-o fi o fi
ţie ţi se pare aşa: nu [ştiu
Otilia: [da: nu sînt aşa mofturoasǎ ca tine
Ioana: aDIcǎ io-s mofturoasǎ
Otilia: pǎi io orice mobil dac-aş avea e bun
Ioana: mm da’ tu ai mǎcar
Otilia: e:h (şi ce)

93
Ioana: mamǎ marţi dau test la geografie
Otilia: şi tu ai mobil
Ioana: marţi dau test la geogra ai auzit?
Otilia: iArǎşi a::h MA:rţi? nu mîine? din ce?
Ioana: din carpaţii occidentali meridionali şi orientali
Otilia: şi e uşor?
Ioana: poftim?
Otilia: e uşor?
Ioana: dA:: sînt mult grupe de munţi
Otilia: (fiţuici)
Ioana: adicǎ sǎ cO:pii Niciodatǎ
Otilia: nu ↓fatǎ [nu
Ioana: [nu cǎ dau capacitatea la geogra şi::
Otilia: ai copiat vreodatǎ la geogra?
Ioana: sincer?
Otilia: da
Ioana: da e:::h (mai-ncolo)
e::h bine cînd eram a cincea a şasea
Otilia: şi io am copiat da’ n-aveam de la cine
Ioana: maria ↑maria nu ştia?
Otilia: e::h ştia ↑„vai mi-am învǎţat mi-am învǎţat”
şi cînd dǎdeam lucrarea [nimica nu mai ştia=
Ioana: [şi cit
Ioana: =aşa ziceam şi io „ma:mǎ ştiu tot la matematicǎ” şi mi-aducea
patru cinci şase
Otilia: las’ cǎ iei zece
Ioana: da cre’ cǎ
Otilia: da:: mǎ
Ioana: la istorie a::oleu
Otilia: hai c-ai fǎcut eSE:ul
Ioana: da am fǎcut eseul da
tu cît [iei?
Otilia: [io cre’ cǎ iau opt fatǎ
Laura: (io nouǎ) [( )
Otilia: [cînd vine maicǎ-ta?
Ioana: pe la:: nu ştiu pe la doişpe unu cam aşa
cît e ceasu’?
Otilia: doişpe şi douǎşcinci
Ioana: doişpe doUǍşcinci?
Otilia: da ↓fatǎ
n-ai ochelarii la [tine?
Ioana: [ua::u ce mU:lt

94
Otilia: ce:: unde-i frate-tu?
Ioana: la cursurile de ↓barman
ştiai [cǎ face?
Otilia: [cîte: ore? da mi-ai zis
Ioana: trei ore parcǎ sau douǎ ore=
Otilia: =de la cît la cît?
Laura: de la unşpe la::
Otilia: de la unşpe?
Ioana: de la nouǎ la unşpe de la no- nu ştiu nu ştiu nu mǎ prea
Otilia: (bine tu) ţi- ţi-a rupt bicicleta?
s-a ru:pt s-a strica:t
Ioana: cine?
Otilia: bicicleta
Ioana: fra- fra- frate-miu?
Otilia: nu ştiu?
andu (mi-)a zis cǎ ţi-a stricat bicicleta
Ioana: a::h vroia andu bicicleta ştii
şi °io cre’ cǎ i-a zis frate-miu cǎ s-a stricat sau cǎ nu o am°
Otilia: a zis cǎ un coleg de-a lu’ frate-tu a rupt-o
nu. cǎ i-a rupt nu ştiu ce

Age group 12 – 14
Date of recording: December 2003

Laura is 14 years old; secondary-school student in the eighth grade

Anca is 13 years old; secondary-school student in the seventh grade
Both live in the same neighbourhood.

Anca: °cheam-o și [pe ea°

Laura: [mi-a zi:s
Laura: pe cine?
Anca: pe sandra
Laura: e plecată la munte la piatra neamț
Anca: și ea= =e plecată a::oleu toți
Laura: =da=
Laura: auzi mi-a zis o pedeapsă cică ne trebuie un pix o sfoară și o
sticlă știi
și noi legăm un pix pixu’ de sfoară
Anca: mhm
Laura: și legăm aicea așa da’ nu la noi la cine dăm pedeapsa știi
Anca: [((laughing))]

95
Laura: [și rămîne ] sticla-n ( ) și să-ncear- ăla căruia i-am dat
pedeapsa
să-ncearcă să bage pixu-n sticlă
[((laughing))
Anca: [((laughing))
superbeton ce mișto [e (reclama)
Laura: [și-a zis si-a zis că-mi mai zice pedepse
dacă e să mai jucăm știe superbeton pedepse
Anca: da’ știe wist (.) [să joace
Laura: [nu
Anca: nașpa
e greu pînă-nveți
Laura: da da’ ai învățat
Anca: să vezi aseară marian de la apene
Laura: a:::
Anca: [l-a trimis pe andu-n ((laughing)) spionaj
Laura: [aha:::
la cine? la tine?
Anca: nu:: a luat maxi taxi
fac io unde-l trimiți
face e:::h undeva
dacă nu face bine mamă să vezi ce bătaie-i trag
și l-a căutat maică-sa
Laura: unDE:: ce trea- >ce-a trebuit să facă<
Anca: să plece nu știu a plecat cu maxi taxi și l-a căutat maică-sa
Laura: ↑ANdu
Anca: da l-a trimis marian
Laura: unde?
Anca: nu știu
Laura: de ce nu ți-a zis
Anca: p-ormă cînd m-am întors nu știu am stat pe unirii
și cînd m-am întors era acolo marian felicia și andu
venise andu
Laura: a::oleu
Anca: ( ) face andu ma:mă pe ce soșea am fost io
îl întreba pe marian face
Laura: și unde de ce a fost?
Anca: întreba îl intreba andu [pe el
Laura: [să-l întrebăm pe andu unde a fost
Anca: [da::::
Laura: [ce-l întreba
Anca: andu-l întreba pe el să-i zică lu’ maică-sa pe ce pe ce:::

96
Laura: soșea ˚am fost˚
Anca: nu pe::-
da pe ce da „pe ce soșea am fost”
nu prostule am- ai fost pe bulevard la dorali
Laura: ( )
Anca: cică să-i trimită să să ducă la o fată să-i dea un număr de
telefon nu știu=
Laura: =PO::fti::m
Anca: da
Laura: ˚e::da’ nu pot să cred˚
Anca: ((laughing)) mhm
Laura: (ia uite cum) își bat joc de el
uite cam așa sînt jinșii mei cum are asta
da’ numai că sînt ela[stici
Anca: [care aia-n mov?
Laura: asta-n alb
nu i-ai văzut?
Anca: nu
Laura: abia aștept să-i aducă mătușe-mea
Anca: da-i nașpa dacă n-ai fustă
Laura: nu că nu merg pantalonii ăștia nu merg cu ghetele astea
parcă sînt rățușca-ncălțată (.) [cu ele
Anca: [care
Laura: pantalonii ăștia noi cu sclipici
a zis mama să nu mă duc cu ei la școală
îmi face ea alți
Anca: da mă (ești nebună) ai dat banii degeaba
[......]
Laura: ˚a fost mihai la noi˚
Anca: cînd °astăzi°
Laura: mhm n-a mai fost de cînd a plecat frate-miu
da știi că frate-
Anca: da cînd a
Laura: pe douășopt douășno- nu știu
într-o noapte la doișpe noaptea pe douășopt sau pe:::
Anca: [e:::: pe douășopt
Laura: [sîmbătă::
Anca: păi l-am văzut într-o zi era cu-n [băiat
Laura: [duminică:: spre luni noapte
cu ce băiat? într-o seară cumva
Anca: mhm
Laura: da era cu claudiu

97
Anca: (era frumos?)
Laura: nu:::
are a venit cu prietena
Anca: la ti:ne și-a stat la tine?
Laura: a venit că ei stau în kogălniceanu și trea să ia trea să ia de
aicea trenu știi
Anca: da
Laura: și au venit la noi pîn să ia trenu au venit la opt așa
io am stat la mine-n cameră n-am avut nici o treabă cu ei
Anca: care la tine-n cameră?
Laura: la:: unde e televizoru (mă)
Anca: ai televizor?
Laura: la bunica-n cameră
Anca: a da=
Laura: =am trei că l-a adus tata și p-ăla vechi
Anca: păi acum mă gîndeam că ai ș-acolo ș-acolo
Laura: a:: după ce ai plecat tu:: a plecat și:: nu
am jucat un joc de wist știi
Anca: voi trei?
Laura: da nu::
noi patru și cu mama și p-ormă
Anca: și cine a cîștigat?
Laura: am cîștigat io
Anca: a::
Laura: am mai jucat un joc cu ei trei
și-au zis așa cine pie:rde
a zis că dacă io pierd io le iau lor un pachet de tigări știi și::
Ana: ai pierdut?
Laura: am pierdut da’ oricum nu le-am luat
Ana: ((laughing))
Laura: și am jucat juma’ de joc
și p-ormă am început să ne batem ca daniel era:-
el stătea în capu’ mesei
Ana: mhm
Laura: mihai stătea față-n față cu mine știi și daniel îi făcea cu
picioarele știi îi făcea cu picioarele lui mihai știi și fă- și-a-
nceput să-l înjure și așa și-am început să ne ba:tem p-ormă
avea daniel un lanț în buzunar știi de aicea pînă aicea
[știi
Ana: [mhm
Laura: și zic io ce-i cu lanțu’ meu și l-am rupt [și::
Ana: [și era al tău?

98
Laura: nu, era al lui cred și ne-am fugă:rit și am intrat în cealaltă
cameră și era și mihai și: a-nchis repede ușa și-am zis hai să-l
batem și l-am bătut chestii de-astea
Anca: mhm
Laura: [începuse să ( )
[dar în seara aia cînd m-ai sunat de ce m-ai sunat să mai vin?
cine ți-a zis?
Laura: daniel
Anca: ↑daniel
Laura: mhm
Anca: nu mihai?
Laura: ↑e::: mihai
Anca: (de ce ai spus mihai că nu știu ce?)
ați mai jucat ceva?
Laura: în seara aia?
Anca: mhm
Laura: păi pîn la zece pîn a venit tata și la luat pe mihai cu arcanu
Anca: cu ce
Laura: l-A LUat adică
Anca: a::::
Laura: l-a luat cică l-a dus acasă știi
zicea că se-ntoarce da nu s-a mai întors
Anca: păi era ze:ce fată și ↑tu:
Laura: da fată da putea să doarmă la noi
Anca: îl lăsa taică-su?
Laura: cine?
Anca: pe: mihai îl lăsa taică-su
Laura: taică- ta- [tata lu mihai?
Anca: [tata lui
Anca: da
Laura: n-are nici o treabă
Anca: de ce?
Laura: oricum l-a lăsat seara cînd au fost la biliard că tai-
lu taică-su i-a zis că doarme la daniel cuminte și nu ia zis că
merge că merge la biliard la bauling la::
[c-au venit pe la dOUă
Anca: [da’ unde-i biliardu ăsta mare?
Laura: au fost în mamaia prim-
Anca: a:::
Laura: și p-ormă au fost la occident șaișopt sau șaișnouă=
Anca: =șaișnouă
Laura: așa [păi și:::

99
Anca: [io i-am văzut aicea pe unirii unde scrie biliard
Laura: unde?
Anca: e: pe colț aicea-i amanetu ăla și p-ormă după-
Laura: ce amanet mă?
Anca: pe partea mea:: așa::-
pe partea noastră cum mergi e amanet acolo:
la colț chiar la unirii
Laura: vizavi de: complex
Anca: da pe colț acolo pe strada aia
Laura: a:: da da
Anca: și p-ormă pe strada aia scrie că-i biliard
Laura: da:: vroiam să merg și io cu ei da n-am fost
Anca: de ce nu te-ai dus [fa:tă
Laura: [e:: fată stau la toți bețivanii la toți-
l-am văzut p-ăsta cu codițe
l-am văzut în metropol eram cu frate-miu știi
Anca: [da da e ( )
Laura: [da știu mergea
Anca: mi-am luat bravo
Laura: ↑auzi
Anca: mhm
Laura: mergea mergea și era în fața noastră și zice frate-miu a:: un
tovarăs de-al meu ↑știi și zic io a::: așa și cînd ajung aca-
cînd ajung acasă mă sună sandra
și:: am mers la:: cînd am mers la sală atuncea știi
Anca: mhm
Laura: am mers pe la pizza și cica băi l-am văzut p-ăla de la ref- de la
reflex cu codițe și zic păi cum arată păi era îmbrăcat în negru
și așa a:: cred că l-am văzut și io la metropol

Age group 12 – 14
Date of recording: December 2003
Laura is 14 years old; secondary-school student in the eighth grade
Anca is 13 years old; secondary-school student in the seventh grade
Both live in the same neighbourhood.

Anca: ce-ai făcut în prima zi de crăciun?

Laura: am stat m-am plictisit a venit-
ți-am zis c-a venit sandra pe la mine pe seară?
Anca: cu cine? singură?
Laura: nu cu elena o fată știi

100
 o știi [pe elena?
Anca: [una cu ochelari?
Laura: nu::
Anca: a:h n-o știu
Laura: este la școala la noi la b
știi și-au venit la mine mi-a zis sandra că și-a luat fustă și-a
luat bluză și-a luat cizme
Anca: e::: și ce °dacă° îți iei și tu
Laura: și:: am întrebat-o și pe elena ce i-a adus moșu
și a zis că nimica
și-a luat [știi și:::
Anca: [ce nașpa așa
mi-e nu-mi place să-mi așa și să știu că nu-mi mai aduce
nimica moș crăciun
mi-a adus în afară d-alea dulciuri
Laura: da și io am plîns în ziua aia nu mi-am găsit pantaloni și cînd
am fost să-mi iau și::
Anca: ( )
Laura: da știi mi-a aseară bip tibi
aseară azi noapte la unu două
Anca: trebuia să-i dai și tu
Laura: e::: io dormeam și mama a-nceput să-l înjure
[((laughing)) prin casă
Anca: [((laughing))
Laura: se ducea la baie mergea și-njura
la unu și ceva=
Anca: =și ce
Laura: cum și ce mă::
io dormeam
Anca: poate el-
Laura: și-a-nceput telefonu să sune
Anca: poate el credea că a venit anu nou la el mai devreme
Laura: a:șa i-am zis și io lu mama da zice e:: na
de revelion ce faci?
Anca: stau acasă
Laura: unde te duci cu ( )?
Anca: nicăieri stau acasă
și dacă mă duceam e:: io ↑ce să fac
Laura: băi ne-ntîlnim da?
băi vorbesc serios mai pe seară vii la mine?
Anca: a:: nu știu
Laura: adică vin io la tine

101
Anca: fată da tu ai luat pîine?
Laura: ce pîine?
Anca: pîine pentru-n seara asta
Laura: cînd o să vină tata cre’ că-l trimit pe el acuma să ia o
hipoglucidică
Anca: io mă duc pe la unu să iau pîine și pe la trei să fac baie
și p-ormă să mă culc
Laura: să te [cu::lci
Anca: [da:::
Laura: să poți să stai?
frate-tău e aicea
Anca: mhm doarme
Laura: doa::me mai domnu-
Anca: da’ fată ăsta umblă seara
Laura: unde umblă seara?
l-am văzut cînd am fost atuncea să colindăm
l-am văzut era: cu:: ( ) și i-a și i-a dat ( )
Anca: și mihai e la munte?
Laura: nu:: face revelionu acasă
Anca: da cine-i fată bia aia bia
Laura: ↑bibi bian[ca
Anca: [bibi
Laura: bibi prietana lu daniel
a zis că n-o mai lasă maică-sa-n tabără [știi: și::
Anca: [și-a lăsat-o
Laura: păi aha: pîn la urmă a lăsat-o
de fapt l-a mințit pe daniel știi
Anca: care? cum?
Laura: că ia zis cică păi din cauza ta c-ai venit să-mi aduci cadou ăla-
n seara [de crăciun
Anca: [( )
Laura: da cu spiridușu a zis că n-o mai lasă maică-sa că și-a amintit
de mai multe chestii
și nu-i mai dă bani de tabără știi și::
e- l-a l-a mințit de fapt că:: a a vorbit fra- frate-miu cu frate-
său și a zis că nu s-a-ntîmplat nimica
Anca: are ↑frate
Laura: ↑ea da nu știu cum îl cheamă e:::
Anca: °cîți ani are°?
Laura: păi nu știu că- îl cheamă leo ia:c
Anca: leo nu-mi place
Laura: leoni:das

102
 fată te-ai uitat la mariana?
Anca: aoleu ce frumos a fo::st ce bine că n-a murit
am plîns cu un episod înainte
Laura: cînd? la ce [fază?
Anca: [cînd-
Laura: cînd să-l exe[cute
Anca: [mhm=
Laura: =și io ș-atuncea și cînd l-a ținut așa pe adolf
Anca: superbeton a fost
Laura: io am văzut cum s-a făcut s-a filmat
Anca: nu tot puțin la-nceput
Laura: io am văzut tot de două ori
Anca: am văzut cristina [aia cu
Laura: [DA:::? Unde
Anca: a fost dimineață-n reluare
Laura: hai mă vreau și io să-l văd
Anca: a fost aia antonia=
Laura:=chantal fernando si ernesto
Anca: ce frumos e ernesto
adică mai frumos era-n film
Laura: mhm cu plete ai văzut că avea perucă
Anca: da
și asta și adela noriega își punea păr
Laura: meșă
și mari avea
Anca: maria?
Laura: mari
Anca: mari marian
Laura: da
Anca: superbeton
Anca: da-mi plăcea cum avea păru prins așa
e:: ce bine c-a murit gra[su ăla
Laura: [asta vroiam să zic și io [((laughing))
Anca: [((laughing))
Laura: [îți place bug mafia?
Anca: [nu
Laura: îmi place adică zic numai adevăruri
Anca: tu ai vă- ai vă- văzut spitalu de urgență nu știu cu-
e unu cu panseluțele
care are cîteva secunde videoclipul care zice că::cu [playbacku
Laura: [a::: da
Anca: ce nașpa

103
Laura: da
sau am mai văzut unu nou tot așa
Anca: ( )
Laura: băi vreau să-mi iau toate hainele din magazine
Anca: m::: bani
Laura: e::: bani
băi hai să furăm
Anca: da::: te uiți la iubire cu două fețe?
Laura: nț prea tîrziu
Anca: știu mă uit
aseară nu puteam să dorm
m-am uitat și la [mamele
Laura: [la valentina mă uit
ce mamele? ( )?
Anca: da:: porcărie
Laura: eu nu mă uit
( )
a terminat anu cu bine?
Anca: nici- adică nici n-a-nceput sesiunea după vacanță
Laura: are vacanță și el nu?
adică nu lipsește de la școală ca să vină?
Anca: e:: lipsea adică io știu dacă lipsea
Laura: da să fi văzut că are pe treișunu decembrie curs

2.5 Adult Romanian Men

Age group: 20-29

Date of recording: July 2003
Radu is an undergraduate at Spiru Haret University, Constanța.
Ștefan is a worker.
Both live in Constanța.

Ștefan: am stat o sǎptǎmînǎ pe telefon da’ nu știu ce numǎr de tele-

am sunat suna::
Radu: mhm
Ștefan : îmi inchidea
Radu: a:::?
Ștefan: iar suna:: suna telefonu’ p’ormǎ iar închidea
ce dracu’ mǎ
prima datǎ i-am dat bip apel
nu știu al cui e numǎru’ ǎsta
Radu: pǎi de unde știi numǎru’?

104
Ștefan: pǎi de unde? nu-mi apare pe telefon?
Radu: pǎi de unde știe el?
Ștefan: numǎru’ meu?
Radu: mhm
Ștefan: nu știu de unde
io prima datǎ am zis cǎ ești tu și dai de pe alt telefon știi?
și zic „hai sǎ-i dau un bip”
ți-am dat bip
am dat bip la numǎru’ ǎsta
Radu: eram la meditație mǎ
Ștefan : pǎi io de un’ sǎ știu
și am dat bip la numǎru’ asta cînd (unu din ei) ( )
îl sun io nimic- nu
îmi inchide telefonu’
al cui o fi numǎru’ ǎsta
Radu: pǎi ți-a-nchis telefonu’?
Ștefan: mhm
Radu: pǎi atunci de ce m-ai sunat mǎ?
ia mai încearcǎ acuma
Ștefan: uite numǎru’ ǎsta
al cui o fi nu știu
Radu: și ai fost la dan astǎzi?
Ștefan ieri am fost
azi de unde naibii
ieri a venit și steluța și roxana
Radu: m:: și pe mine nu m-ați chemat
Ștefan: și steluța
Radu: așa
Ștefan: și roxana
Radu: așa
Ștefan: și mari
Radu: așa
Ștefan: și alinuța aia
o grǎmadǎ
Radu: ( )
Ștefan: la toate le-am zis sǎ mergem la pǎdure dumini-
mergem duminică seara la pǎdure
nu mai vor sǎ mergem acolo la basarabi-
vrem sǎ mergem la basarabi
nu mai– sǎ nu mai mergem acolo=
Radu: =pǎi cînd mergem?
Ștefan: cǎ la basarabi cicǎ e pǎdure ca lumea

105
 acolo la aia ce-i
Radu: unde? la butoaie e nașpa?
Ștefan: nu-s pomi pe acolo nu-i
ce pǎdure? te mǎnincǎ și țînțarii
Radu: ((laughing))
Ștefan: da și sîmbǎtǎ-s de muncǎ
Radu: da’ pǎ mine de ce nu m-ați chemat?
Ștefan: pǎi n-ai zis cǎ te duci în mamaia mǎ?
Radu: unde?
Ștefan: în mamaia
Radu: la bunicǎ-mea da’ nu în mamaia
Ștefan: pǎi la bunicǎ-ta și p’ormǎ n-ai zis cǎ te duci în mamaia?
Radu: nu mǎ::: mergeam în mamaia împreunǎ
Ștefan: pǎi și tu n-aveai telefon? ce–
dupǎ ce telefon m-ai sunat?
chiar dupǎ ce telefon mi-ai dat tu mǎ?
Radu: a lu’ taică-meu=
Ștefan: =care a lu’ taicǎ-tu mǎ?
cǎ a lu taicǎ-tu am numǎru’ în agendǎ și::=
Radu: =a lu’ taicǎ-meu mǎ
Ștefan: pǎi are douǎ cartele înseamnǎ
Radu: nu
una
Ștefan: pǎi numǎru’ lu taicǎ-tu îl am mǎ
uite dupǎ ce numǎr m-ai sunat tu
m-ai sunat dupǎ număru’ ǎsta
s-a șters s-a șters numǎru’
Radu: nu mǎ
numǎru’ lu’ taicǎ-meu l-am sunat–
dupǎ mobilu’ lu’ taicǎ-meu te-am sunat
poate nu ai– ai alt numǎr
Ștefan: nu nu mǎ
tu nu știi cǎ-
nu m-ai sunat odatǎ de acasǎ=
Radu: =și: da’ oricum ați fost nesimțiți
Ștefan: e::::
Radu: da ce ai – ǎsta a zis sǎ nu mǎ sune?
Ștefan: nu:: a zis nimica
cǎ i-am zis io „bǎ:i” zic
„uite cînd eram la alimentarǎ la tine m-a sunat adi și am zis sǎ
mergem încolo” așa i-am zis el n-a zis nimic
Radu: mhm

106
Ștefan: nici bine nici nimic
Radu: e bine cǎ ( )
Ștefan: s-a cuplat cu asta cu marilena=
Radu: =cine?
Ștefan: dan
Radu: e:: na?
Ștefan: pe bune
Radu: bǎ’ tu ești nebun
pǎi nu mai e cu aia din tulcea? acuma::–
Ștefan: și cu aia și cu mari acu’ nu știu
bǎi s-a cuplat si:gur s-a ( ) da
Radu: ǎsta-i nebun
Ștefan: pe bune
Radu ce dracu cretin
și: erau împreunǎ asearǎ?
Ștefan: mhm
pǎi aseară s-au cuplat ei
io ce naibi::
Radu: a::: asEArǎ?
și roxana ce m-ai zicea?
Ștefan: roxana zice prima datǎ „bǎi dacǎ vine radu eu nu merg”
Radu: unde?
Ștefan: la pǎdure
Radu: mhm
care radu? prietenu’ ei?
Ștefan: nu mǎ:::
de tine zicea
și zic „de ce mǎ roxana?”
și zice „hai mǎ c-am glumit, hai mǎ c-am glumit tu chiar
crezi?”
Radu: mhm
Ștefan: da
Radu: pǎi ia zii mǎ
Ștefan: pǎi mergem duminică, da?
Radu: pǎi mergem duminică?
Ștefan: duminică seara mergem mǎ
sigur mǎ
Radu: unde? seara mergem sa::u
Ștefan: seara
Radu: seara mergem
Ștefan: nu pe zi mǎ cǎ sîn’ la muncǎ
Radu: bun și unde?

107
Ștefan: la basarabi e mai aproape decît la butoaie de noi
Radu: da, mǎ da’ la basarabi e cam pustiu în perioada asta acolo
Ștefan: pǎi și la butoaie cine e mǎ acolo ((laughing))
Radu: mai sînt ǎia pe la plaje
mai sînt turiști care sînt în mamaia
Ștefan: pǎi da’ noi mergem la plaje sau la-
Radu: nu mǎ::
da’ mai sînt care sînt în mamaia mai vezi un om
da’ așa acolo la basarabi cine știe ce borfași or mai fi și pe
acolo prin pǎdure
Ștefan: nu cǎ::
Radu: pe bune=
Ștefan: =sǎ vedem cîți mergem mǎ:
dacǎ mergem mai puți:ni
Radu: da’ cine a zis că vine sigur
Ștefan: si:gur si:gur a zis că merge dan
Radu: mhm
Ștefan: acum si:gur si:gur o sǎ meargǎ și mari dacǎ merge dan
Radu: așa::
Ștefan: io, încǎ o gagicǎ care n-o cunoști tu
Radu: de la tine?
Ștefan: mhm, aia care-
Radu: roxana nu vine?
Ștefan: și roxa:na a zis cǎ vine da
Radu: vine cu rex?
Ștefan: nu știu dacǎ cu rex sau fǎrǎ rex
nu știu sigur
da a zis că vine
Radu: pǎi zii zii sǎ vinǎ fǎrǎ cǎ vin și io
zii cǎ vin și io sigur ((laughing))
Ștefan: io i-am zis io i-am zis cǎ– io i-am luat numǎru’ de telefon
Radu: așa
Ștefan: da mǎ:: i-am luat numǎru’ de mobil
a zis cǎ mǎ sunǎ sîmbǎtǎ sǎ-mi zicǎ– deci io i-am zis de ieri
Radu: pǎi spune-i mǎ: cine vine cine așa cine –
Ștefan: pǎi i-am zis cine vine
Radu: i-ai zis că vin și io?
Ștefan: alinuța aia a zis cǎ merge și ea=
Radu: =aia este aia care– nu era cu voi în clasǎ?
Ștefan: cine?
Radu: nu e aia care era cu::: ǎla de informaticǎ?
Ștefan: nu mǎ

108
 nu mǎ aia era– nici
Radu: da a fost cu tine-n clasǎ alinuța asta?
Ștefan: nu mǎ
alinuța e sora lu’ mari mǎ::
Radu: a::
Ștefan: vecinǎ cu (dan)
Radu: da da
Ștefan: și aia a zis cǎ merge și ea chiar dacǎ vine ovidiu
sau chiar dacă nu vine prietenu’ ei
Radu: mhm
Ștefan: „bǎi chiar dacǎ vine chiar dacǎ nu vine, merg= îi zic
și lu’ sorǎ-mea
Radu: =mhm
Radu: pǎi soră-sa cre’ cǎ vine cu prietenu’
Ștefan: ( ) ǎla mi-a zis cǎ merge și el
da’ ǎla de cîte ori a zis niciodatǎ n-a mers
Radu: care? ǎla ? prietenu’ lu’ dan?
Ștefan: mhm
Radu: fra-su lu’ dan?
Ștefan: că dan e cu jocurile toatǎ–
Radu: și mîine hai lasǎ- și mîine
Ștefan: mîine sînt liber poimîine sînt liber
Radu: esti lib–
Ștefan: rǎispoimîine intru la douǎ
am două zile jumate
și mîine iau și banii
Radu: ((laughing))
Ștefan: pe la douǎ așa îmi bagǎ banii
tre’ sǎ mǎ duc sǎ plǎtesc mobilu’
Radu: cît ai de platǎ?
Ștefan: trei sute nouǎj’doi
bǎi știi cît am luat salariu mǎ?
ce salariu mic am luat pe bune mǎ
am avut douǎ sute cinze’și nouǎ de ore–
douǎ sute cincize’și nouǎ două sute șaizeci de ore
Radu: mhm
Ștefan: și douǎ milioane patru sute treizeci sau nu știu cît
Radu: de ce mǎ?
Ștefan: nu știu
da to::ți am avut salarii mici
și luna trecutǎ am avut vreo două sute
Radu: păi poate vǎ dǎ luna care vine cine știe

109
Ștefan: luna trecutǎ am avut douǎ sute patruzeci de ore
Radu: așa
Ștefan: și am luat douǎ milioane șapte sute și ceva și acuma
Radu: sau bonuri de masǎ poate vǎ dǎ
Ștefan: e::: acuma ne-a dat cu douǎ bonuri –
în loc de nouǎ mi-a dat unșpe acuma
mare scofala două sute de mii mai mult
bine am ajuns la două milioane
unșpe bonuri și:::
Radu: poate vǎ dǎ::: lu:na care vine
Ștefan: pǎi am ajuns la trei milioane
că unșpe bonuri sînt cinci sute cin’zeci cinci sute șaizeci de
mii șaptezeci de mii și cu douǎ milioane patru sute și ceva
exact trei milioane da’ mic azi m-am certat cu unu’ acolo
Radu: de ce?
Ștefan: pǎi spǎrsese o dozǎ d-aia de bere știi la jumate
Radu: așa
Ștefan: și no– normal trebuia să-i dau tot baxu’ lu’ ǎla înapoi
Radu: tu?
Ștefan: da și sǎ i-l scadǎ aia de la recepție
cǎ ǎsta venise cu marfǎ știi s-aducǎ marfǎ
Radu: da mhm
Ștefan: și zic „la:::sǎ mǎ o dozǎ d-aia da-o-n– sǎ-i dau tot baxu știi
Radu: mhm
Ștefan: cǎ ǎla-l plǎtește el
Radu: o doză cît vine?
Ștefan: o doza-i o cutie
Radu: o cutie a::::: nu:::
Ștefan: și pentru o cutie la::sǎ mǎ
Radu: mhm
Ștefan: și i-au descarcat marfa din mașinǎ
și a mai stat vreo zece minute un sfert de orǎ
n-au putut sǎ-i dea actele
cǎ tre’ sǎ se ducǎ sǎ-i punǎ punǎ ștampila p-acolo
sǎ semneze șefii de recepție
Radu: așa
Ștefan: și ǎla–
și el s-a supǎrat și a tras tiru’ acolo în mijloc la recepție
Radu: mhm
Ștefan: l-a pus de-a curmezișu’ așa
Radu: mhm
Ștefan: cǎ el stǎ s-aștepte jumate de orǎ pînǎ i-aduce actele

110
 cǎ e plătit la kilometru și cǎ nu știu ce
Radu: mhm
Ștefan: și zic „dupǎ ce cǎ sînt bǎiat bun cu tine
nu ți-am zis nimica nu= știu ce
Radu: =așa
Ștefan: faci ta– talente d-astea
m-am dus la recepție „ia mǎ ia gata scǎdeți-i lu’ ǎsta un bax
dați-i: un bax înapoi’
îi dau baxu-napoi ǎla care l-a spart știi
Radu: mhm
Ștefan: îl scade de pe:: de pe marfǎ și gata
‚deci luați cu un bax mai puțin’
Radu: mhm așa a fǎcut?
Ștefan: da i-am dat baxu’ înapoi
Radu: mhm [și::
Ștefan: [‚cǎ ești din constanța
las’ cǎ ne mai întîlnim noi’
cǎ mi-s’ pare cǎ ești din patru-cinci de aici
Radu: a::::: ?
Ștefan: da:: mǎ ‚și dacǎ ne mai întîlnim ce-i cu asta’
ia:: iute mare scofalǎ
altu tot așa a venit supǎrat cu pǎmînt d-ǎsta
Radu: cu ce? cu pǎmînt de flori?
Ștefan: pǎmînt de flori
și n-au vrut– e::: n-au vrut
tot ziceau ǎia „stai cǎ te descarc stai cǎ te descarc”
s-a supǎrat p-acolo a-nceput– mergea cu viteza
Radu: aha::
Ștefan: a dat peste un mercedes d-ǎsta i-a rupt oglinda
Radu: a:::?
Ștefan: a venit inspectoru’ de siguranțǎ el nimica
Radu: a::::?
Ștefan: supǎrat p-acolo înjura fǎcea – va::i de mine urît de urît fǎcea
i-a dat interdicție să nu intre la metro
Radu: a::: pǎi mai sînt și tîmpiți d-ǎștia
Ștefan: da: mǎ fel și fel de nebuni
Radu: care dai peste ei acuma acolo
Ștefan: vrei sǎ-ți aduc ceva?
vrei sǎ mǎnînci ceva?
că am de toate și alune și –
Radu: ce-ai mai luat astǎzi?
Ștefan: ciocolatǎ vrei? mars

111
Radu: de care?
Ștefan: mars
Radu: da
Ștefan: ( ) ceai ceaiuri la greu și ceai d-ǎla negru
Radu: las’ cǎ nu beau io ceai dǎ-l dracu’ de ceai
îmi dai ↑ceai
Ștefan: pǎi nu mǎ:: cǎ am și ceai d-ǎsta care se face rece
Radu: re:ce?
Ștefan: da
Radu: ai ( ) din ǎla? de care?
Ștefan: mhm sǎ-ți aduc?
Radu: la cutie
Ștefan: nu mǎ care-ți faci tu
Radu: sau la plic?
Ștefan: granulat
Radu: mhm
Steafan: a::: noi acolo d-ǎla bem
Radu: aha
astea cîte erau aici?
Ștefan: trei
Radu: trei?
Ștefan: da
Radu: și cîte ai luat?
Ștefan: aia-i
douǎ am luat
Radu: da’ de ce nu poți sǎ iei mai multe
Ștefan: pǎi nu cǎ p-astea mi le-a dat șoferu’ de pe
Radu: a::: n-ai putut sǎ le iei n-ai
Ștefan: mi le-a dat patru știi dintre care douǎ le-am luat io douǎ le-a
luat ǎla
una am mîncat-o io la muncǎ și-a mai rǎmas una
Radu: martie, aprilie, mai, iunie
astea-s– au cam
Ștefan: a nu
sînt bune
Radu: azi e paișpe? azi e cinșpe
ieri – da-s bune
Ștefan: nu mǎ
da’ mi le-a dat șoferu’
io l-am bǎgat la rampǎ sǎ descarce și ne-a dat patru d-astea
douǎ mie douǎ lu’ ǎla cu care eram acolo
Radu: ia zi:: mergem pe undeva?

112
Ștefan: doar mîine
(nu mǎ cǎ n-am bani)
Radu: sǎ ne plimbam
Ștefan: sǎ ne plimbam în rest n-am bani de nimic
bine cǎ mi-am luat țigǎri
mi-am luat un carton de țigǎri deja patru i-am dat lu’ tata
Radu: mhm
Ștefan: una lu’ unchi-meu ǎla un pachet
Radu: ǎla ce-a mai zis cǎ n-am venit? a făcut gurǎ ceva?
Ștefan: a::h ǎla a zis
„de ce n-ați venit mǎ? cǎ mi-a zis prietenu’ ǎl’ al tǎu cǎ veniți
la mine”
da’ io de un’ sǎ știu mǎ– nici unde stǎ el nici nimic
io nu știu unde asta
de un’ sǎ știu mǎ unde stǎ
Radu: n-am încredere mǎ în ǎla
Ștefan: trebuia sǎ veniți la livadǎ
pǎi de un’ sǎ știu io unde-i livada ta
Radu: la tulcea sau tuzla nu știu unde
Ștefan: da la tuzla
cicǎ „am acasa” zice „un bidon d-ǎla de cinci kile cu vișine”
Radu: asa
Ștefan: zic „pǎi adu-l aicea”
se duce el acasă îl aduce
Radu: pǎi așa repede?
Ștefan: o o:rǎ douǎ s-a dus– pǎi cit e pîn’ la cet?
s-a dus acasǎ l-a adus
↑cînd de unde? cǎ el avea vișine într-un bidon de cinci kile nu
încǎ-un bidon
cǎ bidonu’ ǎla atîta era mînca-ți-aș
pǎi nu spuneai mǎ cǎ ai un bidon?
nu mǎ:: într-un bidon
Radu: a:::: și nu plin ((laughing))
Ștefan: io am acasa ge::m stă-n frigider
io am gem de fistic de alte d-astea nu de:: vișine și de::
Radu: n-am fost la ăla să-ți aduc cheile
am trecut ieri p-acolo că
Ștefan: da’ măcar sînt la el?
băi n-am nici măcar număru’ lui de telefon
Radu: păi nu știu
Radu: păi ă:sta e cîn’ să trecem?
io miine nu pot poimîine

113
 nu știu dacă cheile sînt exact la el acolo
Ștefan: da’ n-are unde că-
Radu: și așa deci cu astea
și ce ați făcut aseară?
Ștefan: nimica
am ascultat muzică
am băut cafea
Radu: pîn’ la cît ați stat?
Ștefan: mm?
Radu: pîn’ la cît ați stat?
Ștefan: pîn’ la zece
Radu: la zece?
Ștefan: la zece trebuia să vină maică-sa și –
Radu: oricum are el ciudă pe mine sau nu știu ce are el
nu că ciudă altceva
Ștefan: nu mi-a zis nimic
Radu: ești și tu șulfan
Ștefan: nu
să mor dac-am vorbit despre ceva despre– legat de tine
Radu: nu neapărat ieri da’ așa
Ștefan: în nici o zi n-am vorbit
nici cînd venea la mine
Radu: oricum nu mă interesează pe mine
Ștefan: n-am vorbit despre
Radu: da::r::: a::
Ștefan: știi cînd am vorbit despre tine?
atunci cînd m-ai sunat tu
atunci ț-am zis „hai mă, du– du-l și pe dan pîn’ acasă”
atunci știi ce mi-a zis
„băi nu trebuia să-i zici că el o să– să creadă că ți-am zis io
să-i spui”
Radu: păi ex– exact asta am crezut
Ștefan: nu mă el mi-a zis
„ bă nu trebuia să-i zici că acuma o să creadă că ți-am spus io
să-l– să mă ducă”
da’ ce dracu’ veneai mă luai cu mașina de aicea
Radu: normal
Ștefan: și ce-i ziceam? „du-te naibi hai du-te cu tramvaiu’”
m-a bătea și ăla la cap să-i fac rost de un ananas d-asta să-și
pună-n bar
Radu: păi ce are bar?
Ștefan: mhm

114
Radu: unde?
Ștefan: în bucătărie
Radu: și-a pus bar mișto?
Ștefan: și-a pus bar
și-a schimbat tot în casa mobilieru’
și-n sufragerie
Radu: da’ și-a spart zidu’ ăla da la:: sufragerie, nu?
Ștefan: nu, n-a spart nimic
da’ a schimbat toată bucătăria
Radu: și baru-i făcut sau e cumpărat?
Ștefan: e cumpărat și pus
Radu: cumpărat normal
Ștefan: mhm
Radu: mobilă d-aia cu bar nu?
Ștefan: nu mobilă cu bar
bar separat
Radu: mm
Ștefan: cu bări d-alea așa cu d-alea ( )
e ca lumea baru’ cu două scaune d-alea-nalte cum ai tu la birou
Radu: și cît a dat pe el mhm
Ștefan: nu știu cît a dat
și-a schimbat tot canapeaua
Radu: păi știu că-n sufragerie am intrat
am fost acum o lună de zile, nu știi? să iau ulei
Ștefan: să vezi acum și-a luat și măsuțe-
nu știu dacă-și luase măsuțe
își luase măsuțe?
Radu: nu
Ștefan: și-a luat și doua măsuțe-n sufragerie
d-alea c-ale tale așa
bin:e numa’ că alt model
da’ tot așa cu multă sticlă
i-au furat ăștia telefonu’ lu’ (mari)
Radu: i l-au furat?
Ștefan: cîn’ luasem și io număru’ ei
cică i l-a dat lu’ fra-su și a venit fra-su fără el acasă
Radu: a::: ce telefon?
Ștefan: nokia
Radu: ((laughing))
Ștefan: (nokia) i l-a luat
Radu: hai mă cre’ că i-l dă-napoi
Ștefan: e:::: i-l dă

115
 io i-am zis „fra-tu cre’ că ți l-a vîndut și acuma zice că i l-a
furat”
că fra-su așa este
e::: i l-a furat
Radu: e::: și ce nu i l-a dat înapoi pînă cînd –
ce dracu’ mă n-am fost în clasă –
nu era prieten cu –
și nu i l-a dat înapoi cînd a plecat?
ăștia-s nebuni la cap
Ștefan: nu mă
că fra-su i-l luase mă
Radu: a:: fra::-su
Ștefan: i l-a dat lu’ fra-su cînd a plecat la muncă
Radu: fra-su cui mă?
nu a lu’ dan?
Ștefan: nu::
Radu lu’ mari
Radu: a:: păi ce treabă are mă?
i l-a furat?
i l-a dat lu’ fra-su
Ștefan: păi și n-auzi c-a venit acasă fără el
Radu: mhm
Ștefan: deci i l-a furat lu’ fra-su nu ei
bine c-am luat număru’ lu’ roxana
Radu: l-ai luat?
păi să-i dai telefon și să-i spui că::
Ștefan: în week end nene
Radu: în week end
sîmbătă sau duminică? cînd?
Ștefan: dumi::nică
păi sîmbătă sînt la muncă mă
Radu: duminică a:::?
Ștefan: și duminică sînt da’ și sîmbătă
sîmbătă sînt de la:::
Radu: duminică noaptea așa:: luăm grătar luăm lemne
Ștefan: fac io rost de la muncă de: ăia de cărbuni
deja am vorbit de cărbuni
și de lemne aș putea
Radu: mhm și mergem tată
facem un grătar beton
Ștefan: și cre’ că::: știi ce-o să fac?
Radu: a::?

116
Ștefan: o să mă duc– că am lădițe d-alea de lemn la muncă știi?
Radu: păi io ce zic că alea-s cele mai bune alea-s
Ștefan: am lădițe d-alea de lemn subțiri așa
Radu: că nici cu cărbuni nu ies așa de buni ca alea
Ștefan: pac pac rup cîteva d-alea
Radu: păi d-alea ne trebuiesc– ne trebuie
Ștefan: da mă da’ n-am nici un ciocan
cu ce naiba le rup io?
cu piatra?
Radu: cu picioru
Ștefan: îmi rup io pantofii
Radu: ((laughing))
Ștefan: ( )
Radu: păi ce le ai acolo? la blat a:::?
Ștefan: am avut două-n frigider da’ restu’ le am aici
Radu: păi nu le-a găsit fra- taică-tu?
Ștefan: le țin pentru la pădure
bem acu –
Radu: păi el nu doarme acolo lîngă ele?
Ștefan: e:: păi și ce mă::?
am pus ceva așa
Radu: ce pune mîna?
nu știe că doarme pe ele?
Ștefan: nu
păi opresc vreo cinci să iau și la pădure
am avut doișpe un bax
Radu: cu astea de jos te-ai mai întîlnit?
Ștefan: nu
Radu: nu?
eram în cinci – în mașina cinci
Ștefan: e:::: era:::i tu în mași::na ↑cinci
Radu: da ↓ mă:
Ștefan: hai las-o-nco::lo de treabă
Radu: da ↓mă eram în mașina cinci și veneam acasă
am fost la facultate sau nu știu unde ca să-mi plătesc restanța
Ștefan: și ia zi:: erau și ele-n cinci
Radu: erau în stație în patru cinci aicea
amîndoua și ea și soră-sa
și m-a văzut soră-sa
și au întors capu’ nesimțitele
m-am uitat adică m-am uitat
îți dai seama -

117
Ștefan: soră-sa-i aia mai mică
Radu: că i-a zis că i-a zis lu’ aialaltă
că mașina cinci – bine că ele nu așteptau mașina cinci mașină
sau microbuz ori mi se pare că se duceau încolo spre eforie
Ștefan: aha că nu s-a suit în cinci=
Radu: = că nu s-a suit în cinci și m-a văzut
bine m-am ferit si io sa nu creada ca ma uit dupa ele și așa
da’ am vazut că nu s-a::
Ștefan: mîine tre’ să ies cu asta de la metro
bă da-i cam urîtă mă și nu prea aș vrea io să ies
Radu: ((laughing))
Ștefan: tot o aburesc de vreo săptămînă o aburesc
Radu: a:::?
Ștefan: i-am trimis ieri mesaj „bai” zic „mă țin de cuvint joi seara”
poate-i de muncă joi normal n-ar trebui să fie de munca
da’ poate am noroc și e de muncă da’ o scot mă
Radu: și unde lucrează? tot acolo la tine?
Ștefan: ea lucrează la firma de ( ) din interior și io la asta din
exterior dacă aude ăia p-amîndoi ne sparg
Radu: ((laughing)) de ce? n-aveți voie?
Ștefan: n-avem
ea-i dispeceră acolo
Radu: și n-aveți voie să fiți împreună?
Ștefan: nana
Radu: păi de ce mă? ce treaba are?
Ștefan: păi cică facem manevre
Radu: e:::: na
Ștefan: e și dispecer
Radu: adică ce-nseamna asta?
Ștefan: ea urmărește toate–
la toate camerele alea ea dă pauză la toți agenții
e un fel cum ar veni un fel de secretară
Radu: a::: te-ai pus bine cu ea a:::: ((laughing))
Ștefan: nu::
Radu: faceți manevre împreună
Ștefan: pîn-acum io am ieșit în pag–
paguba că i-am dat două-nghețate
Radu: și taică-tu?
Ștefan: tata aseară cînd am venit dormea aicea știi?
și m-am culcat io în dormitor am pus ceasu’ să sune
Radu: mhm
Ștefan: m-am trezit la cinci dimineața să mă duc la muncă

118
 și m-a auzit el p-aici cînd am plecat m-am schimbat nu’ș ce
zice „îmi lași și mie un pachet de țigări” „bine, bine”
Radu: ((laughing))
Ștefan: deja m-a::: aburit că=
Radu: =ce mai vrea bani?
Ștefan: a:: să să iau butelie
Radu: așa
Ștefan: și să plătesc cablu’
Radu: păi le plătești și tu p-astea doar nu:::
Ștefan: plătesc și pe două luni plătesc
Radu: plătești și tu măcar ceva
Ștefan: oricum că-i dădeam banii ăia lu’ maică-ta sau că plătesc asta
tot îi dădeam
Radu: nu-i tot la fel că-ți faci la tine-n casă
Ștefan: nu da’ banii tot=
Radu: =îi dădeai da
Ștefan: tot– dacă trebuia să-i dau lu’ maică-ta îți dai seama că nu mai
luam nimica
Radu: e:: lasă că trebuie să iei și tu ceva
ce dracu’ nici chiar așa
nu-i dai lui că știi că-i sparge da’
Ștefan: păi da’ îtț dai seama că dacă iau astea păi p-ormă o să zică
„păi dă și mie cincizeci de mii o sută de mii”
nu mai am nimic nimic
tu ce-ai mai făcut?
Radu: ce:: dracu’ să fac
am fost plecat toată ziua astăzi
Ștefan: sora-ta ce mai face sora-ta?
Radu: ce dracu’ să facă
se pregătește să dea ăla pentru titularizare
nu-ș’ ce examen
fie ce-o fii vede ea
că-s puține locuri și mulți candidați
Ștefan: băi n-am mai fost la un sport ceva
la un fotbal la un baschet la un ceva să alerg și io puțin nimic
Radu: a:::
Ștefan: știi ce-ar trebui să facem?
să mergem – să luam și noi să jucăm
da’ tu nu știi să joci tenis d-ăla de cîmp
Radu: cu paleta? ba da, știu
Ștefan: cît e mă? cinzeci de mii sau șaptezeci de mii
cît e? pînă-n o sută

119
Radu: numai atîta?
Ștefan: păi pînă-n o sută o ora
Radu: de unde mă:::
io cre’ că-i mai mult
Ștefan: e pînă-n o sută
ma::xim o sută de mii
Radu: da?
Ștefan: da și mergem jucăm și noi o oră
na cin’zeci de mii tu cin’zeci de mii io
da’ măcar fugim și noi p-acolo
Radu: e de persoană cin’zeci de mii?
Ștefan: păi nu:::
e la oră nu la persoană
Radu: la oră a:::
păi mergem mă
Ștefan: deci pînă-ntr-o sută de mii
și o sută de mii la doi inși ce mai
că doar n-o să mergem patru inși
noi abia știm să jucăm în doi dar în patru
Radu: ((laughing)) mergem mergem
Ștefan: că altceva n-avem ce
doi inși – ce sport?
putem să mergem știi unde?
Radu: mhm?
Ștefan: mergem în satu de vacanță că are d-alea ping pong
da’ ce-i aia? ce fugi? nu fugi nimic
Radu: ori mergem iar la stadion
Ștefan: și ce să facem? fugim de nebuni
Radu: ((laughing))
Ștefan: acolo fugi dup-o minge după ceva
Radu: hai mergem?
Ștefan: stai mă să termin țigara ce? te grăbești?
Radu: a:::h nu da’ sînt obosit
dăm o fugă, dăm o raită așa că n-am nici io bani
și mergem mergem așa și ne plimbăm
vedem noi pe unde

2.6 Adolescent Romanian Men

Age group: 16-19

Date of recording: August 2003
Adrian and Vlad are 19 years old.

120
They are both are high school students and live in Constanta.

Adrian: da’ ia mă o farfuriuță

Vlad: deci fii atent fază care a pus capac
io trebuia să plec ieri la bacău la un unchi
Adrian: ( )
Vlad: nu
plecau cu faru-n deplasare
Adi: [nașpa a luat bătaie
Vlad: [cît?
Adi: patru trei
Vlad: stăteam
Adi: după ce a condus la pauză cu doi zero
Vlad: BU:::n mă duceam acolo făceam poze
Adi: mhm
Vlad: cît dura meciu
nu știu de la cît la cît a fost?
Adi: ( ) pînă la nouă
Vlad: e::h [și dup-aia
Adi: [mi-am uitat bricheta
Vlad: și dup-aia noa:ptea trebuia să plec de acolo să vin aicea
și să vin direct la muncă știi
Adi: pînă-n două mii șase
cornelia și claudiu
cornelia-
(zice lu claudiu) iote mă ăstea țin pînă-n două mii șapte
la care claudiu
s-o crezi tu că- te-așteaptă mă-ta pînă-n două mii șapte
Vlad: ((laughing))
Adi: ((laughing))
Vlad: ((laughing)) păi ce mă nimica?
Adi: nimic din cîte am înțeles
Vlad: a::::
io sînt pe cale de a convinge pe una
avem două săptămîni ((laughing))
Adi: în leasing?
Vlad: pe moca
m-am cuplat cu una de la meditație de la română
Adi: andreea
Vlad: nu mă:: du-te dra:[:cu
Adi: [↑ce că-i fată de treabă
Vlad: și ce dracu vrei să fac cu aia

121
Adi: O:HO:::
Vlad: e nașpa mă
Adi: n-o cunoști
Vlad: nașpa
Adi: n-o cunoști
Vlad: de ce?
zice că-i virgină
Adi: nu știu
unde?
Adi: m-am întîlnit cu ( ) în mamaia
Vlad: mi-a zis
s-a-ntors din tabară știi că a fost cu marcela-n tabară
Adi: io mă duc cu marcela din toamnă știi
dacă nu mă duc cu altcineva la sală
Vlad: la sală?
Adi: mergi?
Vlad: să [vă::d
Adi: [n-aș vrea să mă duc singur
Vlad: să:: văd cum stau și eu cu finanțele
pe douăzeci am o nuntă pe șase iar
ar trebui să mă duc la profu de desen
pe douășopt iar am o nuntă
pe douășopt s-ar putea să scot niște bani
nu sînt sig[ur
Adi: [cum arată nevasta lu profu?
ai văzut-[o?
Vlad: [m::: bunicică așa
Adi: te-ai întîlnit cu ( ) din clasă?
Vlad: cu turcu cu alexandra cu georgiana cu tîrfa
Adi: e supărată tîrfa
Vlad: e supărată ↑tîrfa
de ce?
Adi: că vroiam să vorbesc cu ea dacă mă angajează la sky știi
Vlad: aha
Adi: și nu dădea(m) ( )
Vlad: și::?
Adi: și-aveam centu’ și dădeam numai în weekend ( )
Vlad: du:::-te dracu’
Adi: bine nu știam că ești supărată
Vlad: AO:::leo papagale
ieși du-te dracu’ căca-m-aș în telefonu’ tău
mi-a zis că m-agajează fotoreporter la cuget liber

122
Adi: și ce vrei să fac să dau cu tifla mi-am depus cv-ul la ( )
Vlad: du-te mă dracu’
Adi: nu cerea post de bodyguard tîmpitule
n-am nici armata făcută
cerea d-ăsta de- cerea d-ăstea cum se numește
Vlad: vezi că tac-su lu’ andreea e acolo
Adi: cine [mă?
Vlad: [tac-su lu’ andreea
Adi care andreea mă?
Vlad: andreea aia de care vorbeam noi mai devreme
Adi: m:::
da-i bătrîn ăla
Vlad: e da’ vezi că-i acolo printre directori
Adi: o să vorbesc cu ea
post de dispecer mă
Vlad: ((laughing)) calling all cars calling all cars
Adi: am băgat foarte bun cunoscător al limbii engleze
bun cunoscător al limbii fran[ce:ze
Vlad: [tu BĂ:?
du-te dracului de nesimțit
Adi: ((laughing)) ăla– trebe să [impresionezi scuză-mă
Vlad: [bă mai minte omu’
da’ nici în halu’ ăsta
Adi: am băgat acolo posturi de conducere
cînd am fost coordonator de proiecte cu nato cu ăștia
să impresionez acolo să vadă lumea că nu-s un oarecare
Vlad: nu
da’ dup-aia o să se convingă ((laughing))
Adi: stai să m-angajeze
Vlad: mă da-i bine
frate patru opt doișpe șaișpe douăzeci
frate campion mondial o să fiu
Adi: nu știu cum sînt n-am încercat
taică-tu ce face
Vlad: taică-meu-i bine
a făcut ciorbă de burtă a-nceput să găteasca omu’
Adi: păi gătește
nu gătea?
Vlad: ba da da’
musacale pielea mea
Adi: păi cînd mergeam la el
Vald: băi și le are

123
Adi: la-nceputu’ meditației numai de mîncare vorbea
Vlad: e cam șucărit de andrei [ăsta
Adi: [de ce?
a:: cu (academia)
Vlad: nici nu știu mă ce-a facut
n-a dat nici un telefon a picat ce-a făcut?
Adi: da mă
a::h ce nu ți-a zis?
a luat șase sau nu știu cît dracu’ și s-a intrat cu pot patruzeci
Vlad: da
n-a dat nici un [semn de viață
Adi: [dacă mă duceam nici eu n-aveam nici o șansă
da’ mie mi-a spus că l-a sunat mi se pare
Vlad: a::loeu bă caterinca dracu’ ce iese
știi unde mergem la pește mă acuma
în față la comandament acolo
Adi: cu cine? tu cu taică-tu?
Vlad: pe faleza de la cazino
cu taica-meu cu o gașcă de pe acolo feran fani
să-l vezi pe tîmpitu’ ăla de feran
“e:: e::: ia uite ce gheata are aia e:: e:: se face așa cu șprei d-ăla
cu frișcă face o inimioară pe gheată”
“pfiu:: ai băgat peria de sîrma vezi cum intră”
“uit-o p-aia e gravidă s-o pui p-aia să se lege la șireturi”
((laughing)) și chestii d-astea știi
Adi: la ce trage acolo? la chefal?
Vlad: dracu’ știe
teoretic la chefal
Adi: că prindeți cu totu’ altceva
Vlad: mai cade
Adi: un delfin o
Vlad: cîte o blondă
Vlad: am agățat-o pe una u::::
una din iași
Adi: hai termină sînt urîte alea la față
Vlad: BU:nă mă
blondă ochi verzi frumoasă
Adi: e::: blondă
Vlad: mișto mă tipa
m-am dus io am agățat-o da’ de față cu ăștia știi nu știu ce
îl sun dup-aia pe marian
“mariane vezi că io nu mă mai întorc mă duc puțin cu fata”

124
 asta “bine bă::”
i-auzeam p-ăia “ai grijă ce faci acolo”
zbierau ăia nu știu ce
“e::? i-ai îndesat ardeiu?”
Adi: am intrat și la bio pîn’ la [urmă
Vlad: [AIde
Adi: cred că și la istorie
Vlad: “e::? i-ai impins căcatu’ la deal?”
Adi: termină mă
am fost la cupa presei
Vlad: la ce?
Adi: la biliard bauling și fotbal
Vlad: la ce te-ai băgat?
Adi: biliard bauling și fotbal
la bauling prima oară cînd am jucat ( ) mi-am cam rupt mîna
Vlad eu nu le am
Adi: și de la noi unu care a jucat prima oară a cîștigat=
Vlad: =aide talent talent
Adi: la un punct diferență de locu’ doi
Vlad: da da’ oricum talent avea gagiu
Adi: normal le dădea
la biliard am avut prostia să
Vlad: mamă cîte sînt
e bine ((laughing))
mamă da’ se lungesc frate nu se-ncurcă
oricum nu sînt d-alea să strîngă nu strînge păsăroiu
și nici nu miroase foarte tare a cauciuc
băi mersi frumos super
Adi: îți fac depozit
Vlad: ce?
Adi: îți fac depozit
le-a adus cu brecu’ cînd a fost la bucurești
și-am zis că le-a adus pă toate
vreo patruj de mii nu știu cîte sînt acum
Vlad: o::::
Adi: păi întreaba ăia de la bucurești “cîte vreți”
“păi tot ce aveți tot?” “da și ce faceți cu ele nu contează”
o sută cinzeci de mii
Vlad: ((laughing)) de cutii sau de bucăți?
Adi: de bucăți
le dăm că vrem să organizăm cupa presei la tenis de masă
Vlad: tenis de masă

125
Adi: cu alții știi
și să dăm la premii din astea pă lîngă altceva
Vlad: ( ) găseam dădea(m) cu aspiratoru’ găsea printre canapele
aruncate pe aicea ne apucam le
ți-e somnică?
Adi: m-am culcat pe la vreo patru
am stat pînă la doișpe prin
Vlad: băi ești tîmpit cre’ c-o să fim în aceeași grupă la drept
Adi: mm nu știu
Vlad: păi nu că se fac grupele în ordine alfabetică
Adi: nu neapărat nu-i chiar așa
Vlad: da’ oricum avem șanse vai de capu’ lor
Adi: ( ) dracu’ și facultatea
Vlad: băi sînt disperat
Adi: m::?
Vlad: nu m-a sunat teoloaga
Adi: a:: ce-ai făcut? de ce n-ai mai ieșit?
Vlad: băi esti prost mă lasă-mă dracu’
Adi: ați ajuns la stadiu să vă țineți de mî[nă?
Vlad: [ce ești prost mă
n-am ajuns încă acolo și-o luasem de mînă?
deci io n-am mai pățit așa ceva
asta îi ziceam lu’ ăsta că îmi place s-o luăm așa încet
lu’ asta cu care sînt acum lu’ georgiana
și deja cre’ că foarte curînd se ajunge la altele
da’ ți-am zis că mă duce la biserică?
Adi: ce ( )
Vald: nu
vorbesc serios d-aia habotnică-n pielea mea
s-a luat de mine c-am muncit de ziua marinei
ca să-ți faci o idee
Adi: am fost în mamaia
Vlad: de ziua marinei da și eu în ...am fost
Adi: eram în palazu și acum cîteva zile
Vlad: ( )
Adi: acum cîteva zile stăteam acolo și am dormit peste noapte
și nu mai puteam să mă duc acasă că n-aveam mașina
plecase taică-su și eram pe ( )
stăteam în stație acolo pac văd o mașina oprește era toma
„he: toma ce faci un’ te duci” „în oraș” „hai că vin și io”
Vlad: a::: toma
am crezut că ( )

126
Adi: nu diriga mă
toma mă ăla de la
Vlad: da da palazu
Adi: acolo stă
Vald: cine? toma? de ce oare nu mă surprinde-n pielea mea la glumeți
Adi: ăia sînt mai jos
Vlad: da bă n-a mai început în familie
Adi: da bă știu
Vlad: or fi în pauză sau
Adi: cred
Vlad: superserial spune că nu ți-a plăcut
Adi: ba da
venem de la liceu ce dracu’ să fac
mă uitam [și eu
Vlad: [mă uitam tot timpu’
nu-mi convenea că avem meditații sîmbăta după masă
și nu puteam să văd retrospectiva săptămînii
muream de mînie
Adi: las’ că s-a terminat cu meditațiile
Vlad: da mă frate ești prost sîntem la facultate
Adi: a trecut și liceu ăsta să-mi bag picioru’
Vlad: a:: mi-a răspuns corina mă
Adi: care corina
Vlad: dumitreasca
Adi: ce ești prost
Vlad: mi-a răspuns la mail
Adi: să-mi dai și mie
Vlad: are o adresă d-asta ciudată pielea (mea)
știi ce subiect avea?
Adi: am început să citesc cărtăresecu
Vlad: du-te dracu ăla care-mi povesteai tu cu viermi
Adi: supertare am început să visez de cînd [am început să citesc
Vlad: [să-ți arăt ce cărți
să-ți arăt ce cărți îmi dă asta să citesc
Adi: cine?
Vlad: georgiana
n-am mai văzut
ce cadou mi-a făcut ( )
Adi: biblie modernă a:::
motto-ul lu ăla e spermă și creier și tu-mi dai cu biblia modernă
Vlad: ((reading)) cititorii vor avea așadar la-ndemînă-

127
 auzi radu cîrneci o fi rudă cu maria cîrneci aia care cîntă
cîntece lăutărești și pielea mea
n-ai auzit de maria cîrneci?
Adi: no
Vlad: a:::: am făcut o rocăriță să plîngă în douăj de minute
Adi: adică
Vlad: la o discuție
Adi: mm
Vlad: cînd spunea–
i-am explicat de ce-i mai tare maneaua decît rocku’
a-nceput să plîngă
Adi: ( )
Vlad: a-nceput să plîngă că nu-mi lărgesc orizonturile ești prost
da s-a nimerit aia între vreo cinci maneliști
Adi: mă duc în (vamă)
Vlad: ți-am zis a-nceput să plîngă
unu zicea ‚ai auzit de guţă?’ ‚nu cine-i guţă?’
unu înalt cu mustață
are mai mulți bani decît merlin menson’
Adi: a::: nu știu dacă-i chiar așa
Vlad: fiț-ar ( )
îmi spune mie că
“ce că adrian copilu minune e o piticanie de om” și nu știu ce
m-am uitat la ea‚ și napoleon era o piticanie de om
stătea și se uita zice de stilu gotic‚
a știu ăla cu turle înalte și țuguiate’ așa știi
Adi: ( )
Vlad: cu ogive
Adi: ogive nucleare
Vlad: ce-ai mai făcut mă?
Adi: ( )
a-i vazut meciu național – ac milan?
Vlad: i-a ...
Adi: n-ai văzut? cinci doi
Vlad: pentru ac milan bănuiesc
Adi: nu
Vlad: a bătut națioNAlu’ mă?
băi ești [prost?
Adi: [nu nu sînt prost
Vlad: a bătut naționalu’?
Adi: da s-a terminat unu unu și s-a jucat la ( )
și a apărat ăsta și au ratat ăia

128
Vlad: ce mă fece național e echipă bună
în căsuța din pădure aveau casă trei steliști vine pupăza și
spune dinamo muie dynamo
bă ești prost
eram la meciu’ faru oțelu’ și se striga dinamo muie
toata lumea îi iubește bă p-ăștia da tare bă frate n-au fost în
stare n-a fost în stare faru să bată nici pe oțelu
eram acolo la presa eram la teren=
Adi: =cum ai intrat? cu legitimație de presă?
Vlad: ce mă? nu-i echipa lu’ bosînceanu ce dracu?
Adi: ai intrat cu legitimație de presă?
Vlad: ...
Adi: și io dacă mă duc cu ea merge?
Vlad: deci pe mine mă știau ăia pielea mea
că-s de la cuget că-s de la
Adi: nu:: că am cu cine să mă duc ( )
Vlad: da’ vorbește acolo pielea mea
Adi: nu
în caz că nu merge asta
Vlad: băi cum să zic io am stat chiar acolo la teren
am luat-o și pe georgiana
Adi: de unde e mă?
Vlad: a:::?
Adi: de unde e ?
Vlad: georgiana a terminat la eminescu
o fată cuminte cu frica lu’ dumnezeu
Adi: asta-i aia care ți-a dat cartea aia?
Vlad: da
Adi: ( )
Vlad: am cunoscut-o la română
Adi: ( )
Vlad: nu da’ ți-am zis se lasă cu relații d-ale serioase pielea (mea)
Adi: n-am noroc de așa ceva
Vlad: a:::?
Adi: n-am noroc de așa ceva
oana asta-i -
Vlad: care?
Adi: cu care sînt acuma
Vlad: care oana mă? tot asta de la
Adi: asta cu care sînt acuma
Vlad: ( )
Adi: nu aia cu care am fost asta iarnă

129
Vlad: de la traian?
Adi: nu oana-i de la șaguna
Vlad ((laughing)) de la șaguna
tu ce faci mai încerci la anu’ poliție?
Adi: no
încerc la drept
Vlad: a:::?
Adi: încerc la drept
Vlad: să ajungi la fără taxă
Adi: m-angajez la anu’
Vlad: ca ce?
Adi: un post de:: în port ceva
Vlad: în port hamal cîrcar
Adi: nu intră
directoru’ ăsta care a fost care acuma e director și e prieten cu
taică-meu și e și prieten de familie
Vlad: cum îl cheama? ia zi ‚mama ce le am’
Adi: cum dracu-l cheamă mironescu
acu că sînt alegeri și la anu că nu știu ce
Vlad: ăsta-i alt motiv pentru care am plecat mă
bosînceanu pesedist începea campania electorală și nu știu ce
îți dai seama nu-mi mai vedeam nici urechile ce naiba
Adi: ce ți le vezi de obicei?
Vlad: ce?
Adi: de obicei ți le vezi?
Vlad: da mă
ca să-ți faci o idee
nu mai aveam timp nici să mă uit în oglindă
Adi: îmi las păru’ [lung
Vlad: [ți-am zis i-am văzut pe șpagaton pe sărăcilă pă-
Adi: îmi las păru’ lung
Vlad: ia:r
Adi: nu acuma chiar nu mă mai tund
Vlad: mă gîndeam să mă tund zero
Adi: cu juma de sprînceană
Vlad: a:::?
Adi: juma de sprînceană
au murit trei profesori de la drept anu’ ăsta
Vlad: clocotici oprea ăla
Adi: și drăghici
Vlad: de ăla n-am auzit cum era? al dracu’?
Adi: era nașpa materia mi se pare

130
Vlad: ce preda?
Adi: criminologie sau criminalistică nu mai știu
Vlad: O::: taci că-i bine
ce poate să fie așa nasol la criminalistică?
Adi: dacă e ăla al dracu’ poa’ să fie
e mult de-nvățat că nașpa nu e nimic din facultatea aia da’ e
Vlad: cel mai nașpa mi se pare-
Adi: da’ este la ăștia care stau și-nvață cîte trei sute de pagini
stau ăștia și-nvață cîte– la o singură restanță trei sute
deci au vreo cinci restanțe calculează
Vlad: deci nu mi pare nasol decît chestia aia cu învățatu’ codului civil
și a codului penal
că cică o să trebuiască să le-nvățăm pe de rost
Adi: no no să le-nveți pe de rost
să știi de unde face parte [face aia
Vlad: [hai mă::
tu n-ai auzit care-i chestia la examen îți deschide ( ) cartea
începe să citească și tu tre’ să spui în continuare
Adi: la oral?
Vlad: da
Adi: o să avem și noi restanță și gata
Vlad: da da’ și la restanță tre’ să știi
asta asta o să fie cel mai nașpa
Adi: e::
Vlad: şi o să fie cu căcatu’ ăla pielea mea
şi mi-e că tot n-o să pot să mă abţin
şi o să-i fut o mamă de bătaie
băiatu’ ala al decanei lisievici ăla
Adi: cum?
Vlad: lisievici ăla pizda mă-sii
Adi: n-avem treabă cu el
Vlad: bi::ne
Adi: nu sîntem în aceeași grupă
Vlad: dă doamne să nu
Adi: e oricum pielea mea poți să ai treabă cu el îl lași în pace și
Vlad: dă doamne o forță mare să-i dau între picioare
și mă-sa e penală penală pielea mea
făcea azi marian o caterincă de ea ți-am zis?
Adi: vorbeam de marian
Vlad: da’ ți-am povestit faza cu el nu?
Adi: ( )
Vlad: eram eu radu cornel mă rog eram cu gașca mai mare știi

131
 și ne-ntîlnim cu ăsta eram înainte de proba la engleză înainte
de ultima probă ‘mă ce faci?’
noi îl știm pe fi-su că a fost cu noi în clasă
‘ce-ai făcut pîn-acum?’
și ce crezi mă că ne spune căcatu’
‘nu știu mă ce-o fi cu ăștia mă țin numa-n zece’
ești prost
Adi: ei sînt nebuni
Vlad: m-am uitat la radu radu s-a uitat la mine
Adi: (unde a dat/intrat)
Vlad: cine radu? da’ dracu’ știe informatizare ceva o chestie d-asta
contabil iese contabil pă calculator o:::
nu știu n-am înțeles
și la relații internaționale la unchi-su
oricum o chestie de genu ăsta informatizare
Adi: ( )
Vlad: e::te curu’
Adi: unde?
Vlad: la ovidius sau contabilizare
Adi: unde ţi-e mîţa?
Vlad: prin casă de ce?
Adi: mă miram că
Vlad: e:: păi dacă-i maică-mea acasă stă lipită de ea n-ai n-ai șanse
deci a dracu’ știi veneam eu acasă nu știu ce
îi dădeam să mănînce începea să toarcă sfî::r sfî:::r
venea maică-mea sărea direct la maică-mea

2.7 Service encounters

At the beautician’s

Age group: 20-29

Date of recording: April 2004
Adina is the service provider, i.e. the beautician
Ana is the client; at the time of the recording she was a student at
Ovidius University, Constanța

Adina: va::i de sufletu’ meu

Ana: ce faci ?
Adina: pǎi ce sǎ fac treabǎ

132
Ana: îmi pare rǎu cǎ io n-am mai venit atuncea cǎ dupǎ ce m-am
întors în constanța am plecat la bucurești și am lǎsat-o pe
mirela și cu carnețelu’ și cu-
Adina: bǎi nu-i nimica mǎ s-a rezolvat
Ana: sǎ te uiți
bine chiar sînt curioasǎ
cre’ cǎ oricum pe multe s-ar putea sǎ le cunoști
Adina: m-am uitat
vrei picior și brațe
Ana: da
Adina: atît
Ana: atît
Adina: hai sǎ te chinuiesc
Ana: cǎ tocmai m-am jupuit singurǎ prin alte pǎrți
Adina: bravo
cum de ai reușit ?
Ana: da’ nu ti-am zis mǎ cǎ nu
Adina: e ceva faptu’ cǎ te poț face singurǎ
Ana: aicea m-am luat singurǎ uite
da’ n-am luat mult
dacǎ aș avea mult nu cred cǎ m-aș risca cǎ mi-e fricǎ
Adina: (dǎ-te) la o parte așa
Ana: io nu m-am epilat de cînd ai- de cînd am venit aici ultima oarǎ
(5)
Adina : mhm
Ana: a :: și cu ceara chestia e cǎ ǎia aveau
da’ știi de care aveau ? din alea mici așa de lumînare
Adina: aha
Ana: și:: era cinșpe mii bucata
și io am întrebat-o pe mirela și-am zis ‘mǎ ar trebui sǎ luǎm-
cîte din alea ar trebui sǎ luǎm ca sǎ
Adina: erau chiar lumînare cre’ că așa mici
Ana: nu erau lumînǎri arǎtau ca niște ::
știi cum sînt formele alea de prǎjituri a ::
Adina: da
Ana: sînt niște forme dacǎ faci șarlote sau budincǎ din aia
e ::h așa erau și alea cicǎ erau lumînǎri
ǎia încercau sǎ mǎ convingǎ
nu domnișoarǎ cǎ oricum dacǎ vreți vǎ aduc mai mult
sau ceva de genu’ ǎsta
Adina: da am rezolvat într-un fel deocamdatǎ am făcut rost (5)
Ana: și eram sigurǎ cǎ la noi așa o sǎ fie

133
 oricum se uita lumea cam chiorîș la mine
cînd am spus cǎ am nevoie de mai mult
Adina: cearǎ de albine și (ceară)
Ana: mhm da cît de mult fǎcea
multǎ ((laughing)) zic un kilogram am nevoie (2)
Adina: așa am pǎțit eu cînd am lucrat odatǎ cam un an jumate la
tarabǎ-n piațǎ știi
mi-am pus anunț la tarabǎ acolo cǎ vreau sacîz știi
caut sacîz cumpǎr sacîz
nu știu ce-am scris
și vine și mă-ntreabǎ (unu) cît sacîz vrei
și avea și el uite atîtica
Ana: ((laughing))
Adina: pǎi io vreau vreo zece kilograme douǎzeci depinde de preț
a:::h da pentru ce-ți trebuie ție
cǎ mǎ gîndeam cǎ ai aparat pistol d-alǎ de lipit și n-ai sacîz
știi cǎ se mai folosește la electricieni la (decapat)
le folosesc ei
Ana: da da
Adina: știi
Ana: mhm mersi
Adina: dacǎ aș avea își dai seama ( )
a::: h ce rece e
Ana: am impresia cǎ m-am îmbrǎcat prea subțire
și nu e așa cald afarǎ precum pare (3)
mîine mǎ duc iar la bucurești
de acuma te-ai obișnuit
dacă mă vezi pe aicea tre’ să mă duc la bucurești
Adina: a::șa:: io sînt biletu vostru de voie de a pleca
Ana: al meu cel puțin cǎ mirela n-a mai plecat cinci luni
da’ al meu ești sigur
cǎ am vorbit și cu grasu’ la telefon
și am zis cǎ mǎ duc sǎ mǎ jupǎ
Ana: a::ha
Adina: ș::: fatǎ se-nregistreazǎ
Ana: nu conteazǎ tǎiem partea asta
Adina: sǎ i-o dai lu’ grasu’ s-o asculte da’ pǎcat cǎ nu-ți fac inghinal
sǎ-ți zic hai mai sus hai mai sus stai așa nu mișca stai acuma
ți-am pus-o
Ana: ((laughing))
oricum habar n-are ce-i aia

134
 oricum mǎ uit așa cîteodată la el mamǎ ce te-aș pensa nu-mi
dai voie așa puțin nu cǎ ești nebunǎ
oricum l-am pensat odatǎ puțin așa
Adina: pǎi da sǎ se chiniue și ei
ce fac ei doar se bǎrbieresc așa putin ce tupeu ( ) da
Ana: da (11) nu cǎ acuma îl lasǎ
cel puțin de prima datǎ de cînd mi-ai zis la baie știi
sǎ fie ca lumea sǎ iasă-
Adina: nu-i așa c-a ieșit bine
Ana: da asta-i una la mînǎ
și a doua cǎ io nu știu cum am sǎ fac la varǎ cît de des ar
trebui sǎ vin
Adina: pǎi tot așa te faci
te faci dupǎ ce-ți trece ciclu imediat o zi douǎ dupǎ ce ți-a t
recut sau-
știi de ce cǎ douǎ sǎptǎmini îți rezistǎ a treia mhm a patra e
ciclu clar și tre’ sǎ stai știi?
și gata și uite așa a trecut luna înțelegi
Ana: da (2)
Adina: dǎ-te așa mai mult te rog (3)
io așa zic cǎ cel mai bine este la o lunǎ știi
ca sǎ se și smulgǎ știi sǎ nu
Ana: da da’ vara ce fac stau cu pǎru’ pe mine?
Adina: cum consideri tu acuma că nu te forțez io sǎ stai o lunǎ
Ana: A::::U mǎ adina mǎ nenorocești
Adina: nu. te epilez doar
Ana: asta a pișcat rǎu
Adina: da pentru cǎ s-a-ntǎrit și se ia greu
Ana: pǎi sǎ nu mai lași sǎ se-ntǎreascǎ adina
Adina: pǎi așa vreau
Ana: ((laughing))
Adina: așa vreau sǎ nu o mai las sǎ se-ntǎreascǎ
ție nu-ți place tare și mare și neagrǎ
Ana: care mai e treaba pe-aicea?
Adina: (ne-a zis cǎ ne dǎ afarǎ iar )
Ana: e::h na?
Adina: cînd ne-nchide cînd ne da patron ( )
sǎ lase tot cos- coafurǎ
Ana: mǎ tu ai vǎzut cǎ se deschide un salon nou
ce-i cu alǎ ce se-ntîmplǎ de ce nu te duci acolo sǎ vezi
Adina: ( )
Ana: de ce mǎ?

135
Adina: mǎ tu știi ce-seamnǎ patron?
Ana: da știu c-am lucrat și io
bine nu în domeniul ǎsta
probabil aicea e și mai bǎtaie de joc
da’ nu te-ai interesat mǎcar sǎ vezi care e
Adina: nu pentru cǎ știam ce patron e
Ana: a::::h îl cunoști
Adina: îi cunosc da
Ana: bǎi ǎia ce fac acolo frate?
s-au trezit dupǎ ce au făcut salonu’ sǎ punǎ anunț cǎ vor
Adina: a::: pǎi o perioadǎ n-aveau nici cosmeticianǎ
au venit aici la noi
Ana: și pǎi dacǎ vǎ dau afarǎ
Adina: e::h mǎ dau afarǎ mǎ dau afarǎ mǎ duc mǎturǎtoare
Ana: e::h da te duci tu mǎturǎtoare
cred cǎ-ți faci clienți acasǎ
pe bune fatǎ ți-ai face acasǎ ar fi super
Adina: nu pot cǎ e-nregistrat la-ntrebarea asta nu dau rǎspuns
Ana: ((laughing)) ha:::i mǎ::
Adina: la întrebarea asta nu dau nici un
înțelegi ai dovezi împotriva mea p-ormǎ
Ana: așa și acum o sǎ se-ntǎrească asta și iar o sǎ mǎ piște
Adina: e::: și ce mǎ intereseazǎ pe mine
Ana: nu da’ io atîta ți-aș zice
dacǎ ai face o chestie d-asta io’ cre’ c-aș veni cel mai des
cǎ mǎ enerveazǎ sǎ vin aici
Adina: e vedem noi
ți-am zis o sǎ ne dea afarǎ mǎturatoare
mǎ duc duc iar la tarabǎ-n piațǎ
Ana: da da exact acolo ai sǎ te duci tu
Adina: ce n-am mai lucrat (2)
Ana: da’ de ce mǎ dacǎ ești bunǎ la chestia asta?
Adina: cine zice cǎ sînt bunǎ? tu
Ana: e::h da sǎraca d-aia aveai agenda plinǎ tot timpu’
Adina: nu rǎspund nici la-ntrebarea asta
Anca: ((laughing))
((the phone is ringing))
Ana: ǎsta-i al tǎu (6)
Ana: bǎi sper sǎ ( ) naiba ǎștia greva măine sǎ-mi faca vreo surprizǎ
Adina: yes yes n-ai ascultat cǎ bucureștiu n-a participat la grevǎ ieri
Ana: ce grevǎ?
Adina: trenurile

136
Ana: a::h ( )
Adina: asta pot s-o dau pe post
Ana: io nu vreau sǎ-
da’ nu dai mǎ pe nici un post tu n-auzi cǎ asta e
Adina: lasǎ mǎ cǎ ( )
Ana: da’ tu ce crezi c-o s-apari la televizor?
o s-apari în niște hîrtii din ale
nici mǎcar profesorii din comisie n-o sǎ citeascǎ
aoleu mi-a spus mama mirelei s-o [programezi
Adina: [programez
Ana: joi pînă-n p ora patru sau deja ai
Adina: nu nu
m-am gîndit io
Ana: pîn’ la ora patru da’ să nu uiți că uite io deja
X: ai să-mi schimbi?
Adina: poftim domnișoară
X: cînd vin să mă epilezi și pe mine?
Adina: cînd vrei
X: știi că nu m-am epilat niciodată cu ceară
Ana: a:: nu stai liniștită că nici io n-am început de la zece ani
X: mie mi-e groază doare? doare?
Adina: ( )
Ana: nu știu
Adina: de trei luni ai început parcă înainte de crăciun
Ana: da mai mult
X: doare nu?
Ana: pișcă
nu doare
X: pișcă
Ana: da’ io dacă vin la nebuna
Adina: io eram nebuna știi
X: am plecat mersi pa pa
Adina: bine pa pa
X: mă hotăresc io odată
Adina: da
(7)
Ana: nu s-a epilat niciodată cu ceară
Adina: da ( )
trăiască lama yes
Ana: ((laughing))
da’ io cre’ că tu nu (m-aș)/(te-ai) epila cu lama decît dacă-mi
dă cineva bani

137
Adina: mă io să știi că am băgat foarte puțin lama numai la subraț
și aia foarte puțin pîn’ (la) liceu
Ana: mă gîdili ((laughing))
Adina: tre’ să urli aicea nu să rîzi
Ana: A:::U
Adina: așa aicea așa tre’ să faci (3)
Ana: să nu-mi lași brazde pe picioare
că s-ar putea să port fustă în weekendu’ ăsta undeva
Adina: (i-auzi)
Ana: s-ar putea să mă duc la teatru
Adina: spune cu voce tare un’ te duci s-audă și (gagiu’)
Ana: nu spun cu voce tare spun cu juma’ de gură
el mi-a promis că mă duce la teatru da’ las’ că vedem acuș’
Adina: îți arată el teatru acasă
Ana: da
Adina: ia ridică-te
stai să-i luam ceasu să vedem
Ana: deci să nu uiți să o programezi
Adina: da ( )
(9)
Ana: i-am zis să vină acuma da’ dacă n-are programare
Adina: ( )
dînsa în general nimerește cînd vine așa
Ana: păi d-asta știu c-a mai venit pe ne ve cînd s-a tuns ( )
Adina: păi asta-și face dînsa se pensează își ia mustața și se vopsește
la sprîncene
(4) na c-am spus din casă secrete
Ana: și cît ține dacă te vopsești la sprîncene cît ține= vopseaua
Adina: =păi
Ana: că doar nu cresc
Adina: măi să știi că se duce vopseaua
Ana: da se duce în sensu’ că na se decolorează
Adina: și io zic la fel n-au cum să crească
Ana: că doar nu cres-
că altfel aș avea niște- că doar nu-mi tund sprîncenele
Adina: nu știu și eu zic la fel da’ mă abțin la ideea asta
că totuși unii își decolorează rădăcina (4) înțelegi
Ana: da
Adina: adică nu știu da’ totuși e impropriu să zici că cresc da’
cam trei săptămîni o lună
Ana: a:: deci tot așa
dureza trei săptămîni o lună și dup’aia tre’ să repeți

138
Adina: da da aproape toate chestiile
Ana: aplicat mască pentru împrospatat tenul ( )
faci tratament?
Adina: băgați băgați
Ana: ce pișcă
epilat asta știu
ați mai schimbat ↑prețurile
Adina: da alea-s prețuri noi da’ nu le băgăm de astăzi (2)
Ana: u:::hu::
Adina: parcă zici că ești guguștiuc
Ana: mamă da’ tu știi ce ↑pișcă acuma
Adina: da frige tare
Ana: ai schimbat nu?
Adina: nu astăzi nu ți-am zis
Ana: nu nu
am întrebat dacă ai schimbat ceara
ai pus d-aia caldă
Adina: nu tot aia e tot aceeași ceara
Ana: da’ de ce pișcă așa?
uite și-a schimbat calendaru’
Adina: am trecut la martie
Ana: da’ ce fain e (5)
Adina: să te freci să te freci și să te freci (8)
tu nu ești din bucuresti nu?
Ana: NU:: mă::
Adina: gagiu tău e din bucurești iar tu ești
Ana: nu. și io și grasu sîntem din bîrlad
Adina: aha
Ana: numai ca el e la bucurești și eu aici
și io mă duc la bucurești la el să-l văd
Adina: mhm
Ana: nu știi c-a fost mirela la mine acasă
Adina: da (5)
Ana: a:::h ce pișcă pișcă rău
Adina: asta-i și ideea să (se) prindă
vino mai încoace
Ana: ((laughing))
nu mai îmi crește pe mînă așa cum îmi creștea mai-nainte
da’ știi de ce io nu aveam
deci uite așa eram pe mînă abia vedeai două fire
și într-a șaptea sau a opta nu știu io deșteaptă
Adina: lama

139
Ana: da exact m-am dat io cu lama că mi se părea
sau mi-o fi zis cineva
cum sînt copiii proști mi-o fi zis cineva că am par pe mînă
și: m-am dus acasă și m-am luat și pe picioare
și de atuncea să vezi io n-aveam mă
Adina: așa încep toate poveștile de dragoste
Ana: doamne deci io am să-mi nenorocesc copilu’ dacă s-apucă să se
radă pe mîini și pe picioare decît dacă-ntradevăr o fi-
Adina: vreau să spun că sînt cucoane
care fără nici o chestie vin cu copii de doișpe treișpe ani
sînt copii la doișpe ani da la subraț
Ana: da’ ce așa precoce
Adina: păi decît să dea cu lama
Ana: mhm
Adina: io zic că mai bine
((the phone is ringingÎ)
Adina: da bună ziua
bună nu deranjezi claudia
da sînt astăzi joi și sîmbătă
ce vrei
ca de obicei mhm
scurt
pe la nouă
mhm hai că te-aștept pa pa
Ana: programare?
Adina: da
Ana: pentru cînd?
Adina: pentru joi
(10)
Ana: da’ tipa cealaltă io n-am văzut-o niciodată
mai e tipa care lucrează cînd nu lucrezi tu nu?
că lucrați una și una nu? și cum e?
Adina: e o tipă mai înaltă ca mine
Ana: nu adică se pricepe? [e bună?
Adina: [e mai veche ca mine
(5)
Ana: da’ tu:: ăștia care-și fac programare la tine îi cunoșteai deja? sau
Adina: nu io mi-am cîștigat să știi ca greu totuși cliente
m-am angajat în vară norocu meu a fost că ( )
pe întîi iunie de ziua copilului
Ana: mhm
Adina: și am început ( ) îți dai seama

140
 și mai greu mi-a fost să-mi fac reclamă
care cum mai veneau pe la tuns le mai spuneau fetele că avem
și cosmeticiană
bine și cunoștintele din năvodari care le cunoșteam io
Ana: da da (2)
Adina: și-ncet încet
Ana: uite aici mai e o dungă
Adina: nu că aia ți-o las acolo
n-ai zis tu că vrei cu dungi? așa ai zis
Ana: nu vreau zebră
Adina: știi și::
Ana: nu uite acuma pe bune fără vrăjeală
Adina : pe urmă fiecare și-a făcut așa
și-a mai adus o prietenă
Ana: tu tu îți dai seama cîte (2) cliente ai avea dacă ți-ai face tu
singură o chestie
io în locu’ tău așa aș face
stau după fundu’ ăstora d-aici
Adina: mă deocamdată e mai bine sub acoperire
Ana: da’ ție nu ți-a trecut prin cap o chestie din asta
tu nu vezi se-ngrămădește lumea să-ți dea telefoane
ce e așa greu să-ți dai seama?
Adina: lasă să știi nu-i așa ușor cum spui tu pentru că pierzi clienți
Ana: de ce pierzi
Adina: pentru că trebuie să le fii totdeauna la dispoziție așa că-
și aicea vine și-și face pe lîngă pensat se mai și tunde
ce știu io manichiura pedichiura înțelegi
(mulțumești) în același loc pe toată lumea
(5)
Ana: mhm da’ nu te-ai gîndit să te angajezi în altă parte
Adina: nu (3)
Ana: mai aveai puțin și-mi luai și păru’ de pe degete
măcar știam o treabă eram
Adina: mă dacă ai fi avut ți-aș fi pus și acolo
în altă parte da dar afară
Ana: a:: deci nu în țară
Adina: nu
Ana: păi și nu există posibilități?
Adina: nu știu dacă există nu m-am interesat prea mult (2)
Ana: sau ăștia în străinătate deja au trecut la altfel de epilat
Adina: lucrează cu ceară de unică folosință care-i cel mai ușor de
epilat nu trebuie să știi la ce temperatură

141
 ( ) cu un aparat apeși deasupra o chestie tifon sau hîrtie
Ana: da știu acasă ți-am zis că mă fac cu aia da’ pișcă rău la aia
Adina: e mai rece d-aia pișcă (3)
e foarte ușor cu aia
Ana: da’ știi ce e enervant că cu aceeași bucățică de pînză fată dacă s-
ar putea să te facă din cap pînă-n picioare
că se face uite așa un strat și mă doare
Adina: nu știu ce-i nu-nțeleg
Ana: adica în mod normal n-ar mai trebui să mai schimbi pînza aia cu
care iei ceara?
Adina: pai așa este normal
Ana: păi da da’ ele știi cum fac
ca să nu folosească prea multe bucăți din alea de pînză
îți folosesc cu aceeași bucată
și se adună așa ceara înțelegi cu bucata aia de pînză
Adina: păi nu mai e de unică folosință deloc (3)
tot acolo sînt microbii (6)
Ana: păi da’ ceara oricum e de unică folosință
Adina: păi ceara atît
da’ prin ceara respectivă se-mprăștie aceiași microbi care se-
mprăștie și prin asta că nu mai este că vii cu aia pe deasupra
ce-i ceară pe ceară vii (5)
Ana: tu pîn’ la ce oră stai aicea?
Adina: o să stau pînă mai tîrziu astăzi
Ana: mai ai cliente?
Adina: mhm
Ana: îți pare rău?
Adina: ( )
Ana: da’ tu-nchizi aicea sau mai rămîne cineva?
Adina: sînt mai multe persoane care au cheie
vezi iară::
Ana: să știi că mă și interesează
Adina: păi știu
Ana: mai ales că::-
nu pune mult că mă pișcă u:::
io zic nu pune mult ea mai pune ceară
A::: da’ și pui acuma spirt?
Adina: și ce dacă (3)
Ana: ce fel de măști faci? faci măști?
Adina: [( )
Ana: [să-mi zici și mie cum să-mi fac o mască
Adina: io le fac în general din astea cu argilă să știi

142
 se aplică foarte ușor sînt foarte bune
Ana: da’ argila asta cum e? sub ce forma e? e pudră ce e?
Adina: pudră
Ana: și cum îți pui pe față așa pur și simplu?
Adina: nu amesteci scrie și pe pliculeț amesteci cu-
Ana: păi da da’ la farmacie sînt niște butelci atîta
io mă uit după dungi adina
a:: ce bine arăt
aoleu mai dai și cu
uite uite ce mi-ai făcut aicea
Adina: io nu recunosc nu recunsoc nimic
Ana: cît costa? cît coasta?
Adina: o sută douăzeci astăzi
(4)
Ana: las’ că știu eu că mi-ai pus prețurile aste noi
Adina: nu e (2) nu pot să lucrez așa (2)
deși ni s-a spus să lucrăm de astăzi
da’ n-au lucrat nici cele din centru
și din cauza asta nu facem
Ana: care centru? mai este un salon?
Adina: da noi sîntem două unități sînt două unități de stat
Ana: da’ voi aveți vacanță (.)
Adina: concediu?
Ana: da
Adina: da io l-am trecut în octombrie
da’ nu l-am luat niciodată tot concediu
o lună-ntreagă nu l-am luat niciodată
Ana: da’ acuma iarna ați lucrat de sărbători?
Adina: de crăciun am avut prima zi și a doua zi liberă
de paști avem prima și a doua zi liber da’ io îmi iau și pe a
treia ((laughing))
Ana: și de:: revelion?
Adina: am lucrat am căzut io de muncă
și cad și revelionu’ ăsta
Ana: a căzut măgăreața pe tine
Adina: să știi că este de lucru
Ana: păi asta vroiam să spun că pe de o parte e bine
uite la mine acasă la salon frate
deci de revelion cei mai mulți bani se fac
cre’ că nu fac tot anu’
tu știi cîți vin? mulți mă mulți
sau cînd începe sezonu’ nunților atuncea e::

143
Adina: a da în saloanele astea de coafură
dar să știi că nu tot timpu’ e cel mai mult de lucru de revelion
io am întîlnit zile vara în care- la mine mă refer
care au fost mult mai bune decît de sărbători
Ana: da vara e(ști) indispensabil(ă)
cel puțin
Adina: mă nu ești în izmene da’ mă rog
Ana: ce mă enerve:zi
Adina: de ce
Ana: băi deci io nu știu cum am să fac la vară
Adina: vezi tu cum faci
Ana: io nu vreau să fiu păroasă dar nici să mă duc din zece-n zece
minute la:: știi după două zile iară
ia uitați mi-a mai crescut
Adina: păi asta e și ideea dacă te faci la-
oricum el crește-n perioade înțelegi
și d-aia mai bine te faci la o lună să țină ceva
dacă te faci la două săptămîni să vii
Ana: și-ntre timp ce fac? port pantaloni?
Adina: nu mă (.) porti o fustă mai lungă așa °ceva° de exemplu
io așa zic părerea mea
Ana: că oricum la lamă nu-mi prea vine să mă-ntorc
Adina: păi nu te-ntorci n-ai văzut că s-a rărit
Ana: poftim?
Adina: n-ai văzut cît s-a rărit (.) așa că:
Ana: păi da tocmai °așa că° -
mie oricum mi se pare că sînt păroasă
Adina: să te chem io odată cînd am am io o fetiță de treișpe ani să
vezi
Ana: așa e vară-mea stai liniștită că știu ce e
vară-mea e teroare păi mi-a dat acuma telefon
ea e din cernavodă
și mi-a dat telefon acasă „a:: ce să fac” că nu știu ce
și tot așa e cu patru ani mai mică decît mine
da’ cre’ că-l moștenește pe taică-său
Adina: săraca cred c-a băgat deja lama
Ana: s-ar putea
Adina: vezi vezi urăsc cînd am dreptate în privința asta așa-i
Ana: adina am venit doar cu o sută douăzeci
Adina: foarte bine (3)
Ana: io de obicei lăsam și io o brînză acolo da’ acuma
Adina: las’ să fie acolo cu martori că nu vrei să lași

144
Ana: săru’ mîna
Ana/Adina: ((laughing))
Ana: să-ți stea prăjitura-n gît atuncea
Adina: păi nu vine paștele acuma? nu tre’ să fac prăjituri?
Ana: io plecam cu ( ) descheiat
Adina: păi tu ce vrei să-ntîlnești în cale un (laptop)?
Ana: nu mai spun nimica
bine adina mersi mult de tot
Adina: cu plăcere
pa te-am pupat
Ana: pa pa

Date of recording: February 2004

Client: 41 years old
Service provider (beautician): aprox. 60 years old
Both the client and the beautician have known each other for more
than twenty years. The encounter is taking place at the beautician’s.

Mariana: niște măști de la homeopată pe bază de mușețel

Camelia: da::
Mariana: i-am dat i-am dat pe bază de busuioc
și-a zis uite cîte au apărut la noi foarte multe
Camelia: foarte bune
Mariana: și-a fost fericită s-a simțit foarte bine
a zis nu va pot înlocui mîna cu nimeni
și p-ormă era (ocupată ea) grăbită să se duca mai repede acasă
a zis că nu stă mult
Camelia: da nu a stat (2)
Mariana: și asta eram supărată pe colofonul ăsta
nu este așa cum îl aveam noi înainte ˚nu știu cum să spun˚
Camelia: nu e prea bun
Mariana: nu nu este
cre’ că-l amestecă cu parafină sau nu este rășina rășină ca să
țină așa să fie fluid să poți să-l folosești bine să ungă bine
mai întîmpini greutăți acuma la cele mai noi cliente care sînt
mai noi (4)
Mariana: şi astǎzi a fost puţin mai cald ( ) se stricǎ iar vremea
Camelia: de sîmbǎtǎ am înţeles
ajunge?
Mariana: ajunge da
o sa se aglomereze de mîine că este-
astăzi este drago[betele ?

145
Camelia: [dragobetele da
Mariana: mîine e pentru opt martie nu ?
Camelia : da da
viorica cum vi s-a părut
mie mi se pare că arată bi[ne
Mariana: [puțin mai plinuță
puțin mai plinuță
conformația generală a luat întorsătura (feţei) apropiată de
patru[zeci
Camelia: [da
Mariana: îmi dau seama ca (meseriaș) că începe-
fața e bună epiderma bună ( ) bun
Camelia: arată bine la [față
Mariana: [arăta bine da
pigmentu arăta bine
mediu poate că și acolo numai vegetariene numai pește
are foarte mare influență în metabolism (care mănîncă)
are influență asupre epidermei (3)
Camelia: da mai sănătos ca noi nu chiar așa (2)
Mariana: da fructele fructele care ei le au ( )
Camelia: l-a luat și pe tatăl ei
Mariana: l-a luat da?
Camelia: am sunat-o acum două zile a fost ziua ei ( )
Mariana: n-ai știut
tu nu te-ai mai întîlnit cu ea după ce a plecat de la mine
Camelia: nu prea nu prea am mai vorbit cu ea
Mariana: ( )
Camelia: nu prea
la telefon am fost în sesiune
Mariana: nişte comedoane ( ) nu sînt ale tale
Camelia: nu sînt ale mele
Mariana: nu de vîrstǎ
mǎnînci prea repede te grǎbeşti poate
Camelia: da
Mariana: tenu’ tǎu e foarte bun
Camelia: cîte ceva tre’ sǎ
Mariana: şi depinde şi de anumite perioade ale sǎ- lunii- respective
Camelia: da
Mariana: sau premenopauza
la tine nu e cazu’ da’ la unele cliente
Camelia: da înainte de ci[clu
Mariana: [pe ciclu: la tine

146
 la copii mai mici în funcție de teze de-
stau prea mult în casă
nu mai iau contact cu aeru afară
Camelia: la calculator da
Mariana: da: stau prea mult la calculator
nu mai spun și de serile cînd stau prea mult la discotecă
și e fum de țigară mult
și:: de la vîrste prea tinere prea de timpuriu și-au (3) modificat
modul de viață
fetele-nainte la douăzeci de ani la cam așa ( )
a sîngerat nu sînt colectate
Camelia: da io vroiam să vin
Mariana: bine asta-i perioadă lunară l-am luat l-am oprit pe ăla-
pe lîngă ce faci acasă e bine cosmeticiana să te vadă o dată pe
lună și să-ți facă tratamentu propriu zis care constă în masaje
mai profunde (țesutului) pătrunde crema mai bine aparatele
ajută puțin mai elimini și din punctele moarte celulele care
mor în douășpatru de ore ( ) (3) și puțină relaxare (3)
hrană pentru țesuturi (4)
Camelia: a::: ce frumos miroase
Mariana: da (amestec de) ulei cu cremă de masaj de la gerovital (4)
am fost și eu după marfă
Mariana: multă lume zice că nu e bun gerovitalu
Mariana: de ce?
Camelia: nu știu
Mariana: io-l amestec și cu uleiuri și cu-
Camelia: mi se pare foarte bun toată gama e bună
Mariana: e proapătă
acuma a preluat farmecu o firmă germană
Camelia: ↑da
Mariana: deci pînă acum eram și noi implicați în jumătate de
tehnologie acuma nu ne-a mai rămas decît mîna de lucru
Camelia: mhm
Mariana: și fabrica care-i pe teritoriu nostru
și asta-i foarte rău cîte ceva cîte ceva dispare
Camelia: or să fie cu prețuri mult mai mari
Mariana: probabil
da nelu acum a fost după marfă
i patru kilograme de colofon o loțiune de jumate de litru de: o
loțiune antiseptică și un gel o su- un milion patruzeci de mii
cam așa foarte scump

147
 și spunea fetița asta care s-a epilat în oraș îmi lua două sute de
mii și veneam cu penseta și mă piguleam tot picioru
nu mai spun că inghinal niciodată nu m-a luat și mă luam
acasă cu foarfeca cu lama cu:-
fata lu camelia și ea pleacă acum în spania cu un spectacol în
limba franceză și vrea să fie ( )
Camelia: a::: că ea e la limbi străine
Mariana: și zice eram disperată că uite astă-vară nu m-am dus la plajă
cu colegele că aveam foarte mult păr pe abdomen și fetițele n-
aveau, e brunețică și des destul de des
Camelia: da camelia ce bine aratǎ nu ?
Mariana: da camelia aratǎ foarte bine ‘sǎ ştiţi cǎ chiar nu m-am dus
decît de vreo douǎ ori’la o colegǎ a ei care a fǎcut cosmetic
da’ nevoitǎ cǎ mǎ duceam acolo la coafor şi dacǎ nu
maiputeam sǎ vin de cînd lucrez la bancǎ termin tot la şapte
opt searǎ ştiam ca sîmbǎta dumneavoastrǎ nu lucraţi şi cînd
mi-am adus aminte cînd a mai vrut ea sǎ mai vinǎ din nou
auzise cǎ sînt bolnavǎ şi nu mai lucrez
Camelia: şi auraş?
Mariana: auraş acuma nu mai vrea sǎ piardǎ
cǎ toate fetele au lǎudat-o că aratǎ foarte bine
Camelia: da de cînd mă țin de capu lor- al ei
Mariana: io i-am spus lu camelia
pe camelia de cînd n-ai mai văzut-o?
n-am mai văzut-o de mult mai mult
prin intermediul lui auraș mai știm- știu ceva despre ea
Camelia: da
Mariana: și spuneam că zamfira-i năzdrăvană și::
Camelia: este
Mariana: și: toți copii da ale mele cum erau asta mică cel puțin
vOrbește:: (.) da și ele cînd veneau amîndoi- amîndouă auraș
nu prea vorbea da came:lia: tot timpu logoreică
Camelia: da e o drăguță așa frumoasă
Mariana: ochii îi are foarte frumoși
da fetița asta mică de-o frumusețe doamne
da asta camelia avea ochii mari și niște gene întoarse pîn la
sprîncene
Camelia: da da
Mariana: și tenu l-a avut mereu bun
Camelia: și mama ei arată bine
Mariana: n-am văzut-o n-am văzut-o
deși mamă-sa a zis acuma du-te dinnou la doamna mariana

148
 pentru o mamă cu fetițe mari arată splendid
s-a resimțit tratamentu pînă tîrziu
Camelia: viorica are puține riduri la ochi așa puțin (.)
Mariana: da de expresie așa poate le are p-alea de ochi
că nu prea s-a mai fardat acolo
Camelia: ba da se fardează tot timpu
Mariana: da
Camelia: dar nu:: alt gen de cum era aici
Mariana: la mine acuma a venit nefardată a venit
da poate că se apropie foarte mult de natural
Camelia: exact da
Mariana: și atunci-
Camelia: nu cu verde cu albastru cu nuanțe
Mariana: păi ea în nuanțe de bej trebuie
foarte foarte puțin coniac așa gălbui=
Camelia: =gălbui da
Mariana: că asta-i tenu ei dacă bagi verde sau albastru sau portocaliu
Camelia: da
Mariana: chiar io fac o cremă- o pudră foarte bună și o dau la fete
universal amestecînd cinci șase nuanțe de pudră de la sport la
translucidă mai închisă la culoare mai deschisă
și amestecate în mojar
fac o pudră universală pentru toate anotimpurile
și pentru toate tipurile de ten
și nu se duce de aici să se observe ( )
arată pudrate ( ) se cunoaște
chiar dacă au niște modificări ele
pentru asta se pudrează că mai au denivelări ale tenului
și (3) caută să le astupe și nu se astupă
și mai dau și o cantitate mare de pudră
Camelia: le scoate în evidență mai rău
Mariana: scoate și domne cînd ești pudrată sau ești fardată trebuie să-
ți aduci aminte mereu
și să nu rîzi fără să gînd[ești
Camelia: [((laughing))
Mariana: pentru că faci riduri de expresie cu rîsu
Camelia: mai dau și io un pic da cînd e foarte frig afară
Mariana: să ai o mimică pe care să ți-o controlezi (5)
Camelia: și-a luat viorica și de aicea niște creme da măști nu și-a luat
Mariana: i-am dat io că nu știa unde să se ducă
i-am spus întreab-o pe camelia că ea are o foarte bună unitate
homeopată prin preajma ei sau știe unde

149
Camelia: da de acolo
Mariana: și: uleiuri d-ăsta de mentă i l-am dat io
vezi că e și pentru celulită și pentru față (.)
Camelia: da uleiu de migdale nu e bun?
Mariana: noi cu ulei de migdale făceam cremele antirid altădată
Camelia: că mi-a zis mi-a zis de uleiu de migdale că iau fetele cîte
șapte opt flacoane
Mariana: nu prea miroase da
Camelia: pentru ce doamnă nu știu pentru ce da iau
Mariana: cosmeticienele iau?
Camelia: da sau clientele nu știu
a zis că a luat o tipă opt sticluțe da zic pentru ce
Mariana: decît să le amestece în creme cremele de masaj că sînt mai
rigide și amestecate devin mai fluide
Camelia: o să iau și io ca să pun în cremă
Mariana: (da tre să citești) noi facem creme cold și amestecăm unele
cu placentă (filatof) altele cu colagen altele-
materia primă se făcea cu cetaceu ulei ăsta de migdale sau-
Camelia: baza ↑cremei
Mariana: baza cremei da
acuma nu se mai vorbește de uleiu de migdale cît se vorbește
de avocado sau jojoba alte-
e acum cetaceu nici nu se mai găsește ultima dată era sintetic
nu era unt de cacao (14)
Mariana: nelu:::
Nelu: da
Mariana: adu-mi te rog ceara
ce spui camelia
Camelia: şi felicia ce face? a fost ziua ei duminicǎ
Mariana: felicia da pe 23 a împlinit şi ea patruzeci şi trei de ani si
restu-
lucreazǎ da’ ea lunea şi joia îşi ia liber cǎ lucreazǎ mai tîrziu
cum lucram io pe vremuri
şi se chinuie cu ceara cǎ ba le-o dǎ o firma mai bunǎ alta mai
puţin bunǎ
clientele care mai întîrzie care (3) vin la timp (6)
spune că toate toată se plănge așa într-un fel ea se plînge că
taxe foarte mari (2)
acuma controale multe taxe muncesc mult pe bani puțini (.)
Camelia: cred
Mariana: că nu poți să faci niște baremuri care să nu mai intre de loc
clienta-n prăvălie

150
Camelia: da (11)
Camelia: și ↑oana e cu::
Mariana: oana cu meditații pentru- ce faci oana cum e cu
hai lasă-mă că m-am săturat
lumea mă-ntreabă n-am nici o frică nici o teamă
învață că știe că e un an greu pînă-n vară
încă nu e hotărîtă cu facultatea ce să facă
bine tre să fie una apropriată de ce a-nvățat ea-n liceu
n-o să facă matematică (4)
Camelia: ce-i place
Mariana: ori ziaristică ori tot psihologie și ea
Camelia: da ca cosmin
Mariana: cosmin a terminat toate zece examenele şi a luat numai
nouǎ şi zece ce n-a facut în anu’ unu şi doi
Camelia: da
Mariana: şi şi-a facut mǎrţişoare sǎ le dea cadou colo colo şi el
sǎ nu mai dea bani pe ele
Camelia: şi george?
Mariana: george nu se simte bine cu sǎnǎtatea a făcut tratament şi
fizioterapică a fǎcut şi reflexo
în londra a fǎcut crize şi a trebuit sǎ-şi facǎ [injecţie cu
voltaren
Camelia: [m::::
Mariana: şi acum mai are nişte cîteva şedinte de fizioterapie (cu)
pauză de zece zile şi sǎ continue mai continuă cîteva (2) pe
douǎş’patru martie tre’ sǎ plece
Camelia: e acasǎ el
Mariana: e acasǎ de o lunǎ şi ceva
Camelia: nu se plictiseşte acasǎ
Mariana: e nu:: mai face şi el
Camelia: da: ↑v-ajută
Mariana: pe felicia
ei acolo-n casǎ fac menaju’ cǎ pînǎ vine felicia seara
ce s-o mai aştepţi pe felicia sǎ pregǎteascǎ masa sǎ:
mai uşureazǎ pe cǎn- cǎtǎlina cǎ ea se pricepe la gǎtit
şi cosmin face piaţa
Camelia: cǎtǎlina gǎteşte da?
Mariana: cǎtǎlina gǎte::şte (2)
ce nu ştie mai face felicia mai complicat joia şi lunea
în rest cartofi la cuptor cartofi prǎjiţi ouǎ ochiuri grǎtar
Camelia: e şi astea dacǎ vii şi le gǎseşti gata fǎcute conteazǎ

151
Mariana: e:: da’ ea nu poate la opt şi jumǎtate sǎ aştepte toţi
nemîncaţii °sǎ vinǎ felicia sǎ pregǎteascǎ°
Camelia: da ea a renunțat la școală nu?
Mariana: a renunțat
anu ăsta dă iarăși
nu știu n-am întrebat de ce după ce copilu a urmat un an de
zile și de la serviciu a scos-o
nu știu n-am întrebat prea mult că p-ormă zice că-i chestionez
da acuma george e înnebunit să dea iarăși
a pierdut un an
Camelia: da (3)
Mariana: plus emoțiile care le ai cînd dai iarăși admitere (2)
nu și-au făcut contractul de casă așteaptă nu știu ce
Camelia: n-au făcut încă
Mariana: nu nu l-au făcut( )
era mîndrǎ cǎ de ziua ei i-a luat cosmin o pereche de cercei de
argint mari aşa
Camelia: a::::h
Mariana: cînd i-am vǎzut la (.) ureche zic io nu port aşa şi era numai
cu argint
da’ verigheta lor este combinaţie de aur cu aur alb
Camelia: mhm ce frumoasǎ
Mariana: şi merge şi la argint şi la aur da
şi avea o groazǎ de brǎţǎri pe mînǎ
‘cerceii ǎia mari mi-a luat cosmin de ziua mea’
cǎ pe nouǎ februarie a fost ziua lu’ cǎtǎlina pe cinşpe a lu’
cosmin şi acum pe douǎştrei a lu’ felicia da şi::: (4) îi luase-
a venit c-o searǎ înainte naşa de cununie a lor şi i-a adus o
bluzǎ foarte frumoasǎ cu fir prin ea aşa(4)
au facut la clubu’ unde lucreazǎ cosmin au serbat amîndoi
pe:::: sîmbǎtǎ pe paişpe
Camelia: de velantine
Mariana: da au fǎcut platouri reci
le-am fǎcut io un tort de fructe le-am dat și (4) alde cosmin-
george a scos la biserică finii finii
ana s-a căsătorit la patrușitrei de ani și nașii lor sînt ardeleni și
n-au venit de acolo
și a zis să-i scoate nași ai doilea au fost george cu felicia
îs prieteni buni au copilărit pe scară cu noi
și:: a fost ca o soră pentru george (5)
și-ia scos la biserică a plecat la bucurești c-a dat examene că-i
și studentă la ase ( ) și așa

152
 a::: la-ntreprindere la ea acolo
ea nu prea vroia pîn la urmă s-a hotărît și-a lăsat apartamentu
de aicea vine în weekend că-l are pe taică-su la cogealac
Camelia: s-a mutat în bucurești
Mariana: s-a mutat în bucurești la el
și el vine are multe întreprinderi pe care le controlează și a-
nsoțit-o și pe ea la examen
și i-a scos la biserică și au plecat duminică nu-
luni că duminică i-a dus george să-l vadă pe taică-su
l-a găsit plîngînd că i-a furat-
s-a dus la frizer și i-a furat cum îi spune (2) telefonu mobil
Camelia: a::::
Mariana: și pe el-
nu mai poate să mai dea telefoane să vorbească cu ei
lasă tată că-ți luăm altul nici o problemă
păi da de ce să mi-l ia
Camelia: păi asta-i că te superi
Mariana: și erau cunoștințe că oamenii din cogealac se între ei
precum noi în bloc și l-a supărat gestu oamenilor
......
Camelia: o să vin peste o lună în jur de douăzeci
Mariana:vezi că io- pe: ce- vreau să spun
Camelia: martie
Mariana: în martie pînă-n cinci inclusiv aprilie lucrez
fetele și-au cam luat ora pe
Camelia: martie
Mariana: pe aprilie te interesează că epilatu dacă-l pîn la paști
dacă nu-l vrei pîn la paști după paști
Camelia: ba da ba da tot pîn la paști
păi da sîntem astăzi în douășipatru februarie
în jur de douășipatru martie așa
Mariana: da da
Camelia: să sun atuncea înainte?
Mariana: io așa zic că dacă tu nu-ți știi programu camelia de ce să-mi
ocupi ora și::
Camelia: da dacă n-o să- stați să fac o socoteală cum o să fiu
și o să vă sun dacă intervine ceva da io sper să nu intervină
(9)
astăzi sîntem în douășpatru și e marți
Mariana: mhm
(62)
Camelia: doamna mariana

153
Mariana: da
Camelia: da’ vǎd ca fetele s-au trecut da’ nu –
totuşi mai bine o sǎ sun eu
Mariana: ce?
Camelia: mai bine o sǎ sun vǎd cǎ s-au trecut deja au început sǎ se
treacǎ (.)
Mariana: pǎi da’ unele vor neapǎrat şi dacǎ nu-şi mai gǎsesc orǎ ştii
Camelia: da
Mariana: unele au motive sǎ
Camelia: io sǎ: doar sǎ-mi trec numai faţa
Mariana: ce vrei tu
Camelia: adicǎ la asta nu ştiu cum o sǎ-mi creascǎ
cînd creşte foarte repede cîteodatǎ nu creşte
faţa aş vrea s-o trec
Mariana: nu ştiu da’ sǎ nu-mi laşi ora ocupatǎ
Camelia: da’ nu cǎ dacǎ mǎ trec la începutu’ lunii aprilie ar însemna
mai mult de o lunǎ
nu lǎsaţi c-o sǎ vǎ sun mai bine
o sǎ vǎ sun c-o sǎptǎmînǎ înainte
Mariana: da
Camelia: da
îmi faceți o mască
Mariana: acuma io am cam terminat aglomerația
Camelia: spre întîi martie e aglomerat nu?
Mariana: ↑m:::
Camelia: spre întîi martie
Mariana: nu nu
a fost a fost luna asta așa că ( )
martie de la jumătate-n-colo e greu că ele s-au făcut acuma cu
sfîntu valentin (3)
Camelia: da (4) (îmi) faceți mască?
Mariana: nu mască am făcut cremă (.)
Camelia: a::
Mariana: ulei de măsline cu ulei de trandafir și cu:: ( )
Camelia: ia să văd și eu cum miroase (.)
Mariana: cremă de masaj
Camelia: ulei de măsline cu ulei de trandafir și cu:
Mariana: ulei de măsline ulei de trandafir și cu gerovital
dacă pun numai cremă de masaj este aspră ((coughing))
Camelia: da
Mariana: și numai uleiurile n-au grăsimi și n-au vitamine
și atunci amestecăm ( )

154
 pentru că n-am totdeauna mulți bani să mă duc să iau de la
depozit și acolo nu-ți dă
faci pîn la kilometru patru cinci atîta cu mașina ca să iei două
cutii sau două tuburi
Camelia: tre să iei mai multe nu
Mariana: tre să iei mai mult sigur (7)
și numai am putere de muncă atît ca să-
am muncit în decembrie foarte mult
m-a costat peste patru milioane radiografiile remeneul și
controlu puncția nazală am făcut-o acuma la orele (5)
sînt perioade și de lucru (.)
săptămîna trecută afost peste puterile mele
( ) a avut o casă a bunicii
Camelia: da::
Mariana: și a putut să-și ia și apartament aici se liniștise ea ea n-a vrut
nu vin la bucurești dacă mi se-ntîmplă ceva dacă
i-au zis rudele lasă-ți apartamentu aicea și o să vezi ce se-
ntîmplă ce-o să fie acuma cine-i mai fericiți
Camelia: da păi la patruștrei de ani zici că:
Mariana: da păi sînt de vreo trei ani
că el a venit trei ani în control aicea
și tot se lega de ea și tot o necăjea și tot
pîn la urmă n-a mai rezistat nici ea
ce-i aia să-mi facă curte
și dacă n-o să fie om de treabă și dacă n-o să-
el avea apartament și funcție bună în bucurești
el n-avea interesu să zici că pentru asta o vrea pentru că vrea
să::
Camelia: da banii sau altceva
Mariana: da nu (6) ( )
noi așa primim gelu știi la jumătăți
Camelia: gel de epilat
Mariana: da după epilat creează o::: adică un tonus
nu se exfoliază nu se-
Camelia: da da are și vitamine
Mariana: și vitamine cu (mucilagiu ) de grîu
spune că este făcut nu știu ce mai e acolo
Camelia: aicea ce aveți?
Mariana: unde
Camelia: asta
Mariana: e de:: la acnee epi- masez acneele
Camelia: gălbenele și ( )

155
Mariana: da asta-i loțiune tonică după demachiere
pentru completa tonifiere a
Camelia: gerovital e bună asta (3) a:: ce bine miroase
foarte bine miroase
tot de la cluj tot farmec așa?
Mariana: tot tot este- acuma spune din ce e făcută da nu în românește
cre că-n la- a::
Camelia: denumirea științifică=
Mariana: =da științifică latină ((reading)) ( )
mentol parfum ( ) nu știu ce
Camelia: ((reading)) ( ) (recusita) asta o fi ceva o plantă
da are are alantoină
Mariana: ((reading)) are acid boric sarmomina
Camelia: ((reading)) camomila e un fel de mușețel
Mariana: da asta vroiam să spun ăsta mușețel
deci antiseptice dezinfectante
iar loțiunea este tot așa glucide hidrogen castor ( )
Camelia: miroase foarte bine
Mariana: metilparaben ( ) uree
și înainte erau creme cu uree
Camelia: da? nu știam
Mariana: erau creme cu uree urina nu zice că-ntinerește fața
Camelia: da da așa e știu
da cui zici vai de mine zice [că
Mariana: [e::::
bine unele zice uite io am fața-
și n-am făcut nimic
da nu toate au sistemul nervos
unele zice e: și dacă n-am splăt vasele ↑ce
e:: și dacă nu mi-am spălat capu o săptămînă
da unele își fac probleme din orice și atunci-
și prin sistemu nervos dereglezi alte sisteme
Camelia: unde mi-era oglinda vreau să mă machiez (7)
Mariana: și deci zamfira crește
n-ai mai adus-o s-o văd deloc
Camelia: da i-am zis hai și tu la doamna mariana
și după aia mergem dincoace să vedem ce mai au
că n-am mai fost
Mariana: și la ( ) n-am mai fost că era frig
Camelia: ( )
Mariana: sînt camelia uite și pe bază de petale de trandafir
Camelia: am văzut din asta și i-am zis lu viorica să-și ia

156
Mariana: i-am luat io cu mentol
asta-i pe bază de mușețel astalaltă-i cu portocale
Camelia: și care-i cea mai bună
Mariana: toate au felul lor da tonifiant asta era- se făcea apa de roze
Camelia: da da
Mariana: și deși scrie pentru corp pehașul e același și pe față
io-l amestec cu gerovital asta-i cu mușețel antiseptică deci
merge și asta la portocală gîndindu-ne bine zice nu trebuie
lăsat- ((reading)) masarea pielii corpului pentru efectul de
relaxare
Camelia: ((reading)) după masare nu trebuie îndepărtat (prin spălare)
cinci șase ore
Mariana: da io-l folosesc și pe față în amestec cu gerovitalu pentru că
după aia pun masca și se face o-
Camelia: da e mai ieftin l-ați luat mai ieftin
Mariana: o sută douăscinci o sută douășnouă
Camelia: e mai scump acolo
Mariana: ↑da mai la centru nu
Camelia: păi da la alălalte nu prea sunt aicea are o gamă completă da
cîte cosmetice are un perete așa numai cosmetice
Mariana: e:: da nu știu nu chiar trebuie să iei toată gama numa de
trandafiri sau numai de- se poate amesteca să știi nu scrie
nicăieri că::: crema tre s-o folosești de la apa tonică și pîn la
loțiune
Camelia: nu nu mi-am luat nimica mi-a luat viorica o cremă
Mariana: străinească?
Camelia: nu gerovital
Mariana: a::: ↓tot gerovital (3)
Camelia: și eram într-o fază din asta mai proastă
Mariana: păi da (17)
Camelia: bine că m-a venit clienta
Mariana: cred că și ea a dat de faze proaste (4) are așa pornită pe-
că de ce ție ți-e greu și de ce și de ce nu poți să-ți rezolvi toate
treburile și
Camelia: păi da așa este la noi cine::
așa o femeie singură are chiar de toate?
Mariana: și chiar dacă nu ești singură să știi viața este-
nu te ajungi de la un salariu la altu
Camelia: chiar de toate să ai așa (4)
ce bine că mi-ați făcut totu și tratamentu și epilatu
îmi crescuse păru pe picioare și vine căldura
nu mai puteam sta așa

157
Mariana: sigur că da fetele toate și-au luat oră la cel mult o lună
Camelia: să-mi spuneți cît mă costă
Mariana: păi o sută cinzeci epilat lung cinzeci epilat axile
o sută cinzeci tratamentu
fă și tu socoteala
Camelia: deci trei sute cinzeci poftiți
Mariana: mulțumesc
Camelia: pentru luna viitoare prefer să vă sun și să scrieți
dumneavoastră programarea
nu știu exact programu meu
Mariana: bine te aștept
Camelia: mulțumesc la revedere sănătate
Mariana: la revedere mulțumesc și io

158
 CHAPTER 3

The use of vague expressions in the assignment of

entities, events and experiences to categories

In addition to evoking referents, speakers also characterize entities,

events and experiences by assigning them to conceptual categories. In
some cases, speakers may believe that a conventional category
appropriately describes the experience. But in other cases speakers
may be forced to use a category that is limited in its ability to
characterize the experience, and they may want to convey a sense of
that limitation to the addressee. This can be achieved implicitly by
using a variety of expressions that have a fuzzy denotation or by
explicitly flagging vagueness thorough the use general extenders,
downtoners or placeholder words.

3.1 General extenders

This section focuses on a class of linguistic expressions that typically

occur in clause-final position and have the structure conjunction +
NP. They are generally referred to as general extenders: ‘general’ in
the sense of being non-specific or vague with regard to their referent,
and ‘extenders’ because they are added to grammatically complete
utterances, thus extending them17. They have been divided into two
sets: adjunctive general extenders (i.e. phrases beginning with and
such as and stuff, and everything, and things like that, etc) and
disjunctive general extenders, this latter set including such phrases
beginning with or as or something, or anything (Overstreet 1999:3)18.

17
For an extensive study on general extenders, see M. Overstreet, Whales,
Candlelight, and Stuff like That: General Extenders in English Discourse. New
York: Oxford US, 1999.
18
The following list, long yet not exhaustive, based on Overstreet (1999:3)
provides an idea of the range of possible types of expressions that could be
classified as general extenders: and stuff (like that), or something (like that); and
all (that), or anything (like that); and everything (like that), or what; and blah
blah blah, or whatever; and that, or what have you; and the like, or anyone (like
that); and such, or anybody (like that); and what have you, or someone (like that);
and so on, or somebody (like that); and so forth, or someplace (like that); and
whatnot, or somewhere (like that); and the rest; and this and that; and whatever;
and you name it; and the whole kit and caboodle; and the whole nine yards; and
the whole bit/thing; and (all) {this/that}; and (all) (this/that) {sort/kind/type} of;

159
This is a rough classification, however, since there are occasions
when the actual conjunctions are missing. Given their widespread use
in both spoken and written language which suggests that they are
indeed important for language users, general extenders have become
the focus for extensive study and research.
The focus of early research has been on the referential
function served by general extenders. Thus some researchers have
analyzed these expressions as items which are used to complete
three-part lists (Jefferson 1990, Lerner 1994). Working in the
tradition of conversation analysis, Jefferson argues that, in
constructing lists, speakers and hearers in naturally occurring
conversation orient to what she calls the “programmatic relevance of
three partednesss” (1990:66) which means that participants are aware
of the fact that “lists not only can and do occur in three parts, but
should so occur” (1990: 66). As a result, according to Jefferson,
general extenders (which she calls “generalized list completers”) are
employed by conversational participants to complete three-part lists,
providing thus a “methodic solution to the problem of three-
partedness” (1990: 67). Still others view general extenders as set-
marking tags (Dines 1980, Ward and Birner 1993), or vague category
identifiers (Channell 1994)19. In most cases, general extenders are
analyzed as indicating additional members of a list, set, or category.
Those who adopt a cognitive categorial approach to general
extenders argue that these linguistic expressions co-occur with a
named exemplar (or exemplars) whose characteristics enable the
hearer to infer additional or alternate members of the category the
speaker has in mind. Following this approach, a noun phrase such as
apples and stuff might be analyzed as having the same referent as the
category fruit. There are several reasons why a speaker may choose
to use a general extender rather than to refer to the category by name.
First, by naming an item (or items), and then using a general extender
to implicate a lexicalized category, speakers can refer to a category
whose name they either do not know, or cannot recall. Second, in

{crap/thing/jazz/junk/mess/nonsense/shit/stuff}; and {crap/things/junk/shit/stuff}

(like this/that); and {business /crap/things/junk/shit) of (this/that};
{kind/sort/ilk/nature}; et cetera.
19
If treated as examples of vague language they take on negative connotations. In
one reported study, Dines (1980) found that middle-class judges in Australia
associated the use of general extenders with working-class speech. Such forms are
stigmatized because they are “assumed to reflect vague and inexplicit speech”
(1980: 19). This negative value attached to the use of general extenders seems to
come from a feeling that vagueness in reference stems from vagueness in thinking,
and hence stupidity.

160
using a general extender a speaker can identify members of a
category for a hearer who may be unfamiliar with the category, or
with its name. Finally, naming a specific exemplar and indicating
“more” with a general extender allows a speaker to emphasize or
highlight certain members of the category (Overstreet 1999:45).
However, it has become apparent that in actual usage general
extenders do not appear to be used with category implication as their
most obvious function. Rather, when viewed in terms of their role
within the interactive exchange of talk, general extenders appear to
take on a new dimension that is interpersonal and tied to the nature
of the social relationships holding among participants. In natural
conversation general extenders are not so much list completers or
category identifiers as markers of shared knowledge and
experience, or markers of the speaker’s attitude towards the message
expressed, or towards the addressee. In what follows the focus of my
analysis will shift from a concern with the cognitive and the
categorial to the role general extenders play in creating inter-
subjectivity20 or “reciprocity of perspectives” (see Cicourel 1974,
Schegloff 1992, Schutz 1962, Schutz and Luckmann 1977) by
invoking shared knowledge and shared experience.
According to Cicourel (1974), the reciprocity of perspectives
is an “interpretive procedure basic to all interaction” consisting of
two parts: the first part instructs the speaker and addressee to assume
their mutual experiences of the interaction are the same even if they
were to change places; the second part informs each participant to
disregard personal differences in how each assigns meaning to
everyday activities, thus each can attend the present scene in an
identical manner for the practical matter at hand (1974: 34).
Given these operational procedures for social interaction, it is
not surprising that talk-in-interaction contains expressions that are
conventionally used to invoke an assumption of shared experience or
inter-subjectivity. Some of the most easily recognizable of such
expressions are discourse markers21 like I mean, you know what I
20
Inter-subjectivity is the process whereby participants can reach similar
interpretations of the world despite the fact that individual mental worlds are
necessarily distinct and no two individuals will share identical concepts; this
achievement is ascribed to an assumption of shared knowledge and a shared world
(Husserl 1929/ 1977: 92; Schegloff 1992; Schiffrin 1990, 1994a); social actors
behave as if the external world is sufficiently the same for them as it is for others.
21
For an extensive study on discourse markers, see Schiffrin (1987). It is worth
noting here that although related functionally, there are important differences
between discourse markers and general extenders. Unlike discourse markers, which
represent a disparate list of items, belonging to different word classes (Schiffrin

161
mean, or simply you know. Recently researchers have drawn attention
to the similarity between discourse markers and general extenders
with regard to their potential to create shared knowledge22. As part of
her analysis of you know, Schiffrin argues that once we acknowledge
that the information state is verbally displayed (as it is in the extracts
analysed in this section) “we may also assume that the marker by
which such verbal displays are solicited functions not merely as a
cognitive marker, but as an interactional marker” (1987: 273).
Following this description, the same can be argued about
general extenders which are more appropriately viewed as
interactional markers. Recent studies (Overstreet 1999) conducted in
the framework of conversation analysis emphasize this interactive or
interpersonal function served by general extenders to dispel the
pervasive notion that the only function served by general extenders is
the referential one proposed by studies of categorization. Although
they can be used on occasion as category implicative devices in
shared referential worlds, this function is not incompatible with their
status as interactional markers of intersubjectivity in shared social
worlds. On the contrary, it has become apparent that they are used
with greater frequency when performing this latter function.
Excerpts 1 to 8 are illustrative of the wide variety of general
extenders used in both teenagers’ and adults’ conversational styles in
Romanian to mark an assumption of shared knowledge and
experience23. Although the focus of this chapter is on the qualitative
rather than the quantitative analysis, it is worth noting that the two
age groups under scrutiny differ both with regard to the range of the
general extenders used and the frequency with which speakers
employ them: adult speakers use general extenders not only with

1987: 40), general extenders are a relatively homogeneous set of forms consisting
of a conjunction (and or or) plus a noun phrase. Discourse markers function
parenthetically and are therefore independent of sentence structure, while general
extenders are attached to utterances so as to become syntactically consistent with
what precedes them, thus general extenders are part of sentence structure. Finally,
whereas several discourse markers (you know, I mean, oh, like) “can occur quite
freely within a sentence at locations which are very difficult to define syntactically”
(Schiffrin 1987: 32), general extenders typically occur in clause-final position
(Overstreet 1999:12). However, research has shown that certain forms, such as and
stuff, may undergo a process of becoming more flexible with regard to their
position in the sentence (Overstreet 1999).
22
In fact, the close co-occurrence of you know and I mean with general extenders
supports the idea that there is some connection or shared function among these
forms.
23
This section on general extenders is a revised and extended version of Hornoiu
(2006).

162
increasing frequency but also display a wider repertoire of such
linguistic expressions.
It has been argued that the type of shared experiential
knowledge that the addressee needs in order to infer what the speaker
may implicate in using a general extender ranges along “a continuum
from broad, cultural, or general knowledge potentially shared by
many, to knowledge that is shared only by a small number of
interactants” (Overstreet 1999:69).
Excerpts 1 and 2 illustrate the use of general exteders that
implicate broad cultural knowledge shared by many. In excerpt 1
Claudia is expressing her dissatisfaction towards the medical system
in Romania quoting an acquaintance who argued that in order to
receive proper medical care one has no choice but to tip medical
staff. In order to infer what is implicated by the general extender tot
tot (“everybody everybody”) in lines 3 and 4, the addressee is
assumed to recognize the named items, portar asistentǎ infirmierǎ, as
members of the medical staff.

Excerpt 1

1 Claudia: şi spunea asta ce nenorocire e în spital cum ‘trebuie

and she said that what a tragedy there is in hospitals how
‘you have to
2 de la poartǎ trebuie să stai cu banii-n mînă
from the gate on you have to give them the money
3 portar asistentă infirmieră tot tot
doorman, nurse, everybody everybody
4 a doua zi la fel portar asistentă infirmieră tot tot
the next day, the same: doorman, nurse, everybody everybody
the next day, the same:
doorman, nurse, everybody everybody
5 altfel nici nu se uită’
otherwise, they don’t even look at you

Excerpt 2 taken from the same conversational exchange offers a

similar example. Here Claudia mentions another example (her aunt’s
experience) that lends weight to her view that one has no choice but
to spend a lot of money on tipping medical staff.

163
Excerpt 2

1 Claudia: io ştiu de la mătuşă-mea de astă vară

I know it from my aunt last summer
2 ca să-i schimbe perfu::ziile să-i schimbe so::nda şi aşa mai
departe
in order to give her intravenous nutrition to change her probe
and so on
3 trebuia să le dai bani
you had to give them money

In using the general extender şi aşa mai departe (“and so on”) after
the subordinate clauses of purpose ca sǎ-i schimbe perfuziile ca sǎ-i
schimbe sonda (“in order to give her intravenous nutrition to change
her probe”), the speaker assumes that the addressee will infer that the
general extender implicates various other ways in which members of
the medical staff take care of their patients. The conventional set of
“ways of taking care of patients in hospitals” may qualify as a kind of
broad or general knowledge that the analyst, as a non-participant in
the interaction, can attribute easily to the participants.
As we move towards the far end of the continuum, there may
be occasions when the knowledge shared between participants seems
inaccessible to non-participants. In a discussion of “the architecture
of intersubjectivity”, Rommetveit (1974: 29) argues that “similar
states of nearly perfect complementarity and synchronization of
intentions and thoughts” may result in conversations that are cryptic
to outsiders but are perfectly understood by the interactants.
For the purposes of illustration, consider excerpt 3 which,
although it is not based on a private way of seeing the world shared
exclusively by the participants only, demonstrates that the
interpretation of the general extender şi cu draci şi cu toate astea
(“and with shit and all the stuff”) does depend on having access to
some specialized knowledge shared by the participants. But for
this knowledge, a non-participant would not know that Crisitna’s use
of the general extender implicates a reference to Hermann Hesse’s
work.

Excerpt 3

1 Cristina: a:::: mǎi am gǎsit sǎ ştii

ah, I’ve found some more, you know

164
2 am gǎsit şi cu:: lupul de ste::pǎ şi cu jocu’ cu mǎrgelele şi cu
siddhartha
I’ve found some with the prairie wolf and playing with beads
and with siddhartha as well
3 şi cu draci şi cu toate astea ştii
and with shit and all the stuff, you know

The activation of shared experiential knowledge as a result of

the speaker’s use of a general extender leads to intersubjective
understanding which is co-constructed by participants in the course
of the interaction. As illustration, consider excerpt 4 which includes a
continuation to excerpt 3 and also repeats the latter. The point of
interest in this extract is in line 7, where Cristina mentions that she
found text analyses focusing on characters (presumably on ways
characterization is achieved) and then uses another general extender
cu nu ştiu ce (literally: “with I don’t know what”, i.e. and the rest/and
the like), thus demonstrating an expectation that Iulia will recognize
that she implicates other “issues that are relevant in a literary
analysis”, i.e. setting, atmosphere, narrative technique, etc. Indeed,
Simona demonstrates such an understanding by offering an
evaluation of the piece of information supplied by Cristina as being
mişto ‘cool’. The fact that Simona does not make use of requests for
clarification, but on the contrary uses two questions in lines 4 and 6
(în germanǎ totu’ ‘all in German’; şi comentariu de text ‘and text
analysis as well’) that elaborate on the topic under discussion and an
additional characterization at the end of the extract (ce mişto ‘how
cool’) demonstrates that she inferred correctly the meaning of the
general extenders used by Cristina and this correct inference is based
on intersubjective understanding.

Excerpt 4

1 Cristina: a:::: mǎi am gǎsit sǎ ştii

ah, I’ve found some more, you know
2 am gǎsit şi cu:: lupul de ste::pǎ i cu jocu’ cu mǎrgelele şi cu
siddhartha
I’ve found some with the prairie wolf and playing with beads
and with siddhartha as well
3 şi cu draci şi cu toate astea ştii
and with shit and all the stuff, you know
4 Simona: în germanǎ totu’?
all in German?

165
5 Cristina: da mǎ în germanǎ [şi am gǎsit
yeah, in German, and I’ve found
6 Simona: [şi comentariu de ↑text
and text analysis as well?
7 Cristina: şi comentariu de text am gǎsit cu personaje cu nu ştiu ce
I’ve found some text analysis as well, with characters, with
whatever
8 Simona: ce mişto
how cool

As markers of intersubjectivity, general extenders frequently co-

occur with another expression that is often used to indicate assumed
similarity of participants’ experience: the discourse marker ştii,
înţelegi “you know, you understand”. According to Schiffrin, one
function of you know is to mark “general consensual truths which
speakers assume their hearers share through their co-membership in
the same culture, society, or group” (1987: 274).
Excerpt 5 illustrates the close co-occurrence of ştii ‘you
know’ with a general extender. In excerpt 5 Andreea, a teenager, is
telling her friend that she is going to her grandmother to get grǎsuţa
‘the little fat one’, her dog’s puppy, because she misses her.

Excerpt 5

1 Andreea : io mǎ duc sǎ-mi iau grǎsuţa astǎzi

I’m going to take my plump one today
2 mǎ duc la bunicǎ-mea sǎ mǎnînc ceva
I’m going to my grandma to eat something
3 da şi sǎracii- vezi nu ştiu cre’ cǎ la bǎtrîneţe cînd te ataşezi
yeah, and poor them – see, I don’t know, I think that when
you’re old you grow fond
4 face- bine bunicǎ-mea a-nceput cu teatru ‘bine mamǎ dacǎ-‘
my grandma goes- well she started to put on an act ‘well dear
if-‘
5 la unchi-meu ‘dacǎ nu-ţi place cum e îngrijitǎ de noi’
to my uncle ‘if you don’t like the way we take care of her’
6 cu chestii de genu ǎsta ştii
and stuff like this
7 cǎ s-a ataşat de ea şi acuma îi e aşa s-o dea
cause she has grown fond of her and now she doesn’t feel
like sending her back
8 da’ ştii şi mie mi-e dor de ea

166
 but I miss her too, you know

In lines 4 to 6 she is telling her friend that her grandmother has grown
very fond of the puppy and she would rather Andreea didn’t take it
away. She carries on arguing that her grandmother is acting as if she
felt offended by Andreea’s intention: bunicǎ-mea a-nceput cu teatru
‘bine mamǎ dacǎ nu-ţi place cum e îngrijitǎ de noi’ (‘grandmother
started acting “all right my dear if you don’t like how we take care of
her”) and then she uses a general extender followed by the discourse
marker ştii ‘you know’ cu chestii de genu ǎsta ştii (‘and stuff like this
you know’). The general extender evokes other ways of complaining.
In using a general extender, Andreea is relying on an assumption of
shared knowledge or experience (see also Aijmer 1985: 378-379;
Overstreet and Yule 1997) which is then reinforced by ştii ‘you
know,’ a discourse marker used to seek interactional alignments by
establishing shared opinion (Schiffrin 1987).
As you have already seen, intersubjectivity is interactionally
co-constructed by both the speaker and the addressee. If, in using a
general extender, the speaker may invite an assumption of shared
knowledge, which may be additionally reinforced by the use of the
discourse marker you know, eliciting thus displays of understanding,
the addressee, in his turn, may affirm his shared knowledge or
perspective by using backchannels such as yeah, umhm, uh huh,
okay, or right or phatic questions that elaborate on the topic under
discussion.
Excerpt 6 illustrates the interactional strategy of co-
constructing shared knowledge by both the speaker and the
addressee. The general extenders, the backchannels and other
instances of supportive feedback are given in bold type.

Excerpt 6

1 Maria: mhm cǎ trebuia sǎ le fac ceva cu invenţii şi ce- trebuia sǎ le

introduc cuvintele astea ştii
mhm, cause I had to prepare something with inventions and
what- I had to teach these words, you know=
2 Iulia: =aşa
yeah
3 Maria: şi cum sǎ-i fac ( ) şi le-am pregǎtit o poză d-asta cu
thomas edison
and how could I make them ( ) and I chose a picture with
thomas edison for them

167
4 Iulia: mhm
mhm
5 Maria: şi [cu
and with
6 Iulia: [cu becul inventatorul becului
with the bulb, the inventor of the bulb
7 Maria: şi mǎ rog era o pozǎ d-aia proastǎ nu ştiu ce
and, any way, it was a poor picture, whatever
8 Iulia: aşa [….]
right
9 Maria: şi nu spun cǎ arǎt poza arǎt poza aşa prima datǎ
and believe me I show the picture like that, the first time
10 cine-i ǎsta hai sǎ facem un guessing game nu ştiu ce
who’s this? let’s play a guessing game, whatever
11 Iulia: mhm
mhm
12 Maria: şi se trezeşte una
and some girl comes up with
13 una din spate îmi spune ‘ǎsta seamǎnǎ seamǎnǎ cu cu taicǎ-
meu’
some girl at the back tells me ‘this looks like like my father’
14 Iulia: ((laughing)) în englezǎ
in English
15 Maria: aşa şi p’ormǎ una se trezeşte pǎi cicǎ ‘ǎsta-i thomas edison
care a inventat becu’’
and then another girl comes up with ‘that’s thomas edison
who invented the bulb’
16 zic ‘mersi mi-ai stricat tot jocu’’ ((laughing))
I say ‘thanks, you’ve ruined my game’
17 [ce sǎ mai fac?
what was I supposed to do next ?
18 Iulia: ((laughing)) [haide mǎ::
come on

It is worth pointing out at this stage that whenever speakers use a

general extender, our data do not contain any instances of requests for
clarification by hearers. Instead, supportive feedback indicating that
they are following the communication and questions or utterances
(sometimes delivered in supportive overlap) that elaborate on the

168
topic that is under discussion are the order of the day24. In the excerpt
above Maria is telling her friend how she planned to teach vocabulary
to high-school students. The addressee acknowledges each piece of
new information either by using minimal responses as continuers
(lines 2, 4, 8 and 11) or by elaborating on the topic under discussion
(lines 6, 14 and 18).
In using a general extender, the speaker appears to
communicate the following message to the addressee: “Because we
share the same knowledge, experience, and conceptual schemes, I
need not be more explicit; you will be able to supply whatever
unstated understandings are required to make sense of the utterance.”
Functioning in this way, general extenders are recognizable
indications that all talk is, in some sense, incomplete (see Garfinkel
1967), and that each of us expects our conversationalist partners to
co-operate with us in the process of creating whatever sense of
completeness is sufficient for a particular occasion. This is
particularly true when speakers use adjunctive general extenders,
since the “more” that is implicated is typically treated as known.
In Brown and Levison’s pragmatic approach to politeness
(1987), one strategy of positive politeness is to presuppose, raise, or
assert common ground with the addressee by demonstrating an
assumption of shared knowledge. Thus the use of adjunctive general
extenders can generally be viewed as a strategy of positive politeness
whereby shared knowledge is created and solidarity is invited, much
like discourse markers such as you know (see Brown and Levinson
1987, Ostman 1981, Schiffrin 1987).
The examples so far illustrated the wide variety of adjunctive
general extenders that can be used to mark an assumption of shared
knowledge. In what follows we will focus on one particular pattern:
when general extenders do not actually intimate additional instances;
instead, they are simply used for the purpose of marking invited
solidarity with the interlocutor, much like the form you know (see
Brown and Levinson 1987, Ostman 1981, Schiffrin 1987).
In excerpt 7, the general extender şi aşa (approximately ‘and
so on /an’ stuff like that’) is used in a context where one speaker
(Alina) is arguing that, contrary to popular belief, herbal medicines
are expensive and to support her point she mentions an acquaintance
who called her the previous night telling that she bought her son a
herbal medicine that contained a lactobacillus that regulates the small

24
This phenomenon is not limited to our data set. See, among others, Dines (1980)
and Overstreet (1999).

169
bowel flora and that she paid one hundred thousand lei for two
Martian-shaped tablets.

Excerpt 7

1 Alina: da pǎi e– aseară m-a sunat melania să-mi spună

yeah, well, it’s – melania called me last night to tell me
2 că a luat pentru copilu’ ei ştii
that she has bought for her child, you know,
3 că a luat un medicament mă rog care avea
that she has bought a medicine, anyway, which had
4 Iulia: aşa
yes
5 Alina: un lactobacilus şi a dat
a lactobacilus and paid for it
6 tot chipurile naturist şi aşa
supposedly a herbal medicine and so on
7 o sută de mii pentru ăla mic
a hundred thousand for the kid
8 că-i sub formă de mini [marţieni
‘cause it’s shaped like mini martians
9 Iulia: [da’ pentru ce-i?
but what is it for?
10 Alina: pentru reglarea florei intestinale
to regulate the small bowel flora
11 Iulia: aha că el are probleme
aha, ‘cause he’s got problems

Alina describes this medicine as being naturist şi aşa (approximately:

‘herbal and so on/and stuff like that’). It is obvious that Alina’s
general extender şi aşa “an’ stuff like that/and so on” is not actually
intimating other herbal medicines that her conversationalist partner
will be able to think of, but rather that the latter will provide
supportive feedback and agree with her.
Excerpt 8 provides another example when the speaker uses a
general extender, this time nu ştiu ce (approximately: ‘I don’t know
what’), as an appeal to solidarity. Here, Maria is telling Iulia how
she managed her final lesson during practicum.

170
Excerpt 8

1 Maria: trebuia sǎ le fac ceva cu invenţii şi ce- trebuia sǎ le introduc

cuvintele astea şti
I had to prepare something with inventions and what- I had to
teach these words, you know=
2 Iulia: =aşa
yeah
3 Maria: şi cum sǎ-i fac ( ) şi le-am pregǎtit o poză d-asta cu
thomas edison
and how could I make them ( ) and I chose a picture with
thomas edison for them
4 Iulia: mhm
mhm
5 Maria: şi [cu
and with
6 Iulia: [cu becul inventatorul becului
with the bulb, the inventor of the bulb
7 Maria: şi mǎ rog era o pozǎ d-aia proastǎ nu ştiu ce
and, any way, it was a poor picture, whatever
8 Iulia: aşa [….]
right
9 Maria: şi nu spun cǎ arǎt poza arǎt poza aşa prima datǎ
and believe me I show the picture like that, the first time
10 cine-i ǎsta hai sǎ facem un guessing game nu ştiu ce
who’s this? let’s play a guessing game, whatever
11 Iulia: mhm
mhm
12 Maria: şi se trezeşte una
and some girl comes up with
13 una din spate îmi spune ‘ǎsta seamǎnǎ seamǎnǎ cu cu taicǎ-
meu’
some girl at the back tells me ‘this looks like like my father’
14 Iulia: ((laughing)) în englezǎ
in English
15 Maria: aşa şi p’ormǎ una se trezeşte pǎi cicǎ ‘ǎsta-i thomas edison
care a inventat becu’’
and then another girl comes up with ‘that’s thomas edison
who invented the bulb’
16 zic ‘mersi mi-ai stricat tot jocu’’ ((laughing))
I say ‘thanks, you’ve ruined my game’
17 [ce sǎ mai fac?

171
 what was I supposed to do next ?
18 Iulia: ((laughing)) [haide mǎ::
come on

As the focus of her final lesson was teaching vocabulary related to

inventors and their inventions, she used a picture of Thomas Edison
as part of a lead-in exercise. In line 7 she refers to a problem she
encountered because the picture was of poor quality and uses nu stiu
ce as a marker of solidarity. The same item is used again in line 10
when Maria starts telling how she began her lead-in exercise arǎt
poza aşa prima datǎ cine-i ǎsta hai sǎ facem un guessing game (‘first
I show the picture to them who’s this let’s play a guessing game’)
and she uses the general extender nu ştiu ce as an appeal to solidarity.
It is obvious that on both occasions, in using nu ştiu ce, Maria
has no additional instances in mind. Instead, she appeals for
understanding regarding the difficulties she encountered: a poor-
quality picture and a couple of students who ruined her lead-in by
making inappropriate comments. Throughout the conversation, Iulia
demonstrates her co-operation and understanding with mhm in lines 4
and 11 and asa in lines 2 and 8 and provides supportive feedback by
elaborating on the topic and initiating a sequence of laughing-with in
lines 14 and 18.
Regardless of whether the implicated concept is culturally
established (e.g., ways in which medical staff take care of patients in
hospitals) or is restricted to a smaller subgroup of the culture (e.g.,
issues that pragmatics concerns itself with), general extenders serve
the same basic function: in using them, the speaker invites the
addressee to act as if he or she is familiar with what is being
described and expects the latter to supply whatever unstated
understandings are required to make sense of the utterance. By
demonstrating such an assumption of shared knowledge, the speaker
emphasizes a similarity between himself and the addressee25.
Whether or not the addressee actually shares the shared
experiential knowledge assumed by the speaker is of little
consequence. What remains of the greatest importance is the
assumption of shared knowledge that is marked by the general
extender, not the fact, and that assumption is rarely challenged. Thus
by treating the speaker’s utterance as unproblematic, the addressee
reciprocally underscores the participants’ similarity. Indeed, raising

25
This can be done either to reinforce existing familiarity between interlocutors, or
to decrease social distance (Overstreet 1999:72).

172
questions of understanding regarding an utterance containing a
general extender might be perceived as a breach of the reciprocity of
perspectives (the assumption that the hearer will supply whatever
unstated understandings are required to make sense of the speaker's
utterance). Rather than affirming the participants’ similarity, this
would draw attention to their differences and potentially increase the
social distance between them. Thus general extenders are not so
much category implicating devices as markers of intersubjectivity.
As such they are associated with positive politeness being
instrumental in establishing solidarity and common ground.

3.2 Downtoners

Downtoners are hedging expressions such as sort of, kind of, a bit of.
They introduce or increase the degree of vagueness of a sentence or
utterance. They signal that the degree of resemblance between what
the speaker had in mind and the utterance that he is producing is not
as close as the addressee might expect. In other words, downtoners
signal that there is a relevant mismatch between the prototype and the
item being described.
Excerpt 9 is taken from a conversation on complementary
medicine and herbal remedies and exemplifies the intricately woven
fabric of downtoners and extreme case formulations.

Excerpt 9

1 Iulia: asta pentru ce o iei?

what do you take this for?
2 Maria: uite să-ţi spună alina [pentru de toate
well, alina can tell you (it’s good) for all kinds of things
3 Iulia: [să nu mai ai poftă de mîncare=
to assuage your appetite
4 Maria: =pentru de toate
for all kinds of things
5 Alina: în general cele care sînt bune de– pentru toate nu prea sînt
bune
in general those that are good for- for all kinds of things aren’t
that good
6 Maria: deloc ăăă?
at all?
7 Alina: da mă rog au oarece
well they’ve got some

173
8 Maria: dar am înţeles că–
but I’ve heard that-
9 Alina: da’ spirulina asta cre’ că e- a ajuns aşa: un fel de apă
sfiinţită
yeah, the spiruline has come to be some sort of holy water

Both Maria and Alina are at pains not to disagree with each other
while stating their rather conflicting opinions. This leads them to
hedge their extreme case formulations so as to hide disagreement
conveying thus that they share common opinions. Previously in the
conversation Maria mentioned spirulina, a drug based on algae
extracts that she takes as part of her slimming diet, arguing in line (2)
that it is good for everything. Notice that she uses an extreme case
formulation. Since her opinion is delivered in overlap with Iulia’s
turn which supplies in line (3) a possible reason for taking this drug
(sǎ nu mai ai poftǎ de mîncare – ‘to assuage your appetite’, Maria
repeats her extreme case formulation in line (4) when she emerges
into the clear. Moreover, she expects Alina, who is a doctor, to agree
with her opinion: uite sǎ-ti spunǎ Alina (e) pentru de toate (‘well,
Alina can tell you it’s good for all kinds of things’). Maria’s use of an
extreme case formulation proves to be a risky strategy, in light of her
desire to agree, since she is unaware of her addressee’s opinion.
Alina does not seem to agree with Maria since the point she is about
to make in line (5) is that drugs that are claimed to be good for all
kinds of things are not very efficient, and this would stand in total
disagreement with Maria’s opinion. However, in line (5) Alina seems
to be attending to the capacity for simple unmodified generalizations
to be taken as equivalents to extreme case formulations.
Consequently, she uses two softeners în general (‘in general’) and
(nu) prea (‘hardly’) which enable her to mitigate the force of an
utterance that might stand in total disagreement with her
interlocutor’s assertion. Thus she makes a more plausible claim that
is in keeping with her wish to avoid disagreement with Maria.
Maria, on the other hand, shifts to another point of view and
aligns with Alina’s position by supplying in line 6 the adverb deloc
(‘not at all’), an anticipatory completion that reinforces Alina’s
opinion. Thus Maria abandons her initial point of view in order to
claim common opinion with Alina. The upshot that emerges from this
collaboratively produced sentence amounts to another extreme case
formulation that stands in complete disagreement with Maria’s initial
opinion: “drugs that are good for all kinds of things aren’t good at
all”. Apparently they have reached agreement, but reaching this

174
agreement means rejecting Maria’s initial opinion, something Alina
would rather not do. Hence Alina’s unexpected turn in line (7): da,
mă rog, au oare ce (‘well, yes they have sort of’) consisting of a
token agreement (da, mă rog), meant to hide her partial disagreement
with the assertion jointly produced by her and Maria, and a softener
(au oare ce), meant to mitigate the force of the jointly produced
utterance that amounts to an extreme case formulation (which as we
have already seen stands in disagreement with Maria’s initial
opinion). Alina’s turn in line 7, far from showing lack of
assertiveness, actually signals her concern for Maria’s positive face.
The same goes for Maria who, after stating an opinion which later
seems not to be favoured by Alina, embraces Alina’s totally
conflicting opinion by producing a collaboratively built sentence
meant to signal shared point of view. The whole exchange is the
interplay between extreme case formulations meant to create
involvement and instances of token agreement and hedging meant to
avoid the disagreement that may be triggered by the former.
From a relevance-theoretical perspective, downtoners
represent a loose use of language. They indicate that the meaning the
speaker wants to convey is not sufficiently covered by an available
word.

3.3 Placeholder words

Finally, speakers can be so vague as to use expressions that convey

no referential content in themselves but instead invite the listener to
infer a referent. In her analysis, Channel (1994: 157) includes terms
like stuff, thing, things, what-do-you-call-it as examples of vague
placeholders words. According to Yule (1996), they enable the
speaker “to refer to an entity or a person without knowing exactly
which ‘name’ would be the best word to use”. The speaker may not
know an appropriate name or he may not be able to access it at the
moment of speaking. Channel (1994: 162) also suggests that a
speaker who has access to an appropriate name may prefer not to use
it in order to avoid using an offensive or a taboo word, being
derogatory, being pretentious, or revealing pronunciation problems.
Evaluating the meaning of these terms, it is obvious that the
pragmatic meaning is more crucial than the semantic meaning.
Semantically these words can only be described as placeholders for
nouns/names. However, the successful use of such expressions
demonstrates that collaboration is an essential part of reference, as

175
their meaning depends critically on the context of utterance and on
the common ground holding between the speaker and addressee.
In situations in which the speaker cannot access a name, the
use of a placeholder word may allow her to maintain the flow of
conversation going. In the example below, the speaker lists several
activities that her has husband is supposed to do in organizing a
concert. As she cannot assign these activities to a category that she
has in mind, organizing a concert, she uses the placeholder name nu
stiu ce ‘I don’t know what’, in the middle of a list that includes
various activities (e.g. i-ai p-ăia, du-i la hotel, pune-i la mîncare, du-i
să facă probe) belonging in the respective category. Thus the
activities mentioned and the use of the placeholder facilitate
reference assignment and keep the flow of conversation going. By
keeping the flow of conversation going the speaker signals not only
her involvement with the discussion topic elicited by her partner, but
also with the relationship holding between the two participants in the
speech event.

Excerpt 10

1 Simona: bogdan? = ce face? a terminat cu concertu’?=

bogdan? what is he doing? has he finished with
the concert?
2 Cristina: =eh bogdan = nu
sîmbătă
eh, bogdan no, on Saturday
3 Simona: =aha
aha
4 Cristina: tre’ să îţi dai seama că aleargă ca nebunu’ pînă vin ăia
you’ve got to know he’s running around like crazy until they
come
5 ia-i p-ăia du-i la hotel pune-i la mîncare pînă nu ştiu ce
pick them up, take them to the hotel, to eat ‘til I don’t know
what
6 du-i să [facă probe du-i să facă aia
take them to rehearsal, take to do that and that
7 Simona: [pe cine pe cine la hotel?
whom whom is he taking to the hotel?
8 Cristina: păi p-ăia care cîntă
well, the singers

176
Speakers may have other reasons for which they resort to using
placeholders. In example 11, the speaker does not seem to be
confronted with a word-finding problem as she is discussing the
structure of her doctoral dissertation, she refers to the concepts she
will analyse from a pragmatic approach to discourse as nu ştiu ce (I
don’t know what). Although it may be difficult for an individual
unfamiliar with this branch of linguistic investigation to correctly
establish the referent of the vague expression nu știu ce (I don’t know
what/whatever), there are still a relatively large number of individuals
who would be able to make sense of it, as a result of certain amount
of shared knowledge, namely that the chapter in question will
probably address, for instance, such issues as implicature, speech acts
or deixis.
The question then arises as to why the speaker uses a vague
term instead of a more precise one. We believe that the use of a
vague term implies additional effects that the speaker may have
hoped the addressee to access. The speaker might have intended to
maintain an informal atmosphere in order to establish more
camaraderie. On this interpretation, the use of precise technical terms
pertaining to the field of pragmatics would have appeared too formal
and pretentious. Any of these additional meanings are not strongly
but weakly communicated by the speaker, which means that it is the
addressee who is held responsible for interpreting these implicit
meanings and establishing the identity of the referent as a result of an
inferential chain.

Excerpt 11

1 B : ca un capitol gîndesc sǎ nu iau enunţul aşa ca : palier de mijloc

pentru ce este sub
as a chapter, I’m thinking of taking the utterance as a midway
for what’s below
2 enunţ şi pentru ce este peste enunţ
the utterance and for what’s above the utterance
3 pentru cǎ o parte sǎ fie de pragmaticǎ a textului dialogului nu
ştiu ce
so that a part can be about the pragmatics of the text, of the
dialogue, whatever

(Ionescu-Ruxăndoiu 2002)

177
Excerpts 12 and 13, taken from adolescents’ talk, illustrate a similar
situation where the speaker does seem to have a problem with
finding the appropriate words to convey the intended meaning but she
uses the vague term chestie (thing).

Excerpt 12

1 Raluca: io sînt prietenǎ cu irina deci noi sîntem ca douǎ surori

irina and I are friends; so we’re like sisters
2 şi pǎrinţii noştri nici mǎcar- a::: ştiu una de alta da’ nu se
cunosc
and our parents don’t even aaa, they know about us, but they
don’t know each other
3 sau dacǎ se cunosc nu se salutǎ
or, if they know each other, they don’t greet each other
4 Mona: sǎ ştii cǎ am şi eu [o prietenǎ foarte bunǎ
you know I’ve got a very good friend too
5 Raluca [e o chestie ciudatǎ
it’s weird
6 Mona: care a venit sîmbǎtǎ atuncea
who came that Saturday

Excerpt 13

4 Raluca: şi:: cînd a fost cu sorin (.) chestia cum a fost (.) io la plajǎ-
and when she hung out with sorin (.), the thing was (.), at the
beach, I
5 io-l ştiam pe sorin din liceu şi-l ştiam din vedere
I’ve known sorin since high school and I’ve known him by
sight
6 de cînd am fost cu tibi de fapt il ştiam
actually, I’ve known him since I started hanging out with tibi

Again the use of the vague placeholder instead of a precise term

might fulfill social goals by maintaining an informal atmosphere
based on camaraderie and inviting collaboration on the part of the
addressee who is expected to supply any intended meaning that is left
unexpressed.

178
3.4 Conclusions

This chapter focused on the functions served by such vague

expressions as general extenders, downtoners and placeholder words
in naturally occurring conversational discourse. According to the
analysis of examples of our corpus, they are not just a poor substitute
of a precise term. Rather they convey meaning that is different from,
and more relevant than a precise expression would.
Vague expressions play an important role in managing
conversational implicature, especially relevance-related implicature.
They may function as focusing devices, directing the addressee’s
attention to the most relevant information. They may guide the
addressee in interpreting appropriateness of fit of an entity to a
conceptual category. Additionally, they may place descriptions on a
scale and thus provide a reference point that is instrumental in
drawing inferences.
Finally, vague expressions may serve various social functions.
They may serve as positive politeness strategies softening implicit
complaints or expressions that may trigger disagreement. They also
provide a way of establishing social bond by invoking shared
knowledge and experiences.

179
 CHAPTER 4

Overlapping talk, anticipatory completion and

collaboratively built sentences

4.1 Overlapping talk: expressing solidarity vs. exercising power

The occurrence of overlapping talk is one of the two major

departures26 from one-speaker-talking-at-a-time rule, the basic design
feature of conversation (Sacks, Schegloff and Jefferson 1974).
Consequently various elements of the organization of talk in
interaction press for its resolution. Although the organization of
interaction is indifferent to how the overlap is resolved, i.e. to who
ends up with the turn, participants may display an obvious interest in
the outcome by actively and persistently seeking to be the ‘survivor’,
i.e. to emerge into the clear while bringing their turn to a
completion27. The onset of a particular episode of simultaneous talk
may subsequently be considered by either party (the prior speaker or
the new starter) as an interruption and this decision may figure in
how the parties conduct themselves in dealing with that instance of
simultaneous talk; an essential ingredient of interruption appear to be
complainability about the overlapping utterances (Schegloff 2002).
Although voiced complaints are rare in ordinary conversation, in each
instance we may note that parties make use of various resources that
signal their orientation to intersecting talk as being problematic or
not. The manner of their withdrawal from the overlap and their
conduct in overlap aftermath can display the stance they take up
towards the treatment of an overlap as a possible interruption.
The phenomenon of overlapping talk is a paradigm case of
the ambiguity of power and solidarity. Some speakers assume that
only one voice should be heard at a time, so for them any instance of
overlapping talk is disruptive and may be taken as an interruption, a
fight for the floor and therefore a move motivated by power.
However, on other occasions, if the initial and subsequent speakers
end up talking at the same time, this may treated as non-competitive,
non-problematic. This collaboratively-oriented simultaneous talk can
serve as a way of indicating that one is interested in, enthusiastic
about and highly involved in the interaction. This is particularly true
26
The other departure is silence, i.e. fewer than one speaker talking at a time.
27
For a detailed analysis, see Schegloff (2000a).

180
of a certain type of conversational style which serves to carry a
metamessage of interpersonal rapport and which is therefore referred
to as a high involvement style28.

4.2 Supportive overlapping talk

The excerpts analyzed in this section illustrate instances of

overlapping talk which are rarely perceived as disruptive or as a
sign of conversational malfunction. They are taken from all-female
talk in Romanian29 and they demostarate how getting the floor does
not appear to be particularly problematic30.
In excerpts 1 to 2, taken from conversations among
teenagers, all the instances of overlapping talk are realised as

28
Cf. Tannen (1989). In addition to the frequent use of overlapping talk, this style
is also characterized by a rapid pace, exaggerated intonation contour and frequent
back-channel responses. This high involvement style has been shown to be
characteristic of female conversational discourse in English-speaking communities.
29
This section on overlapping talk and anticipatory completion in Romanian
conversational discourse is a significantly revised and extended version of Hornoiu
(2004).
30
There is considerable evidence that in English-speaking communities women
tend to make use of overlapping talk to indicate support, collaboration and
solidarity. Coates (1989), in a study of conversations among a group of women
friends, reported that simultaneous speech was very common, and that it normally
consisted of ‘work[ing] together to produce shared meanings’ (p.113), rather than
attempts to take the floor from another speaker. Most commonly one speaker would
make a comment or ask a question during another speaker’s turn, without in any
way attempting to obtain the floor; or two or more speakers would contribute
simultaneously to the same topic. Similar observations are made by other
researchers. Edelsky (1993), in a study of faculty committee meetings, argued that
two types of floor could be distinguished, singly developed floors and
collaboratively developed floors. In single floors, in which the discussion was
highly task-oriented (focusing on such matters as reporting on items), the ‘one
speaker at a time’ rule was followed and there were few interruptions. In
collaborative floors, however, this rule no longer applied, and simultaneous speech
was normal. In this type of floor, through talking simultaneously, participants
developed an idea together, produced a joint answer to a question, or shared in
joking. Edelsky notes that a high degree of involvement in the interaction
characterized the use of overlapping talk in collaborative floor. She concludes that
women participated more in collaborative floors than they did in single ones,
whereas men favoured singly developed floors. In other words, this study implies
that women are more comfortable talking when there is more than one voice going
at once. Similarly McLachlan (1991) reported that when tackling a problem in
which they were in agreement as to the solution (as determined by a pre-test),
female dyads produced more non-disruptive simultaneous speech than did male
dyads.

181
assessing comments31 or interrogatives that expand on the topic
under discussion. The absence of any hitches, perturbations and
recycling which is indicative of repairing proves them to be non-
competitive and non-problematic.

Excerpt 1

1 Raluca: io sînt prietenǎ cu irina deci noi sîntem ca douǎ surori

irina and I are friends; so we’re like sisters
2 şi pǎrinţii noştri nici mǎcar- a::: ştiu una de alta da’ nu se
cunosc
and our parents don’t even aaa, they know about us, but they
don’t know each other
3 sau dacǎ se cunosc nu se salutǎ
or, if they know each other, they don’t greet each other
4 Mona: sǎ ştii cǎ am şi eu [o prietenǎ foarte bunǎ
you know I’ve got a very good friend too
5 Raluca: [e o chestie ciudatǎ
it’s weird
6 Mona: care a venit sîmbǎtǎ atuncea
who came that Saturday
7 vreau sǎ spun ca noi eram foarte bune prietene
I mean we were very good friends
8 deci io cînd m-am mutat în constanţa [….]
so, when I moved to constanta

Excerpt 2

1 Laura: şi nu ia zis cǎ merge la biliard la bowling la:: [c-au venit pe

la dOUǎ
and he didn’t tell him that he was going to play billiards,
bowling, cause they came back around TWO
2 Anca: [da’ unde-i
biliardu’ ǎsta mare?
but where is this billiards room?
3 Laura: au fost în mamaia [prim-

31
“Assessing” is an activity which may specifically be organized to occur
simultaneously with the very talk activity that is being assessed. This type of
overlapping talk is not perceived as disruptive; on the contrary, it shows that its
producer is interested in the topic being discussed. For an insightful analysis of
assessment in talk-in-interaction, including the use of concurrent assessments, see
Goodwin and Goodwin (1987, 1992).

182
 they went to mamaia first
4 Anca: [a:::
a :::
5 Laura: şi p-ormǎ au fost la occident şai’şopt sau şai’ş[nouǎ
and then they went to occident sixty-eight or sixty-nine
6 Anca: [şai’şnouǎ
sixty-nine

Excerpt 3

1 Laura: am întrebat-o şi pe elena ce i-a adus moşu’ şi-a zis ca nimica

I’ve also asked elena what Santa had brought her and she said
nothing
2 şi-a luat [ştii şi::
she had already bought herself, you know, and
3 Anca: [ce naşpa aşa
this sucks
4 mie nu-mi place sǎ-mi iau aşa şi sǎ ştiu cǎ nu-mi mai aduce
nimica moş crǎciun
I don’t like to buy myself things and know that santa won’t
bring me anything else

In excerpt 4 interruptions and overlaps, far from being

disruptive, are used by both conversationalists to pursue the topic
simultaneously.

Excerpt 4

1 Iulia: da băi uite avea şi d-ăştia ca ai tăi mari.

yeah, look, they also had like these ones, like yours
2 <da’ acuma dacă stau bine şi mă gândes’
now if I come to think about it’
3 s-ar putea să nu fi fost chiar aşa materialu’.
the fabric might have been a bit different’.
4 <tot cinci sute de mii erau ↓şi ăia
they were five hundred thousand as well
5 Maria: io p-ăştia am dat trei sute da’ mă-nţeapă înfiorăto:r=
I paid three hundred for these, but they itch terribly
6 Iulia: =şi ↑ă:ia erau C[RE:::m ]
and those were CREA::M
7 Maria: [prin cio]RAP
through stockings

183
8 Iulia: sta- DA:: să-ţi spun [erau un- nu crem] erau un be::j =
wait YES, let me tell you, they weren’t cream, they were
beige
9 Maria: [foa:rte mişto sînt]
they’re so cool
10 Iulia: = şi aveau ici colo câte un punct roşu
and they had red dots here and there
11 şi câ:nd i-am probat erau– era un material splendid când m-
am îmbrăcat
and when I tried them on, they were- the fabric was great
when I put them on
12 va::i înţepeau- înţepau groa:znic=
Ay, they itched, they itched terribly
13 Maria: =e:::h ca ăştia
Eh, like these ones
14 Iulia: şi am zis nu pot să-mi iau io: aşa hhh [cehhva <(să hh mă::)
and, I said, I can’t buy something like this (to hmmm)
15 Maria: [deci mă mănâncă
hhh de nu mai pot
so it’s itching me, hhh. I can’t stand it
16 Iulia : da da
that’s right
17 Maria: [de nu mai pot
I can’t stand it
18 Iulia: [păcat păcat
such a shame

Excerpt 4 shows both speakers as initiating turns that either

latch onto or intrude into the other’s turn. In lines 1-4 Iulia starts
describing a pair of trousers that are similar to those of her friend,
mentioning the quality of the fabric and the price. In line 4 Iulia
seems to have brought her turn to an apparent grammatical prosodic
and pragmatical completion, at which point Maria intervenes by
producing her own turn, saying how much she paid for her trousers
and pointing to a drawback of the fabric, which again seems to be
finished in line 5. Iulia resumes her description in line 6 mentioning a
detail: the colour. This strategy that she employs in line 6 renders her
prior turn retrospectively incomplete, which in turn renders Maria’s
contribution in line 5 interruptive. As Iulia comes to the possible
completion of the turn constructional unit that makes up her turn in
line 6, she apparently registers Maria’s gearing up to start a turn of
her own (the turn is actually started and delivered in slight overlap in

184
line 7) and therefore Iulia wants to signal that she is in the course of
the production of an extended spate of talk; she does so by employing
a sudden sharp increase in the volume and pitch of her talk,
represented in the transcript by the capitalization and partial
underlining of the word CRE:::m in line 6. Notice that her sudden
increase in volume and pitch occurs during the pre-onset phase
(Schegloff 2000:15) of the overlap. By deploying such practices
otherwise available for dealing with overlapping talk, the speaker
may attempt to delay or interdict a possible start-up by another
speaker. Maria’s talk, however, is launched in slight overlap in line 7.
This first instance of overlapping talk appears to be problematic
because:

(1) of the practices Iulia employs in the pre-onset stage whereby

she tries to interdict a possible start-up and to signal that she
is in the middle of the production an extended piece of talk,
an environment that renders possible overlapping talk as an
extremely disruptive face-threatening move; thus on the one
hand, Iulia tries to warn Maria against performing a face-
threatening action, on the other, Iulia’s behaviour is equally
face-threatening since trying to delay a possible start-up by
another speaker may be equivalent to attempting to dominate
the floor;
(2) Maria’s contribution in line 7 is an add-up to her prior
otherwise complete turn in line 5, turning thus Iulia’s turn in
line 6 into a possible interruption.

What stance do the parties take toward the occurrence of this first
overlap? Neither speaker goes into competitive production by
employing hitches and perturbations such as a sharp increase in
volume and pitch, cut-offs, stretched sounds, etc., whose especially
dense occurrence is characteristic of competitive overlapping talk.
Iulia’s stretching of the vowel /e/ in CRE::m and her high pitch and
loud volume while delivering this vowel as part of the overlap is a
continuation of the strategy she employs in the pre-onset phase rather
than a signal of her switching to competitive production. Notice that
by the end of the overlap she moves to solo production mode.
Maria’s increment in line 7 is also delivered in solo production. The
hitches and perturbations in lines 7 and 8 (Maria’s high pitch and
loud volume in the second syllable of the word cioRAP, Iulia’s cut-
off at the beginning of line 8, the word DA::: delivered in high pitch
loud volume and with vowel stretch) do not signal a fight for the

185
floor but are normal occurrences in the aftermath phase of the overlap
and their role is to signal that the overlap was taken notice of
(Schegloff 2000a: 33).
The second sequence of overlapping talk occurs in lines 8 and
9. In line 8 after the first overlap is resolved and taken notice of, Iulia
carries on with her description giving details in lines 10-12 about the
colour and the pattern of the fabric and pointing that when she tried
on those trousers their fabric had the same drawback. Maria’s turn in
line 9 which is an appreciation of Iulia’s possessions catering thus for
the latter’s positive face begins in overlap with Iulia’s talk already in
progress. However, its being delivered in solo production with no
hitches and perturbations32 renders this overlapping episode as non-
competitive. Similarly, Iulia’s slightly overloud words overlapped by
Maria’s turn ‘erau un- nu crem’ and the cut-off seem to be less a shift
to competitive production than a contrastive stress which implements
the opposition to her prior description.
A third episode of simultaneous talk occurs in lines 14 and 15.
In line 14 Iulia concludes her story by saying that she eventually
decided not to buy them while Maria in line 15 once again complains
about her trousers. In line 15 Maria misprojects the end of Iulia’ s
turn: she begins to speak at what she takes to be the end of Iulia’s
turn overlapping the last word of Iulia’s TCU. Iulia however rushes
through33 the juncture following her possible completion into a next
TCU only to find herself talking in overlap with Maria. Again the
overlap is quickly brought to its resolution phase in the third beat by
Iulia’s dropping out and with neither of them upgrading to
competitive production which would have signalled problematic
overlapping talk and a possible fight for the floor.
There is another point to be advanced here: Iulia’s rush
through seems to point to a high involvement style rather than to her
wish to grab the floor. This interpretation would be consistent with
the rapid pace of this conversational exchange (notice that Iulia
employs a rush through at places where nobody is contesting her
right to occupy the floor) and the numerous instances of latching

32
According to Schegloff (2000a, 2002), any deflection of solo production suggests
a shift to competitive production and thereby an orientation to possibly problematic
overlapping talk.
33
See Schegloff (1982:76) where he defines a rush through as a practice whereby
“a speaker, approaching a possible completion of a turn-constructional unit, speeds
up the pace of the talk, withholds a dropping pitch or the intake of breath and starts
producing another turn-constructional unit in such a way as to bridge what would
otherwise be the juncture at the end of the unit”.

186
employed by both parties. In fact had Iulia’s rush through been meant
to grab the floor for the next TCU, she would not have dropped out
the moment she found herself talking in overlap with Maria.
Finally, as Maria reiterates her complaint in line 17, it is Iulia
who starts talking in overlap while sympathizing with Maria. Note
again that both Maria’s and Iulia’s turns in lines 17 and 18 are
delivered in solo production with no signs of competitive talk. In this
conversational exchange, despite Maria’s and Iulia’s consistent use of
overlapping talk, fighting for the floor does not seem to be an issue.
These violations of the turn-taking rules of conversation are not
meant to infringe the other speaker’s turn and reduce her to silence.
Iulia and Maria develop their topic jointly and silence, which is a sign
of malfunction in conversation, is absent. The two participants
alternate their turns rapidly with no gaps between turns and these
instances of slight overlap can be viewed as displays of involvement
with the topic and with each other.
If in the previous example both participants made use
overlapping talk in order to jointly construct the topic under
discussion, excerpt 5 provides an example of collaboratively-
oriented overlapping talk by means of which the addressee is invited
to join in and assume the speaker role.

Excerpt 5

1 Iulia: să vezi ce a făcut atunci, să vezi o sună tipa asta

wait and see what she did then. well, this lady calls her
2 <e tot medic
she’s a physician as well
3 şi o sună pe alina
and she calls alina
4 cât era? unşpe noaptea cît era?
what time was it? eleven at night what was it?
5 Alina: °unşpe jumate doişpe (nici nu ştiu)°
half past eleven twelve (I don’t know)
6 Iulia: da (.)
yes
7 Iulia: [înnebunită ia] povesteşte-i tu=
mad, come on, you tell her,
8 Alina: [speria:tă că-]
scared that
9 Alina: = în loc să-i pună picături de nas cu Olinth
instead of giving him Olinth nose drops

187
10 Alina: pentru băiţelu’ ei i-a pus ALte tipuri de picături tot pentru
nas
for her little boy, she gave him ANOTHER kind of nose drops
11 da’ hhh cu hhh un hhh antihistaminic care era pentru adulţi
but hhh with hhh another hhh type of antihistamine which was
for adults
12 Maria: [AOleu
ay
13 Alina: [VA:i dispera:tă săra:ca dispera:tă
ay, poor thing, she was desperate
14 °la unşpe jumate° ‘ce se poate întâmpla?
at eleven thirty ‘what could happen?
15 ↑Ali:na de trei zile îi pun din astea’ [((laughs))
Alina I’ve been giving him these for three days’
16 Maria: [((laughs))
17 Maria: a::: şi nu şi-a dat seama?
a::, and she didn’t realize?
18 Alina: nu şi-a ↓dat seama
she didn’t realize
19 şi-n seara a:ia ce-o::: fi făcut-o să se uite [pe asta ]
and that night what made her look at this
20 Maria: [>da’ bine că-<]
well it’s good that
21 Alina: pe etichetă pentru că ea până atunci îi punea şi ştia că avea
flaconu’ la fel da’ eticheta– pe etichetă scria ↓altceva
at the label. because she had been giving him before and she
knew that the bottle was the same but the label - the label read
something else
22 Maria: =va::I
ay
23 Alina: şi era disperată, disperată=
and she was desperate, really desperate
24 Maria: =oribil
horrible
25 Alina: bi:ne că [n-a: fost nimic]
thank God nothing happened
26 Iulia: [n-a avut nimica]
he was fine
27 Alina: se absoarbe de obicei
it usually gets absorbed

188
In lines 1 to 3 Iulia starts telling her friend Maria a story about an
acquaintance of her sister-in-law’s who one night called them at a
very late hour. In line 4 she asks Alina, her sister-in-law, what the
time was when latter’s acquaintance rang them up. Iulia’s question is
not meant to elicit information. Instead she uses the interrogative
form to invite her sister-in-law to take part in the interchange, which
she does in line 5. In lines 7 and 8 Iulia’s and Alina’s contributions
overlap: they both express their sympathy towards Alina’s
acquaintance. This first overlap is caused by a relatively
straightforward turn-taking “miscue”: both Alina and Iulia self-select
to take next turn, and thus start simultaneously. In this brief overlap
neither of them shifts to competitive production, both deliver their
turns in solo production showing thus that they do not find this
instance of simultaneous talk disruptive; we can notice, however, two
minor departures from solo production: Iulia’s înnebunită is given
emphatic stress (this is indicated in the transcript by underlining
placed under the second syllable of înnebunită) and Alina’s stretching
of the vowel /a/ in speria:tă (the stretching of the sound is indicated
by colons placed after it). These minor deflections of solo production
mode rather than displaying an orientation to overlapping talk as
possibly problematic are used with a view to drawing attention to the
seriousness of the situation. The overlap comes to an end relatively
quickly as Alina drops out: note that her sudden cut-off occurs after
the conjunction că (‘because’) which introduces a subordinate clause
which would have stated the reason why her acquaintance was
scared. Noticing Alina’s intention to tell the story, Iulia invites her to
do so as she emerges into the clear and carries on with her next TCU.
Iulia’s intervention in line 7 is not disruptive for Alina as in line 9 the
latter carries on with her turn which began in line 8: line 8 ends in a
conjunction and her turn in lines 9-11 is made consistent with this
conjunction. The relatively quick resolution of the overlap, the
absence of hitches and perturbations that might have pointed to
competitive production and both speakers’ willingness to give up
their turn so that the other might carry on with hers reflect a lack of
interactional investment by both parties in securing the turn space.
Thus fighting for the floor is not an issue here.
Note that Alina’s contribution to the conversation is an
extended unit of talk with clear marking of its beginning (Iulia’s story
preface34 in line7) and ending (Alina’s and Iulia’s turns delivered in
overlap stand as the conclusion to the story). Starting with line 9 as

34
See Sacks (1992) for a discussion of the turn that includes a story preface.

189
far as line 26, Maria orients herself to and exhibits an understanding
that an extended unit of talk is underway by some other party and that
it is not yet complete. She takes the stance that Alina, the producer of
that extended unit of talk, should not only continue talking but she
should continue that extended unit. Continuers such as ‘mhm’, ‘uh
huh’, ‘unh hunh’ ‘yeah’, ‘oh’, ‘yes’ would exhibit this understanding
and take this stance by passing an opportunity to produce a full turn
at talk (Schegloff 1982:81). Thus in lines 12, 22 and 24 Maria
confines herself to continuers which she delivers either by
overlapping with or latching to Alina’s story.
These instances allow us to remark on several additional
points which may shed light on the interactional texture involved
here. First, note that the bits of behaviour produced by the recipient
of an extended unit of talk may vary and usually do vary. Even when
no more than continuer usage is involved the tokens employed for it
vary since the occurrence in four or five consecutive slots of the same
token may be taken to hint incipient disinterest, whereas varying the
tokens, whatever tokens are employed, may mark a baseline of
interest (Schegloff 1982:85). Second, in some of the positions in
which some sort of continuer is relevant, the immediately preceding
talk may be such as to invite some sort of reaction instead of or in
addition to the continuer. Thus throughout extended units, stories
being a case in point, markers of surprise or assessment such as ‘oh
my’, ‘isn’t that weird/wonderful’, and the like are frequently
employed.
Note that Alina ‘packages’ her story in a very dramatic
format with exaggerated intonation and directly quoted speech which
is designed to be more appreciative than occurrences of a single
continuer are. Thus at places where some continuer might be
relevant, Maria uses, in lines 12, 16, 22 and 24, tokens of surprise
AOleu, va::i, assessments oribil and a laugh token to signal that she
finds the story interesting and assessable. Maria intervenes two more
times in this conversational exchange and although on cursory
examination both her interventions may appear problematic, they are
actually designed to be supportive elaborations of and comments on
the point Alina is making. In line 17 Maria asks a question at a point
where the story is not yet over. This may appear as a face-threatening
move on Maria’s part since interrupting the other gains its sharpest
profile when a story or some other extended unit is in progress.
However, since her question is designed to be in continuity with the
topic currently discussed it does not embody the conventional sense
of aggression or disruptiveness associated with the term interruption.

190
This interpretation is supported by Alina’s repetition in line 18 of
Maria’s utterance ratifying thus listenership (cf. Tannen 1989) by
agreeing with Maria’s understanding of the story. The excerpt ends
with Alina’s conclusion that eventually nothing serious happened,
conclusion stated in line 25. While Alina is producing her turn in line
25, Iulia joins her in stating the conclusion to the story. Thus Alina’s
turn is partially overlapped by Iulia's contribution. Again neither in
the overlapping sequence nor in its aftermath are there signs of
competitive production.
Supportive overlapping talk can take the form of asking
questions and making comments while another participant is
speaking. Excerpt 6 occurred in the context of talk about
complementary medicine and herbal remedies.

Excerpt 6

1 Alina: aseară m-a sunat melania să-mi spună

last night melania she called to tell me
2 că a luat pentru copilu’ ei ştii
that she has bought for her child, you know
3 că a luat un medicament mă rog care avea
that she has bought a medicine, anyway, which had
4 Iulia: aşa
yes
5 Alina: un lactobacilus şi a dat
a lactobacilus and she paid for it
6 tot chipurile naturist şi aşa
supposedly a herbal medicine as well and so on
7 o sută de mii pentru ăla mic
a hundred thousand for the kid
8 că-i sub formă de mini [marţieni
cause it’s shaped like mini martians
9 Iulia: [da’ pentru ce-i?
but what is it for ?
10 Alina: pentru reglarea florei intestinale
to regulate the small bowel flora
11 Iulia: aha că el are probleme
aha, cause he’s got problems
12 Alina: da’ o sută de mii? [şi zic da’ melania
but a hundred thousand? and I say, but melania
13 Iulia: [melania are bani
melania is well-off

191
14 Alina: da’ ăla nu prea se dă sub trei ani ştii
but that isn’t usually for kids under three, you know
15 da’ ea zice ‘da mă da’ altceva nu se găseşte
but she says that, ‘well, you can’t find anything else’
16 că io spusesem să ia (ecoflorină) sau altceva
‘cause I told her to give him (ecoflorine) or something like
that
17 şi n-a vrut nu n-a găsit-o
and she didn’t want no she didn’t find it
18 şi atunci îi dă marţieni aia doi
and then she gives him those two martians

In lines 1-3 and 5-8 Alina starts telling a story about Melania, an
acquaintance of hers, who rang her up the previous night to tell her
about some medicines for intestinal disorders that the latter had
bought for her son. In line 9 Iulia begins asking her question (da’
pentru ce-i? ‘but what is it for?’) at the very end of Alina’s turn,
overlapping part of the last word. This overlap under the form of a
question that elicits more information about the topic currently
discussed follows Iulia’s minimal response in line 4 and reinforces
the latter’s main function as a strategy for supporting the speaker in
her choice of topic. In line 7 Alina mentions the price of the medicine
(o suta de mii ‘one hundred thousand’) which is then repeated in line
12. This self-repetition is meant to support the point she has
previously made and to persuade her conversationalist partners that
contrary to popular opinion some herbal medicines are quite
expensive.
The second instance of simultaneous talk appears in line 13
under the form of a supportive comment. This overlapping comment
(Melania are bani ‘Melania is well-off’) is not an attempt to take
over since it does not prevent Alina from finishing her turn in lines
14-18. On the contrary it provides indirect evidence that backs up
Alina’s opinion regarding the price of some herbal medicines. By
supplying the reason why Melania can afford to pay one hundred
thousand for two tablets, Iulia may be taken to imply that she agrees
with Alina’s opinion that some herbal remedies are far from being
affordable.

4.3 Anticipatory completion

We have already seen that not all instances of overlapping talk are
competitive and disruptive. One the one hand overlapping talk does

192
not necessarily involve interruption or fighting for the floor and the
excerpts above illustrate various forms of collaboratively oriented
overlapping talk. On the other hand, interruption without overlap can
occur when the recipient of a not-yet-complete turn designs the newly
entering stream of talk to be in continuity and complementarity with
the turn already in progress. This state of affairs has been referred to
by Lerner (1991, 1996) as anticipatory completion and and is
similar to a certain extent to but not identical with what Sacks refers
to as collaborative sentence constructions35. This conversational
strategy does not embody the conventional sense of hostility and
disruptiveness associated with the term interruption.
In both excerpts 7 and 8 the recipient of a not-yet-complete
turn produces her own turn in lines 2 which is syntactically and
semantically consistent with what went before anticipating thus the
outcome.

Excerpt 7

1 Irina: deci ‘te-am pupat’ am trecut la chestii mai aşa mai

[((laughing))
so ‘kiss you’, we went on to things more more
2 Raluca: [mai intime
more intimate
3 Irina: mai intime ştii
more intimate, you know

Excerpt 8

1 Anca: andu-l întreba pe el sǎ-i zicǎ lu’ maicǎ-sa pe ce pe ce

andu was asking him to tell his mother what what
2 Laura: pe ce şosea a fost
what street he took
3 Anca: nu pe::- da pe ce da ‘pe ce şosea am fost’
not on … but what ‘what street have I taken’

Similarly, both recipients of these anticipatory completions (i.e. the

producer of the not-yet-complete turn) agree to them by using
ratifying repetitions at lines 3. This conversational strategy is similar

35
For a detailed discussion, see, among others, Sacks (1992), Lerner (1991) and
Lerner (1996).

193
to collaboratively built sentences in showing that participants in the
conversation know what is on each other’s minds.
Anticipatory completion is not restricted to adolescent talk. In
excerpt 9 the two participants undergraduates and belong in the 20-
25 age group. Previously in the conversations Cristina and Simona
have been comparing McIntosh computers to IBM compatibles.

Excerpt 9

1 Cristina: păi da’ asta-i bine asta-i bine că de multe ori mi s-a-
ntâmplat să=
well, that’s good it’s good ‘cause it happened to me many
times to
2 Simona: =să-nchizi din greşeală
to accidentally close
3 Cristina: să le-nchid din greşeală ştii
to close them accidentally you know
4 Simona: da şi p’ormă=
yes, and then
5 Cristina: =înnebuneşti să nu mai găseşti
you’re going crazy if you don’t find it anymore
6 Simona: da să nu mai găseşti
yes if you don’t find it anymore

In line 1 Cristina starts explaining why she finds a certain

characteristic of the programs running on McIntosh computers very
useful. Line 1 ends in a subordinate conjunction. Simona interrupts
Cristina and produces in line 2 a clause that is syntactically and
semantically consistent with Cristina’s turn in the previous line.
Cristina’s repetition with slight variation (changing from 2nd to 1st
person) in line 3 ratifies Simona’s contribution. In line 4 Simona
agrees with Cristina and starts mentioning a related aspect (da şi
p’ormă ‘yes and then’). However, she is interrupted by Cristina who
makes use of the same strategy: her contribution in line 5 is
syntactically consistent with the adverb phrase used by Simona in
line 4. Simona’s exact repetition in line 6 ratifies Cristina’s
contribution.
Sometimes both the producer and the recipient of a not-yet-
complete turn end up talking at once and the two articulated
completions may not be identically composed, even though they both
are designed to be syntactically and semantically consistent with the

194
previous turn. The following excerpt, which comes from adults’
conversational style, is a case in point.
Excerpt 10 is taken from a conversation where Lucia talks
about a murder that shocked the whole community and was in the
headlines for several months.

Excerpt 10

1 Lucia: s-a dus la mătuşă-sa că şi maică-sa şi mătuşă-sa stau tot

acolo ° (în preajmă)
he went to his aunt’s ‘cause his mother and his aunt live
nearby as well (close)
2 cică aia i-a luat cuţitu’ l-a spălat l-a schimbat p-ăsta
that one supposedly took the knife from him, cleaned it,
changed his clothes
3 i-a spălat toate hainele de singe
she washed the blood off all his clothes
4 nu ştiu ce ca să-l ac[opera
whatever, to cover him
5 Rodica: [ascundă=
cover
6 Rodica: =da bine-nţeles
but of course

At line 4 Rodica intends to align with Lucia by collaborating in the

production of the latter’s turn and provides a completion of Lucia’s
turn delivered in lines 1-3. Lucia, however, completes it herself, at
line 3, with the same upshot but different composition. Thus the two
completions are delivered in overlap. However, this is treated by both
conversationalists as non-problematic and non-competitive36. This
interpretation is supported by the absence of hitches and
perturbations as well as by the agreement in line 5.

4.4 Collaboratively built sentences

Brown and Levinson (1987) mention the use of slang, jargon, dialect,
address forms and ellipsis as devices that mark in-group identity. The
same can be argued of the phenomenon of collaboratively built

36
See also Tannen (1983).

195
sentences (Sacks 1992) which can be added to the list of in-group
identity markers.
In producing a collaboratively built sentence, a speaker A
produces a complete turn made up of a single sentence which is then
turned by another party B into a seemingly incomplete turn which
then B completes by producing a dependent clause or prepositional
phrase which are syntactically and semantically consistent with the
first part. The first utterance is a possibly complete sentence, but the
second utterance is not a sentence. Only with the first is it a sentence.
As Sacks (1992) has pointed out it: “If you want to find a way of
showing somebody that what you want is to be with them, then the
best way to do that is to find some way of dividing a task that is not
easily dividable and which clearly can be done by either person
alone”. Collaboratively built sentences serve precisely this purpose:
they show that the people who produce them are close to each other
and they know what is on each other’s minds.
Oddly enough, the analysis of the emprical data in Chapter 2
reveals that collaboratively built sentences are practically
nonexistent among Romanian teenagers living in Constanta.
Producing a collaboratively built sentence is no easy task since it
requires not only linguistic competence (i.e. being able to produce a
part of a sentence that is semantically and syntactically consistent
with what went before presupposes mastering the syntactic processes
of the language in question), but also the ability to read one’s
interlocutor’s mind. This may create the false impression that the
level of linguistic and communicative competence among teenagers
is not as high as the one among adults.
Sacks (1992), however, provides examples of collaboratively
built sentences produced by teenagers. Presumably, collaboratively
built sentences convey the highest degree of solidarity and in-group
membership and in my data, at least, making such strong claims to
solidarity do not appear to be an issue among my teenager
informants. When it comes to claiming in-group membership
Romanian adolescent girls seem to show a preference for the
consistent use of address forms and slang terms.
Excerpt 11 is taken from a conversation in which the two
participants are two female students in their early twenties.
Previously in the conversation they have been telling how they
manged the classes they taught during practicum. In lines 1 and 2
Iulia is expressing her growing dissatisfaction with the idea that the
teacher should expect her to teach a class she has not thought before.

196
Excerpt 11

1 Iulia: deci ea care vorbeşte de metodică cum ↑poa’ să zică

so she who’s talking about methodology how can she say?
2 să-mi dea o clasă pe care eu nu o cunosc nu?
to give me a class to teach that I don’t know, right?
3 Maria: ca lecţie finală
as a final lesson
4 Iulia: ↓ca lecţie finală
as a final lesson

In this exchange Iulia produces in lines 1-2 an utterance that is a

possibly complete sentence, whereas Maria produces an utterance
which is not a whole sentence but a part of a sentence that is
syntactically and semantically coherent with the prior turn. Moreover,
Maria’s utterance becomes a sentence only together with Iulia’s
utterance. By fitting her talk together with Iulia’s talk, Maria shows
that she and Iulia are close to each other that they belong in the same
group. This is reinforced by Iulia’s repetition in line 4 that ratifies
Maria’s contribution.

4.5 Conclusions

In the excerpts examined in this chapter as well as in other materials

drawn from naturally-occurring conversation I am familiar with it
turns out with great regularity that while engaging in overlapping talk
with female friends, Romanian women do not generally upgrade to
competitive production. The vast majority of overlaps are resolved to
a single speaker in the first or second beat while longer overlaps
which do not extend for more than 4 or 5 beats are delivered in solo
production mode displaying thus no hitches and perturbations
characteristic of problematic competitive talk.
Although pervasive in all-female Romanian conversational
discourse, overlapping talk is not used with a view to gaining the
floor, at least not in friendly talk. In the examples examined so far
participants in overlapping talk do not appear to be or to conduct
themselves as competitors fighting for the floor but rather as properly
simultaneous occupants of the floor either because this is permissible
(e.g. with overlapping continuers) or because it is mandated by
certain rules of appropriate social conduct (e.g. expressing one’s
concern about or sympathy on somebody’s misfortune, paying

197
compliments, congratulating somebody in response to
announcements of personal good news) (Schegloff 2000a; 2002).
The analysis of the empirical data has shown that a
collaboratively built sentence and anticipatory completion are
conversational strategies of crucial importance in showing that the
people who produce them are close to each other and they know what
is on each other’s minds. They convey the highest degree of
solidarity and in-group membership and in the empirical data given in
Chapter 2.

198
 CHAPTER 5

Gendered narratives in Romanian conversational

discourse
5.1 Narratives and gender identity construction

Research has shown that narrative discourse is instrumental in the

construction and display of self and identity37. Thus it has been
suggested that narrative structure enables the storyteller to gain an
understanding of the self as a whole, with features of stability and
continuity over time (Polkinghorne 1988, Schiffrin 1996). Bruner
argues (1987:15) that we eventually “become the autobiographical
narratives by which we tell about our lives”. As Schiffrin (1996: 169)
has pointed out, the reason why narrative has this self-transforming
function is that “narrative language provides a process of
subjectivization: it reveals our presuppositions (our implicit
meanings), permits multiple perspectives (different prisms through
which we can view the world), and allows subjectification”, in other
words it allows reality to be filtered “through the consciousness of
protagonists in the story” (Bruner 1987: 25).
It is also well established that stories are resources not just for
the development and presentation of self as a psychological entity,
but also as a self that exists within a cultural matrix of meanings,
beliefs and normative practices (Bruner 1990); speakers’ identities as
social beings emerge as they construct their own individual
experiences as a way to position themselves in relation to social and
cultural expectations (Chafe 1994). The form and content of their
stories, their story-telling behaviour are indices of both their personal
selves and their social and cultural identities38.
37
The role of narratives in the construction and display of who we are has been the
focus of scholarly attention in fields ranging from developmental psychology (e.g.
Bruner 1986, 1990, Bamberg 1987, Nelson 1989), social psychology (e.g. Harre
1987, Gergen and Gergen 1988), and clinical psychology (Polkinghorne 1988), to
literary theory (Bal 1990, Prince 1990), folklore (Bauman 1986), sociology
(Riessman 1993), and sociolinguistic (Labov 1972b, Labov and Waletzky 1967,
Jefferson 1978).
38
Research has shown that both the style and substance of stories are sensitive to
such parameters as ethnicity (Michaels 1981, Gee 1991, Blum-Kulka 1993); social
class (van Dijk 1992); age (Cohler 1982, Coupland and Nussbaum 1993); gender
(Riessman 1990; Attanuci 1993; Schiffrin 1996, Holmes 1997, Coates 2000) and
region (Bauman 1986, Johnstone 1990). Other scholars linked story-telling style
and substance to social roles at both interactional and institutional levels showing

199
5.2 Constructing gender identities through narratives

This chapter focuses on two excerpts that illustrate how a

conventional gender identity can be constructed through a narrative
describing mundane family events such as a birthday party and
managing household activities39. The excerpts 1 and 2 are taken from
an encounter with the beautician and they function as news-updates,
a type of small talk whose aim is to establish and maintain a
relationship based on solidarity and co-operation.

Excerpt 1

1 Client: şi felicia ce face? a fost ziua ei duminicǎ

and how’s Felicia? it was her birthday on Sunday
2 SP : felicia da pe 23 a împlinit şi ea patruzeci şi trei de ani si restu-
40

felicia yes on the 23rd she was forty-three and the rest
3 lucreazǎ da’ ea lunea şi joia îşi ia liber cǎ lucreazǎ mai tîrziu
she goes to work but takes Monday and Thursday off cause
she works late
4 cum lucram io pe vremuri şi se chinuie cu ceara
as I used to in the old days and she’s got problems with the
wax
5 cǎ ba le-o dǎ o firma mai bunǎ alta mai puţin bunǎ
‘cause they are either supplied with high quality wax or one
of a poor quality
6 clientele care mai întîrzie care
the clients some come late some
7 (3)
8 vin la timp [...]
are on time
9 SP: cosmin a terminat toate zece examenele şi a luat numai nouǎ şi
zece
cosmin has passed all ten exams and got only nine and ten
10 ce n-a facut în anu’ unu şi doi
something he didn’t do the first and the second year
11 Client: da
yes

how story-telling facilitates, among other things, socialization into family roles
(Heath 1983, Ochs and Schieffelin 1989).
39
This section on identity construction through narratives is a revised and
considerably extended version of Hornoiu (2005b).
40
SP stands for ‘service provider’, i.e. the beautician in this service encounter.

200
12 SP: şi şi-a facut mǎrţişoare sǎ le dea cadou colo colo şi el
and he made first of march decorations to give them around
like that
13 sǎ nu mai dea bani pe ele
lest he should spend money on them
14 Client: şi george?
and george?
15 SP: george nu se simte bine cu sǎnǎtatea a facut tratament şi
fizioterapicǎ
george’s got some health problems he’s been under treatment
and has received physiotherapy
16 a fǎcut şi reflexo
and reflexotherapy as well
17 în londra a fǎcut crize şi a trebuit sǎ-şi facǎ [injecţie cu
voltaren
he had seizures in london and he had to get a shot with
voltaren
18 Client: [m::::
mmmm
19 SP: şi acum mai are nişte cîteva şedinţe de fizioterapie (cu) pauzǎ
de zece zile
and now he receives physiotherapy with ten-day breaks
20 şi sǎ continue mai continuǎ cîteva
and he’s got to go on he’s going on with some more
21 (2)
22 pe douǎş’patru martie tre’ sǎ plece
he’s got to leave on the twenty-fourth of march
23 Client: e acasǎ el
he’s at home
24 SP: e acasǎ de o lunǎ şi ceva
he’s been at home for over a month
25 Client: nu se plictiseşte acasǎ
he doesn’t get bored at home?
26 SP: e nu:: mai face şi el
eh, no, he’s been doing some things
27 Client: da: v-ajutǎ
yes, he’s helping you
28 SP: pe felicia ei acolo-n casǎ fac menaju’ cǎ pînǎ vine felicia seara
felicia they do the work there around the house ‘cause felicia
comes in the evening
29 ce s-o mai aştepţi pe felicia sǎ pregǎteascǎ masa sǎ:
so why wait for felicia to cook dinner to

201
30 mai uşureazǎ pe cǎn- cǎtǎlina cǎ ea se pricepe la gǎtit
they take some burden off cǎtǎlina ‘cause she’s good at
cooking
31 şi cosmin face piaţa
and cosmin does the shopping
32 Client: cǎtǎlina gǎteşte da?
cǎtǎlina can cook right?
33 SP: cǎtǎlina gǎte::şte
cǎtǎlina can cook
34 (2)
35 ce nu ştie mai face felicia mai complicat joia şi lunea
when she doesn’t know, felicia’s cooking sometimes the more
complicated things on Thursdays and Mondays
36 în rest cartofi la cuptor cartofi prǎjiţi ouǎ ochiuri grǎtar
for the rest, baked potatoes, fries and fried eggs roast
37 Client: e şi astea dacǎ vii şi le gǎseşti gata fǎcute conteazǎ
eh, these if you come and find them already cooked, they
count too
38 SP: e:: da’ ea nu poate la opt şi jumǎtate sǎ aştepte toţi nemîncaţii
eh but she can’t at eight thirty let them be hungry and wait
39 sǎ vinǎ felicia sǎ pregǎteascǎ
for Felicia to come and cook

Excerpt 2

1 SP: era mîndrǎ cǎ de ziua ei i-a luat cosmin o pereche de cercei de

argint mari aşa
she was proud because cosmin bought her a pair of large
silver earrings for her birthday
2 Client: a::::h
a :::
3 SP: cînd i-am vǎzut la (.) ureche zic ‘io nu port aşa’ şi era numai
cu argint
when I saw them on her ears I said ‘I don’t wear this’ and she
was covered in silver
4 da’ verigheta lor este combinaţie de aur cu aur alb
but their wedding ring is a combination of gold with white
gold
5 Client: mhm ce frumoasǎ
mhm, how beautiful
6 SP: şi merge şi la argint şi la aur da şi avea o groazǎ de brǎţǎri pe
mînǎ

202
 and it goes with both silver and gold yes, and she had a lot of
bracelets on her wrist
7 ‘ cerceii ǎia mari mi-a luat cosmin de ziua mea’
‘cosmin got me those large earrings for my birthday’
8 cǎ pe nouǎ februarie a fost ziua lu’ cǎtǎlina pe cinşpe a lu’
cosmin
‘cause on the ninth of February it was Catalina’s birthday, and
on the fifteenth it was cosmin’s
9 şi acum pe douǎştrei a lu’ felicia da şi:::
and now on the twenty-third it’s Felicia’s, yeah and
10 (4)
11 îi luase a venit c-o searǎ înainte naşa de cununie a lor şi i-a
adus o bluzǎ
she had brought her… their matron of honour came a night
before and brought her a blouse
12 foarte frumoasǎ cu fir prin ea aşa
very beautiful, purled like that
13 (4) au fǎcut la clubu’ unde lucreazǎ cosmin au serbat amîndoi
pe:::: sîmbǎtǎ
the party was at the club where cosmin works they celebrated
both their birthdays on Saturday
14 pe paişpe
on the fourteenth
15 Client: de valentine
on valentine’s day
16 SP: da au fǎcut platouri reci
yes, they served a cold buffet,
17 le-am fǎcut io un tort de fructe le-am dat
I baked them a fruit cake, I gave them

The beautician engages in extended stories about her

husband’s health, or her son and daughter-in-law’s happy marriage,
about her grandson’s academic success or her granddaughter’s
cooking talent. Through these stories she constructs a particular
gendered identity for both herself and the other protagonists. The
gender identity constructed here is to a certain extent a conservative
one: an identity conforming to the beliefs of a patriarchal society41,

41
Recent research on gender has shown that post-communist Romanian society,
although characterised by gender-related egalitarianism at the level of official
ideology, is marked by traditional patriarchal attitudes and practices in the private
sphere and by patriarchal authority in terms of the state-citizen relationships (Pasti
2003). Moreover, recent public opinion polls and increasing tendencies towards

203
beliefs about the way women and men should behave. The type of
gendered identity that she constructs through her narratives supports
Andrei’s view (1978: 219) that there is overwhelming societal
pressure to accept particular gender roles42:

‘Noi nu ne creştem copiii cum vrem, ci aşa cum ne impune

obiceiul, tradiţia, opinia publică, societatea cu structura ei
dintr-un moment dat’

The question that arises is what do such stories aim to

accomplish? At one level, they are intended to bring the interlocutor
up-to-date on what the narrator and significant others have been
doing. This function help the interlocutors establish and maintain a
relationship based on solidarity. At another level they are components
in a complex answer to the client’s enquiry. At yet another level
during these stories, the service provider constructs conservative or
normative gender identities for herself, her daughter-in-law and her
granddaughter.
The narrator represents her daughter-in-law as a ‘good’
mother and ‘loving’ wife who is concerned for her family’s comfort
and well-being and therefore works long hours to supplement her
family income43, but at the same time she manages to take two days
off to look after her family’s needs. Consider, as an illustration, the
fragments in excerpt 3:

Excerpt 3

(a) (Felicia) lucreazǎ da’ ea lunea şi joia îşi ia liber cǎ lucreazǎ mai
tîrziu cum lucram io pe vremuri şi se chinuie cu ceara cǎ ba le-o dǎ o
firma mai bunǎ alta mai puţin bunǎ

left-wing conservatism show that a paternalist state is still favoured in

contemporary Romanian society (Miroiu 2004).
42
This view is also echoed by Weedon (1987:3) who argues that “As children we
learn what girls and boys should be and, later, women and men. These subject
positions – ways of being an individual – and the values inherent in them may not
all be compatible and we will learn that we can choose between them. As women
we have a range of possibilities. In theory almost every walk of life is open to us,
but all the possibilities which we share with men involve accepting, negotiating or
rejecting what is constantly being offered to us as our primary role – that of wife
and mother”.
43
More often than not, female professionals depend on their husbands’ incomes
since their own incomes are inadequate (Pasti 2003).

204
(Felicia) goes to work but takes Monday and Thursday off cause she
works late as I used to in the old days and she’s got problems with
the wax ‘cause they are either supllied with high quality wax or one
of a poor quality

(b) (O ajuta) pe Felicia acolo-n casǎ fac menaju’ cǎ pînǎ vine Felicia
seara ce s-o mai astepţi pe Felicia sǎ pregǎteascǎ masa
(They help) Felicia they do the work there around the house ‘cause
Felicia comes in the evening so why wait for Felicia to cook dinner to

(c) (Ce e mai complicat) face Felicia joia şi lunea

Felicia cooks the more complicated things on Thursdays and
Mondays

(d) E:: da’ ea nu poate la opt şi jumǎtate sǎ aştepte toţi nemîncaţii sǎ

vina Felicia sǎ pregǎteascǎ
Eh but she can’t at eight thirty let them be hungry and wait for Felicia
to come and cook

(e) Era mîndrǎ cǎ de ziua ei i-a luat Cosmin o pereche de cercei de

argint mari aşa
She (i.e. Felicia) was proud because Cosmin bought her a pair of
large silver earrings for her birthday

While the message can easily be inferred from examples 3a –

d, it is not quite so obvious from 3e. In fact, this utterance indicates
that Cosmin’s love for his mother is a reflection of the latter’s good
qualities. The beautician also constructs her own gender identity as a
good understanding mother(-in-law) and grandmother:

Excerpt 4

(a) Pînǎ vine Felicia seara ce s-o mai aştepţi pe Felicia sǎ pregǎteascǎ
masa
Felicia comes in the evening so why wait for Felicia to cook dinner to

(b) le-am fǎcut io un tort de fructe le-am dat

I baked them a fruit cake, I gave them

Similarly, the gender identity the service provider constructs

for her granddaughter conforms to the rather conservative norms of
Romanian society. The granddaughter is portrayed as being perfectly

205
able to look after her father and brother and run the household
showing that in the traditional Romanian family, which is
characterised by a spirit of partnership only to limited extent44, the
performance of the housewife role in adulthood is prefaced by a long
period of apprenticeship. The uttereances in excerpt 5 are caes in
point:

Excerpt 5

(a) Cǎtǎlina se pricepe la gǎtit

Cǎtǎlina is good at cooking

(b) Cǎtǎlina gǎteşte (….) cartofi la cuptor cartofi prǎjiţi ouǎ ochiuri
grǎtar
Cǎtǎlina can cook baked potatoes, fries and fried eggs roast

(c) Ea nu poate la opt şi jumǎtate sǎ aştepte toţi nemîncaţii sǎ vinǎ

Felicia sǎ pregǎteascǎ
She can’t at eight thirty let them be hungry and wait for Felicia to
come and cook

These excerpts describe a state of affairs frequently

encountered in Romanian society: girls are socialized into appropriate
‘feminine’ behaviour which presupposes, among other things, taking
care of the male members of their families45. In the socialization of
boys, freedom of choice and independence are valued twice as much
as in the case of girls who are orientated towards obedience and hard
work46.
At least one rather different feminine identity gets voiced
throughout these news-updates: the identity of several mutual female
acquaintances who identify themselves more readily with the role of
a modern woman with a full-time job, a woman who is very careful

44
In contemporary Romanian society 80% of household chores and the raising of
children are left up to the wife whereas only in 5% of Romanian families household
chores are jointly completed by both partners (Barometrul de gen, 2000).
45
See also Stanciulescu (1998)
46
See Barometrul de gen (2000)

206
about her physical appearance and who regularly undergoes
beautifying treatments47.

Excerpt 6

1 Client: da’ camelia ce bine aratǎ nu

but camelia, she’s looking good, isn’t she?
2 SP: da camelia aratǎ foarte bine
yeah, Camelia’s looking very good
3 ‘sǎ ştiţi cǎ chiar nu m-am dus decît de vreo douǎ ori’
you know I really went there a couple of times only
4 la o colegǎ a ei care a fǎcut cosmeticǎ
to a colleague of hers who’s a beautician
5 da’ nevoitǎ cǎ mǎ duceam acolo la coafor şi dacǎ nu mai
puteam sǎ vin
but because I had to cause I was going to the hairdresser’s
there and if I couldn’t come anymore
6 de cînd lucrez la bancǎ termin tot la şapte opt searǎ
since I started working at the bank I get off at seven or eight
in the evening just like before
7 ştiam cǎ sîmbǎta dumneavoastrǎ nu lucraţi
I knew you didn’t work on Saturday
8 şi cînd mi-am adus aminte
and when I remembered
9 cînd a mai vrut ea sǎ mai vinǎ din nou auzise cǎ sînt bolnavǎ
şi nu mai lucrez
when she wanted to come again she heard that I was ill and I
didn’t work anymore
10 Client: şi auraş?
and auraş?
11 SP: auraş acuma nu mai vrea sǎ piardǎ
auraş doesn’t wanna miss any beautician treatement
12 cǎ toate fetele au lǎudat-o ca aratǎ foarte bine
cause all the girls praised her cause she looked so good

Through her narratives the beautician also constructs her

son’s and grandson’s gender identities. In some contexts she portrays

47
This type of woman, promoted mainly by mass-media, is referred to in gender
studies as ‘the Barbie doll’ (Miroiu 2004): an independent career woman with sex
appeal and access to beautifying techniques.

207
them as assuming a predominantly conservative and normative male
identity when she presents her grandson as knowledgeable,
competent and successful:

Excerpt 7

Cosmin a terminat toate zece examenele şi a luat numai nouǎ şi zece

ce n-a fǎcut în anu’ unu şi doi
Cosmin has passed all ten exams and got only nine and ten something
he didn’t do the first and the second year

In other contexts, however, men are portrayed as behaving in

ways usually framed as ‘feminine’ (helping with the housework or
doing the shopping) deviating thus from a traditional masculine
identity48.

Excerpt 8

(a) Ei acolo-n casǎ fac menaju’ mai uşureazǎ pe Cǎtǎlina

They do the work there around the house ‘cause Felicia comes in the
evening and they take some burden off Cǎtǎlina

(b) Cosmin face piaţa

Cosmin does the shopping

These excerpts demonstrate that gender identity is constantly

being constructing and people may reinforce existing societal norms
at one point, but challenge and contest them at others. In excerpts 1
and 2, on this particular occasion the service provider constructs a
predominantly conservative identity not only for herself but also for
her daughter-in-law and granddaughter. Although we may safely
assume that in other respects their gendered identities may not
conform to the rather conservative norms of Romanian society, on
this occasion she takes the traditional roles of ‘good mother’, ‘good
daughter’ and ‘good wife’ very seriously, and likes others to
recognise and appreciate the extent to which she and other female

48
Ordinarily, in terms of housework duties, men’s work is related private property
and its external tokens: the house and the car become symbols of social status.
Since property ownership confers power, this close association between men and
symbols of property represent the materialization of relationships based on power
(Miroiu 2004).

208
members of her family meet society’s prescriptions in these two
areas.

5.3 Conclusions

The analysis of narratives has shown that social identity is locally

situated: who we are is, at least in part, dependent on who we are
with and where we are, both in interactional and discourse worlds.
This view of identity differs to a certain extent from the view of
identity assumed by some variation sociolinguistic analyses.
Sociolinguistic studies of variation often assume that identities
remain constant despite contextual changes, that they are somehow
fixed attributes that are permanent properties of speakers. Thus a
speaker will be coded, for instance, white, middle-class, middle-aged,
English woman and she will maintain this constellation of features
irrespective of the activity or interaction in which she is engaged.
The excerpts analzed in this chapter demonstrated that
identity is far from being categorical or fixed. Transforming
experiences into stories and narrating them become a way of showing
the addressee the salience of particular aspects of the speaker’s
identities. Speakers may act more or less middle-class, more or less
female depending on what they are doing and with whom. Sometimes
they may choose to conform to the traditional female identity
imposed by a patriarchal society, whereas at other times they may
choose to display more liberal identities that deviate from those
norms.

209
 CHAPTER 6

Intra-group differences and inter-group

similarities in Romanian gender-related conversational
discourse. The quantitative analysis

6.1 Female adolescent talk vs. female adult talk

The quatitative analysis of the Constanta Corpus reveals a clear

pattern. Adult Romanian women living in Constanta show a
preference towards a consistent use of positive politeness strategies in
friendly talk, as Table 6.1 illustrates. For my female adult informants
language is not a mere tool for obtaining and conveying information.
Rather they use language to establish, nurture and develop personal
relationships. Engaging in conversation becomes an efficient means
of keeping in touch, especially with friends and intimates, of building
a relationship. On this evidence, their shared repertoire of
conversational strategies amounts to a fully-fledged cooperative
conversational style. This is in line with empirical studies conducted
in English-speaking communities where women’s conversational
style has been described as communal, i.e. cooperative and
collaboration-oriented (Coates 1993; Tannen 1994; Wood and
Dindia 1998).
The quatitative analysis shows my female informants as being
oriented towards two positive-politeness mechanisms, especially
when engaging in converasation with friends:

(1) S claims common ground with H;

(2) S fulfils H’s want for some X

(Brown and Levinson 1987)

The mechanism in (1) is activated by:

(i) conveying that some want of H is viewed as being

admirable/interesting;
(ii) by claiming in-group membership;
(iii) by claiming common opinions, attitudes, knowledge with H.
(Brown and Levinson 1987)

210
At the level of conversational strategies, conveying that some want of
H is viewed as being admirable/interesting is achived by
noticing/attending to H (e.g. compliments), by exaggerating
interest/approval/ sympathy (e.g. extreme case formulations) and by
S intensifying interest to H (e.g. historic present, directly quoted
speech). Claiming in-group membership is achieved through a
consistent use of in-group identity markers (e.g. slang and/or jargon,
address form, collaboratively built sentences). Claiming common
opinions, attitudes, knowledge with H is achived by expressing
agreement with H (e.g. the use of repetition and minimal responses as
markers of agreement), avoiding disagreement (e.g. token agreement,
softeners/hedges) and presupposing common ground with H by
constructing shared knowledge (e.g. imagery and details, general
extenders).
The mechanism in (2) is activated by giving gifts to H. At the
level of conversational strategies the gifts are symbolic ones
consisting in expressing sympathy, understanding, cooperation
(Brown and Levinson 1987). The linguistic embodiments of these
strategies include minimal responses as continuers, supportive
overllaping talk, anticipatory completion and phatic questions.
The quatitative analysis of my teenager data reveals that when
compared with adults’ conversational style there are significantly
fewer occurrences of each strategy as shown in Table 6.1. Firstly,
expressing common opinion and shared experience does not seem
to be a major concern for adolescent girls aged between 12 and 19.
On the contrary, they seem more preoccupied with expressing their
own point of view, with asserting their own personality even if, at
times, this may lead to disagreeing with their interlocutor.
Secondly, in-group membership is signalled by address
forms and slang terms, the latter being a marker of age rather than
gender. Collaboratively built sentences which presuppose shared
beliefs and familiarity with what is on the interlocutor’s mind are
practically non-existent in our teenager data.
Thirdly, keeping the flow of conversation going smoothly is
mainly achieved through the use of phatic questions, although, like
strategies expressing agreement, these are significantly fewer: 36.84
% in adolescents’ data as opposed to 60.95 % in adults’ data.
Eliciting new information from the addressee triggers, on the part of
the speaker, more or less extended turns, usually under the form of
narratives that match or expand on the topic under discussion
enabling thus their producer to occupy the conversational space.

211
Table 6.1 Positive politeness strategies in Romanian women
conversational style in across three age-group (no P and D
differentials)

Positive- Ways of Positive- Linguistic Number of Number of

politeness making politeness embodiments occurrences occurrences
mechanism activating strategy of positive- in in
the politeness Romanian Romanian
mechanism strategies adolescent adult
girls’ women’s
sample sample
(age group: (age group:
12-19 years 20-29 years
old ) old)
S conveys Notice/attend 1. 2 4
that he finds to H Compliments
some want S exaggerates 2. Extreme 46 46
of H interest/approval/ case
admirable/ sympathy formulations
interesting 3. Historic 33 9
S intensifies present
interest to H 4. Constructed 43 24
dialogue (i.e.
directly quoted
speech )
S claims S uses in-group 5. Slang and/or 29 items of 17 items of
in-group identity jargon slang slang +5
S membership markers items of
claims jargon
6. Address 41 46
common forms
7. - 2
ground Collaboratively
built sentences
with S seeks 8. Repetition 10 28
agreement with as an
H H indication of
agreement
S claims 9. Minimal 25 62
common responses as an
opinions, indication of
attitudes, agreement
knowledge S avoids 10. Token 4 10
with H disagreement agreement
11. Softeners: 2 12
miscellaneous
12. Softeners: - 18
diminutives

212
 13. Softeners: 20 55
tag questions
14. Imagery 10 12
S presupposes and details (extended) (extended)
common ground turns turns
with H by containing containing
constructing imagery imagery
shared and details and details
knowledge 15. General 4 18
extenders
16. Minimal 14 46
responses as
continuers
17. Supportive 7 instances 57
overlapping of instances of
talk supportive supportive
S S overlapping overlapping
S gives talk out of talk out of
fulfils gives a total of a total of
30 65
symbolic gifts instances of instances of
H’s gifts to H: overlapping overlapping
to H: talk i.e. talk i.e.
supportive supportive
want sympathy, overlapping overlapping
talk talk
for understanding, amounts to amounts to
23.33% 87.69%
some X co-operation 18. 3 10
Anticipatory
completion
19. Phatic 35 phatic 64 phatic
questions questions questions
out of a out of a
total of 95 total of 105
questions questions
i.e. i.e.
the the
percentage percentage
of phatic of phatic
questions is questions is
36.84% 60.95%

Not surprisingly minimal responses functioning as continuers

which signal that their producer does not object to the interlocutor’s
point of view are scarce. The adults in my sample use three times as
many continuers as adolescents. Although expressing solidarity and
support is not unknown to my adolescent informants, they seem to
213
prefer asserting their own individuality to satisfying their addressee’s
desire to be liked, admired and listened to.
In view of the above considerations, we can hardly term
adolescents’ conversational style cooperative or communal.
However, apart from collaboratively built sentences, all the strategies
identified in adult women’s conversational style as conveying
solidarity and support are also features of adolescents’ linguistic
behaviour, albeit to a lesser extent. Thus we can argue that adolescent
girls’ conversational style shows many of the more obvious outward
signs of expressing solidarity and support. This fact becomes even
clearer if the adolescent group is divided into two sub-groups:
secondary school girls and high school girls. As they approach
adulthood, the adolescent girls’ conversational style is becoming
increasingly solidarity-oriented as shown in Table 6.2.
The expected pattern is confirmed for the following
cooperative strategies: extreme case formulations, constructed
dialogue (i.e. directly quoted speech), address forms, repetition as a
marker of agreement, softeners, supportive overlapping talk,
anticipatory completion, compliments, imagery and detail. The sharp
increase in the number of occurrences for these strategies is
indicative of a shift towards a cooperative conversational style. The
expected pattern, however, is disconfirmed for minimal responses as
markers of agreement and token agreement, i.e. for those strategies
that enable the addressee to signal his agreement with the speaker.
High school girls when assuming the role of the addressee seem more
preoccupied with asserting their own conflicting point of view rather
expressing agreement with their interlocutor.
The only strategy that is not a point of contact between
teenager girls’ and adults’ conversational styles is building sentences
collaboratively. In producing a collaboratively built sentence, the
addressee demonstrates his ability to read his interlocutor’s mind and
he shows that he and his interlocutor belong in the same group.
Apparently they convey the highest degree of solidarity and in-group
membership. Developing such a strong sense of togetherness does not
seem to be the main concern of our adolescent informants who
instead choose to assert their individuality within the group rather
than to highlight the features that give cohesion to the group. This
interpretation seems to be consistent with their tendency to use fewer
strategies that avoid express disagreement with their interlocutor.
When it comes to claiming in-group membership, the adolescent
girls in the Constanta Corpus seem to show a preference for the
consistent use of address forms and slang terms. It has become

214
apparent that the latter is a marker of age. Thus on some occasions
asserting their membership in a particular age-group seems a more
salient feature.
In addition to collaboratively built sentences, other strategies
that are missing from secondary school girls, but are characteristic of
Romanian women’s communal style, are softeners and compliments.
The absence of softeners is indicative of the same preference for
asserting their individuality within the group rather than aligning with
their interlocutor’s point of view.

Table 6.2 Positive politeness strategies in Romanian women

conversational style in across three age-group (no P and D
differentials)

Positive- Ways of Positive- Linguistic Number of Number of Number of

politeness making politeness embodiments occurrences occurrences occurrences
mechanism activating strategy of positive- in in in
the politeness Romanian Romanian Romanian
mechanism strategies secondary high adult
school school women’s
girls’ girls’ sample
sample sample (age group:
(age group: (age group: 20-29 years
12-14 years 15-19 years old)
old) old)
S conveys Notice/attend 1. - 2 4
that he finds to H Compliments
some want S exaggerates 2. Extreme 4 42 46
of H interest/approval/ case
admirable/ sympathy formulations
interesting 3. Historic 8 25 9
S intensifies present
interest to H 4. Constructed 13 30 24
dialogue (i.e.
directly quoted
speech)
S claims S uses in-group 5. Slang and/or 8 items of 21 items of 17 items of
in-group identity jargon slang slang slang +5
S membership markers items of
claims jargon
6. Address 11 30 46
common forms
7. - - 2
ground Collaboratively
built sentences
with S seeks 8. Repetition 1 9 28
agreement with as an
H indication of
agreement
H S claims 9. Minimal 14 11 62
common responses as

215
 opinions, indicators of
attitudes, agreement
knowledge S avoids 10. Token 3 1 10
with H disagreement agreement
11. Softeners: - 2 12
miscellaneous
12. Softeners: - - 18
diminutives
13. Softeners: 14 6 55
tag questions
14. Imagery 3 7 12
S presupposes and details (extended) (extended) (extended)
common ground turns turns turns
with H by containing containing containing
constructing imagery imagery imagery
shared and details and details and details
knowledge 15. General 2 2 18
extenders
16. Minimal 6 8 46
responses as
continuers
17. Supportive 3 instances 4 instances 57
overlapping of of instances of
talk supportive supportive supportive
S S overlapping overlapping overlapping
S gives talk out of talk out of talk out of
fulfils Gives a total of a total of 9 a total of
21 instances of 65
instances of overlapping instances of
H’s gifts to H: overlapping talk i.e. overlapping
talk i.e. supportive talk i.e.
supportive overlapping supportive
want Symbolic gifts overlapping talk overlapping
talk amounts to talk
for to H: amounts to 44.44% amounts to
14.28% 87.69%
some X sympathy,
18. 1 2 10
understanding, Anticipatory
completion
co-operation 19. Phatic 25 phatic 10 phatic 64 phatic
questions questions questions questions
out of a out of a out of a
total of 61 total of 34 total of 105
questions questions questions
i.e. i.e. i.e.
the the the
percentage percentage percentage
of phatic of phatic of phatic
questions is questions is questions is
40.98% 29.41% 60.95%

216
6.2 Conversational ground rules for engaging in friendly talk
among Romanian women: the communal conversational style

The findings outlined in the previous section will enable us to

establish conversational ground rules49 for engaging in friendly talk
among Romanian women. Following Mercer (2000:28), we use the
concept of conversational ground rules to refer to the conventions
of language use which are part of the context50 of any conversation
and which members of a speech community employ to conduct
particular kinds of conversations. These linguistic conventions
consist of the shared knowledge, which is generally not made explicit
by speakers, about how to ‘do’ certain kinds/forms of talking.
Generally speaking, effective use language presupposes that
participants have this kind of shared understanding and agreement
about what to do to make it happen.
A communal conversational style is based on ground rules51
that basically encourage the joint production of discourse by means
of additive contributions to the topic under discussion even in slight
49
Originally the term was used in sport to refer to the local conventions of a
particular playing field or ground which visiting players had to be made aware of
and accept. It is now commonly used to mean basic rules or principles on which
future actions or behaviour should be based.
50
Since throughout the analysis in the previous chapter the focus of our interest
has been the development of shared understanding rather than features of texts, we
follow Mercer (2000:21) in conceptualizing context as “a configuration of available
information that people use for making sense of language in particular situations”.
The contextual resources are likely to be found in such things as: the physical
surroundings; the past shared experience and relationship of the speakers; the
speakers’ shared tasks or goals; the speakers’ experience of similar kinds of
conversation (Mercer 2000: 44)
51
People do not usually make explicit the conversational ground rules that they are
using as they assume such rules to be understood as part of the more general
contextual foundations for using language that can be drawn from the broader
cultural base of every language user’s experience in their community (Mercer
2000). We generally realize that ground rules exist when someone breaks them. An
experiment conducted by the sociologist Harold Garfinkel lends support to this
assumption. Garfinkel encouraged students to carry out what he called ‘breaching
experiments’, of which an example was to go home to their parents’ houses and,
without saying anything in explanation, behave as if they were boarders rather than
members of the family (for instance, by asking for permission to use the telephone,
rather than simply taking its availability for granted). It is also interesting to note
how relatives reacted: Garfinkel’s students were asked ‘Are you sick?’, ‘What are
you being so superior about?’, ‘Are you out of your mind or are you just stupid ?’.
Thus their reactions reveal the taken-for-granted assumptions that underpin almost
all conversations and which we use every day “as foundations for the joint creation
of new knowledge” (Garfinkel’s experiment is mentioned in Mercer 2000: 40).

217
overlap and by means of relatively uncritical acceptance of what
conversationalist partners say. Those employing such ground rules
are not only thinking through a problem together, they are
establishing and developing a close relationship with their
interlocutors.
Given the conversational strategies identified and analyzed in
the previous two chapters for which women in my sample have
shown a strong preference, we can lay down the following ground
rules for engaging in a communal conversational style:

● Interrupt speakers if you have something urgent/interesting to

contribute (it shows that you are enthused by what they have said).
● Pay compliments to your interlocutors (it shows that you admire
them)
● Use address forms, collaboratively built sentences, slang/jargon (it
indicates that you and your conversationalist partner belong in the
same group, that you)
● Ask people direct questions about their lives, interests, problems (it
shows that you are interested in them).
● Express your agreement with your interlocutor (it indicates that you
share common opinion and feelings).
● If you have differing views, however, do not impose these views on
your interlocutor (it allows you to establish common ground with the
addressee).
● Use linguistic expressions (e.g. general extenders) that invite
shared experiential knowledge with your interlocutors (it shows that
you and your interlocutor have similar opinions and feelings)
● Tell anecdotes about things that have happened to you (it shows
that you lead an interesting life, and will encourage other people to
tell stories of their own, increasing thus shared experiential
knowledge).
● While telling anecdotes or stories, make them sound interesting (it
shows your interest in both the story and the addressee)
● Say ‘yes/mhm’ in a conversation even when you do not necessarily
agree with what other people say (it helps the interaction along)
● Talk to relative strangers about personal matters (it shows that you
are willing to trust them).
● Finish off your interlocutor’s utterance even in overlap (it shows
that you can read your interlocutor’s mind)

218
6.3 Linguistic choices in all-male talk with no P and D
differentials

The findings given in Tables 6.3 and 6.4 are based on the analysis of
two hours of talk-in-interaction among 4 male informants that were
recorded by the participants themselves. The methodology for data
collection is the same with the one employed for women’s sample.
Our male informants belong into two sub-corpora: Romanian male
adolescents ranging in age from 15 to 19 living and studying in
Constanta and the other one, Romanian adult men aged between 20
and 29 who also live and study/work in Constanta. Our male
informants are on friendly terms and they also share similar
educational background and social status. Thus the interaction is not
affected by P and D differentials. They met at their interlocutor’s
home where they engaged in friendly talk. Thus the focus of the
quantitative analysis is on the conversational behaviour of these
groups in this particular setting. They also knew that they were being
recorded and they were free to erase any part of the tape, should they
feel to do so.
The excerpts were first carefully scrutinized for the positive-
politeness strategies identified in women’s conversational style to
ensure a reliable basis for comparison between the two gender groups
and to reveal potential similarities with and differences from
women’s linguistic choices. Table 6.3 summarizes our male
informants’ scores for positive-politeness strategies. In addition to the
positive-politeness identified in all-female conversational discourse,
careful analysis of the data reveal a number of interactional features
that go into the making of an agentic conversational style. These
features together with their scores are given in Table 6.4.
All the positive-politeness strategies identified so far in all-
female interaction and described as making up a communal
conversational style in Romanian are present in men’s conversational
style; however, the use of compliments is the only strategy that is
absent in all-male interaction. Several differences between the two
male groups can be identified. First, they differ in the way they signal
in-group membership. Male adolescents seem to prefer a consistent
use of slang terms, using twice as many slang terms as adults.
Collaboratively built sentences, which is perhaps the strongest claim
to shared beliefs and familiarity one can make, and jargon, which
signals membership in some occupational group, are non-existent in
my male adolescent data. These preferences amount to a surprising

219
replica of adolescent girls’ strategies for showing in-group
membership.

Table 6.3 Positive politeness strategies in Romanian men’s

conversational style across two communities of practice (no P and D
differentials)

Positive- Ways of Positive- Linguistic Number of Number of

politeness activating politeness embodiments occurrences occurrences
mechanism the strategy of positive- in Romanian in
mechanism politeness high school Romanian
strategies male male
adolescents’ adults’
sample (age sample
group: 15- (age group:
19 years 20-29 years
old) old)
S conveys Notice/attend 1. - -
that he finds to H Compliments
some want S exaggerates 2. Extreme 19 40
of H interest/approval/ case
admirable/ sympathy formulations
interesting 3. Historic 4 7
S intensifies present
interest to H 4. Constructed 22 21
dialogue (i.e.
directly quoted
speech)
S claims S uses in-group 5. Slang and/or 59 items of 25 items of
in-group identity jargon slang slang + 10
S membership markers items of
claims jargon
6. Address 23 33
common forms
7. - 2
ground Collaboratively
built sentences
with S seeks 8. Repetition 3 13
agreement with as an
H indication of
H agreement
S claims 9. Minimal 3 15
common responses as
opinions, indicators of
attitudes, agreement
knowledge S avoids 10. Token 2 2
with H disagreement agreement
11. Softeners: 3 6

220
 miscellaneous
12. Softeners: 3 -
diminutives
13. Softeners: 7 9
tag questions
14. Imagery 1 (extended) 7
S presupposes and details turns (extended)
common ground containing turns
with H by imagery and containing
constructing details imagery
shared and details
knowledge 15. General 7 6
extenders
16. Minimal 4 34
responses as
continuers
17. Supportive 12 instances 15
overlapping of instances of
talk supportive supportive
S S overlapping overlapping
S gives talk out of a talk out of
fulfils gives total of 20 a total of
instances of 19
overlapping instances of
H’s gifts to H: talk i.e. overlapping
symbolic gifts supportive talk i.e.
overlapping supportive
want to H: talk amounts overlapping
to 60 % talk
for sympathy, amounts to
78. 94 %
some X understanding, 18. 2 3
Anticipatory
co-operation completion
19. Phatic 10 phatic 26 phatic
questions questions questions
out of a total out of a
of 30 total of 72
questions questions
i.e. i.e.
the the
percentage percentage
of phatic of phatic
questions is questions is
30 % 36 %

Second, male adolescents do not seem preoccupied with

expressing common opinion and shared experience as their use of
minimal responses as markers of agreement and of repetition as an

221
indication of agreement shows: 2 minimal responses functioning as
markers of agreement were found in male adolescent data as opposed
to 15 occurrences in male adult data; 3 occurrences of repetition as an
indication of agreement in male adolescent data as opposed to 13
occurrences in male adult data.
Third, keeping the flow of conversation going does not seem
to be a major concern for our male adolescent informants. The scores
for continuers and phatic questions are significantly lower: 4
continuers in adolescent data as opposed to 34 in adult data; 30%
phatic questions in adolescent data as opposed to 36% in adult data.
Finally, providing support and cooperation through the use
of supportive overlapping talk is valued differently by the two male
groups. Only 60% of overlapping talk is supportive and non-
problematic in male adolescents’ conversational style, whereas as
many as 84% of the same strategy can be found in male adults’
conversational discourse. Thus to conclude, it seems that our male
adolescent informants seem to prefer asserting their own
individuality and point of view to satisfying their interlocutor’s desire
to be liked, admired and listened to.
In addition to these positive-politeness strategies, the analysis
of data has revealed a number of strategies which seem to lend a
particular dynamic to all-male interactional style and which
according to some theorists, are inherently impolite since they seem
to be an attack on the face of the interlocutor(s) (Brown and Levinson
1987; Leech 1983). At this point, however, we depart from Brown
and Levinson’s normative approach to politeness and suggest an
approach based on relevance. Following Culpeper (1996), we
question that some speech acts are inherently impolite and argue that
they should be interpreted relative to what they perform in the
context they are employed since even the most offensive insults can
be used by close friends to signal camaraderie.
Table 6.4 lists 9 interactional strategies which seem to be
particular frequent in all-male conversation and at first sight seem to
be performed with ‘the intrinsic purpose of attacking or undermining
the hearer’s face’ (Haverkate 1988: 394). The analysis of the data
reveals that our informants interpret them as mock impoliteness or
banter since the interlocutors insult each other but do not take
offence. Thus this apparently aggressive and non-cooperative
interactional style that includes a preference for disagreement,
persistent attempts to grab the floor (either through the use of floor
seekers or competitive overlapping talk), increased volume and rapid

222
tempo alongside ritualised insults and put-downs is employed as a
means of enhancing sociability.

Table 6.4 Non-cooperative interactional strategies in Romanian

men’s conversational discourse across two communities of practice
(no P and D differentials)

Non-cooperative Number of Number of

interactional strategies occurrences/percentage in occurrences/percentage in
Romanian high school Romanian male adults’
male adolescents’ sample (age group: 20-29
sample (age group: 15-19 years old)
years old )
1. Disruptive/competitive 40% 21.06%
overlapping talk
2. Requests for 70% 64%
information
3. Floor seekers 9 6
4. Jokes 3 2
5. Directives 2 4
6. Insults/put-downs 20 9
7. Challenges 7 9
8. Teasing 7 4
9. Obscene words 8 -

6.4 All-male talk with no P and D differentials /vs./

All-female talk with no P and D differentials

So far the analysis of our data has shown two major trends in all-
female and all-male friendly talk among familiars that confirm
similar research findings in English-speaking communities. Despite
intra-group differences, Romanian women have a strong preference
for positive politeness strategies that enable them to express their
agreement and enhance solidarity with the addressee through
interactional strategies that keep the flow of conversation going.
Although these positive-politeness strategies identified in all-female
conversation can be found in all-male interaction as well, additionally
men tend to make consistent use of certain communicative strategies
which at first sight might seem aggressive and impolite but which in
the given speech event (conversation among friends with no P and D
differentials) are taken by both the speaker and the addressee as a
sign of camaraderie and involvement in the relationship.
In the previous section we have also seen how an interactional
style used by female adolescents and based mainly on strategies that

223
enable speakers to express their opinions and assert their own
individuality sometimes even at the expense of disagreeing with their
interlocutor nevertheless shows many of the outward signs of
solidarity and support and evolves towards adulthood into a fully-
fledged cooperative style. In what follows we contrast all-female and
all-male friendly talk comparing the two sets of interactional
strategies that have emerged so far. The parallel is drawn for both
adolescents and adults in order to establish the extent to which we
can identify an interactional style characteristic of men and its
coordinates that set it apart from the communal style of women
described above. Tables 6.5 and 6.6 summarize the findings for male
and female adolescents in terms of positive-politeness and non-
cooperative conversational strategies respectively.
The following differences can be found between male and
female adolescents’ use of interactional strategies while engaging in
friendly talk with their peers. Female adolescents score higher than
their male counterparts on the following strategies: compliments,
extreme case formulations, historic present, constructed dialogue
(i.e. directly quoted speech), address forms, repetition and minimal
responses as markers of agreement, imagery and details. They score
lower on the use of slang, general extenders, supportive overlapping
talk, floor seekers, jokes and obscene words. No significant
differences52 between the two gender groups were found in terms of
phatic questions and requests for information, directives, challenges,
token agreement and hedging opinion. The use of insults and put-
downs is non-existent in all-female adolescents’ friendly talk, while
compliments are absent from all-male adolescent interaction. The use
of collaboratively built sentences, on the other hand, is absent in both
male and female adolescents.
These differences show that in comparison with male
adolescents, our adolescent female informants have a strong
preference for expressing their interest in the addressee and the topic
under discussion through a consistent use of extreme case
formulations, historic present and directly quoted speech. In-group
membership is expressed through the use of address forms rather than
slang (30 address forms as opposed to 21 items of slang) while this
preference is reversed for male adolescents (59 items of slang as
opposed to 23 address forms). Female adolescents also express
52
Following Labov (1972b), I consider five or less than five occurrences to be too
low for being significant enough.

224
agreement with their interlocutor more readily when compared to
male adolescents. However, when compared with female adults,
female adolescents seem to prefer asserting their own individuality to
approving with the addressee and satisfying their addressee’s desire
to liked or admired. This tendency is also supported by female
adolescents’ relative preference for such non-cooperative strategies
as directives, challenges, competitive overlapping talk and requests
for information rather than phatic questions. Thus, despite certain
marked differences, a close similarity between the two gender groups
of adolescents occurs in the use of these non-cooperative strategies.

Table 6.5 Positive politeness strategies in Romanian adolescents’

conversational style across two communities of practice: male
adolescents vs. female adolescents (no P and D differentials)

Positive- Ways of Positive- Linguistic Number of Number of

politeness activating politeness embodiments occurrences occurrences
mechanism the strategy of positive- in Romanian in Romanian
mechanism politeness high school high school
strategies male female
adolescents’ adolescents’
sample (age sample (age
group: 15- group: 15-
19 years 19 years
old) old)
S conveys Notice/attend 1. - 2
that he finds to H Compliments
some want S exaggerates 2. Extreme 19 42
of H interest/approval/ case
admirable/ Sympathy formulations
interesting 3. Historic 4 25
S intensifies present
Interest to H 4. Constructed 22 30
dialogue (i.e.
directly quoted
speech)
S claims S uses in-group 5. Slang and/or 59 items of 21 items of
in-group identity jargon slang slang
S membership markers 6. Address 23 30
claims forms
7. - -
common Collaboratively
built sentences
ground S seeks 8. Repetition 3 9
agreement with as an
with H indication of
agreement

225
 S claims 9. Minimal 3 11
common responses as
H opinions, indicators of
attitudes, agreement
knowledge S avoids 10. Token 2 1
with H disagreement agreement
11. Softeners: 3 2
miscellaneous
12. Softeners: 3 -
diminutives
13. Softeners: 7 6
tag questions
14. Imagery 1 (extended) 7 (extended)
S presupposes and details turns turns
common ground containing containing
with H by imagery and imagery and
constructing details detail
shared 15. General 7 2
knowledge extenders
16. Minimal 4 8
responses as
continuers
17. Supportive 12 instances 4 instances
overlapping of of
talk supportive supportive
S S overlapping overlapping
S gives talk out of a talk out of a
fulfils gives total of 20 total of 9
instances of instances of
overlapping overlapping
H’s gifts to H: symbolic gifts talk i.e. talk i.e.
supportive supportive
to H: overlapping overlapping
want talk amounts talk amounts
sympathy, to 60 % to 44.44%
for 18. 2 2
understanding, Anticipatory
some X completion
co-operation 19. Phatic 10 phatic 10 phatic
questions questions questions
out of a total out of a total
of 30 of 34
questions questions
i.e. i.e.
the the
percentage percentage
of phatic of phatic
questions is questions is
30 % 29.41%

226
 Another difference between male and female adolescents lies
in the fact that the former show a marked preference for interactional
strategies that allow them to have the floor for longer periods of time
such as floor seekers and telling jokes. Apparently persistent attempts
to grab the floor through competitive overlapping talk, floor seekers
and inserting jokes while another person is having the floor are not
taken as signs of conversational malfunction, but they foster intimacy
and sociability.

Table 6.6 Non-cooperative interactional strategies in Romanian

male adolescents’ and female adolescents’ conversational discourse
(no P and D differentials)

Non-cooperative Number of Number of

interactional strategies occurrences/percentage in occurrences/percentage in
Romanian high school Romanian high school
male adolescents’ female adolescents’
sample (age group: 15-19 sample (age group: 15-19
years old ) years old )
Disruptive/competitive 40% 55.56%
overlapping talk
Requests for information 70% 70.59%
Floor seekers 9 1
Jokes 3 -
Directives 2 3
Insults/put-downs 20 -
Challenges 7 7
Teasing 7 5
Obscene words 8 2

This type of behaviour might be interpreted as impolite or

aggressive only by someone from another community of practice
whose politeness norms differ significantly. As male adolescents
reach adulthood we notice a sharp fall in the scores for competitive
overlapping talk, insults and obscene words. These interactional
strategies display the same function: they enhance solidarity, but are
employed with decreased frequency.
Moving on to the second parallel between male adults and
female adults (Tables 6.7 and 6.8), several points can be made. First,
no differences can be found when it comes to expressing in-group
membership through collaboratively built sentences and increasing
interest in the addressee and the topic under discussion through the
use of historic present and directly quoted speech. This latter feature

227
disconfirms existing gender stereotypes that women are consistent
users of such strategies as a result of their tendency to use less
syntactically elaborated sentences. Similarly, the two gender groups
do not differ significantly in terms of teasing and joke telling. Joke
telling in male adults’ interaction seems to decrease in both frequency
and length which makes them a more solidarity-oriented strategy for
enhancing camaraderie rather than a competitive technique for
grabbing the floor.
Second, we can identify a number of strategies that are
missing in both conversational discourses: obscene words are absent
in my male and female adults’ samples, insults are absent in all-
female interaction and so are diminutives and compliments in all-male
discourse. This should not be taken as a generalisation to a larger
population, however. This feature is characteristic of a restricted
sample and would only be indicative of an extremely low frequency
of such linguistic choices.

Table 6.7 Positive politeness strategies in Romanian adults’

conversational style across two communities of practice: female
adults vs. male adults (no P and D differentials)

Positive- Ways of Positive- Linguistic Number of Number of

politeness activating politeness embodiments occurrences occurrences
mechanism the strategy of positive- in in
mechanism politeness Romanian Romanian
strategies female male
adults’ adults’
sample sample
(age group: (age group:
20-29 years 20-29 years
old) old)
S conveys Notice/attend 1. 4 -
that he finds to H Compliments
some want S exaggerates 2. Extreme 46 40
of H interest/approval/ case
admirable/ sympathy formulations
interesting 3. Historic 9 7
S intensifies present
interest to H 4. Constructed 24 21
dialogue (i.e.
directly quoted
speech)
S claims S uses in-group 5. Slang and/or 17 items of 25 items of
in-group identity jargon slang + 5 slang + 10
S membership markers items of items of

228
claims jargon jargon
6. Address 46 33
common forms
7. 2 2
ground Collaboratively
built sentences
with S seeks 8. Repetition 28 13
agreement with as an
H indication of
H agreement
S claims 9. Minimal 62 15
common responses as
opinions, indicators of
attitudes, agreement
knowledge S avoids 10. Token 10 2
with H disagreement agreement
11. Softeners: 12 6
miscellaneous
12. Softeners: 18 -
diminutives
13. Softeners: 55 9
tag questions
14. Imagery 12 7
S presupposes and details (extended) (extended)
common ground turns turns
with H by containing containing
constructing imagery imagery
shared and details and detail
knowledge 15. General 18 6
extenders
16. Minimal 46 34
responses as
continuers
17. Supportive 57 15
overlapping instances of instances of
talk supportive supportive
S S overlapping overlapping
S gives talk out of talk out of
fulfils gives a total of a total of
65 19
instances of instances of
H’s gifts to H: overlapping overlapping
talk i.e. talk i.e.
supportive supportive
want Symbolic gifts overlapping overlapping
talk talk
for to H: amounts to amounts to
87.69 % 78 %
some X sympathy,
18. 10 3

229
 understanding, Anticipatory
completion
co-operation 19. Phatic 64 phatic 26 phatic
questions questions questions
out of a out of a
total of 105 total of 72
questions questions
i.e. i.e.
the the
percentage percentage
of phatic of phatic
questions is questions is
60.95 % 36 %

I have referred to the conversational style whose defining

features are those listed in Table 6.7 above as a fully-fledged
solidarity-oriented style (i.e. communal) and we have argued that
Romanian women make consistent use of it in friendly conversation.
If we compare all-male and all-female talk-in-interaction in terms of
these strategies, we notice that apart from the use of compliments and
diminutives, all the strategies can be found in all-male friendly talk as
well. However, men score significantly less than women on most of
the positive-politeness strategies identified. Women’s scores are two
to six times higher than men’s scores on interactional strategies that
enable the speaker to express common opinion with the addressee, to
hide disagreement, to construct shared knowledge and to keep the
flow of conversation going. The trend is reversed for what I called
non-cooperative strategies, with men having two to four times the
rate of women. Thus, all-male interactional style can hardly be
viewed as communal.
To sum up, we can identify two trends in all-male
conversational discourse. First, a preference for:

● getting things done through the use of directives and requests for
information,
● asserting themselves through expressing conflicting opinions,
competitive overlapping talk and engaging in extended stories or
telling jokes even when they fill the role of audience.

Second, the heavy use of apparently aggressive and non-

cooperative strategies such as slang terms, insults, put-downs and
teasing obscene words particularly in male adolescents’ discourse
(see Table 6.8). These linguistic choices may seem aggressive and

230
impolite, but they are actually made in contexts when it is clear to all
participants that impoliteness is untrue and no offence is meant.
Therefore their function, as Culpeper (1996) points out, is to foster
social intimacy. We will call this interactional style favoured by men
agentic.

Table 6.8 Non-cooperative interactional strategies in Romanian male

adults’ and female adults’ conversational discourse (no P and D
differentials)

Non-cooperative Number of Number of

interactional strategies occurrences/percentage in occurrences/percentage in
Romanian male adults’ Romanian female adults’
sample (age group: 20-29 sample (age group: 20-29
years old) years old)
Disruptive/competitive 21.06% 12.31%
overlapping talk
Requests for information 64% 39.05%
Floor seekers 6 2
Jokes 2 1
Directives 4 1
Insults/put-downs 9 -
Challenges 9 4
Teasing 4 2
Obscene words - -

6.5 Conversational ground rules for engaging in friendly talk

among Romanian men: the agentic conversational style

Given the conversational strategies identified and analyzed in the

previous section for which men in my sample have shown a strong
preference, we can lay down the following ground rules for engaging
in friendly talk in an agentic conversational style:

● Interrupt speakers if you have something urgent/interesting to

contribute (it shows that you are enthused by what they have said).
● You can use insults and put-downs or even obscene language if it is
clear that you do not want to offend your interlocutors (it shows that
you want to be close to them)
● Use address forms, CBS, slang/jargon (it indicates that you and
your conversationalist partner belong in the same group)
● Ask people direct questions about their lives, interests, problems
(it shows that you are interested in them).

231
● Tease your interlocutor in a friendly way (it shows that you find
them interesting and that you enjoy being with them)
● Express your views openly, even if differing, and challenge your
interlocutor’s views (it shows your interest in the topic)
● Make attempts to have the floor by introducing stories and jokes (it
shows that you have something interesting to say and proves your
interest in the interaction and the relationship)
● Tell anecdotes about things that have happened to you (it shows
that you lead an interesting life, and will encourage other people to
tell stories of their own).
● While telling anecdotes or stories, make them sound interesting (it
shows your interest in both the story and the addressee)

6.6 Conclusions

The quantitative analysis reported in this chapter revealed several

traits of all-female conversational discourse. Most importantly, for
the Romanian adult women in the Constanta Corpus language is not
a mere tool for conveying information, but rather a means of
establishing, nurturing and developing personal relationships. Thus
they show a preference towards a consistent use of positive politeness
strategies in friendly talk which amount to a fully-fledged
cooperative style53.
My female adolescent informants seem to prefer asserting
their own individuality to satisfying their addressee’s desire to be
liked, admired and listened to. This does not mean that they do not
use collaboration-oriented conversational strategies. All the strategies
identified in adult women’s conversational style as conveying
solidarity and support are also features of adolescents’ linguistic
behaviour, albeit to a lesser extent. However, the use of
collaboratively built sentences is absent. Thus it can be argued that
adolescent girls’ conversational style is showing many of the more
obvious outward signs of expressing solidarity and support. This fact
becomes obvious if we compare the linguistic choices of the two
adolescent groups. In adolescence post-puberty is the time when peer

53
This is in line with empirical research conducted in various English-speaking
communities, both in UK and United States and Australia, where women’s
conversational style has been described as communal, i.e. cooperative and
collaboration-oriented. In these communities women interact more cooperatively
and are more oriented towards conversational ground rules that sustain solidarity
and closeness.

232
group friendships and its related peer pressure may take over from
parents as the major influence; when it comes to making claims to in-
group membership, it seems that for Romanian adolescent girls
asserting their membership in a particular age-group is a more salient
feature than gender; on the other hand, a cooperative conversational
style is part of a communal ‘feminine’ identity which is normative
and therefore reinforced within the family as well. As they approach
adulthood, adolescent girls’ conversational style is becoming
increasingly solidarity-oriented.
Romanian women engaging in conversation with strangers
will show slightly lower the scores on all linguistic variables except
for extreme case formulations, historic present, constructed dialogue
(i.e. directly quoted speech) and continuers, although the differences
are not significantly relevant. Rather than make recourse to negative
politeness strategies that would ensure that the addressee is
unimpeded in his actions or wishes, Romanian women seem to prefer
a more or less consistent use of positive politeness strategies that
would render a potentially face-threatening extended spate of talk
extremely interesting and worth listening. This goal will be achieved
through a consistent use of strategies that increase the interest in both
the story and the addressee such as extreme case formulations,
historic present and constructed dialogue (i.e. directly quoted
speech).
A comparison between Romanian all-male and all-female
conversational discourse in terms of the positive politeness strategies
analysed as making up a fully-fledged communal (i.e. solidarity-
oriented) style of interaction reveals that all the strategies are to be
found in all-male friendly talk as well. However, the use of
compliments and diminutives is absent in all-male conversational
discourse. Moreover, our male informants that contributed to this
project score significantly less than their female counterparts on most
of the positive-politeness strategies identified. Women’s scores are
two to six times higher than men’s scores on interactional strategies
that enable the speaker to express common opinion with the
addressee, to hide disagreement, to construct shared knowledge and
to keep the flow of conversation going. The trend is reversed for what
we called non-cooperative strategies, with men having two to four
times the rate of women.
The analysis of the male data reveals two trends in all-male
conversational discourse. There is a clear male preference for getting
things done through the use of directives and requests for
information, for asserting themselves through expressing conflicting

233
opinions, competitive overlapping talk and engaging in extended
stories or telling jokes even when they fill the role of audience.
Second, the heavy use of apparently aggressive and non-
cooperative strategies such as slang terms, insults, put-downs,
teasing and obscene words particularly in male adolescents’
discourse. Since these linguistic choices are made in contexts when it
is clear to all participants that impoliteness is not the case, their main
function is to foster social intimacy. Given the main tendencies in all-
male talk-in-interaction: getting things done and asserting
themselves, we characterise all-male conversational discourse in
Romanian as agentic.
The communal and agentic styles of interaction should not be
seen as simple polar opposites. Such linguistic behaviours should be
considered along a continuum, as a matter of degree rather than
absolutes. Both men and women can be more or less oriented towards
expressing their solidarity with and support for their interlocutors and
in so doing they may choose to emphasize certain strategies to the
detriment of others according to the peculiarities of the speech event.
Moreover, it seems that we can identify two distinct, but equally
valid, ways of expressing solidarity.
A word of caution is in order, though, about the samples
covering all-male and mixed conversations. These samples are too
restricted to generalise the findings to a larger population. Despite
such limitations, however, the quantitative analysis does suggest clear
linguistic preferences and population trends.

234
 Appendix

Appendix 1
Transcription symbols

The transcription conventions used for transcribing the conversations

included in this thesis as well as in the corpus on which our research
on language and gender is based are adopted with some changes from
Ochs, Schegloff and Thompson (1996: 461-65). One important
difference between these conventions and the ones cited in our thesis
is that capital letters are neither used in the beginning of turns nor for
new turn constructional units. Nor are they used at the beginning of
proper nouns. Capital letters are used to indicate some form of
emphasis.
The conversations have been transcribed phonetically. Thus
we depart from some of the current spelling rules that apply to the
letters î/â in medial position. We use the letter â only in such words
as român/românesc/românește/România. Similarly, we use two
variants for the verbal forms of a fi (to be) in first person singular and
plural and in second and third persons plural (sînt/sunt;
sîntem/suntem; sînteți/sunteți; sînt/sunt) depending on how our
informants pronounce these forms.

I. Temporal and sequential relationship

[ Separate left brackets, one above the other on two successive

lines with utterances
[ by different speakers, indicate the point of overlap onset.

] Separate right square brackets, one above the other on two

successive lines with
] utterances by different speakers, indicates a point at which
two overlapping utterances both end.
= Equal signs come in pairs: one at the end of a line and another
at the start of the next line or one line shortly thereafter. They
are used to indicate the following:

1. If the two lines connected by equal signs are by the same

speaker, then there was a single continuous utterance, with no
break or pause, which was broken up in order to
accommodate the placement of overlapping talk.

235
 2. If the lines connected by two equal signs are by different
speakers, then the second followed the first with no
discernable silence between them or was lathed to it.

(0.5) Numbers in parentheses indicate silence, approximately

represented in tenths of a second. Silences may be marked
within an utterance or between utterances.
(.) A dot in parentheses indicates a “micropause”, hearable but
not readily measurable, usually less than 2 tenths a second.

II. Aspects of speech delivery, including aspects of intonation

The punctuation marks are not used grammatically, but to indicate

intonation.
. The period indicates a falling, or final, intonation contour, not
necessarily the end of a sentence.
? Similarly, a question mark indicates rising intonation, not
necessarily an interrogative sentence.
, A comma indicates continuing intonation, not necessarily a
clause boundary.
:: Colons are used to indicate the prolongation or stretching of
the sound just preceding them. The more colons, the longer
the stretching. On the other hand, graphically stretching a
word on the page by inserting blank spaces between the letters
does not indicate how it was pronounced; it is used to allow
alignment with overlapping talk.
becau- A hyphen after a word or part of a word indicates a cut-off or
self-interruption, often done with a glottal or dental stop.
word Underlining is used to indicate some form of stress or
emphasis either by increase loudness or higher pitch. The
more underlining, the greater the emphasis.
WOrd Upper case indicates especially loud talk; the louder, the more
letters in upper case.
WOrd In extreme cases, upper case may be underlined.
° The degree sign indicates that the talk following is marked as
being quiet or soft.
°word° When there are two degree signs, the talk between them is
marked as being softer than the talk around it.

Combinations of underlining and colons are used to indicate

intonation contours as follows:

236
wo:rd If the letter(s) preceding a colon is/are underlined, then there
is an inflected falling intonation contour on the vowel (you
can hear the pitch turn downward).
wo:rd If a colon is itself underlined, the there is an inflected rising
intonation contour on the vowel (i.e., you can hear the pitch
turn upward).
↑↓ The up and down arrows mark sharper rises or falls in pitch
than would be indicated by combinations of colons and
underlining, or they may mark a whole shift or resetting of
pitch register at which the talk is being produced.
> < The combinations “more than” and “less than” symbols
indicates that the talk between
< > them is compressed or rushed. Used in the reverse order, they
can indicate that a
stretch of talk is markedly slowed or drawn out.
< The “less than” symbol by itself indicates that the
immediately following talk is “jump-started” i.e. sounds like
it starts with a rush.

III. Other markings

((cough)) Double are used to mark the transcriber’s description

of events, rather than
representations of them.
(word) When all or part of an utterance is in parentheses, or
the speaker identification is, this indicates uncertainty
on the part of the trascriber, but represents a likely
possibility.
( ) Empty parentheses indicate that something is being
said, but no hearing, or in some cases speaker
identification, can be achieved.
(bu::t)/ Two parentheses separated by a slash represent
alternative hearings of the same spate of talk
(goo:d)

237
Appendix 2

The following list of sentences was devised to incorporate the

linguistic variables which, according to Lakoff (1975), distinguish
men’s and women’s speech styles since the aim of the survey was to
check the extent to which these sentences reflect people’s stereotypes
with regard to gender-related speech styles in Romanian. A
discussion of the findings is given in Hornoiu (2008).
The informants were given the list of sentences given in (1)
and were asked to put F beside the features they think were said by a
woman, M beside those they think were said by a man and M/F
beside those they think could have been said by either. Additionally
they were asked to account for their choices. The occurrences of each
stereotype were counted and the figures were reduced to percentages
since this makes comparison much easier.

(1)

1. Închide uşa.
2. Ce câine adorabil!
3. Dumnezeule, s-a stricat frigiderul!
4. Este foarte obosit.
5. Este aşa de obosit.
6. Te superi dacă te rog să-mi dai puţin creionul?
7. Unde dracu’ mi-am pus cheile?
8. Şi-a cumpărat un pulover cafea-cu-lapte şi unul gri-petrol.
9. Şi-a cumpărat un pulover bej şi unul gri.
10. Au făcut ceea ce trebuia, nu-i aşa?
11. Ce idee nemaipomenită!
12. Nu te superi dacă te rog să-mi împrumuţi puţin dicţionarul, nu-i
aşa?
13. La ce oră scăpi?

238
 BIBLIOGRAPHY

Aijmer Karin. 1985 What happens at the end of our utterances? – the
use of utterance final tags introduced by “and” and “or”. In O
Togeby (ed.) Papers from the Eighth Scandinavian
Conference of Linguistics Copenhagen, 366-389.
Andrei, P. 1978. Opere sociologice, Vol. III, Bucuresti: Editura
Academiei R.S.R.
Aarts, Jan. 1991. Intuition-based and observation-based grammars. In
English Corpus Linguistics. Studies in Honour of Jan
Svartvik, Karin Aijmer & Bengt Altenberg (eds). London:
Longman, 44–62.
Baxter, Leslie A. 1984. An investigation of compliance-gaining as
politeness. Human Communication Research 10(3), 427-56.
Becker, Kara. 2009. /r/ and the construction of place identity on New
York City’s Lower East Side. Journal of Sociolinguistics,
13(5), 634– 658.
Biber, Douglas. 1990. Methodological issues regarding corpus-based
analysis of linguistic variation. Literary and Linguistic
Computing 5(4): 257–269.
Brazil, David. 1985. The Communicative Value of Intonation in
English. Birmingham: English Language Research.
Brown, Penelope and Levinson, Stephen. 1978. Universals in
language usage: politeness phenomena. In E. N. Goody (ed.),
Questions and politeness: strategies in social interaction,
Cambridge: Cambridge University Press, 56-310.
Brown, Penelope and Levinson, Stephen. 1987. Politeness: some
universals in language usage. Cambridge: Cambridge
University Press.
Bruner, Jerome.1987. Life as narrative. Social Research. 54: 11-32.
Bruner, Jerome. 1990. Acts of Meaning, Cambridge Mass: Harvard
University Press.
Chafe, Wallace. 1994. Discourse, Consciousness, Time. Chicago IL:
University of Chicago Press.
Channel Joanna. 1994. Channell, Vague Language. Oxford: Oxford
University Press.
Cheshire, Jenny. 1978, Present tense verbs in Reading English. In
Peter Trudgill (ed.) Sociolinguistic Patterns in British English,
London: Edward Arnold, 52-68.
Cheshire, Jenny. 1997. Linguistic Variation and Social Function. In
N.Coupland and A. Jaworski, Sociolinguistics. A Reader
and Coursebook, London: Macmillan, 185-198.
239
Cicourel, Aaron. 1974. Cognitive Sociology. New York: Free Press.
Coates, Jennifer. 1986. Women, Men and Language. London:
Longman.
Coates Jennifer. 1989 Gossip revisited: language in all-female
groups. In J. Coates and D. Cameron (eds.), Women in their
Speech Communities, London: Longman, 94-121.
Coates, Jennifer. 1993. Women, Men and Language, London and
New York: Longman.
Cook, Guy. 1989. Discourse. Oxford: Oxford University Press.
Cook, Guy. 1990. Transcribing infinity: Problems of context
presentation. Journal of Pragmatics 14: 1–24.
Coxhead, Averil. 2000. A new academic word list. TESOL Quarterly
34(2): 213–238.
Crowdy, Steve. 1993. Spoken corpus design. Literary and Linguistic
Computing 8(2): 259–265.
Crowdy, Steve. 1994. Spoken corpus transcription. Literary and
Linguistic Computing 9(1): 25–28.
Culpeper, Jonathan. 1996. Towards an anatomy of impoliteness.
Journal of Pragmatics, 25, 349-367.
Dines E. 1980. Variation in Discourse – and stuff like that.
Language in Society 1, 13-31.
Duranti, Alessandro. 1991. Four Properties of Speech-in-
Interaction and the Notion of Traslocutionary Act. In J.
Verschueren (ed.) Pragmatics at Issue: Selected Papers from
the International Pragmatics Conference, Antwerp, August
17-22, 1987, Volume I. Amsterdam: Benjamins, 133-50.
Drew, Paul. 1984. Speakers’ reportings in invitation sequences. In
J.M. Atkinson and J. Heritage (eds.) Structures of social
action, Cambridge: Cambridge University Press, 102-128.
Eckert, Penelope. 1990. Cooperative competition in adolescent “girl
talk”. Discourse Processes, Vol. 13, No. 1, 91-122.
Edelsky, Carole. 1993. Who’s got the floor? In D. Tannen (ed.)
Gender and Conversational Interaction, New York Oxford:
Oxford University Press, 189-230.
Edwards, Derek. 2000. Extreme Case Formulations: Softeners,
Investment, and Doing Nonliteral. Research on Language
and Social Interaction, vol.33, issue 4, 347-373.
Eisikovits, Edina. 1987. Sex differences in inter-group interaction
and intra-group interaction among adolescents. In A. Pauwels
(ed.) Women and Language in Australian and New Zealand
Society, Sydney: Australian Professional Publications, 45-
58.

240
Fishman, Pamela M. 1997. Interaction: The Work Women Do. In N.
Coupland and A. Jaworski (eds.), Sociolinguistics. A Reader
and Coursebook, London: Macmillan, 416-429.
Fox, Gwyneth. 1998. Using corpus data in the classroom. In
Brian Tomlinson (ed.), Materials Development in Language
Teaching. Cambridge: Cambridge University Press, 25–43.
Goffman, Erving. 1956. The nature of deference and demeanor.
American Anthropologist, 58, 473-502.
Goffman, Erving. 1972. ‘On face-work: an analysis of ritual
elements in social interaction’, in J. Laver and S. Hutcheson
(eds.), Communication in face-to-face interaction
Harmondsworth: Penguin, 319-46.
Goodwin, Charles and Goodwin Marjory H. 1987. Concurrent
operations on talk: Notes on the interactive organization of
assessments. International Pragmatics Association Papers in
Pragmatics, 1, 1-54.
Goodwin, Charles and Goodwin, Marjory H. 1992. Assessments
and the Construction of Context. In Rethinking
Context: Language as an Interactive Phenomenon, edited by
Alessandro Duranti and Charles Goodwin. Cambridge:
Cambridge University Press, 147-90.
Greenberg, Joseph H., Osgood, Charles, E., and Jenkins, James J.
1963. Memorandum concerning language universals. In
J.H. Greenberg (ed.) Universals of language Cambridge,
Mass.: MIT Press, 255-64.
Gumperz, John J. 1999. On interactional sociolinguistic method. In
Talk, Work and InstitutionalOrder: Discourse in Medical,
Mediation and Management Settings, Srikant Sarangi & Celia
Roberts (eds.), 453–471. Berlin: Mouton de Gruyter.
Hamilton, Heidi E. 2001. Discourse and aging. In Deborah Schiffrin,
Deborah Tannen & Heidi Hamilton (eds.), The Handbook
of Discourse Analysis. Oxford: Blackwell, 568–589.
Harris, John. 1984. Syntactic variation and dialect divergence.
Journal of Linguistics 20(2), 303–327.
Heritage, John. 1998. Oh-prefaced responses to inquiry.
Language in Society, 27, 291-334.
Holmes, Janet. 1995. Women, Men and Politeness, London and
New York: Longman.
Hornoiu, Diana. 2004a. Interruptions, overlapping talk and
anticipatory completion in female conversational style in
Romanian. In – ISMs and –NESSes. 2nd Anti-Conference,

241
 Constanta, 18-21 September 2003, Constanta: Ovidius
University Press, 455-470.
Hornoiu, Diana. 2004b. Small talk in close contact service
encounters. In A. Cornilescu (ed.) Bucharest Working Papers
in Linguistics, Vol. VI, Nr. 2, 2004, Bucuresti, 66-75.
Hornoiu, Diana. 2005. Constructing gender identities through
narratives. Analele Universitatii Ovidius Seria Filologie,
Tom XVI, 117-126.
Hornoiu, Diana. 2006. Constructing shared meaning in Romanian
conversational discourse: the use of general extenders. In A.
Cornilescu (ed.) Bucharest Working Papers in Linguistics,
Vol. VIII, Nr. 2, Bucuresti.
Hurford, James R., and Heasley, Brendan. 1983. Semantics: A
coursebook, Cambridge: Cambridge University Press.
Hymes, Dell. 1968. ‘Opening remarks: current frontiers in linguistic
anthropology’. In Proceedings of the 8th International
Congress of Anthropological and Ethnological Sciences 3:
Ethnology and Archeology, Tokyo: Science Council of
Japan, 405-6.
Hymes, Dell. 1972. The scope of sociolinguistics. In R. Shuy
(ed.), Monograph series on language and linguistics,
Washington, DC: Georgetown University Press, 313-33.
Ionescu-Ruxandoiu, Liliana. (ed.) 2002. Interactiunea verbală în
limba română actuală. Corpus selectiv: Schită de tipologie,
Bucuresti: Editura Universitatii Bucuresti.
Jaworski, Adam and Coupland, Nikolas. 1999. Introduction:
Perspectives on discourse analysis. In Adam Jaworski &
Nikolas Coupland (eds), The Discourse Reader. London:
Routledge, 1–44.
Jefferson, Gail. 1973. A case of precision timing in ordinary
conversation: Overlapped tag-positioned address terms in
closing sequences. Semiotica 9, 47-96.
Jefferson, Gail. 1974. Error correction as an interactional resource.
Language in Society, 2, 181-199
Jefferson 1990 Gail. 1990. List-Construction as a Task and Resource.
In G. Psathas (ed.) Interaction Competence, Lanham, Md.:
University Press of America, 63-92.
Labov, William. 1966. The social stratification of English in New
York city. Cambridge University Press.
Labov, William. 1972a. Sociolinguistic Patterns, Philadelphia,
University of Pennsylvania Press.

242
Labov, William. 1972b. Some principles of linguistic methodology.
Language in Society, 1, 97-120.
Labov, William. 1972c. Language in the Inner City, Philadelphia,
University of Pennsylvania Press.
Leech, George. 1983. Principles of Pragmatics, Harlow: Longman.
Lerner, Gene H. 1991. On the syntax of sentences-in-progress.
Language in Society, 20, 441-458.
Lerner, Gene H. 1994. Responsive List Construction. Language
and Social Psychology 13, 20-33.
Lerner, Gene H. 1996. On the semi-permeable character of
grammatical units in conversation: Conditional entry into the
turn space of another speaker. In Ochs et al. (eds.),
Interaction and Grammar, Cambridge and New York:
Cambridge University Press, 238-76.
Levinson, Stephen. 1983. Pragmatics, Cambridge, Cambridge
University Press.
Levinson, Stephen. 2005. Living with Manny’s dangerous idea.
Discourse Studies, Vol. 7, No. 4-5, 431-453.
Macaulay, Ronald K.S. 1978. Variation and consistency in
Glaswegian English. In P. Trudgill (ed.) Sociolinguistic
Patterns in British English, London: Edward Arnold,
132-43.
Maltz, Daniel N. and Borker, Ruth A. 1982. A cultural approach to
male-female miscommunication. In J. Gumperz (ed)
Language and Social Identity. Cambridge: Cambridge
University Press, 197-215.
Maxwell, Joseph A. 1992. Understanding and validity in qualitative
research. Harvard Educational Review 62(3): 279–300.
McCarthy, Michael J. 1988. Some vocabulary patterns in
conversation. In Vocabulary and Language Teaching, R.
Carter & M. J. McCarthy (eds), 181–200. Harlow: Longman.
McCarthy, Michael J. 1998. Applied Linguistics. Cambridge:
Cambridge University Press.
McLachlan, Angus. 1991. The effects of agreement, disagreement,
gender and familiarity on patterns of dyadic interaction.
Journal of Language and Social Psychology 10, 205-212.
Mercer, Neil. 2000. Words and Minds: How We Use Language to
Think Together, London: Routledge.
Milroy, Lesley. 1980. Language and Social Networks, Oxford:
Blackwell.
Milroy, Lesley. 1987. Observing and Analyzing Natural Language.
Oxford: Basil Blackwell.

243
Milroy, Lesley. 1992. New perspectives in the analysis of sex
differentiation in language. In K. Bolton and H. Kwok (eds.),
163-179.
Miroiu, Mihaela. 2004. Drumul catre automonie. Teorii politice
feministe, Iasi: Editura Polirom.
Newbrook, Mark. 1982. Sociolinguistic reflexes of dialect
interference in West Wirral. Unpublished PhD Thesis,
Reading University.
Nida, Eugene. 1964. Linguistics and ethnology in translation
problems. In D. H. Hymes (ed.), Language in culture and
society: a reader in Linguistics and Anthropology, New York:
Harper and Row, 90-100.
Östman, Jan-Ola. 1981. You Know: A Discourse-Functional
Approach. Amsterdam: John Benjamins.
Overstreet, Maryann and Yule, George 1997. On Being Inexplicit
and Stuff in Contemporary American English. Journal of
English Linguistics 25, 250-258.
Overstreet, Maryann 1999. Whales, Candlelight, and Stuff like
That: General Extenders in English Discourse, New York:
Oxford US.
Pasti, Vladimir. 2003. Ultima inegalitate. Relatii de gen in Romania,
Iasi: Editura Polirom
Polkinghorne, Donald E. 1988. Narrative Knowing and the Human
Sciences. Albany: State University of New York Press.
Pomerantz, Anita. 1980. Telling my side: ‘Limited access’ as a
‘fishing’ device. Sociological Inquiry 50, 186-98.
Pomerantz, Anita. 1986. Extreme case formulations: A way of
legitimizing claims. Human Studies,9, 219-229.
Renouf, Antoinette, 1984. Corpus development at Birmingham
University. In Jan Aarts & Willem Meijs (eds), Corpus
Linguistics. Recent Developments in the Use of Computer
Corpora in English Language Research, 3–39. Amsterdam:
Rodopi.
Rickford, John R. 1997. Unequal partnership: Sociolinguistics and
the African American speech community. Language in
Society 26(2): 161–197.
Romaine, Suzanne. 1984. The Language of Children and
Adolescents: The Acquisition of Communicative Competence,
Oxford: Basil Blackwell.
Rommetveit, Ragnar. 1974. On Message Structure: A framework for
the study of language and communication. London: John
Wiley and Sons.

244
Rommetveit, Ragnar. 1985. Language acquisition as increasing
linguistic structuring of experience and symbolic behaviour
control. In Culture, Communication and Cognition.
Vygotskian Perspectives, James V. Wertsch (ed.), 183–204.
Cambridge: CUP.
Roventa-Frumusani, Daniela. 2005. Analiza discursului. Ipoteze si
ipostaze, Bucuresti : Tritonic
Sacks, Harvey, Schegloff, Emanuel A. and Jefferson, Gail. 1974. A
simplest systematics for the organization of turn-taking for
conversation. Language 50: 696-735.
Sacks, Harvey. 1984. Notes on methodology. In John Maxwell-
Atkinson & John Heritage (eds) Structures of Social
Action. Studies in Conversation Analysis, 21–27.
Cambridge: Cambridge University Press.
Sacks, Harvey. 1995. Lectures on Conversation, Vol. 1&2, Oxford:
Basil Blackwell.
Schegloff, Emanuel A., Jefferson, Gail and Sacks, Harvey. 1977.
The preference for self-correction in the organization of
repair in conversation. Languge, vol.53 number 2, pp. 361-
382.
Schegloff, Emanuel A. 1979. The relevance of repair to a syntax-
for-conversation. In T. Givon (ed.) Syntax and Semantics
(vol. 12) Discourse and Syntax, New York: Academic Press,
261-286.
Schegloff, Emanuel A. 1982. Discourse as an interactional
achievement: some uses of “uh huh” and other things that
come between sentences. In D. Tannen (ed.) Analyzing
Discourse: Text and Talk, Washington D.C.: Georgetown
University Press, pp. 71-93.
Schegloff, Emanuel A. 1987a. Some sources of misunderstanding in
talk-in-interaction. Linguistics, 25, 201-218.
Schegloff, Emanuel A. 1987b. Between Micro and Macro: Contexts
and Other Connections. In JC Alexander and al. (eds.) The
Micro-Macro Link, Berkeley and Los Angeles:
University of California Press, Ltd., 207-34.
Schegloff, Emanuel A. 1988a. On an actual virtual servo-
mechanism for guessing bad news: A single case conjecture.
Social Problems, 35(4), 442-457.
Schegloff, Emanuel A. 1988b. Goffman and the analysis of
conversation. In P Drew and A Wootton (eds.) Erving
Goffman: Exploring the interaction order, Cambridge: Polity
Press, 89-135.

245
Schegloff, Emanuel A. 1991. Reflections on Talk and Social
Structure. In D. Boden and D. Zimmerman (eds.) Talk and
Social Structure. Studies in Ethnomethodology and
Conversation Analysis, Polity Press, 1991, 44-70.
Schegloff, Emanuel A. 1992. Repair after Next Turn: The Last
Structurally Provided Defense of Intersubjectivity in
Conversation. American Journal of Sociology 97, 1295-1345.
Schegloff, Emanuel A. 1996a. ‘Turn organization: On intersection of
grammar and interaction’ in E Ochs, E. Schegloff and S.
Thompson, S. (eds.), Interaction and Grammar, Cambridge
and New York: Cambridge University Press.
Schegloff, Emanuel, A. 1996b. Confirming allusions: Toward an
empirical account of action. American Journal of Sociology
102, 161-216.
Schegloff, Emanuel A. 1996c. Issues of Relevance for Discourse
Analysis: Contingency in Action, Interaction and Co-
participant Context. In E.H. Hovy and D.R. Scott (eds.)
Computational and Conversational Discourse: Burning issues
– An Interdisciplinary Account, Berlin Heidelberg New York:
Springer, 4-33.
Schegloff, Emanuel A. 1997a. Third Turn Repair. In G.R. Guy, C.
Feagin, D. Schiffrin and J Baugh (eds.) Towards a social
science of language: Papers in honor of William Labov,
Volume 2, Social interaction and discourse structures,
Amsterdam: John Benjamins, 31-40.
Schegloff, Emanuel A. 1997b. Practices and actions: Boundary
cases of other-initiated repair.Discourse Process, 23,
499-545.
Schegloff, Emanuel A. 1999. Discourse, pragmatics, conversation,
analysis. Discourse Studies 1 (4), 405-35.
Schegloff, Emanuel, A. 2000a. Overlapping talk and the
organization of turn-taking for conversation. Language in
Society, 29, 1-63.
Schegloff, Emanuel A. 2000b. When ‘others’ initiate repair.
Applied Linguistics 21, 205-243.
Schegloff, Emanuel A. 2002. Accounts of Conduct in Interaction:
interruption, overlap, and turn-taking. In J.H. Turner (ed.)
Handbook of Sociological Theory, New York Boston
Dordecht London Moscow: Kluwer Academic/Plenum
Publishers, 287-321.

246
Schegloff, Emanuel et al. 2002. Conversation Analysis and Applied
Linguistics. Annual Review of Applied Linguistics 22,
Cambridge: Cambridge University Press, 3-31.
Schegloff, Emanuel A. 2004. Putting the interaction back into
dialogue. Behavioral and Brain Sciences, 27 (2), 207-
208.
Schegloff, Emanuel A. 2005. On Complainability. Social
Problems, 52(4), 449-476.
Schiffrin, Deborah. 1987. Discourse markers, Oxford: Basil
Blackwell.
Schiffrin, Deborah. 1990. The Principle of Intersubjectivity in
Conversation and Communication. Semiotica 80, 121-
51.
Schiffrin, Deborah. 1994a. Approaches to Discourse. Oxford and
Cambridge: Blackwell.
Schiffrin, Deborah. 1994b. Making a List. Discourse Processes
17, 377-406.
Schiffrin, Deborah. 1996. Narrative as self-portrait: sociolinguistic
construction of identity. Language in society, 25, 167-
203.
Schutz, Alfred. 1962. Collected Papers Vol. 1., edited by Arvid
Broderson. The Hague: Martinus Nijhoff.
Schutz, Alfred and Luckmann, Thomas. 1977. Strukturen der
Lebenswelt. Vol. 1. Frankfurt am Main: Suhrkamp.
Scollon, Ron and Scollon, Suzanne B. K. 1981. Narrative literacy
and face in interethnic communication, Norwood, NJ: Ablex.
Scollon, Ron and Scollon, Suzanne B. K. 1983. Face in inter ethnic
communication. In J.R. Richards and R.W. Schmidt (eds),
Language and communication, London: Longman, pp. 156-88
Searle, John. 1969. Speech Acts: An Essay in the Philosophy of
Language. Cambridge: Cambridge University Press.
Sinclair, John. 1987. The nature of the evidence. In John Sinclair
(ed.) Looking Up: An Account of the COBUILD Project in
Lexical Computing. Glasgow: Collins, 150–159.
Slugoski, Ben, 1985. Grice’s Theory of Conversation as a Social
Psychological Model. Boston Spa, U.K.: British Library
Document Supply Centre.
Spolski, Bernard. 1998. Sociolinguistics, Oxford: Oxford
University Press.
Stanciulescu, Elena. 1998. Sociologia educatiei familiale: familia si
educatia in societatea romaneasca: o istorie critica a
interventionismului utopic, Vol.2, Iasi: Polirom.

247
Tannen, Deborah. 1981. Indirectness in discourse: ethnicity as
conversational style. Discourse Process 4: 3 pp. 221-38.
Reprinted in Tannen (1994) as ‘Ethnic style as male-female
conversation’, 175-94.
Tannen, Deborah. 1983. When is an overlap not an interruption?
One component of conversational style. In R. J. DiPietro et al.
(eds.), The First Delaware Symposium on Language Studies,
Newark, DE: University of Delaware Press, 119-29.
Tannen, Deborah. 1984. Conversational style: analyzing talk
among friends, Norwood, NJ: Ablex Publishing Corporation.
Tannen Deborah.1986. That’s not what I meant: How Conversational
style makes or breaks relationships, New York: Ballantine.
Tannen, Deborah. 1989. Talking voices: repetition, dialogue, and
imagery in conversational discourse, Cambrigde: Cambridge
University Press.
Tannen, Deborah. 1994. Gender and Discourse. Oxford: Oxford
University Press.
Trudgill, Peter. 1974. The Social Differentiation of English in
Norwich, Cambridge, Cambridge University Press.
Trudgill, Peter. 1983. On Dialect: Social and Geographical
Perspectives, Oxford: Basil Blackwell.
Voloshinov, Valentin N. 1971. Reported speech. In L. Matejka and
K. Promorska (Eds.), Readings in Russian Poetics: Formalist
and Structuralist views, Cambridge, Mass: MIT Press, 149-
175.
Ward, Gregory, and Birner, Betty. 1993. The Semantics and
Pragmatics of ‘and everything’. Journal of Pragmatics 19,
205-214.
Wood, Julia T. and Dindia, Kathryn 1998. What’s the Difference? A
Dialogue About Differences and Similarities Between
Women and Men. In D.J. Canary and K. Dindia (eds), Sex
Differences and Similarities in Communication. Critical
Essays and Empirical Investigations of Sex and Gender in
Interaction, Mahwah, New Jersey London: Lawrence
Erlbaum Associates, Publishers, 23-39.
Zimmerman, Don H. and West, Candace. 1975. ‘Sex roles,
interruptions, and silences in conversation’ in B. Thorne
and N. Henley (eds.), Language and Sex: Differences and
Dominance, Rowley, Mass.: Newbury House.
*** Barometrul de gen, Fundatia pentru o Societate Deschisă,
Bucuresti, 2000, http: // www.gender.ro/gender_bar.htm

248