ELEMENTE STRUCTURALE IN

BASMUL COPIL AFLAT

In raspar cu tendintele spiritului stiintific, care, de cand a devenit modelul cultural
dominant si criteriul unic al veritatii continua sa dezvrajeasca natura, basmul incearca restaurarea
lumii fermecate. Este adevarat ca civilizatia moderna ar fi de neconceput fara ofensiva
nemaiintalnita a spiritului stiintifico-tehnic, care aduce cu sine schimbari in standardele de viata
si influenteaza semnificativ chiar psihologia si comportamentul omului, insa nu trebuie uitat ceea
ce a spus Carl Gustav Jung cu mai bine de jumatate de secol in urma, anume ca secularizarea,
represiunea misterului si eliminarea ritualului din cutuma sociala conduc inevitabil la alienare.
Privati de ceremonii initiatice, care, pe langa ca transmit coduri comportamentale etice si un
summum de cunostinte care nu pot fi dobandite pe alta cale, indivizii ajung la angoase, frustrari,
tensiuni sociale si, mai devreme sau mai tarziu la deteriorarea identitatii, numite cu termenii lui
Jung individuatie. Individuatia este procesul de cristalizare a personalitatii, iar mitul, basmul,
povestirea prin faptul ca sunt vehiculele principale prin care se transmit arhetipurile, detin functia
formativa atat pentru psihicul individual, cat si cel colectiv. De aici, de la ideea jungiana a
formarii psihice prin asimilarea si punerea in lucru a arhetipurilor vom porni in analiza
structurala a basmului Copil Aflat scris de profesorul Grigorie Croitoru (ed. Caiete Silvane,
Zalau, 2010). Intrucat am avut o ocazie anterioara sa ne referim la prima parte, vom supune
analizei de aceasta data partea a doua � Copil Aflat si Frumoasa Frumoaselor �, respectiv a
treia � Copil Aflat si Taramul Fericirii. La o lectura din perspectiva psihologiei abisale, cred ca
nu e dificil de identificat in cuplul Copil Aflat � Frumoasa Frumoaselor complexul jungian
Animus � Anima. Ce vrea sa spuna acesta? Dupa viziunea lui Jung psihicul nu este omogen, ci
polarizat, fara ca asta sa-i afecteze unitatea. Inspirat probabil de diagrama taoista Yin-Yang si
preluand simboluri din mitologia greco-latina savantul elvetian gaseste ca psihicul individual
este deopotriva masculin (Animus) si feminin (Anima) in toate persoanele. Desigur, separatia
genurilor face ca psihicul sa se comporte preponderent masculin (ratiune, vointa, forta) sau
feminin (sensibilitate, intuitie, delicatete), insa intotdeauna e prezenta si partea cealalta, adica
perechea. Esential este in procesul de individuatie, adica in compunerea propriei personalitati sa
echilibram cele doua componente, altfel spus sa integram perechea. Barbatul, al carui psihic are
determinanta caracteristica Animus, trebuie sa-si integreze feminitatea, Anima, si reciproca. Eu
cred ca, in basmul profesorului Croitoru, Copil Aflat este Animus, iar Frumoasa Frumoaselor e
Anima, gasirea lor, dragostea si decizia de-a trai nedespartiti tot restul vietii insemnand
cristalizarea unitatii psihice, mantuirea personalitatii. Fara partea corespondenta fiecare se simte
neintreg, iar aventurile savarsite si incercarile prin care sunt chemati sa treaca reprezinta procesul
de calire, coacerea si inchegarea unitatii sufletului. Din acest punct de vedere nu gresim cu nimic
daca spunem ca basmul este, de fapt, povestea regasirii de sine a sufletului si a mantuirii lui prin
refacerea unitatii. Pentru a fi si mai completa, iubirea lor este integrata intr-o diagrama cosmica,
prin refacerea corespondentelor dintre semnele aflate pe corpul lui Copil Aflat, respectiv pe
naframa Frumoasei Frumoaselor, si astri ceresti � Soarele si Luna: �Iubita mea, dupa cum se
vede, noi am avut ursitoare comune, caci ne-au legat, la nastere, vietile una de alta. Semnele de
pe naframuta ta si cele de pe trupul meu, sunt semne de recunoastere. Soarele si Luna sunt

1|Page
simboluri ale dragostei eterne� (p. 12, II), ii spune tanarul iubitei lui. Daca am dori un argument
in plus, si in mitologia biblica barbatul si femeia isi coapartin, ei fiind la origine o singura fiinta,
iar dupa despartirea trupurilor ramane ca iubirea sa le restituie unitatea pierduta. In acelasi
registru trebuie inteles si mitul Androginului, relatat de Aristofan in dialogul platonician
Banchetul. Arhetipul umbrei e alt element important in structura si derularea epica a basmului.
De remarcat de la bun inceput ca Grigorie Croitoru nu preia semnificatiile jungiene ale umbrei.
Daca in analitica jungiana umbra exprima continuturile malefice, negative, personalitatea
raufacatoare si tenebroasa, avand corespondentul arhetipal in Diavol, basmuitorul de la Alunis,
in schimb, incarca Umbra cu personalitate benefica, protectiva, acordandu-i si eficacitatea
operativa a unui duh strajer posesor de puteri magice. Umbra este aici epifenomenul unei
persoane feminin (Roua Diminetii), care i-a salvat viata lui Copil Aflat, ducandu-l in locul din
care mai apoi il va recupera acel batranel simplu ce-si hranea capra cu muguri de copac in
padure: �Umbra aceasta ascunde faptura care si-a riscat viata ca s-o salveze pe a mea. Apoi, mi-
a purtat de grija catva timp, pana mi-a pierdut urma. De atunci ma cauta si m-a gasit aici.� (p.
29, II) De-a lungul intregii aventuri a tanarului erou, chiar dupa ce isi afla perechea, pe Frumoasa
Frumoaselor si pleaca in cautarea parintilor lor, iar, mai apoi a Taramului Fericirii, Umbra il
insoteste, folosindu-si avantajul invizibilitatii pentru a indeplini sarcini dificile care presupun
inselarea vigilentei adversarilor ocazionali sau a vajnicilor zmei si capcauni. Totodata ea
indeplineste si misiunea purtatorului de vesti bune, instiintandu-i pe cei doi tineri ca amandoi
sunt de os imparatesc, iar parintii lor sunt inca in viata, dar uzurpati si inrobiti de niste zmei
samavolnici (corespunzatori in planul imaginar arhetipului Monstrului). Din momentul in care li
se destainuie acestea, sarcina lui Copil Aflat si nepretuitei lui insotitoare devine gasirea
imparatiilor parintilor lor, eliberarea acestora din gheara ticalosilor zmei. De observat in acest
punct ca schema narativa a basmului combina motivul luptei intre fortele Binelui si cele ale
Raului, cu cel al eroului eliberator. Copil Aflat este eroul, insa sarcinile lui pot fi implinite doar
prin concursul multor altor persoane, intre care Frumoasa Frumoaselor, Umbra, fratii sai pe care
mai intai ii elibereaza din pestera in care ii tineau inlantuiti zmeii, dar si caii lor inaripati, soimul
si, destul de surprinzator, chiar un balaur recunoscator pentru faptul ca i-a fost lasata viata atunci
cand Copil Aflat ar fi putut sa-l omoare. Din fiinta malefica, balaurul se converteste intr-un
personaj ce-si pune forta in sprijinul Binelui. Tot el este cel care ii arata izvorul tamaduitor din a
carui apa eroul poarta mereu la sine o butelca, asigurand vindecarea, intinerirea, recapatarea
fortelor celor tratati. Apa vie, avand virtutile unui panaceu usureaza sarcinile medicale ale lui
Copil Aflat, care nu ezita, desigur, sa vindece acolo unde e nevoie, insa, parca, in felul in care
curge povestirea, cu prea mare usurinta, ceea ce imputineaza efectul moral. Parca distribuie
panaceul in stanga si in dreapta, nemaifiind nevoie de nimic altceva pentru repararea unui rau
savarsit, iar asta simplifica enorm efectul dramatic si da o nota de facilitate eroismului. Lupta
Binelui cu Raul, o schema arhetipala, prezenta in toate literaturile lumii, se produce aici printr-un
dualism de principiu. Adica, cele doua principii adverse sunt incarnate in specii diferite, care
parca ar fi destinate luptei prin insasi datele radical incompatibile ale existentei lor. Nu se lupta
membri ai aceleiasi specii care ar avea calificare morala diversa, ci oamenii cu dihaniile (balauri,
zmei, capcauni). Agentii Raului apar ca uzurpatori ai puterii legitime detinute de imparati a caror
domnie asigura ordine, prosperitate si fericire supusilor, rasturnand astfel, criteriile de vietuire,
impunand dictaturi, robie, umilirea fiintelor umane. Pe scurt, lumea omului a ajuns sa fie
dominata si batjocorita de specia blestemata a zmeilor si capcaunilor. Referindu-se la Frumoasa
Frumoaselor, Copil Aflat relateaza: �De mica, ea a fost rapita de un capcaun, din ghearele
caruia am reusit sa o scot. Capcaunul vrea sa se duca in imparatia tatalui sau, sa-l omoare si sa

2|Page
devina el imparat, iar pe supusi sa-i transforme in robi.� (p. 71, II). Deci, Binele si Raul sunt din
start separate pe specii, ceea ce face din armaghedonul condus de Copil Aflat un razboi al
lumilor, adica al omului cu bestia, careia, pana la urma ii striveste capatana. Asistam, aici, la
conturarea in structura basmului a motivului Eliberatorului, care, asa cum am sugerat mai sus, e
implinit de functia de tamaduitor, lucru nu foarte popular in literatura: �Voi mi-ati dat speranta
ca eu si poporul meu vom fi din nou liberi si poate o sa-mi vad si fata, lumina ochilor nostri, pe
care mi-a rapit-o din leagan capcaunul�, spune imparatul eliberat din robia capcaunului, tatal
Frumoasei Frumoaselor, Paltin Imparat (p. 77, II) Motivul Taramului Fericirii, prezent in cea de-
a treia parte a basmului, este, de asemenea, unul larg raspandit in mitologie si culturile populare
poate pentru ca exprima una dintre cele mai acute propensiuni sufletesti � nazuinta spre fericire.
Grecii aveau Insulele Fericitilor unde plecau dupa moarte sufletele celor buni. Paradisul este
toposul cel mai cunoscut in care pare a fi cu putinta implinirea fericirii eterne. Dar in basmul lui
Grigorie Croitoru, desi perechea Copil Aflat � Frumoasa Frumoaselor calatoresc fizic inspre un
loc, un spatiu geografic unde spera sa gaseasca Taramul Fericirii, dupa o suita de intamplari, de
contacte cu creaturi si fiinte necunoscute, dupa intalnirea cu Batranul stapan al muntilor si
vanturilor (arhetipul jungian al Batranului intelept si mag, detinator al cunoasterii si puterii), care
ii supune unor probe dificile, dar obligatorii, inteleg ca fericirea nu este un loc, ci o stare, ca nu
poate fi gasita, ci trebuie cladita prin fapte bune, ca orice loc de pe pamant poate deveni Taramul
Fericirii daca e populat de oameni binevoitori si drepti, feriti de patimi si de ura. Drumul spre
lumea fericirii lor este unul initiatic, iar dupa absolvirea probelor menite calirii si purificarii
personalitatii, eroii nostri capata nemurirea, dar in mod conditionat � sa faca numai binele in
toate momentele si circumstantele: �Ati baut nectarul care va asigura viata vesnica si va face
invulnerabili la orice. Dar veti pierde acest dat daca va veti folosi puterile pentru a face rau cuiva
si cand in sufletul vostru isi va face loc sentimentul de ura.� (p. 67, III). Lupta Binelui cu Raul,
care ofera ocazia conturarii tipului eroic al lui Copil Aflat, si calatoria transfiguratoare catre acea
dimensiune a sufletului in care poate straluci lumina fericirii necorupte cred ca sunt cele doua
traiecte largi pe care evolueaza evenimentele basmului scris de profesorul Croitoru. Intr-un
spatiu al semnificatiilor spirituale, ele compun acea roza mistica a personalitatii universale ce si-
a castigat nemurirea prin iubire si bunatate

3|Page