Istoria artei în România

FAP-FADD 2018

Curs 1

Arta medievală în
Transilvania, Moldova
și Țara Românească
(secolele X-XVI)

Lect. dr. Ioana Rus

ioana_rus2004@yahoo.com
 Nașterea stilului romanic în arta transilvăneană
Cadru istoric, politic
• Stilul romanic apare în Transilvania odată cu epoca cuceririi
maghiare și consolidarea regalității în această zonă (sec. XI-XIII),
fiind adus de coloniști.

• Cucerirea maghiară – etape succesive – frontiera stabilită pe linia

naturală a lanțului carpatic.

• Pentru consolidarea graniței - regalitatea maghiară invită coloniști:

– sași în SE Transilvaniei [Géza II (1141-1161)], N Transilvaniei.

– în 1211, în Țara Bârsei sunt instalați cavalerii ordinului teuton,

alături de cel de-al doilea val
de sași în S-E Transilvaniei
[Andrei II (1205-35)]

– cca. 1213, pe frontiera de E

sunt instalați secuii.
 Castre regale, cetăți nobiliare, cetățile din jurul
bisericilor

Pentru consolidarea După invazia mongolă La înc. sec. XIII (c.

autorității, din 1241 = ridicarea 1200) apar cetățile din
asigurarea ordinii de fortificații jurul bisericilor
și siguranța căilor pentru refugiu și romanice (Cisnădioara
de comunicație = reședință nesupuse prima curtină din jurul
construirea de direct controlului bisericii parohiale
fortificații numite regelui = cetățile Sibiu din Sibiu, azi
castre regale nobiliare (cetatea Piața Huet)
(Cetatea Dăbâca, din Colțești (AB),
jud. Cluj și Castrul ridicată de familia
de la Hunedoara). Thoroczkay)
 Stilul romanic în Transilvania – Arhitectura
ecleziastică, sculptura

Bis. Cisnădioara (SB) / Cat. Alba Iulia (AB) / Bis. Șieu Odorhei (BN)
 Nașterea stilului gotic în arta transilvăneană

• În anul 1301 se stinge dinastia Arpadiană, în 1305 urcă pe

tronul Ungariei Carol Robert de Anjou.

• În secolul al XIV-lea arta gotică se diversifică datorită

multiplelor influenţele venite dinspre Europa Centrală şi
Italia.

• Se formează trama stradală a principalelor centre urbane (Cluj,

Sibiu, Braşov, Sighişoara); începe ridicarea primelor
fortificații în jurul centrelor oraşelor (Sibiu, Cluj).

• În arhitectura ecleziastică planul bazilical (cu nave de

înălțimi diferite) este înlocuit de planul de tip hală (cu
navele de înălţimi egale (Sebeş, Cluj, Braşov).

• Pe lângă arhitectură se afirmă tot mai mult sculptura, pictura

(în frescă, dar și pe suport mobil) și artele minore
(orfevrăria, țesăturile).
 Stilul gotic timpuriu și matur în Transilvania (sec.
XIV-XV)

Mănăstirea Biserica
cisterciană, evanghelică,
Cârța (SB), Sebeș (AB),
sec. XIV sec. XIV-XV

Biserica Sfântul Mihail, Cluj, sec. XV

Stilul gotic târziu în Transilvania (sec. XV-XVI)

Biserica fortificată, Biertan (SB)

Altarul poliptic, 1483-1515
 Moldova și Țara Românească în secolele XIV-XVI
Cadru istoric, politic

• Principatul Moldovei se afirmă ca stat independent în anul 1359,

când cneazul maramureşan Bogdan vodă îi alungă pe urmaşii
voievodului Dragoş, vasalii Ungariei, de pe tronul Moldovei.

• Ţara Românească îşi câştigă independenţa în anul 1330 prin bătălia

de la Posada contra Carol I. de Anjou, regele Ungariei.

• Manifestările de cultură din Țările române au fost, în marea

majoritate, iniţiate şi sprijinite material de către voievozi,
boieri, Biserică.

• Sub patronajul lor, în Moldova se desfăşoară o activitate

constructivă de mare amploare: cetăţile, mănăstirile (locuri de
desfăşurare a vieţii monahale de tradiţie bizantină, au fost
gândite și ca puncte de apărare şi refugiu pe care se bizuia
independenţa ţării), bisericile de curte sau de mânăstire (la
adăpostul lor, călugări caligrafi, cronicari, miniaturişti, zugravi
de biserici şi pictori de icoane) au dat naștere unei arte ce
îmbină tradiţia bizantină cu influenţele occidentale.
Arta în Moldova secolelor XIV-XVI

Mănăstirea
Siret, Mănăstirea Voroneţ,
ctitorită de ctitortă de Ştefan cel
Sas-voievod, Mare, 1488, pictată în
sec. XIV 1547
 Arta în Țara Românească în secolele (XIV-XVI)

Biserica Sf. Nicolae Domnesc

(Curtea de Argeș), ctitorită de
Mănăstirea Dealu, ctitortă de Radu
Basarab I., c. 1340
cel Mare, 1501