'fA.

DNEPROV

FACT'ORUL -rIMP

-<>-:

NAUFRAGIUL

*

Colecfia nPovestiri lifiintifico~fantasfice" Anul VIII - Nr. 171"- ianuarie .1962

I'

Coperla~:des~n: N. NICOLAEV

-_

Fantezia pl'odig;oasii a lui Anafoli Dneprov

Fe Anatoli Dneprov cititorii romitii 11 cunosc mai de mult, >\ De, asiii-aau: publiciim in colectie patru dirute cele mal paSiOl1Qrite povesttri ale lui,

De proiesie tizicton, Dneprov llU se daillapoi, 1n literatura de otnicipatie, sa abordeze _';Ii olte tetae dedi acelea ale jJropriei Bille speciaJitdti. Astiei, 111 povesiirile "FactOl'uJ Ump" se ocupii de 0 Insemnata prob.lema. bioJogica : sinietizarea, albuminei vii. Obiectul "Experiel1telor proiesoruini Lenozov" se 0116. 1a intetsectia bioloqiei cu electronica. .Nauiraqiul" (povestire scrisii 1n 1958, celelalte iiind apiiruie 1n 1961) nareazii 0 amuzallta oventurii astronaiiucti. In ceea ce privesie ultimo Iucraie pe care o yeti citi, "Mumia purpuiie" I ea qraviteaea 111 [usu! tutburatoaiei enigme astrotizice a cmtilumilor, adici: a sistemelor cosmice aicatuite din an tisubetanio:

Dupii toate sciierile lui de p1nd acum rre putem face o idee clara despre lacul pe care 11 ocupii Dneprov in litesatura soviettct: de aaticipatte.

o caiacteristica a scriiiotilor din ocest ironi esie 10ntezia lot 'in tiaripotii, dar care decoleazii de pe trainicu: cosmodrom 01 siiintei materiuliste. In Q'ceasUi. prio/inla, un admirabit exemolu il constituie IVan Biremov , renumit savant si autor al ciiotv a capodopere literate, Din qenetaiia mai tinara Inso. ocala care se remarcd

• In nr. 9.9 al Colectiel noastre a aparut povestirea stuntificofantastidi "Crabi! mi~\llla pe insula", in .nr. 141 - "CiocailUl pneumatic", in nr. 147--149 - "EcuatWe lui Maxwell" si "Mela", iar in nr. 4 al Bibliotecii "Veac nou" pamfletul - "Lumea in care ern murit".

)joate prin to"em Jnai ,temeiarii ian!€l-ie eS,te Ana.toli Imeprov . .1:ntotdeotJ.1'I.'a 'povestirile lui "atacJJi~ piepti:$ t,en}.e de Q arz'tiitoare ITl.Srui1llata,te $tiinjifica $i f11(}zofjca._Su~ biectele'lui .sin! 1cra4:·€ dia'zone],e decisive ale graJ1dioa~ sei bdtalH, 'cont€;t)Jp)'oIqn€ i)'npotriva mietetelot naturii. Situiudu-se term pe poziliile diolectiaii marxiste., 131 tin~ teste prin ,~titul\sau objective ailiue inca in dezbaietet:

Ins,u11etitii, a "sl!l;va:nlilor. Vomda ex:empLe din poveeti-

rile, care V.or apl1kea. in .Golec/ie. _ . -

. In. ' ,~Rti1p lon,a ' t(n,1{j ~"d_IJ1.;p-a ce academieianul BreiIJ.i n (!Jb1iine :I'n ..l'IJ.'hoI{;ltomi.l' ·s.&u o· ii;n/a. extrern de pLimWva., dot. fl'rll'nrecisa, .caj:unge 8;<0.1 lransrorilie:' prin Jnl:!fctpie intr-a f&ptll1.;:q . Ii,Loi .'compJ,e~a., dar .l1l'wns:t:r: 14iO Otsa. fJesi:guf cu t.o.ata a","eastii ex-p-erientd uluitor ,de rapidii esre departe

.. -de;,Q ii Ef;aliza.bilii.cu ieenice notbaM; .toofl:l1}j"pri1! lnsa~i

acensUi hjpe.i:/iJJJJizQ'1'€, (autotulvreia,:$iau'wte,eq ,pute:tea .omului va piilrunde i.naxor:qbil; eJ,liar.,,$i 1ct-1. adlnclJllfj!1]ig.meticei {iJtobleme a vieii), Ddreia .-iaedlJsmwi ineearca sad mea· un fnJ~Jes~.m-isti-c: CU. 'PIiV8$,tetUJvJ,ei indic{t gt! r eClim.. me tdaa-·a·It isti-cii 1oJ,Qsita de·,aw.lor, (ooeasM. exc,!{erar8 irt,imemfiit-{),graii,Q(i ,Q., desJii:;ldriJi.F1i ev:eni-meiJ.-teJor), aar'nrai :f!11 es, t elm} lui Brei.n-i:fl,$i" ~ in, ,d~ti,ni lb.!, 01 J:P..t!?@ii . ~ tii IJte ;. de. a .1'eaJizQ,ra,p'id .c€'¢u ee:; 1'111 tlf!.pii. i-a.·1U"!lt r;ii~tim~

put:; geologiee; . , .

Aeteea,:>.L tf:,l~diiI;i.ta se . ,viJide$ tf( ~i ill', admi l(jfbUa ,IHi.ve#i

" ,.,Ml£:mia j pU,r.pmie'! .', Id€?;Q aJltiStIbSlanteL esie Jmlniip:;aNi. asUizI de Sl!lVanJ,i .co M!11Ume. ArU,ieJ;. ia 0 reC(Mlta~ CQlI1:e~ rintii. ,de;opl'e eosrnogo}:Jie., ':$. M. pontekorv,o, membIu corespouderu al Acadelpiei ~de $tiim/'€ a _ U"R.S.S., $ipwiesqUi.i 1. A. SmoroclinsJij ,'iii.-all cosuuuc«! :if.lte.lesania ."ipotezq. -rne.p.trini:cii a evo1tipiel CW$m0 s.ultij" r l,n -coze problema antisubstantei .oq~pii un. lac ceutcai. 'IF lru.oI'fl~ Xert lui, Dnepwv, d~,;;i se-,b"az€:G"1zd pe<·,jpeteze.admi.$0, este ;p:osibils(i e.x{'lge:I€z? IR. desc-rierea Ui-lneLor .ce exi.s{1i in ,tlnJifl UIIl i .. iEs€J:!-tlal- esie lns&aUc-e.vQ: [Jr ill j_.nteI"ENed~;ul .(i1cest-ej, potles:tiri, 1i1. cill'e diam;atisiRui se hnbiucf €,U. umo" tul, p.ulowl, no;>tl.u ,U I'eu$it sri traIlsmilfi Cj;lUoT.crlui Noml

eo .. taple« a! ziie_i de miine,,~ind COil!l$iitu$a. p,ii_r:n,inteanuJui, 111 accfi!p tid aetuoli: de "oin i,ntI,e oame,H·i 1/, se vo umpUf.jca l.'1··~ea"de /,0i11'ij;n'!r.e .semeni C:oW.nici" .·'O't, ecest moti» ca.!'e a $i ln0e,z;\u,tsa iie .•. a:e·tueJ chklr· penll'U savtlfi1i,

.DJil,~p.r0V i-o: mpdull[lt :li1_eirii "C'Az,·inaiestrie.

u,

F ACT 0 R LJ u T I'M P-

Un batrinE)1 nu prea inalt, eu 0, barba J:\lica, alba ~i rara, cu ochir.obesiti :;;1 putin laGrimo:;;i, Ip.a 'intimpina in -la_:}.10rator. Cind am inchis usa In urma mea; Iata 1 se eontracts intr-o gr-irnasa dedurere. BFa clar di nu venisem intr-un moment potrivit sau cii in .clipa aceea n-ar Ii vrut , sa vadii pe niment,

- StUt. da- Ia ziar, Incepui eu timid: V -am telefon-at

asears. .

- Da, da, dar ...

- Ar fi mat bine'' poate sa viu alta data, spusei en

gr&hit cu mina deja pe cla.fila u:;>ii. ,

Ramase un moment pe g'induri. In 1aborator era a Iiniste -deplina ,;;H auzeem rasuflarea de batrill, gl'a:bita ~i usoara. Din camera alatureta se auzea un susur de apiL - D-aea tot aii venit.; Va rag doar sa nu m,a retineti multo Sitit foarte, foarte ocupat:

Sohiopatind user, s-e -apropie de fotoliul de linga birou, Eu ma asezai in f<:ita lui.

, -. M-dai incepu b}itrinelul dupa un 'moment de tacere, Incepati asta.; cum ii zrceti, ". intervtul dnmneavoastra ...

Irni scosei zhnbind oal1:neJelul.-ln care imi pregiHisem din timp toate intrebarile la care dO're-Cl;In'sa-mi raspunda. - Dati-rni voie sa v& pun intrebartle in ordinea in. . care alii dati sa 1e expun in ziar. Prima Intreb~I'e.: citl ocr Iaboratori aveti in laborator ?

~ D@llazeci J;ii sase, rasRuXlse e1.

- Ci~i dintre ei sint oercetatori si dti sint Iaboranti.t

- T'bti sirit cercet8:ilo'r,j, unii mai sxperimaritatt, altii

maf putrn.

- La cite teme- ~tiihtifiGe' lucreaze laboratorul dumneavoastra ?

...

La una singura. Care anume '?

Sinteza albuminei vii.

Ati 'inaintat cu eeva? Existd perspective de a obtine albumina vie pe eale artificralji ?

Academicianul Breinin surise, apoi chiar incepu sa rId§. incet, cu un aer mucalit. Mil simteam intimidat.

- Tinere, dar Cum iti imaqinezi dumneata "i:naintarea" in problema sintezei albuminei vii? Care este parerea dumitale ?

Am ridicat din umeri oarecum zapacit ill am bolhorosit :

- Ca rezultat aJ anumitor reactii chimice, sa obtineti ceva ... ceva care sa semene ell albumin a vie. Sa Iaceti 0 bacterie, sau ... un virus din aer, diferite saruri si altele ...

Inainte sa termin fraza, am simtit ca. rna inrosesc .. - M-da.

Se Icvi eu miinile pe genunchi si se ridica tn picioare.

Mii si gindeqm la perdaful pe care-l voi primi de la redactorul $<tii.I'l.tific al ziarului pentru un asernenea irrterviu, Breinin se ridiea in spatele meu 1?i deodats rna. in-

treba :

- Spune-mi, erezi in- dumnezeu ?

intreharea fusese at.it de neasteptata Incit am tresarit, - Sigur ca nu, bolborosii en, utfindu-ma la 121 si ne-

intelegind ce vrea sa spuna,

- Dar in ratrunea urdversala, sau in spirttul hegel1an, sau in altcava de soiuI asta ?

Am dat hotartt din cap in semn Cd nu, nu credeam ..

- Nici eu nu ered, spuse Breinin, asez indu-se din nou in fotoliu. Still ta nu exista nici dumnezeu, nici ratiune unrversala, nici spirite, nici draci. Si dumneata sti! la fel. Iosa intre eeea ce ~tiu eu si ceea ce !)itii dumneata exists o di~el'enFi prtnctptala. En rna Iolosesc de ceea ee stiu, iar dumneata nu,

Breinin Imi Hicu sernn sa rna asez 9i continua:

- Tinere, important este nu ee stim, ei cum tolosim c.eea ce stim, Inclin sa ered di. de fapt merita numele de !jitiinta numai aeeea Iolosita in viata 91 In munea de zi eu zi. Iar eeea ce exista in cap este la fel cu 0 carte necitite care sta in .raft, . este o9tiinta care nu trebuie nimanui, nici societatit, nici posesorului ei individual.

6

Prfveam pe sub sprtncene ,pe academicianul cafe filozofa, nemteleqrnd ee legatura au intre ele toate aceste rationamente despre credinta In dumnezeu ~i despre stiinlele folositoare si nefolositoare. Asa Ducit ii spusei direct:

- Nuintele.g aceasts discutie :;'i niei ce legMuri:i. are cu ...

- 0 Iegatara foarte directa, Mi-arn dat ssama ca sinteza albuminei vii, sau mai exact a orqanismului viu, nu trebuie- facuta ca p'ina acum. Pina in prezent, sear putea

spune di am facut-o ... :;;thntiiic... .

- Si v-ati hotarit acum sa chsmati in ajutor forte supranaturale ? Indrsznii sa-I intreb pe, Breinin.

- Da, dad§. mintea omului poate fi denumite fort!!

suprana turals. . . .

. - Mihan Feodorovici, vorbiti i:·u paradoxuri ! Nu !riai in'teleg nimic 1 exclainai eu,

-Dar rru-i nimic de inteles. Dumnezeu nu exista, ratiunea universala nici ea, natura n-are inte1igenta r;;ie pro:asta ca halonul asta de sticUigol! Si totusi a creat 'viat~ ! Ne intrebam cum?

Imi frecarn timplale, incercind sa inte1eg unde vrea sa ajungaacadermcssnul.

- Natura a creat viata fara Iaboratoare, fara plan gindit de cerceUito'ri stiintifici, tara prelucrarea datelor din Iiteratura, fara colocvii :;;1 discutii stiintifice ! NQ:i insa Iucram dupa plan, facern axperiente, citim si recitinf'sute de car{:i 91 articole stiintifice ale predecesortlor $i ale colegHOI nostri, analizam, sintetizam, dtscutam, iar facem experrente, .;;i pina acum, dupa cum te-ai exprimat dumneata, n-am Iacut ruci rnacar un pr&padit de virus, ca sa nu met vorbim de bacterii ! Iti place?

Trebnie sa recunosc di nu-mi placea, Academicianul Brein~? folosea in explicatrile sale niste expresii foarte stranu.

- Te-ai gind:it vreodata de ce natura n-a creat suruburi, . sau, de exemplu, biciclete? Nimeni n-a vazut vreogata suruburi naturale sao. biciclete crescind in porn! $i e1ese realizeazii mai sirnplu decit 0 bacterie vie!

- Pur ~i simplu, bolbonosii eu, pur .;;i simplu Hindea nimeni n .. are nevaie .. : Natura n-aTe .nsvoie ....

"IaJ' am spus 0 prostie l Unde Vrea sa ajung:a omul {i.sta ciudat ?!" - gindTIel,l desperat.

7'

l$i str'inse, buzele patidesi ,zil'l.'lbi,·dind din €fl.P In semn

de' negare. '

- Fe:nt'ru ca sa Iaci un.surub sau-o biciIJ:le.ta.este Devoie.de ratiuue, intelegeti ? Ra-tt-u-ne !' 1a}; natuea nn- este ra~ionaJ.a. 111 schimb, pentru crearea unei celuleovai nu este Ilev,oie de minte. Si de aeeea natura a 'Great-o! Asta-i toat& povestea,

.Aru' 'J?aln~s ta'tl:uti eiteva minute uttindu-ae 'unnl in ochii celuilelt. .Eu, ,fara -vreo speranVa de a intelege eeve, sincer amuaat de Erepl'icefler.ea mea. Planul interviulut meu se facuse I?Iaf si nu-mi cil:adeam, -seama 'ce vor. aduce

la,redattie. . ,

Deodata imi tre'€u prtn mintecoridee :

- '£e T!?ti:e insa ;tT:a maiur'aa ereat intimplatoT -viata !

- Asta este mult mai aproape de adevar. ~s.te

aproape 'bine l Dar -noi .ce .faeem ?

- NO'i vrem sa atacam.. eonstient . problema' erearii

'll,lateriei vii. '

- :l;ii . asta- e adevare t, ,nuru.w '€a trebuie ,sa preoizam uude ,·~i . in ee slnt ~ neeesare ra:tiunea <i;li constlinte rroastra. Este oare corect Ieptul ca. ataearn mult: prea 'xat-i@" nal problema sintezei albuminei v:ii ?

- Nu va inteleq. Explieati-rrri, va rag.

- La incsputul discutiei.enoestre, aiepus ca astepti

din partea noestra sa realizem sinteze. vrennei ~ba@te·'];ii saua vreunui-virus din aer, saruJ'i $i.altele. Majoritatea oamenilor vad in felul acesta solutia .problemei. Dar· sa vedem ee inseamn'a ast.R. 'De exemplu, mo'lecula destul de .simpHi a albuminei naturale a Iaptelui, 'atiica lactoglobuliHff, are Q qreutate m01ecl:tla"!ia de apro'Ximalf:i-:V patnuzeci ,de' mii:. An,aliza arata ~i:i ea €onsti:i din. aproximativ doua mii de atomi de carb0n"trei mil de atomi de hidroqen, cinei sute de atomi de' oxigen, cinci 'sub:'! de atomideazot si.douasecids atoroi de sulf.

Orice albumina este constituita in~ fond din dORaze:d de aminoaoizi €U 0 greutate melsculara de aproximativ osuta. In lactQglotmlina stnt deci .aproximativ patru sute de .emineacizi. N:0itJ1ebuie sa legi'im acestl 'ilcizi intr-o Grains strict stiiIbiliUi. Nmnatul de wariante in care pot fi sintetizati aeesti patIu snte- de eminoacizt este fantastic, n-,al'e nict macar denumire. hind alcatuit

.din aproximativ 0 rnie cl~ 'Gifre. Sa 'presupunern ca .am folosi metodele maderue- ate :;;tii1');~(iCi si am mtesora .nu-

8

ma'If,J;I1 de Wfariante de un lndi(l)u de mili,aroe de Gd ; nici ,Hltunci n-em putea :~per.a' ca -s,e]l;er<£l\)i:a ;ID0ilt'Stra va ie,lfif,'i -s;as~l!eti'Oe'l1e alburmaa, chdar : cialla .ar luesa lea .aoeasta f,ieeaTe Iocuitor de poe .Eamint zi1!l1Q '$1i ;J:nY<l>Ui]!ltea! -Pen'toru 11Ill:ai1'i-Za unei 'simple .moteoule. de ,aU],tuni,na - ansutina -, chimishll englezSan:gel'a lTI.,c.F11IiI: iom.p·l1euna ell colabor,at0!Eit sai zeee ani. _nat cit tiliIt]J- ail' -tl'ebYipsntl-:ti. a:na'hzarea ~i surtetizarea a sute de mili me alltmmiTl8 .mult mai comp licate, dtn :car.e sint aldittuilte @ll~ismele v.U!

In' fata aeestui -ra~j;frrF81m:e-Fltr jrrcramet'liSe;!;I;l.

-' IQ1S'2_alIl_;Ba dia,8easta }H'@:hl:ell'lii\i nrl!1N:a"['l!F0!llT,esa In vino;rui apropiat 1iata .de sitU1~$ia .<lle aGUID0 :sutade ,a:mi -?!il1ltEebmi leu in $-oapf:ii.

Breinin i;;i mingi,ie ,barb a 'ljii zlmbi mls;te:J)ilJjS ;

- Ea nu, va proqresa, .1>i :rn:c_a multo M'iii'mult ehiar, .durrmeata ,ai ;l,illn riornc terr,rbil! Albumina vie a !iii ;iti&st sintetizata !

S'ariiiill Flici@aI€ si-l apuoa:i de 'hra1ele, sl:dD'~i'Ti : - Imposibil ! s.tr,igai.

- Nu te pacales-c:. A:~a:m\i~te $i-ti voi :spm;l'le'cum s-a

:llIe:trecut. Apoi am sa-1i ara't .p11lima fiil'l.ta vie creat-a de om III Iaherator. Mai i-ntH insa va tr.ebui .sa i.rl't;eregi ea metoda sintezei a test en totul alta decit eea pe sare Jil,e"'0 .imaqinasem.

M-am asezat nera:bda-tor .,;;i am :l'neepu:t 'sa-J . asoult pasionat pe academicianul Breirrin. 5e simtea di era intr-o stare :rle spiltH neobtsnuita, sarbMoTeasdi. Incepu sa m.asoare taIlto:;; oamesa, 'Se o}Dl'i lrn:ga Xl taJ11a noo'!iJra alir,aata de perete ;;i scrrse ,pre ea ell ereta :

a) natura a lucrat orbeste; tara vreun planeblll.Orat dinainte ;

b) ea a avut timp .sufteient ca .sa lil1Cel~Ce oricite -variante j

c) a .. fost suficient sa nimereasca 0 data, si viata s-a nascut pe Pamint .pentru totdeauna.

- Stiti cum se fae martle desceperiri '? ma Intreba Breinin dupa ce terruina de scris. Ele se fa.c atunc.i ciGrl savarrtul renunta 1a drumurtle deja bata.torite, Sintem parca legati en lanturi de To-ata istol'iei$'tiintelor j genel'atie dupa generatie fokisimaceleafji metode. Perfectlonam metodoloqta cercetadloT $tiil)t'Hce, llegrudu-ne. 'ast{el si mai strins €Is traditrile Impiimmtersite:

9

·Calea pe care majoritatea specialistilor in chimia orgq_nica au ales-o pentru rezclvarea problemei alburninei vii se bazeaza pe un punct de vedere traditional, !iii anume.cd tot" ceea €!€ se poate ali-aliza S8 poate aped $i sintetiza. Pentru aceste doua etape ale cerceHirilor chimice, stiinta a ajuns sa aibE\. un aparet urias teoretic si experimental, care lucreaaa perfect in teats .cezurile in cape ceea ee vrem sa obtinem n-are 0 structure prea complexa, Est€ posibil ca intr-un viitor apropiat sa rsusirn sa vedem in modul eel rnai concret nu numai COIDponenta elementelor moleculei de albumma, dar si dispozitia atornilor in molecnla. Astazi insa nu dispunern de asemenea mijloace, si, de eels mai mults ori, in eprubetele noastre se in;;ira cu totul inttmpletor 0 moIecula peste alta, un atom peste altul.

lata datele unei recente vexperiente de un mare interes principial, conceputa ill contradictie cu PllDCt1.11 de vedere traditional al sintezei orqanice : s-a trecut timp de ctteva saptamint 0 scinteie electrica printr-un amestee de vapori de epa, de metan .'ill amoruac, adica prtntr-un amestec de gaze care au existat in atmosfera erei primare a Pamlntului nostru. Nirneni nu stie ce reac1:ii au avut lac acolo. Produsele chimice formate S-3.1.1 depus pe fundul vasului in care Iierbea apa. Dupa terminarea experienjei s-a analizat componenta amestecu-

lui. Ce credeti di s-a descoperrt 'in ' el ? .

Am ridicat din umert.

- Erau aminoacizi dizolvati, din care S1'Ut coustituits toate albumi.nele naturale! FH atent lei metodologi.a expertentei l Se ia un amcstec oarecare de gaze in care se face ceva, iar ca rezultat se obtine 0 materte pentru a r:;arei siutetizare sint necesari ani indelul1ga~:i de munca sustmuta a specialistilor in analize st sinteze, Savantul chimist care a fikut aceasta experienta n-a fost in concordanta cu metoda analizti-sintezji. El a mel'S pe acelasi drum pe care a mers ;;i natura!

Daca teoria lui Oparin relativ Ia nasterea arbitrara a vietil este justa, continua savantul, rezulta atunci di daca am realiza in laborator conditiile care tau tost cindva pe Pamint ar trebui, in mod obliqatoriu, sa obtinam substanta vie. Totul se reduce la 0 problema de timp : in cit timp-apare de la sine substanta vie?

10

In natura evoluna de la cele mai simple substante chimice pina la albuminele complexe si, mai departe, pil}a la celula vie a durat probabil citeva milioane de ani, si s-ar parea ca nu existi:i nici 0 speranta de' a putea accelera acest proces. Cum sa accelerezi procesul de nastere a substantei vii? Cum sa irivinqi factorul timp, care n-a tmptedicat natura in Incercarils ei necontenite de a organiza in asa tel materia lncit sa 58 obtina subs ta uta vie I

En consider Cd sarcina cea mai importanta care-i revine ratiunii omului este tocmai rezolvarea ',acestei pn5bleme. Nu analiza l}i sinteza substantelor albuminoide, ci reproducerea cit mai exacta a .coudttdilcr tale au existat cu milioane de ani in urma pe Parnint si accalerarea procesu lui de aparitre a vietti. Ratiunea emuIut trebui.e sa invinga timpul. lata in ce consta prlnctpale problema a -sintezei albuminei. Pentru ea veni vorba, eu mi-am propussl't sintetizez Iiinta vie in decursu] unei luni sau, mai exact, 'in trei saptarnini.

- De ce tocmai in acest rastimp? il iutrebai uimit. Breinin zunbt din noli si-si mingiie barba :

~ Voiam sa fa.c toate acestea 111 perioada in care colaboretorit mei sint plecati in concediu,

- Curios Iucru. Oare n-aveti nevoie de ajutorul lor?

- Stri ... nu voiern sa Ii se para di sint un batrinel

care mi-am iel}it diu minti. Asa cum am conceput eu experienta aceasta arata atit de salbatrc, atit de inimaginabil de naiv, i nci t ... Ma roq, irni era penibil fat·a de tovarasii mel, care rna mai considers inca in stare de 0 activ'itata $tiintifidL Mai ales dac& rezultatele experientel ar fi fost negative.

Nu-nteleq nlrnic.

- Toata problema se reduce la factorul timp. Cunosti, ~ probabil, descrierea clastca a Pamintului (asa cum si-l reprezinta fantezia noastra] din acea epocs indepi:irtata cind abia aparea viata, In atmosfera nu exista oxigen, ct doar gaze primare, ca amoniacul, metanul, vaporii. de apiL Marile semanau cu unfel de bulion saturat eu diverse substante unds totul se amesteca, intra in diferite reactii, se combine, se dezagrega i;li alia mai departe. Toata acestea in conditiile unei temperaturi foarte inalta, ale' unor foarta puternice radiatii solare (de ulttavioJeti;! si Roentgen), ale iradierii cosmice. ale

unor furtuni de. 0 tantastica for.1;~, en f,t).l'ger.e g;ig:antice $l tra-s'u:ete cutremureitoare. Pentru ca. s.a. eccelerez rez.0'1 varea problemei, am hp.tarltsa-I;Qi iUGep experienta pl'in, realiZarea urrui model a1 Pamlntului . din era, prima-rao' Modelul mea trebuia sa m~ destu1 de "prirnitiv" pentru ca. sa p:oaUi . IUa' nastere viata, dar Uti attt de lOti, llal"~ incH acest proces sa inceapa de la zero. Pentru ca sa.inving ttmpul, rn-arn hotartt sa-; "ajut" FiimlJltului men in. minieturs eu toate mijloacele de care dispune ehimia modems. De ce sa a;;tept pilla cind sa va ivi de 1a sine carbidul metaielor ? De ce sa: astept aparitia aminoacizi- 101 simph, cind toate acestsa sint deja sintetizate s Am hotertt sa- pun' Ia dispozttia hazardului tot ce are chimla moderns si ceea ce exista la mine iri Iaborator.

Ifi dai seama cu ar~Hiilrn ca un vechi ' alchimist atuncl ctnd 'in "marea" de sub clopotul de sticri§. a acvarrului meu aruncam 0 urla$fl cantitate de reactivi orqanict care contill€,au atomi de hidroqen, oxigen, azot, sulf, Her, nichel, zinc ~i: alte clemente.

Sa: nu crezr ca am fiic:uf totul Hira nici 0 me'Co.da. In ,.,marea" mea prlmittvii, reactivu chimici l-am introdus aprcximativ in acele proportri in- care ei ar trebui sa asiqnre cornporrente albuminei, Nu rai-am lngreunat insa munca priu clntarrrt de precizie. Cind natura a creat albumina n-a avut Ia dtspozitie cintare analitice !. Compozitia din bzrie eta amestecsta necontenit de niste puternree dispozrtive erecttrce. Baia era <l$.ezaUi pe niste ceptoare electrice, care Incalzcau apa pina Ia tierbere. Deasupra ,ioceanului" meu prrmitiv lumibau orbiter: patru lainpi de mercnr GU suprapsesume, care, emiteau fasdcnle de raze ultraviolete, De asemenea iradiau intens

. dona instalatii Rcentqen, iar din difmite Iocuri i:Zotopii radioactivi aruncau deasupra substantelor din baie marmnchiurt de Laze alta, beta si ginna, st6ibiHll1@ bulionul acela cu fasdcule patrnnzatoare' de. neutrom.

Vei vedea asta.:t.i aceasta constructia salbatica ! Clnd ul;ll' creat-e mi se pjirea mie insumi di sint nebun. Dacs ar fi vazut aceasta experien.tia, ce, semane at it p.e,mt}lt cu itrcerdirile abracadabrante ale cUchi:rni.;;ti10I, colabonatorii mel ar fi ajuns la concluzia cii lac-til men 011 este tntr-un laboretor modern.

Cind totul . a fast g'9-ta, am dezHintuH aeeasta natura primordiala, Atmosfera de deasupia~b8iL alia; ·bra.zdata:: de

12

,hi!lge:re a}'IDa~1lru_i .prodese de generatoL<ul de'inalfta tensilane. Apa fie'Vill'ea, ',satti:l;atii cu peste zeee -mii de sabstante. Ur.lau :tr:cansf0rma:toriiinstalaWI0r de ra-ze fRnent· ~en. Duduiau intltoa:Jiele 'Qispozi1iveloretectl'ige de -arnes-

. tecare. Dozimetrele ~indiG-.au un gFa'd 'in~tlt ,ae JiaGlioa:d1i-i-if.i· tate a solll'ttei '.~i .a ;'Spif~Lu1ui '~Hn ijurul .b'a:ii.

Eu urraaeeam -teate pnocesele . din ,,00ean " Qli,aj-at0ful aparatelor ¢!ia aameJ;a.aMi.\turata. \])fu oind in cill'd .daconectam sursele- €Ie radiatie $i li-ntl1aID .m laliJo:ra1:or .ca sa ''''lid ee se Lntimpla.

l.n .acvariu se rp:etIeceau ·tran_S~Qlima:ti ,ui,mitQ,ar€ ,: ba .sohrtta .,PJ-'itldea culo:r:i stIiiauciioar.e, (ha' se pneeiptta .de.OOalii .ceva Jle :fUJ;lq, pentrn.ca .a,p@i ipe,l:eilii ~sa se :.aeqp,eJ1e .cn ain steal,3J1gintiu, aa .la imp1iafata lin€lElpeau sa. sti.cleasea cnrcubeie, de 'Parca,.ar .Ii .turnat cineva ulei,

En .continuam sa amestec tot .acest .amalgaJ;n de, .substante .:;;1., l~ inttmw-lal'!1, s.a s~puh sQ1u.tia la Gale rnai fantastrce actiuni ale tempereruxh et iradierii. "tte ,de;.u,a sau ide trei ori am r-acit .baia .aproape ,pilla 1a Ingh.etal'.~, -epci .din .UOU' .arn inc1iltit-o pi:o.a 'la f'ierbere, .am m.a.itt '<$i .apQ.i am miqsora] .de dt.e:v:a ort intensUate~Ll'adiatii1or Roentgell si a .celor liltrav'·lolete. De citeva ori am aprqpiat de ·h.aie dispozitiwul de ,Qsci-latii .ultrasonice, S"tfabatiI!la~0 eu un flux puternic de ultrasunete. Ceea .ce .se .psodueea .in moddlul men CIe mare primitiv,a era naprasnic ,$ .. i "uLuitor, dar tot acest'taffuo in mtntatura .si-a incetet zbuciu .. rnul atunci cind calendarul mi-a aratat ca, in curind se vorfntoarcs to1:abtira:td'rii -mei din concediu.

N-am S~ uit nrciodata ztua in Care am vazut p_entru prima oara in 'stare de repauaselutta din .acvariu. Lichidul era curet ca un cristal, iar 'pe fund se depusese un s_trai 'afinat al unui sediment 'de culnare cenusie i «lin di'fer-ite coltnri ale baH se ddicau iba~icute de gaze.

"Paea'in aeest Iichjd exisUi ceva viu - mi-am spus -, acel ceva 'trebute sa .respire."

M-am hotartt atunci sa introduc putin aer sub cepac,uI de. s1:icl6: care acoperea baia.

N-am apueat bine sa termin aceasta opera tie, cil in fata .ochilor mei s-a p rodus un Iucru prodiqios.

In intrea!IJia ,masaa ;solU!~iel: au h:weput sa stlialuceasca uiste stelute mtnuscule care se transformau iim.ediat j'n .giaunte SE\lrutra.nspa,tent;e, putinge-latinoase. .Se .conto.peau -sepede }m;t~e ele, formiI'1U ·ghemuri tot mai -mari, iar

tn eele din urma incepura s~ creasca. Uneledintre !':le crescurs repeda pil1a 18 marimea unui ou de gaina; atunci am observat ,ca masa aceea prelunqa, gelatinoasa till este omogena, chiarm centrul ei existindo pats singerie. EI'a nucleul > celulei primare!

- De ce credeti asUel? il intrebai inmarmurit.

Vino ell mine sa-ti arat de ce ered asa ! - Imi veti arata albumina vie smtetizata ?

- !ti voi 'arata 0 fiin~a vie sintettzata l

Am strabatut biroul lui Breinin si, printr-o U!}a laterala, am intrat intr-o sala, Laboratorul era puternic luminat eu becuri electrice, M-am apr it stupefiat in Iata unei constructii stranii, asemsnatoare unui acvariu urias srtuat sub un clopot de sticla subtire. Tuburile de raze Roentgen i9i In,c1inau capetele de pe barele metalice, pe stative straluceau Vimpile de mercur ell suprapresiune .. Acvariul era mcntat pe doua suporturi metalice, sub care dtspareau conductorii electrici.

Breinin ocoli baia si veni pe partea cealaltii. Conecta un reflector care lumina puternic solutia, pina in fundul vasului. Am striqat de uimire. Lichidul, care mi se paruse pur liii aimplu tulbure, incepu brusc sa straluceasca in toate ctilo'rila cur cubeului, Petele acelea multieolore nu stateau 1nSa pe loc, ci se deplasau ineet in diferite directii, M-am apropiat mai multo si am dimas fermecat de privelistea uluitoare, nemaivazuta,

Sferele aproape transparente pulsau, se deplasau incet in diferite directn. In mijlocul fiedireia se afla 0 pata chihlimbarie, care in clipa cind ajunqea exact sub razele reflectorului rasptndaa 0 lumina rosie-sinqerie. La intervale regulate, sferels se Uip(;iu la fund, se transformau in niste turtite 'prelunqt si absorbeau dill sedimentul de pe fundul baU. Pentru moment nu rnai erau transparente, de veneau aproape opalescente, dar treptat incepeau din nou Sa se lumineze ...

- Se hranesc ! exclamat eu cind pricepui sensul aces-

tN scufundari period; Cf) ,

* Nuc1eu/, unul dintre principalii componenti ai celulelor, are de ebicei 0 forma sfetiCii r sau Ierrticulara ,~i este plasat la centrul celulelor till ere. Nucleul participa la cele mai importante procese vltale ale celulei [l a procesele de nutritle ~i de tnmultire), Aid e cezul sa aratam Cd nucleul n-a a:plhut la organisme 0 data cu aparitia vie~ii. ci pe 0 anumita treapta a dezvoltarri lumii orqanice [n.t.),

l4

- Da, se hranesc~i S8 divid, ca arice celula vie.

Priveste acest spectacol uimitor !

Academicianul imi arata un exemplar complet imobil, care parea di se lipise de suprafata lichidului. Corpul lui era parca infasurat 'de ° multime de basicute de gaz ~i se vedea cum create si se umfla,

- Am sa,-l luminez acum si vei vedea ° adevarata mitoza '" clasica, lucru pe care de obicet nu-l putem observa decit la microscop.

Acum se vedea ca, pe linga nucleul rosu, inauntrul fiintei gelatinoase, la cei doi poli at corpului ei ahmqit, aparusera doua stelute galbui, de la care porneau spre nucleu doua fascicule qinqase, subtirl. Razele acelea firave se prmsera de partea cealalta a nucleului si incepura sa se scurteze. Nucleul porni deodata sa pulseze ~i se imparti in dona, ,In acelasi timp, celula aceea llrial,?a se suqruma la mijloc, ca :;;i cind ar fi fast strinsa de un cordon invizibil, si se' destacu :;;t ea in douji bucati.

Stateam emotionat linga baie, iar fiintele acelea diafane continuau sa 58 divida, sa se deplaseze, sa 58 miste ... - Spuneti-mi, va rog, de ce sint toate la fel? De ce n-au aparut in "oceanul" dumneavoastra in acelasi timp mat mults so'iuri de fiinte vii? -

Breinin ridid\ din umeri.

Si pe mine rna mira acest lucru. Vreau sa incer c miine 0 experients pentru obtineree de noi tipuri.

Ce spuneti ?

Dadi ar fi sa dam crezare teoriilor moderne, unul dintre factorii necesari nasterii de noi tipuri de fiinle vii este mutatia ~* cromozornilor ***. In nucleele celulelor

" Mitoza este un tip de dtvtziune a cehuelor, caractenzets, printre altele: prin aceea dl dintr-o singura celula ell uri numar oarecare de crornozomi rezu Wi doua celule ell acelasi numar de crornozomi. Cromozomit formati in procesul diviztunh se dispun Ia centrul celulei, de la care se deplaseeza apoi spre polii acestela, unde se vor forma nucleii viitoarelor doua celule (n.r.).

"'. Mutatia este 0 varietate brusca ce efecteaze caracterele morfologice, fiziologice ~i biochimice ale intfeguiul organism. Mutatille apar fie sub influenta condlthlor de mediu schimbate, fie sub aettunee factorilor mutogeni, cum sint colclricina, acenaftenul, razele Roentgen etc, E1e nu se transmit totdeauna ereditar [u.t.).

H.", Cromozomn sint fraqmente ale filarnentulut nuclear, Ei se pot puna 1n evidenfa in timpul diviziunii celulare. In celulele fiecami indlvid exist1i un anumit numar de cromozomi caracteristlc genului '~i speciei respective. Astfel Ia porumb numarul cromozomilor este de 20, la griul moale 42, Ia tomate 24, iar 1a om 48 [n.r.).

15

mele lDfimar,e, sau, QUP~ c:urn. le-atn botesat. eu, cde pzoteinoidelor, ,existii probabU eromozorrd care' Ie mete{;II;lini\ ~i Ie stabiliz,ea0a· 5110, aspectul, 101; real Dace voi- reu$i sa, a0~ionez asupra eromozomtlor in' asa- fel ineit structUM lor .. @him~.C1a sa se sehirnbe, e.ste pms,ibH. sa al?,ara $i alte tipuri.

-. Cum. v.aginditi sa. aetiona}} asupra, acester cromozomi?

- Cu raze gama. Se stie din raCii@biGlog-ie' ei'l, razele gama sint aeelea care- de- cele maf mulle ori provoaca

mutatis de cronrozemt. _

-. Mihail- Eeodm:ov;id! L>adii-m:L permiteti, VOl vem mUne ell aparatul. de fotografl>at' sa Imortalizez ceea ce see intimpla aici acum, precum- si ceea ee' va aparee dllpm aoua dumneavoastra eJi'p'erienta. Este 0 adeva;r:ata, !E'volutie in bioloqie !51J.lt convins ca, de vreme ce puteti srata intregii orrreniri' ce ati reusit sa faceti in aceste trei saptarntni, nimeni n-O sa va mai- oonsidere ...

Am dus rusiaat mina la frunte,

- Vreti sa spuneti cii Invinqateri! nu sint: judecati,

- Exact.

- Ma rog, puteti veni.

Ne-am inteles Sa revin a doua zi.

Cind plecam din Iaborator l-am vazut cum adueea, rostegolind; din Incaperea aia'turata, 0 mare butelie: de plumb, in care se pastra, pr obablf un izotep rad,ioactiv, iradiant de raze gama.

In mod intentiorrat. nu ill-am dus a dbua z·j le- redacfie pentru a' nu provoca iriainte de a fi cazul agita~ie' printre t-bva:ra~ii mei. Daca-l vorba sa scriu despre ex:, t:r.801.'ciinara, deseof;!erir:;e ca asademictanului Breinin. atunci ests mai bine sa nelatez 001;1$1,; :;;i cum s-a facull experienta, :;;J. ce s-a obtinun mai intqi, ~i ee s-a i'ntlmplat ulterior ':

Mergeam prin eras, si.:r;.ingin-d, apar,at'l!ll de- f.Q.togn'f,ia~ in mina\_ ial' in fa:ta oGhHor im.'} pluteau tncet sfemle·acelea- gelatin!")ase, straluclnd in t.o,ate· culo,!;ile curcubeuhn:

Mi se pa;rea Cd ]e vild in vttrtnela lll,ag,a.zinelor, 'in ooheIarii trecatosiler: Mil uitam. meneu Ia GeaS, ner}ihdiitox- sa' vina~ 'odat~ motneritul ciad VOl, int,na din n0'u':in Iaborathrulde Oiosintezii.

In sfiri;iif, se liisase seara, Era ora ~.apte,· cinrl -urcam in fuga. cele tf::ei etate ale 'eHidirii cunoscute, Am batut

.' ~ d It ti "\ .. . A ',j. • W liI~a" er I1Iill<l nap 'IlU vem mmem.. In al1ZI-" apot

~i~te- _pu$:i grahiti,- ··.ct d usase desehlae, in', prag, apani Effie-intn, transpirat, ,ag-i,tat, fiaind in llli1'la un- obi;e:.ct' cere .s:emanot- eli 0 lORa4ica de j'wGiilrie.

- Ce bille cil ai ilie:nfut,spllSE el nidi s/;i-l.'IT} racspt.tnda 18.0 salut, Q sij;"m,i. aj'ut-i pUi~in.

Se il'ldrept~'· a~:JIQ,qI\le fugilllid spre camera uml'le era

acv;aJ;iul. 1';1. urmai., ,

M-a~ opr,it in. lI!~a" necreeindu-md ochilcpr .. To1tt%l esa ea, ~ aseara, numas ca ac:variuJi era plin- <:1:1' 0 masa neag;ra, ea smoals !

- Ce s~a int-Li:nplat 1

- Slllt fiin\ele astea ne}. .... b@-lbQros-i Breinm, ~idj·di,

t,e ro.g.;;tic1a. ~i eu arm sa lncerc sa Ie: scot afaJ1.a, ... ,

- Pe dne? .

- Pe blestematele astea, n-ar mai fi fost. Ridiea,

""'·te 1"og.

Fal~'a sa inteJeg. nimic., am ridicat sticla aceea plana, mare, de deasupra .acvariului. Breinin se apledi peste marginea acestuie ~i iacapu sa, caute prtn Iicludul, eeJ negru. Din bale venea un mires puternic de hidrogen sulfuraf ta un moment dat a prius ceva, timp de 0 secunda s-a vazut Ia snprafeta, apei 0 masa eaferrle, gelati:noasp, care se scutura Insa z'golIlotos iiii aluneca, redizind cu nn plescait puternic in lichld.

Bretnin se 'dadu let 0 parte ;;i-F;i sterse fruntea asudata, - Am sa rna odihnesc putm, Cred di s-a prapad'it totuL

- Ce vi s-a intimplat '?, i:l ihtreb:ai dupa' ce' nea;;;ezaseram leel in b'i!0u.

- Dl!tpa ce'-Cl1i ptecat, am instalat sub baie' 1:l~ tun en cobalt :;;i am ili1Gepu:f sa ir;ad'i.ez pl'ote-inaideIe mele cu ra-ze" ga;m:ar. Asta a d'l1:ati: zece rainute, nU! mai mutt; Oricit am asteptat, nu s-a intirnple t Yusa nimic. Noile generatii de proteinciide erau absolut identice cu stramosii lQx" Am, plecat a.c,asa. Clnd, am venit l'nsa diJ:)iineati.i La . Iaborator aan' vazut UIJ, tabksu ing17pzit0r. Printre. fiinleile ace lea petfe<£t transparente, aparusera deodaUi. niijl,t.~ fapturi ~e Cul@8!re'cafenil'l 'in:chis~'i care aveau tentacule *.

• J:v[u:ta~ia imagina-ta.. de aut0.,T este eJ!:agel'ata.. deoanece nON!. tip de. QrgclllJsme este mult prea tPdepiiiftat- (h~ forma ,in.ijiaHi' di'n 'ca-rll': a luat nastere, Fire~.e. Ga aeeasta idee a' lui Daeprov trebnie sa He luatiiin seusuk- ciii $tiil:lta va reust sa 5tap'ihea.scii tot raai inuJ.:t pmcesele care stan la 'baza transformarii orqanismelor. {tur.},

Structure lor era complet asimetrica. Semanau la aspect €ll nists amoebe urtase. Dar. e altceva mai ingrozitor. Am constatat speriat ca aceste macrobactarii se napusteau in mod periodic la stremosii lor :;;1-i Infulecau nemilosi, Dupa ce era terminat un proteinoid primar, S8 apucau imediat de altul, in asa fel incit numarul a.cestor bacterii de prada crestea de 1a 0 generatie 101. alta. In acelasi timp, lichidul din baie se tulbura, ajunqind In cele din. urma complet opac. Abia atunci am flltales oe se Illtimplase. Pierdusem primul tip de fiinte, Hira vreo posibilitats de a-l mai reface! Desperat, am alerqat la magazinul de alatur] pentru ca sa. cumpar asta. Cind am incercat sa le pescuiesc din baie eu 1opatica,. am constatat deodata di au mai dimas foarte putine ~i di se imputinau tot rnai mult cu fieeare moment care trecea. La inceput am crezut ca. voi lnnebuni de necaz. Cmd ins& am reusit sa scot afara un ghem moale, mare cit capul unui 600, am Inteles ca acsste tapturi se manindi intre ele sl di rezista mai mult eele mai puternice. Probabil Cd Oleum n-au mai ramas 'in baiedecit vreo trei-patru Iiinte *. Dar nu se vad. :;;i eu trebuie neaparat sa. 9ti11 CUm arata, ce stnt l Neapjirat !

Ne-am inters din nou linga baie. Lichidul din ea era agitat, la suprafata se ridieau mereu valuri mari, negre.· - Vezi! Am avut dreptate I Se bat intre ele. Piecare vrea s-o inghita pe cealalta !

Am scos capacul de sttcla si l-am rezemat de perete. - Mihail Fe.odorovici, dati-mi mie lopata aceea, poate am sa reusesc sa peseuiesc vreo sclrbosenie din astea.

Eram foarte suparat pe aeeste sctrnavii, care distruseserd Iumea aceea minunata a tiintelor vii primitive. Si acum era viata aci, dar era ceva dezpustator, de pr ada, urtt mirositor.

* Daca devorarea organismelor ini~iale de catre organismele aparute prln mutatie repreainta un aspect normal .al luprei pantru existenta, Iupta pe care "mutantele" 0 dau intre ele .lloate fi considerata reala doer in cazul ca prin iradiere au apa·rut mai multe forme de ..amoebe". Intr-adevar, biologia miciurlnista a demonstrat ca in natura-Iupta pentru existentd are loc numai intre specii diferite, Totodath trebuie sa. subliniem ca in natura rapacrtatea-sf "urj·· tenia" respectivulut orqanism nu sint ~egate intre ele in mod obligatoriu. (Ciupercile cele rnai frUInOS colorate sint otravitoare.) Este dar di .. amoebele" imaginate de Dneprov nu constitute, dedt un caz particular (n.r.).

18

- Te 109 nurnai sa nu le faci rau, E foarte important sa vad ce tip este acesta, cum arata. Sint siqur di este tot 0 o,inta monocelulara, dar ce dimensiuni uriase are 1 Ar fi bine daca toto data am reusi sa facern si niste fotoqraf'ii. Uite aiel 0 baiia: daca 0 prinzi arunc-o in ea.

Mi-am sllflecat mlnecile r;;i am inceput sa mise Incet lopata prin masa aceea densa, Mult tirnp n-am in til nit nimic ; Ie un moment dat m-am Iovit de eeva elastic .;;1 greu de pe fund. Faptura 5-a tras imediat Ia 0. parte si a trebuit ,?a continut 5-0 caut, Cu cit irni seeps de mai muIte ori, cu atit tncercam mal .indirjit s-o urmaresc. La un moment dat, cind a sartt chiar la suprafata apei, am prins-o ;;i am,

ridicat-o mult deasupra baii. ,

Ceea oe zacea pe lopata plata de aluminiu se intinse deodata.in toate directiile i S8 auzt un suierat si, din mij- . locul acelei rnase mucrlaqinoase negre, iesi indreptmdu-sa spre tata mea un tub cafer iu Ia exterior si portocaliu inauntru.

- Arunc-o in ba.ita ! imi shiga Breinin. Mai repede ! Buimacit, fara sa-mi dan seama ce fae, am intins mina in care tinearn lopata. In acest trmp, scirbesenia se urnflase co. 0 miriqe uriasa de cauciuc, iar tubul eel suierator se transformase intr-un orificiu Iarq deschis, care se incovoia brusc $i se prinse de mina mea.

N-am simtit durare, ci dear 0 atingere rece, neplacuta, . iar apoi senzatia pe care 0 ai cind ti se pune pe nrina 0 ventuza. Aceasta ventuza lnsa imi sugea pielea ell 0 putere foarte mare. Parea rna arsese ceva, asa incit b aruncai cu sila cit mai dsparte de mine.

- Coe-ai facut 11 striga Breinin. Trebuia 5-0 pul in baita,

Tremurind de scirba, rna uitam la bratul meu de pe care 56 desprindeau buditi groase de gelatina. Linga perete era corpul acelei bacter ii uriase, lipsWi de orqanul ei de alimentare. Breinin incerca sa puna cu mina resturile in baita, dar de fiecare data: cind se apropia de faptura aceea ortbila ea se urnfla suierind ;;i scuipa 0 saliva mtunecata, causttca,

Apoi agonia. se termina, pradalnica fiinta prunara se lati. :;>i din. ea prinse a curge pe podea 0 cerneala neaqra,

groasa. .

S-a terminat.i.;' spusa academicianul Breinin, - Poate a mai ramas c;eva ln haie ...

19

E'llft€epu sa, ,invh,teasca 10pata p'l'in toa:'ta 'baia, dar 'f.arca'f},ici un -rezirltat.

_ Era ultima, spuse, Pacat! Miine sosesc colabonatorii met ~i n-am ce sa Ie arat, Cit d.e straniu-s-s terminat aeeasta povestel

In timp ce-mi Irecam lo.cul ars de pe hrat, incercam 5·a-l ltrii~.tesc"'Pe batrln :

- -Mu-i nimic, Acum '$Ufi sa sintetizati scirbo$elli'ile astea. In erics caz &ti -inv'at<lt sastap:iolti tactorut timp. Trei saptiird,ini, in 'loc .de mil'ioane. 'lie ani, nu este chia!' a;tit de ran !

HI imi arunea un suns pa'lid $i zise :

._ Asta ,aJ?~.e. Dar ~~i ,dai. seama ce se,p.crat.e jn.timpla ?

Atunct cind am pusIn bale dif.e1iite sulbstanle chimice, ,e:u ,n:a le-arn Clntarjt -exaot, ba ni.cj nu .,:;;ti11 prea bins £8 .am P,H.S. Dace a dena .oara EiU raai reU$0s.c?

_ Nu se poate! Trebuie sa reusiti l Nici natura .n-a '.d~tiirit §li miti 'Th-a :$tiu.t ce face atuaci dud a aruncat in ,o.c~aIt\l.l -Ll!l["fLii .diferi;Lele substanje GhimiGe:!

_ Este eeva I0gic In .as~'L Atunci, llilCa o,d'a-ta, de 101 iDim~:rrut !

_ NI1 e :l)iUIDai IG>gic, .,d 0 metwa complet dHel'j,tiii &8 cea veche. M-am g4n.d.it la.ex;perie;riJ.·ta. "duIDmea'Voas\t'l!ii -$1 am. ajuns l-ll C0fic1u~ta ea ·F>iFezi.n.t-a, o imp@flitant,ii 'ur~a~a -pent~u rlezW'l!ll:tarea rutiil'I"@f ramu.'t;ilor~tiiriJei. Da'fr.a rezuiltatele se vor Iep,e,tq." .se vor deschidecai eQ1iI),plet 'n0~ de .sin.tEl:z:~.,8 substantelor llatu:r.ale.P.entrll aoeasta ,:i,o,si'i lr£btiie sa fie studiate .atenfcondrtiile .nernre J.€. incane s-a,u ivit .substantele .sau orqarnsmele respective $i cum pot fi reproduse mai exact in conditii de laborator. Va r.Q9 -ca atuncictnd-se xror ivi,aoe:Le f'fUIDG8:Se HiFJ.~e ti;rimare ·sa-mi telefo.nati la 'li.eda-ctie i~aiI1te de apar,Hi:a (;e101' respingi1- teare. Dar, de fa;p.t, siut .ele rieceaere ?,

- S.iguf ca -da ! Sinteza al:htmlhiei 'vii si-a 0r~E.nismului y,j,'IJ. .constitnie lThcepuhal U111ei ,[1,lDi dir.eQj:ii rn biolo.gJiie . . 1,0. contimiare trebuie reproduse tOJll,te .~tape1e, eV0.11'1,tie'i acestor fiinte, de 1a forma cea mai simfil;l~hJ!lh\l.ii la ,~ea mal compl.e:&\a ..

- IN felul acesta ·y.eti a;ju .. qg,e,poate st la Jl3.t~021at1r ! remarcai rizind.

- Laasta treh'uie sa n:e mai. gindim.Daca se .poate accelera procesul de ,f<i>rmar·e a prbnei ,celu}e '~H,de ce

20

IillliS-<a,P .p:t;btea~ a:€c);)lel'a$,i e:voil utra ei '? M:a4ales da.cii- vom €1.1mJa,?:lie, fae b~ l'i~'. ·d~termlnan~f.

-. Ere geologi~e intr-o sap'ltamma sau Q lURa realizate in conditii, de lah.)'l',ator !

- Inrecmai !

_:___ Va 'I0g sa~rni teleiol'lati, neapjirat Ia redaG1ie I :tmi fa9"atl;u·iti" Miha-iJ. f'e'o'dl1HOvid ?

- 1ti Higadui!,!sc.

$). i<;lJIi di acum a1irt.ep,,t. nefabdatoT> telgfoJCIul academicianulut Breinin,

Tradueer e d-e, RA:D'UI TunOR (Dupa revtsta "Z]~ai1ie snit' nr, 2/{961.~:

N AUF R A (3 I U L'

, Crne afirmfi ea zborul spre Lima este pertculos t Nil" meni '? Ia te uit'ii! Badi mai exisi!a inca persoane care cred ca' zborul spre Luna este Ioarta rtscant, n-an dedt sii-i' intrebe pe: aoesti doi tovara~i, care acum stau ih fata eitb'J·'fa stfcle de here si a rortie respectabila de raci. T8!ta-i, intrerupindu-se U1'1u1 pe altul, povestesc amueanta 101"' aventura din fimpul unei diliitorii spre satalrtul nostru, Ce-i drept, cauta sa prezinte astrel Iucrurile ca si cum tot ce s-'a Irrtimplat cu ei este 0 tema bund d!e c, pow;est(f.e ulTI'0Iisttdi. '

De draqul ade:varului' trebuie sa spun ca nu-i r.oGma'i a{;ia',~ti1J' perfect de bine ca,. clupa tot ce s-a petrccut, atun€i .cirrd- s-au lP<hors ,pe P~mrJ1t n-aveau chef de glumiL, De altfel', orieme are dreptul sa tina pentru sine natura neala ov sta'Tilor 's:ufletei;lti prin care trees. Numai cine 11 cbservai clin' atara poa·te trage 0 eoncluzte obiectiva, neellonaia, Aceasta 0 vom, face noi, :';lrunrai, ca ~i Kostea KTugllilv' s-au ales, Glupa' cum sa: spune, doar ell o sfjerie t.m,-a , desi situetia. nu' era diretre cele mai simple.

Cei diiilll .sting,a, .bl'ondnl a,cela' nscativ, esIe '€hiar KQsteaK1J:ugJ0v, eunoscutul nestrn as al eaUitori'il'or inter" p 1 a'f]."etal'.e ,

Va amintitt, desiqar, €a' din istG17iea ri de 4 octombrie 1951i, cinid: aml,s1iaJ:'>Hit pe, 0 O<'Lbita· pJ:"imU'l: sputnic ar;tifidai' a:1 Fami:ntului, a i'llCeput vediginosul asa:n al

2J~

Cosmosului , curind dupa zborurfle primilor nostri eroi - Gagarin, Titov ~i ceilaltt -, au inceput raidurile in Luna eu rachete fara pilot, urmate de cele pilotate. Primul zbor spre Luna ai unei racheta cu pilot cosmonaut a fast lnfaptuit de Kostea. Si acum Ii place sa-I}i aminteases de "micuta, dar confortabila lui caracatita", cu care a inconjurat pentru prima oara Luna si s-a inapQiat pe Pamint.

Aceasta "caracatita in miniature." avea la start 0 greutate de opt sute zece tone!

Kostea 'este cunoscut in lunografia contemporaua ca autoru1 celor mat precise harti ale emisferei seJenare invizibile de pe Pamint,

Egor Samrai - nu e greu sa ghici'ti - este de nationalitate ucrainean. Dirzenia ~i perseverenta lui pot n exemplu pentru oricine. Curind 11 vorn cunoaste mai Indeaproape. Specialitatea lui este statistica astralji, un domeniu al teoriei probabilitatti. care 58 ocupa eu anticiparea Ienomenelor din lumea stelelor, Lui Egor ii re vine cinstaa de a Ii prevezut pe calc teoretica eparttia unor stele in Galaxia noestra. El a prevazut cine! noi corpuri ceresti, iar ultimul dintre ele tocrnai trebuia sa.-~i faca aparttia in constelatia Cassiopeea. Stelele prezise de el se aprind ca la comands. Astronomii n-au altceva de fkut decit sa-st indrepte telescoapele spre respectivul punet din Infinttul negru si sa astepte.

Dar a cincea stee nici nu s-a Ivit inca, si Samrai, pc neasteptate $1 fara_ motiv, $.1-a schimhat specialitatea. "A. parasit stelele, ".ancorind" in sistemul solar.

In nrma unor retionameate ljii calcule foarte COIDplexe, Egor a ajuns 1a conc1uzia ca toate planetele care evolueeza in jurul Searelui nu sint planetele noastre. Mai mult: 81 le-a numit "planete ;ratadtoare I" lata un enorrn corp cosmic ce se deplaseaza pri,l univers, nimereste in cimpul de- atractte al Soarelui, miscarea lui este foarte mult fri.llata, orbita lui - denaturata, curbata $i - poftim ! - astrului nostru i s-a "agatat" 0 110ua. planeta. VechHe teorii afinna ca in jurul Soarelui se roteste un sistem planetar unitar : Sarnr ai insa dovedeste Cd intre aceste plante legaturile de rudenie nu-s mai mati ca Intre puii dintr-un incubator.

Dezvoltindu-si ideea planetelor "ratacitbare", Egor sustins di pina si Luna a nimerit i'ntinmUitor acolo unde

22

o stim r Spre deosebire de planete insa, ea a .fost "ihhatata" de cimpul de atractia al Piimintului.

Aceasta afirrnatie, -construita pe un puternic fundament tearetic, a fost publtcata in toate revistele astronomice din lume, dirid nastere unei discutii furtunoase. Savanti cu renume mondial din domeniul astronomiei, astrofiaicienii $i geofizicienii s-au ridicat impotriva lui . Egor si a celor care au aderat la pareTile lui. A fost CO[l-

vccata 0 contennta $tiintifidi internationale. Si iata, deodata, acol o s-a cerut : .Raportul plumb-uranin" !

Dumneevoastra stiti despre ee este vorba ?

Uraniul - care este un element radioactiv -, dezagregindu-se,. sa transforme treptat intr-un izotop stabil, in plumb. Luindu-seo proba de sol:;;i stabilindu-se G~ preeizie cit plumb si cit nraniu contine, se poate afla

J cit. tiJOJ-P a durat procesul de dez aqreqare, adica virsta respectivului sol. Dace toate planetele sisternului solar tormeaza 0 unica familie si daca Luna epartine, de. asemenea, acestur jrrup, atunci raportul plumh-uraniu trebuie" sa fie aproximativ unul si acelasi pentru toate, Daca aceasta corelatie este alta pe Luna, atunci ea, intr .. adevar, s-a rati!k:it. Insearnna deci di dispute se poate rezolva Ioarte simplu : se zboara pe Luna, se ia de acolo

. citeva probe de sol ce sint aduse pe Pamlnt si analizate, li se gase$te raportul plumb-uraniu, care este apoi comparat ell datele planetei noastre.

Egor a I~o tarit sa fadi singur toate aceste cercetari, Nimeni, in afara de Kostas Kruqlov, nu s-a impotrivit series dilatoriei lui Samrai. Lucrurile insa s-au complieat, deoarece lui Egor inca din copilerrs ii pUicea teribil... sa. mandnce - ca sa 11e exprtmam cu condescendents -, Iar tizrcu! sau se resimtea din cauza aceasta intr-un mod foarte., vizibil, Gteutatea sa - optzeci liii noua de kilograme r;;i trei sute de grame ~ tinea, evident, de categoria celor ce nu pot zbura. Pentru ca Egor sa fie smuls de P'8 Pamtnt si sa i se imprime viteza necesara calEttoriei pin a .la Luna erau necesare un 'surplus de mai multe tone de combustibil. Rezervoarele actualelor nave cosmice ins'a nu erau calculate pentru 0 cantitate mei mare de carburanti. In fata lui Samrai se deschidea 0 perspective sumbra : va trebui sa devine mai l~:;;or en nouasprezece kilograme $i trei sute de grame.

Oricine s-a ocupat cit de ctt series de acaasta pro-

23

'blema i'ntelege· di 0 asemenea aatastr6fala cura .de sUibire este ea ,insai?'i c-o.mparahiUi. cu .un zbor .pe Sinius.; Dar, asa .cum am ar,ifttat mai in.ainte, .~.amrai n-ar. iri fest $am~raidaca n-ar fi .stiut ,sa invin,gii cu .atita dig;·ze.a;ie omce \ifr.eulate sau piedioa,

-Q1'i0~. ,Eg@J." aslabit. In .ajunul dec0}arU se h1iam;ea numai ide .tret 'Or-l Ji)e zi cu c:-i:lie -doua. liN.g,ud",j,te d'e ur:zid matinate'jn otet, -Seara lua e Hn,!jJl.u;-a .de urtt'ura dei@e"$te :;:i 0' .pill ula de .v:itamina C h1Jl gluo 0Z<'i. -Doer <ntH. -Cind J.-u·u pus pe cIJiltar, Kostea a d:eelal;at di v;iiton:tJ. -Iui tova:lla'l1.a.e caHitorie €late -pe deplin t;.HLn:sportabil $idi iIi .eacheta va putea mince. Ql:icit..ii va potti .inima., deoaeece astfel g1'e11tate.a qlobala a navei nu se mareste.

Au luat stactul intr-c rpeJ:'ioada f,a'V,()ra,t,i~a, cilia. ,(l.FLIraul de 1a Ram.int Ia Luna pubea Ii strabatut in 2'5 -de ere. Conform. pr.og.ramului, racheta a afi.:i.ns lliteza Iile 12,km .pe secunda La In.at~irnea de, 300 km deasupra .B~.mmt\;I\bui !?i apoi s-a plasat -pe @rlrJifa hiperbeiica. Spre sfin;;itul ·drl1- mului, Kostea tUIDa, sa .Iunece 1>e orbita cir'eam.lunalla, sa fJ'ineze . .nav;a si sa aseleniaeze, De .obicei fac:ea -aoeasta ell gn.;1ia unei balerme.

Aeum, .de .tapt, as putea sa' rna prezint ':;;i eu 'dti:t-o.rului, caci am-o oarecara legaiura - -e ,drept, cam ,i:ndi,reota -Cll toatii aceasta iniimplare., Lucnez .in calitete de .operator .Ia un post de radibJ,oea:~ie ,pentra .observarea zborurilor cosmice. Dttpa. cum sa I7tie, as't'azi peP-ami:n.t extsta eiteva sute de astfel deSJtat-iuni, c;leservite 'de opanatert-observatori, rar eu, fat: parte -din rindrrl lor.

N-.a:;; spune ,G:ae 0 ocuf)atie foarte, ,,]0m~ntica. Stai ling-a' ,u;n 1liJlaJiat ce seamana cu un televizor :;;i 8!?ti atent cum un mic punct, verde se misca in:eeti$o.r pe e'c-lca:nul intunccat. Ests imaginea electromca a im~ulsului lreHectat de ra~heta. Nava , strabate pnin S'pat}ul interplanetar aproximatlv 4000.00 de kUometri, iar "musculit.a" elec· tronica rnai(Fl'ieaza In acest .timp cu -douazeci de eenrimetri. PoZti}ia .acestor luminit-e,;pe ecraneke diferite1.@l' puncte .de (i).pserv:atie di'i posibrlitateacsa se detesmine 01.:1. ,pl'~ci-z1.e p6;aitia navei in spatiu,

Rireste, nrmanrea acestei ,;musculi~e "este eea mai 11lJ.icfi'sitO'au;e, ocupatie, De oblcei, stlnd de ga'Iida in limpul schimbului, g-indurile l't;i ~boau.'a departe, in tl'Q.l.P {letele.graful -transmtte eli grias'l11 lui subtira 'i?i sacadat : .. bip-bip..;bip-b~p", .Acesta-t postul de, radio aU'tOln,U de

pe ratihe.tii care tl'in~:smiteGa acote totu! este tn ordine.

A~a~ a' fast ,:;;i in noaptea aeeea dud Koste'a :Kru!!Jfov ~i .liger ~amrais~au lnareptat spre J'luna pentru "a-i preciza raportul p'lurnb-uraniu :;;i "a<stf,el sa .con·fi'U'lI'e san ·'Sa infirme ·:te;aria "planete:lor rat'aei1o&;J;e".

tnC'hi'pui:fi-va stsrea IDea emd, mlilViind l,li "mi;n;if a vnu !;ltiu etta ,oal'a cu .nasul ,(±le, 1niil'sa, am el'bS'erviitt ca "htp-· bip-bip+-ul, incetase, Am ridieat capul, m-am uitat Ia ecranul.radlcloce torueui: l,li nu roi-a V)enH ea~m~ -ored ochilor. Ce secnj:implii, -visea teste ast.ea'? In' Icc-de 0 racheta intre Pamint si Luna aperusera doua I Pe soranuleeseilosCo.pultli ilona pun'G'te verziinain:tau in directia -Luni] in (l'e1: , dar destal de vizibiJ da Sa se remarce ea a!:v.:eau vrteze -diferrte !

In. acest timp, penrasa mea, tel'e,fonul z'blamiia fursos ...

Sa-i ascultam iRS&. pe cei doi cosmonauti, Ei ,~ot lmai

hin.e -decit .mine s.a povesteasea €e' s~a i'n:fimplat. .

Cele ee urmeesa s-au petrecut In vremece -nava -era in -reqiunea pasiva a traiectorrei, .a:diGa la vreotrei Ore dupa start. Amuztndu-se de stanea .de imponderabildtate, cu .cq_re.- dupii cum au constatat .toti .cosmonsupit - te poti obisnui in citeva minute, Kosten ~j Egor s-au ssezat s,a ia masa. Chiar in acest moment, Kruqlov spuse :

- Haideti s'a_ mincam comprimatele de carne .$i dupa aceea sa ne punem costumele de scaIandri. .

- be scafandri ? se m.ira Egor. De ce sa Ie punem?

- Asa spune instructajul, Psntru .oriceeventuahtate.

Gine stie, po.ate ca 0 sa avem nev:oie de els, - Nu pricep, tova-ral,le Kruqlov,

Kostea l1)li termina sendvisul vsi-i eKpliaa.:

- Dragil ta\<q,Iar;;e $ amnai , ade:v.arul;e cil aeurn -vom traverse oreqiuce ',a spatinlui .unde, in aceasta perioada exista un roi neobisnuit de meteorrti, De altfel va puteti corrvinqa singur dl. asa .este, Prtviti .indicatorul contorului piezoelectric ~~entru particnlele cesmice tan. Vita,li-i\r'a acura : pe frecere metru patrat al -navei, in- Iiecare secunda Gad zece particule, fieca're in gl'eutate de 0 sutime de miHgram. Iar sagea~a urea rnereu, Vedeti, sint doujisprezece, oincispnesece. ..

r - Da, dar astfel d'e pooti~1l1enu.,)stllapull1g niei Q -cutie .de conserve obi!{nn.ita. ell aUt mai putin beniajul exterior al navel.

,25

- ' E drept, eonfirm,a Kostea, da:r sint lyosibile' -'91 particuls mai mart si chiar 'buc'iiJj de citeva kiloqrame, ~ Ei, asta-il Probabihtatea ).1TIor 'asemenea icitrcair l este eproapeeqale en zero.

- Tocmai pent:ru acest "aproape" e necesar sa imbraoam cestumale de scatandru, raspunse fara drept de apel ccmandentul navei si "pluH" spre un dulap ascuns in peretele eabinei..

Ajutiudu-l pe Egor sa intre in invelisul format- diu rnai multe straturi de material plastic, Kostea ii repeta mstructiunile ;

--:- .Aici, pe piept, e instalat deci un mie tablou de eomanda. Aceasta maneta regleaza presiunea iIl"terioara, 'cealaltil - inciOilzirea, cea de alaturi - oxiqenul, iar asta pnnain funetiuna 0 midi racheta.,

- Tot nu-nteleq qe ce 0' sa ne trebuiasca racheta t

Meu Egor.

-'- Ca s-o Iolositi daca va fi necesar .. Ce vii faceti dad. aveti nevoie de. cine I? tie' ce manevre acolo ...

La cuvintele acestea, Kostea facu semn cu capul spre peretele rachetei $1 clipi vesel din ochi.

~ Pleacuri L Daca se intimpUi asa ceva, e mai bine sa ai Ia spate nu 0 mica racheta, ci vreo doua kiloqrame de dinamita. Astfel ar £i mai repede ...

~ Tt, tt, tovarase dragii.! Sa spuneti asta tocmai dumneavoastre, care socotiti Cosmosul drept cea mai

mare pasiune ,a viet.il ! •

Kostea cHitina dojenrtor din cap. li ll1ijluruba sav autului casca din material 'straveziu :;;i puse la punct toate accesoriile. Egor dii-du. drumul oxigenului $1 presiunii. Dupji un minut, ijli Kostea era imbraeat in seaf-andru.

Cind termina toate acestea, comandentul SEl intoarse la tahloul ell aparatura de comanda, decontrol si de legiitura cu pamintul. 19i Indreptli apoi prlvirea spre instalatia eleetronidiee indica pozitia navet. Tar Egor, rtdicindu-se pe plafonul eabinei, incercd sa attpeasca ..

Iriter'iorul era inundat de 0 lUininaelectrica stralucrtoare. La urechile lui ~amrai nu ajunqeau decit tic-tacul ceasulut de lihga barbie$i zumzetul micului motoras eflat in ranrta din spinarea lui. Acolo se prodiieea reg-eherarea bioxidului de carbon expi-rat de el. Conform instructiunilor, trebuiau sa l'ii.mina doua are in costumele de scafandru. Kostea observe di afara, in Cosmos, eon-

26

toarele piezoeleetriee inreqistrau intensificarea pulberi! meteorite.

lata 1nSB. ca in clipa acaea, tind aproape S8 scurse.s~ra cele doua ceasuri, se auzi deodata : pr-r-r-r-r-poc l

De rapt, n-a fast nici 11n "poe" . Do ar Egor S-CI trezit din prtcinaunet zguduituri puternice, Deschiz ind ochii, spre nemarqinita-i uimire, viizu in locul cabinei cunoseute si al lui Kostea stind Ia tabloul cu dispozitive... Soarele, Pamintul :;;i Luna - pe toate trei deodata -, iar intre ele $1 in jurul lor cerul negru spuzit de miriade de stele, care nici nu clipeau. Ist tntoarse capul $i observe, 1a stinqe sa, stralucind in razele Soarelul, 0 mesa nerniscata oe amintea de sectiunea unei rachete cosmiee. Iar mai departe - 0 a doua bucata, aproape identica eu cea dintii.

Rachata se rupsese in doua ca 0 scoica uscata !

Una dintre jumatatile navei s.e departa destul de repede de el, in timp Ce cealalta parea~ di incremenise aUHuri.

.(Continuare in numarui vii/or)

Sugestt! pe marginea cetectiei

Nu QBcttnd eaSlnt, un pesiotiat aitiior 01 Coleciiei $ti"intiMco-Jantastice',lnea din acel ihdeplirtat 1 octombrie 1955,

Coleciia esie exceiesut: tti publica In ea Iuctiut ptine de nerv, de dinamisffi, luciiirt plitie de draqoste de om, de tnetedere in iottele lui creatoare, in lupia eu siihiite. ncturii. Cititorii Colectiei at pulea marturisi eli au deyenit mai buni, nusi opWni:#i cttisxd acesre luciiul,

Acum doi aRi am serfs Colectiei, atrag'indalentia nsupra unei mici abaierl, dupa piiretea men, de 1a proiilul Colectiei, de care suieiean citevu iucrari" aitmimeri iiitetesante lili placute, ca tomanul lui Victor Eitimiu, nuvela lui Mihail Sadoveanu"Cuibul in v azii! (;n; II $i ane citeva.

Cea mai butiii luct ate a Coiectiei aii s-a piirut romanul lui S. Farca~an : ,,0 iubile in anul 41 042", care cred cd e $i unul d)ntre cele mai impresionante i'll1nuri de biruinta tnciiiruue praqresului omenirii ce s-au scris vreodatii in aomeniu! iiteraturi-i de antjcipptie.

M-a l11c1ptat $1 tantezia sclipitoare a iuior lUCIari ca : nApa care usucii", .Hoiti- Toiti", .Ltitiltute priti

limp" etc. ' .

In uliimul limp, Colectia a luai masura de a pastra 0 p1{iclltii ptoportie ll'l.tre -diieriiele genutide Iucriu] origjtusle $i ti aduceri, Am dori s& se facii ttcuiueert $1 din lucriirile de anttcipatie din tdrile de demoeratie popula,ri'i. Totodatii creel caaHitu,ri de :1ueraril'e lui Jules Verne ur 'Ii bine sa se iacii traduceri din ceea ce a iosi mal progre-

28

S'iSt~.:;i·lnai <vf!1i@ms .in .Ji;Hi!llu:riJe·'ilui ,H, ,G, ,,:WeiJs, ':I1uFiSfiZ'ftl JUC'1:ta,t?i cleo HdUupa tiF!€retuira.i.

AI' Ii bine- sa 'aP(!1ja ~i unele q'l'lcT&ff'n care sa' veti~m fer-jcila't'ransil'!Jl'I!11<'J.re in vii.it€ir uunor tinuiul:hit!e, pJ.'a1tet.ei, pre€um ;, ClroenJarida, ·:A!:nt-a,etica, "Gtilili, IKIi1,1'€i,11'ari, tema trata.'tiia,tit -de trumes in "Sc'lhatiuofld",

Cred cd trebute dezvolfalii, "aat cit 'per:mHe'spiil#wl i'm.sC'i'cuJeior, iegi!ihura -cit:n(J)Fi.Jer au -s(uii-t(!Jrii "de ailUcipa~ 'tie, cafe ar U' bine sa-$i spunii- ~i diN$ii pifae-ri1e d-espre Colectie, -ea si proie€te'ie.'ti€ viNor,

, lrn:.:llei aceste rin,duti, In $p-ertinta cil ctHe' f.i!-Heva ssuge1.>tii VOl' fi lucie in ;seama, ca, 'atit mai'mtilt aU cit ete exprimii $i 40rirtteJe "a1tor pasionati '€!i'i'i'fi(})ti a{IGeiec/iei fjtijift'ilrco:tant'astJice.

J - f[dlHN PA"R.ltS'CHlV _ Foc}ani

Cam de mult nu v-am mai comunicatimpresiile despre pOV:eStiTile"'~bli'cate "!de""'d'V. ~i' mr' .y~am:' ma.i' 1l'iIfti's pro.pun~ri st s1!yestii m,entte sa vaajute"'ln-'coiitinua'·imbunaf.alirea~ Colecfiei,care mi~a procurat "aU-tea tmpe de desfatare·intelectual.ii_ Ma -S'imt. vtnovat -p€-ntru ii{;:easta n~glij en,.a, (~aj"" viff~ga(luiesc- ca tn 'Vli'itol' :sa ifli!u 'mai -atent

- ,f~1a _ de Oolectta ·df~.ga I

Via i:nformezi ca Teeent--um; incep>utsa"luctez lit:r.e'cellzia Tomanului "Atentat in infraro:?u" de -Max' Salomon. lA'ClJmm:l.¥ll1i -l'alUlne _ deeit,sii, prezint reeenzia aeeasta - iBi~io1e.riii cent.mte "rai@iia~"rlsl"l1e : a ,,fi, €<it-ita ,in cadrut

unet con§fa[uj~'i r ell (lititar,jj.

Pentru imbunata1irea Colectie.i, .pm}llUl ;(:)l'!1Janiizarea mnei anohete prtntre cltttorf,

:In'continuare as dor], sa tac ctteva observatii in lega.tur;)! en cele tret povestirt ale Unih:ulni scrtttor sovletlc Igor Rosohovatskt.

Cele tFei lucrari cu.pduse-- .in brosura au sublecfe orrginale, care te pasioneaza. Care :dintre ele mi-a placu:t mal mutt? G)-eo de spus, Fabulatta .,xnti1niI'ii prin timpu

.29

este extrenr,de in_t;el'esaqta ~ianj:renanHi., dar, ctnd fuchei Iectura schitei, te cupriilrl'e regI;etuJ:. Subieclti)ei nu se poate eputza doar in ... sapta {lag-iui. M-a~ ti ,a~tept<it la o iniiripare cit de dfconiurata a nOOA' relatti dtntre tina· rul arheolog ~icosmonalHii desceperiti, la 0 cit de sumara prezentars, a felului de a giIu:U alaces~or soli, ai

unet civilizatiiinca necunoscute noua. '

Cea de-a doua schifa, "Enigma rechlnuhrl", este paP h'unsa de un 'profund um_anism, ca de altfel i?~ frumoase pnvestire "Marea ce clocoteste in noi", inspirata din vi suI omenirii concrettaatattt de plastic in ztcala romtneasca r "tinel'e1e fara batrinefe, via1a fii.:!:a de moarte,"

Visuti minunate, ginduri inaltiiltoare care ar trebut 1Sa ne anime pe toti, pentru ca ideile preconlzate de au-

tnI'ii Coleqiei sa 5e in;iaptuiasdi ! . .

TOMA ERDOS

Brad, reg;"nea Hunedoar ..

va: multumescpentru sfatul ps care mi I-ati dat in vederea completari! Cclectiei mele.

Am 58 de ani, sint autodidact, Cunostintele mi Ie-am di'Piltat iprin conferinte !,li cursuri sarale,

Preblemele tehnicii m-au .interesat dincopiUirie. De as emelle a, ma captiveazs leetura pu.blicatiilor dv. si de aceea am urmarit!,li mi-arn ptocuret de la inceput atit. revistele ,,~tiinta si tehnica" si Colectia, ctt si almana.hurile.

Acum intentionez sa cartonez aeeste brosuri 91 sa Ie 'dau in dar nepotilor rnei, lata de ce am diutat sa-mi completes Colectia cu fasdeulele pierdute,

Spor Ia munca, tovara),'i t

DlNU VASILE Buzeu

30

Draga redactie,

Tin sa vel tnullumesc in rnod <;1eosebit petitru lap'tul cd mi-ati raspuFls 1(1 scrisoatea pe care y-am tumis-o $i ca ini-ati claiiiicet ioate neliunuririle pe care Ie aveam

in legaiura co Coteciia. .

In rltuiurile ce urmeazd am sa caul sa'va telaiez despre mine.

Am 13 ani $i slnt elev in clasa a VII-a- a $colii medii nr. 49. Cu scoala 0 due bine. La majoritatea materiilot am nota 10. Dititre obiecie, ceie uuii indlagite de mine sint matemaUca, istoria si in special literatuta, iax iuire .genurile de Iiteratuui ma pasioueazii ioarie mult cea de anncipatie. Tocmai aceastii diuqoeie pentru genu] $tiintiiico-iantastic m-a iiicu: sa devin unu1 diuite pasiotuuii citiiori a1 bresurilat dv. Pentru a ave a asiqurate toate iascicuiele, ca $i pentru a sprijini Coleotia, rna voi abona Ia ea chiar lncepinel eu luna ae.easta. Totodato. voi cQuta S(1 ineuiiu prinire ptietenii mei pasiuriea pentru acest gen de literaturii. 0 seiie dinite coleqi citesc brosutile dv, dar nu slut abonaii 1a ele. Eu Ii voi truiemna sa se aboneze. Tiriind. seomii de dragostea de care se bucurii 1n rindul tineretului povestirlle de aiuicipatie, sper ca In clasa noostia sa cvem 10 abOl1amel'lte (ceeace repteziuiii 330jJ din numaml elev ilot] $i ceo. 75% din colegi sa ciieascii iaseiculele. Vom otqaniza lunar discuiit pe snarqinea pov estiriloi apiiruie in Coiectie. Prima 0 vom erqaniza in iuiul pasionanielor probleme delicate de tomanul lui B. Z. Fradkin. Apoi va voi scrie 0 scrisoare detalietii, in care va voi cuiiia piuerea mea si a co}ectivului despre aceasta tucrase.

Bucure~fi

LEIBOVICI HORIA

31

Rom a.n el e 00 I ePti e,l, !3este\ h ota re

tn, Editu>ra, "Mlade leta": dill. Bratislava: (l,t .. s., Ceho~ slo;vaca1 tl"aparutil,'J.' 1961 romanul lui Serqiu. Farea!7ttn ,,0 fubrre din anul 4'1042", tradusIn. limbs slovaee.

Abonamentele la revista .. ~fjjn .. fa ~i T ehnlca" ~j la celecjia de "Povestiri ~mntifico-fantastice" se primesc pina eel mai firziu in ziua de 23 a lunii, cu deservirea in a doua luna urmatoare.

Abonamentele se prlrnesc de cafre difuzorii de presa din intreprinderi, institutii ~i de la sate, 'sectiile de difuzare a presei, precum ~i de cafre factorii ~i oficiile po~tale.