- În prezent Uniunea Europeană realizează aproximativ 1/3 din energia electrică produsă pe Glob
şi ½ din energia produsă în centrale nucleare;
- resursele primare de energie ale ţărilor membre U.E., inclusiv România, sunt limitate, ceea ce
explică preocuparea pentru asigurarea unor mari cantităţi de hidrocarburi din zonele Orientului
Apropiat şi Mijlociu, Asia Centrală, Marea Caspică; resursele U.E. se limitează la rezervele de
petrol şi gaze naturale din Marea Nordului, Olanda, Polonia şi României şi cele de cărbune din
Regatul Unit, Germania, Polonia, Cehia);
- ţările U.E. utilizează surse variate, cu pondere diferită de la ţară la ţară, în producerea energiei
electrice; predomină: cărbunele (Bulgaria, România, Slovenia, Germania, Cehia, Polonia),
petrolul (Austria, Belgia, Regatul Unit, Franţa, Ungaria), minereurile radioactive-energia
nucleară (Bulgaria, Franţa, Lituania), apele curgătoare-hidroenergie(Suedia, România), alte surse
– predominant energie eoliană (Austria);
- resursele neconvenţionale (energia mareelor, eoliană, termală) ocupă ponderi nesemnificative
atât în Europa cât şi în România; în prezent România este dependentă de resurse energetice din
exterior în proporţie de 40%;
- în politica energetică a ţărilor U.E. se constată câteva tendinţe: diminuarea sau chiar eliminarea
cărbunelui ca resursă utilizată în producţia energiei electrice (din cauza poluării accentuate),
creşterea ponderii energiei nucleare (dar sub o strictă supraveghere), realizarea unor sisteme
complexe de transport a petrolului şi gazelor naturale (în condiţiile în care totuşi se are în vedere
limitarea dependenţei U.E. faţă de importurile de gaz şi petrol);
- Comisia Europeană din 10 ianuarie 2007 a adoptat un Pachet de măsuri ce defineşte politica
energetică a U.E. pe viitor, remarcându-se:
realizarea unui studiu de impact cu privire la realizarea unei pieţe comune a gazului şi
electricităţii;
interconectarea cu prioritate a conductelor (oleoducte, gazoducte) şi a liniilor de transport
a energiei electrice din ţările U.E.;
promovarea unei producţii de energie electrică durabilă (având în vedere reducerea
poluării conform Protocolului de la Kyoto, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu 8%
faţă de nivelul anilor 1990 şi prevenirea schimbărilor climatice datorată încălzirii
globale);
promovarea surselor de energie regenerabilă şi a biocarburanţilor;
monitorizarea producţiei de energie nucleară în spaţiul U.E.;
elaborarea unui Plan strategic european, cu accent pe utilizarea în viitor a unor tehnologii
cât mai performante;
Comisia Europeană a publicat la 8 martie 2007 Cartea Verde (semnată o zi mai târziu de şefii
statelor membre U.E.), care impune liniile directoare ale unei politici energetice comune şi
lansează o dezbatere publică la nivelul U.E.;
obiectivele U.E. prevăd paralel cu diversificarea surselor necesare producerii energiei electrice şi
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, cu 30 % până în anul
2030 şi cu 60-80 % până în anul 2050.
Romania este dependenta de resursele energetic din exterior in proportie de 40%. In structura
resurselor de energie primara predomina gazele naturale – 36%, petrol – 25%, carbine – 23%.
Gazele natural din productia interna se extrag din Depresiunea Transilvaniei (gaz metan) si din
structurile petroliere (gaz de sonda).
Potentialul hidroenergetic este apreciabil, fiind bine utilizat pe Dunare, Olt, Bistrita, Prut.
Energia eoliana inregistreaza un potential remarcabil in partea sud estica a tarii si in zona
montana. Sunt premise de utilizare si in Pod Dobrogei.