ARDEIUL
Capsicum annuum L. Familia Solanaceae
-
poivre
Alte denumiri cu caracter regional: piparci (in Banat), popici, paprica
(in Transilvania)
Mexic i Guatemala (Hazenbush, 1958). De aici s-a raspandit spre nord, in S.U.A.
i spre sud, in Columbia, Venezuela, Ecuador, Brazilia, Peru, Bolivia, Paraguai,
Chile, Argentina i Uruguai. In urma cu mai mult de
3000 - 4000 de ani, ardeiul figura printre speciile cultivate in Peru (Sztics, 1975,
citat de Somos, 1984). Pe vascle de lut, descoperite din timpuri stravechi, era
incrustat ardciul.
Raspandirea ardciului In Europa in secolele XV - XVill este redata in figura
1 3.2.1.
Primele informatii despre ardei, in Europa, apartin lui Anghiera (1483), apoi
lui Chanca (1494). Ardeiul a fost introdus in Spania, Portugalia, apoi
Plante legumicole solano-fructoase 649
gasesc in Campia Romana i Campia de Vest, iar zone favorabile sunt in Campia i
Podiul Transilvaniei i partea de est a Moldovei. cu
Zonele temperaturi scazute, sunt putin favorabile pentru cultura ardeiului.
Particularitap botanice i biologice. In conditiile din tara noastra ardeiul este o
planta anuaHi. in regiunile de origine se poate comporta ea planta perena.
Radacina principala este pivotanta. Cu ocazia repidirii radacina se poate rupe,
dar se dezvolta numeroase radacini laterale. Dupa Popescu V., 1977, Somos A., 1984,
un rol important il au radacinile adventive care se dezvolta in numar foarte mare din
hipocotil. Sistemul radicular este superficial (fig. 13.2.2). 1n plan orizontal radacinile
au o lungimc de 30 - 50 cm, iar In adancime ajung la 30 - 60 cm. Datorita sistemului
radicular superficial, ardeiul nccesita a fi irigat pentru reuita culturilor. Radacinile
reprezinta 9 - 10 % din greutatea totaHi a plantei (Somas A., 1984).
Fig. 13.2.2 - Aspectul sistemului radicular la rasadurile de ardei gras (original)
Plante legumicole solano-fructoase 651