Alina

Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii
Domeniul Inginerie Industriala
Ecotehnologie 1
-Proiect-
Nume student: Dumitrascu Alina

Grupa 642 CB
Profesor coordonator: S.I. dr.ing. Constantin RADU
An universitar
2017-2018
Cuprins
Capitolul 1. Desen, etape ………………………………………………………..…3

Capitolul 2. Stabilirea rolului functional al piesei, folosind metoda de analiza
morfo-functionala a suprafetelor …………………………………………………...4
Capitolul 3. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei folosind
metoda de analiza a valorilor optime ……………………………………………....8
Capitolul 4. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic ..............................10
Capitolul 5. Identificarea momentelor si etapelor in care se produce impactul
asupra mediului …………………………………………………………………...13
Capitolul 6. Stabilirea surselor de poluare …………………………………..……14
Capitolul 7. Stabilirea naturii substantelor poluante …………………….…...…...20
Capitolul 8. Calculul coeficientilor de poluare de etapa ……………………….…23
Capitolul 9. Calculul coeficientului de poluare total ……………………………..41
Bibliografie ……………………………………………………………………………………..43
2
Piesa: Corp Supapa de Presiune
3
4
Capitolul I
Stabilirea si/sau analiza rolului functional al piesei
5
Capitolul II
Suprafete- caracteristici
Tabel 1. Suprafete - caracteristici
Suprafete- caracteristici
Nr. Suprafata Forma Dimensiuni Caracteristici Rolul Procedee

geometrica de gabarit Prec Prec. Prec. Rugo Durit suprafetei Tehnologice
[mm] dimensio de de zitate atea de obtinere
nala forma pozitie a
Cota - - 12.5 Fc. functiona
1 S1 Suprafata 150x14 libera Mat. la TDA
cilindrica
S2 Suprafata R5 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA
2 toroidala libera Mat. ca
S3 Suprafata R5 Cota - - 12.5 Fc. auxiliara
3 auxiliara libera Mat. ASCHIERE
S4 Suprafata R5 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA
S5 Suprafata 150x71 Cota - - 12.5 Fc. functiona
5 cilindrica libera Mat. la TDA
2xS6 Suprafata R9 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA
2xS7 Suprafata R7 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA
2xS8 Suprafata Cota - - 12.5 Fc. auxiliara
8 auxiliara 150x22 libera Mat. ASCHIERE
S9 Suprafata R5 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi
9 toroidala libera Mat. ca TDA
S10 Suprafata 150x22 Cota - - 12.5 Fc. functiona TDA

10 cilindrica libera Mat. la
11 S11 Suprafata 150x9 Cota - - 12.5 Fc. functiona TDA
plana libera Mat. la
12 S12 Suprafata R5 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA
toroidala libera Mat. ca
13 S13 Suprafata 150x22 Cota - - 12.5 Fc. auxiliara ASCHIERE
auxiliara libera Mat.
tronconica libera Mat. ca
6
cilindrica libera Mat. la
19 S19 Suprafata 150x30 Cota - 12.5 Fc. functiona TDA

21 S21 Suprafata 150x20 Cota - 1.6 Fc. functiona TDA

27 S27 Suprafata 150x2 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA
tronconica libera Mat. ca
37 S37 Suprafata R22 Cota - - 12.5 Fc. functiona TDA
7
38 S38 Suprafata M14 Cota - - 12.5 Fc. auxiliara ASCHIERE
39 S39x4 Suprafata 150x14 Cota - - 12.5 Fc. auxiliara ASCHIERE
41 S41x4 Suprafata M4 Cota - - 12.5 Fc. functiona TDA
42 S42x4 Suprafata M10 Cota - - 12.5 Fc. functiona TDA
43 S43x2 Suprafata R8 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA
8
Capitolul III
Alegerea materialului optim
Tabel 2. Caracteristicile functionale, tehnologice si economice ale materialului din care este
confectionata piesa
Tabel 3. Compozitie chimica Fc200
Compozitie chimica [%]
Material C Si Mn P S CE
EN GJL 200 3.10-3.40% 1.90-2.30% 0.60-0.90% ≤ 0.15% ≤ 0.15% 3.90-4.15
9
Tabel 4. Caracteristici Fc200
Marcile garantate dupa Grosimea de Rezistenta Marcile Grosimea Duritatea Micro-

rezistenta minima la la garantate dupa structu
tractiune perete tractiune duritatea de perete Brinell
reprezen- Brinell HB 30
Rm min. reprezen- min-max.
tativa [N/mm2]
tativa
[mm]
[mm]
EN-GJL-200 Fc 200 2,5-300 200-300 EN-GJL- 40-80 120-195
HB 195
20-40 135-210
10-20 150-230
5-10 170-260
4-5 190-275
Proprietati functionale
Rezistenta Limita de
Material la tractiune Alungirea la Gatuirea la curgere Duritatea HB
[daN/mm2] rupere [%] rupere [%] [daN/mm2]
FC 200 2.5-300 200-300

(EN GJL200)
10
Capitolul IV
Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei
(diagrama flux particularizata pe fiecare piesa)
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila
cunoaşterea mai intâi a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea a fi
realizat.Schema de principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei
“Corp Supapa de Presiune” se prezinta in figura 1.
Figura 1.
Diagrama flux a procesului tehnologic.
11
In cazul corp supapa de presiune, poluarea apare in mai multe etape din cadrul diagramei flux,
iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta) .
Figura 2.
Fluxul de materiale şi poluarea la elaborarea fontei în furnal
(*- etapele şi sursele poluante); HPA -hidrocarburi policiclice aromate.
12
Capitolul V
Identificarea momentelor si etapelor in care se produce impactul asupra
mediului
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de

reducerea poluării şi pentru a întocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele şi omentele
in care se produce impactul de mediu. Acestea sunt marcate cu simbolul (*) în schema nr. 1 de
mai jos.
*Aprovizionare materii *Prelucrari *Inspectii si incercari

prime mecanice
*Service post garantie

*Receptie materii prime *Control
*Controlul
*Control produs neconform *Casare
fabricatiei
*Curatirea semifabricat *Manipulare, depozitare,

asamblare si livrare *Rebut
nerecuperabil
*Executie
semifabricat *Service in garantie
*Deseu
*Elaborare materiale *Scoatere din uz
Schema nr. 1
Identificarea momentelor si etapelor in care se produce impactul asupra mediului
13
Capitolul VI
Stabilirea surselor de poluare
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu

sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane.
Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):
 Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid
în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât
pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau
se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.
 Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili

policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de
acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor.
Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au
fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru
patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si
in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie
numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale
a solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori aparitiei in
sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii
bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ. Spre deosebire de
poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot reveni mai usor la starea
initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea echilibrului in sol nu se poate
inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :

 direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
14
 indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti « spalati » din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.
Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii
lui, formandu-se totusi un corp cu functii analogice.
Poluarea apei
Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor de
poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a
gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu
organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată
(organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi
evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată (neorganizată) provine
din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul
apelor de ploaie.
Poluarea apei reprezinta « o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale
acesteia peste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate,
produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru
folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni
alterarea ».
Clasificarea surselor de poluarea apei se face după mai multe criterii:

1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:
a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc);
15
b) discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective
care funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.);
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Provenienţa poluanţilor:
a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:
 surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.
b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:
 apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
c) reziduuri solide de diferite provenienţe;
d) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.
Tabel 5. Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora
Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi

Prepararea minereurilor metalifere şi  săruri de metale grele;
nemetalifere;  particule în suspensie
Preparaţiile de cărbune; (argilă, praf de cărbune);
Industria minieră Flotaţiile;  produşi organici folosiţi ca
Extracţia şi prelucrarea minereurilor agenţi de flotaţie;
radioactive.  deşeuri radioactive.
Procedee pirometalurgice şi  suspensii insolubile;

Hidrometalurgice;  ioni de metale
Industria metalurgică Procese de răcire; grele;
Procese de spălare.  fenoli;
 cianuri;
 sulfaţi;
Ape uzate Apa de răcire, dizolvare şi reacţie din  acizi;
industriale procesele tehnologice de fabricare a  baze;
Industria chimică substanţelor organice şi anorganice  săruri;
 cenuşă;
 suspensii;
 coloranţi;
 detergenţi.
Extracţia ţiţeiului, transpotul şi  petrol;
Industria petrolului şi depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor sale,  produse petroliere;
petrochimică transportul naval, accidentele tancurilor  compuşi fenolici şi
petroliere aromatici;
 hidrogen sulfurat;
 acizi naftenici.
16
 lichide calde (poluare
Industria Deversarea lichidelor calde din sistemele termică)
termoenergetică de răcire a instalaţiilor sau centralelor
electrice
Industria alimentară Procese de fabricare şi prelucrare  substanţe organice;
 germeni patogeni.
Procesele de fabricare şi prelucrare  acizi organici;

Industria celulozei şi  răşini;
hârtiei  zaharuri;
 coloranţi;
 compuşi cu sulf;
 suspensii;
 celuloză.
Ape uzate Locuinţe  produse petroliere;
menajere Înstituţii publice  detergenţi;
Băi spălători Folosirea apei ca agent de spălare şi  pesticide;
Spitale şcoli curăţare  microorganisme;
Hoteluri  paraziţi;
Unităţi comerciale şi  substanţe minerale.
de alimentaţie
Ape uzate  îngrăşăminte;
agrozootehnice Agricultura Irigarea terenurilor agricole  pesticide;
 suspensii.
Zootehnia Adăparea animalor;  suspensii organice;
Salubrizarea crescătoriilor de animale.  agenţi patogeni.
Ape Ploaia Contactul precipitatiilor  ploi acide;

meteorice Zăpada  îngrăşminte;
 pesticice;
 reziduuri animale.
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor
care se aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu
70% mai mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult
mai mare.
In prezent « paleta » de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii
industriale spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de
poluare :
 Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si
CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
 Prelucrari chimice- peste 5% respectiv aprox. 5% ;
 Incarcare cu suspensii :
 Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
 Prelucrari chimice- 10%.
 Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
 Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
17
 Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
 Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
 Prelucrari chimice : NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot-
0,7% ;
 Incarcare cu cianuri :
 Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
 Incarcare cu fenoli :
 Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
 Incarcare cu metale grele :
%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni

Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 - 5,5
Industrie metalurgica si 11 5 1,3 8 8 5 1,7 2
constructii de masini
Transporturi - - 0,04 - - - - -
Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de
compoziţia normală a acestuia, care în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune provoacă
tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau mediul de viaţǎ al florei
şi faunei. De aici rezultǎ că – pentru a fi considerate poluante – substanţele prezente în atmosferă
trebuie să exercite un efect nociv asupra mediului de viaţǎ de pe Pǎmânt.
Principalele substanţe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf şi azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon; aceştia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, şi care
afecteazǎ ecosistemele acvatice şi terestre în momentul în care poluanţii se dizolvǎ în apǎ sau
precipitǎ sub formǎ de poaie acidǎ.
18
Capitolul VII
Stabilirea naturii substantelor de poluare
Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante :
 Substante organice, reziduuri biologice ;
 Substante anorganice ;
 Substante radioactive ;
 Produse petroliere ;
 Microorganisme patogene ;
 Ape fierbinti .
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici,
toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.
Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le
modifica compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune
1013 hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de exemplu
CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de exemplu
vaporii de apa.
Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de
mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in
locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza
terenurile agricole tocmai acolo unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata
pentru frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de
ploaie in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile
poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt
depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.
a) Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.
 reziduuri menajere;
 reziduuri industriale;
 reziduuri agrozootehnice;
 reziduuri radioactive.
Solul poate fi poluat:
 Direct:
 prin deversări de deşeuri pe terenuri;
 din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole;
 indirect:
19
 prin depunerea agentilor poluanti evacuaţi iniţial in atmosfera;
 apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi spălaţi din atmosfera contaminata;
 transportul agenţilor poluanţi de vânt de pe un loc pe altul;
 infiltrarea prin sol a apelor contamínate.
b) Surse de poluare a apei

Clasificarea surselor de poluare:
 In functie de actiunea poluantilor in timp:
 continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
 discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care
functioneaza sezonier,colonii provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii
industriale deplasabile);
 accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);
 In functie de provenienta poluantilor:
 surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din utilizarea
de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin sisteme de canalizare;
 apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii
publice,bai,spalatori,spitale,etc;
 apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie cea
mai masiva si nociva categorie de poluare;
 apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole
(irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale.
 Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele meteorice),reziduurile
solide de tot felul,diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau a canepii).
c) Surse de poluare a aerului

Surse naturale:
 solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera
fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
 plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;
 gazele si vaporii naturali;
 eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide;
 praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.
Surse artificiale:
 surse fixe-produc o poluare limitata:
 procesele industriale;
 procesele de combustie.
 surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:
 transporturile rutiere;
 transporturile navale si aeriene;
 transporturile feroviare.
20
Capitolul VIII
Determinarea coeficientului de poluare pe etape
1. PREPARARE MINEREU
Tabel 6. Emisii şi subproduse poluante rezultate la elaborarea unei tone de fonta

Cantitatea de
Nr. Cantitatea (max.)
Emisia sau subprodusul U.M. fonta [kg/t]
Crt. [kg/t]
1 Praf în aer Kg/t fonta 0.64

0.006
2 CO Kg/t fonta 28
0.006
Kg/t fonta 0.006

3 SO2 1.83
Kg/t fonta 0.006
4 NOx 1.35
Kg/t fonta 0.006
5 CO2 2040
Kg/t fonta 0.006
6 Gaze arse (altele) 23000
Kg/t fonta 0.006
7 Zgură 455
Kg/t fonta 0.006
8 Nămol 58
Kg/t fonta 0.006
9 Praf depus 30
Kg/t fonta 0.006
10 Alte depuneri 8
Kg/t fonta 0.006
11 Refractare 4
Kg/t fonta 0.006
12 Apa uzată 20
Kg/t fonta 0.006
13 Uleiuri 0.8
TOTAL 25650
Pentru aer:
 Praf = 0.00384 kg/t
 CO = 0.168 kg/t
 SO2 = 0.01098 kg/t
 NOX = 0.81 kg/t
21
 CO2 = 12.24 kg/t
 Gaze arse = 138 kg/t
Total : 151.232 kg/t emisii
Pentru apa :
 Ape uzate = 0.12 kg/t
 Namol = 0.348 kg/t
 Uleiuri = 0.0048 kg/t
Pentru sol :
 Praf depus = 0.18 kg/t
 Alte depuneri = 0.048 kg/t
 Refractare = 0.024 kg/t
 Zgura = 2.73 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii] (1.1.)

Cpp = (151.232 + 0.472 + 2.982) * 0.00932 kg minereu = 154.686 * 0.00932 = 1.4416 [kg
emisii]
In care: Cpp - este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor; Qcom - este
cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar; Qpa - cantitatea de
materiale ce polueaza atmosfera; Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa; Qps - cantitatea
de materiale ce polueaza solul; Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta; Qpa, Qpl si Qps se
exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
Tabel 7. Materii prime in elaborarea fontei in furnal
Emisia sau U.M. Cantitatea (max.) Cantitatea de

subprodusul [kg/t] fonta [kg/t]
Cantitatea maxima Cantitatea calculata
Aglomerat Kg/t fonta 1.064 0.00638 0.006
Palete Kg/t fonta 0.0550 0.00033 0.006
Cocs Kg/t fonta 0.386 0.00231 0.006
Minereu de Fe Kg/t fonta 0.020 0.00012 0.006
Minereu de MN Kg/t fonta 0.030 0.00018 0.006
TOTAL 2.05 0.00932
În cazul produsului „ Corp Pompa ”, numărul total de piese n= 6500 buc/an

Mpiesa finita= 4.47 kg; Mpiese total= 4.47 * 6500 = 29055 kg = 29 tone
22
2. ELABORARE MATERIAL
In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care

mai intai se supune unor operatii de preparare care, in general se fac dupa o schema de principiu.
Se pare asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un
impact foarte mare asupra mediului.
Tabel 8. Emisii in etapa de elaborare material
Cantitatea de
Nr.
Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.) fonta [kg/t]
Crt.
1 Praf în aer Kg/t fonta 0.00132 0.006
2 CO Kg/t fonta 0.43 0.006
3 SO2 Kg/t fonta 0.00285 0.006
4 NOx Kg/t fonta 0.0021 0.006
Kg/t fonta 0.006

5 CO2 3.1824
Kg/t fonta 0.006
6 Gaze arse (altele) 35.88
Kg/t fonta 0.006
7 Zgură 0.7098
8 Nămol Kg/t fonta 0.09048 0.006
Kg/t fonta 0.006

9 Praf depus 0.0468
Kg/t fonta 0.006
10 Alte depuneri 0.01248
Kg/t fonta 0.006
11 Refractare 0.00624
Kg/t fonta 0.006
12 Apa uzată 0.032
13 Uleiuri Kg/t fonta 0.001248 0.006
TOTAL 40,014
Acest proces de elaborare ale fontei polueaza prin:

 produsele introduce in cuptorul electric; caldura recuperabila degajata de cuptor;
 deseurile solide ramase in urma procesului.
23
 apele uzate din acest proces polueaza panza freatica, iar acest tip de poluare afectează
extrem de grav resursele de apă potabilă a comunităţilor care se aprovizionează din aceste
resurse.
 gazele arse si degajarea fumului polueaza atmosfera formand smogul de tip londonez.
Acesta este ca o negura densa cu impuritati particulate de funingine si SO2 .
Pentru apă:
 Apa uzata = 0.000192 kg/t emisii
 Uleiuri = 0.00000748 kg/t emisii
 Namol = 0.00054288 kg/t emisii
Qexa = 0.0007414 kg/t emisii
Mfabricat = 4.47 kg
M semifabricat= 6.84 kg
Msemifabricat - Mfabricat= 6.84 – 4.47 = 2.37 kg (adaos pierdut după prelucrare care poluează)
Total = 0.0007414*2.37 = 0.001757 kg/t emisii (cat polueaza materialul pierdut);
Pentru aer:
 Praf in aer = 0.00000792 kg/t emisii
 CO = 0.00258 kg/t emisii
 SO2 = 0.0000171 kg/t emisii
 NOX = 0.0000126 kg/t emisii
 Gaze arse = 0.2152 kg/t emisii
 CO2 = 0.0190 kg/t emisii
Qexa= 0.23681 kg/t emisii
Total = 0.23681 * 2.37 = 0.56123 kg/t emisii (cat polueaza materialul pierdut)
Cpcd =0.56123*6.84 = 3.838 kg/t emisii
Cpcd - coeficientul de poluare introdus la operaţiile de curăţire, decapare, degresare;
Pentru sol:
 Fonta (materialul piesei) = 2.37 kg/t;
 Zgura = 0.00425 kg/t;
 materiale refractare = 0.0000374 kg/t ;
 alte depuneri = 0.0000748 kg/t;
 Praf depus = 0.0002808 kg/t
Qts= 2.374643 kg/t emisii - EN-GJMB-200
Cpe = Qpe * Mu kg/t emisii (2.1)
Cpe = ( 0.0007414 + 0.23681 + 2.3746) * 6.84 = 2.6121 * 6.84 = 17.8671 kg/t fonta
Unde: Cpe - coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; Qts – cantitate de

substanţă poluantă a solului ce apare in timpul elaborarii materialului; Mu – masa utilă a
semifabricatului sau a piesei;
24
3. CURĂŢIRE SEMIFABRICAT
Indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in
mod mecanizat, cu utilaje specializate.
In cazul curatirii semifabricatului din materialul Fc 200 se recomanda jeturi puternice de
alice metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialului turnat.
În cazul piesei “Corp supapa de presiune” curăţirea se face cu :

Pentru apă:
 0
Total = 0 kg/t emisii substanţe poluante
Pentru aer:
Praf = 0.01*Masa semifabricat
 Praf = 0.01 * 6.84 = 0.0684 kg/t
Total = 0.0684 kg emisii substante poluante
Pentru sol:
Rugina = 0.01 * aria suprafetei exterioare a semifabricatului
 Rugina = 0.01 * 97.88 = 0.9788 kg/t
Total emisii pentru Curatire semifabricat : 0.0684 + 0.9788 = 1.0472 kg/t
25
4. APROVIZIONARE MATERII PRIME
Distanta parcursa de catre autocamioane in vederea aprovizionarii cu materie prima

intreprinderea la care se realizeaza produsul “corp supapa de presiune” este de 100 km.
Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj.
Nr.crt. Emisia sau subprodusul Cantitatea (maxima) Cantitatea

[kg/km] de fonta
1. Motorina 4l 0.006
2. CH4 0.6 0.006
3. CO 0.871 0.006
4. CO2 80 0.006
5. N2O 3 0.006
6. NH3 13.4 0.006
7. NMVOC 2.08 0.006
8. NOX 0.017 0.006
9. SO2 23.2 0.006
10. Cd 0.001 0.006
11. NH4 0.04 0.006
12. CH3(CH2)5-CH3 0.05 0.006
13. Praf 1000 0.006
14. Apa uzata 54.77 0.006
15. Ulei 0.08 0.006
16. Materiale refractare 0.2 0.006
17. Alte depuneri 0.4 0.006
Pentru aer :
 Motorina: 4 l
 CH 4 = 0.0036 kg/t;
 CO = 0.005226 kg /t;
 CO 2 = 0.48 kg/t ;
 N 2 O = 0.018 kg/t ;
 NH 3 = 0.0804 kg/t;
 NMVOC = 0.01248 kg/t;
 NOX = 0.000102 kg/t ;
 SO 2 =0.1392 kg/t ;
 Cd = 0.00006 kg/t ;
 NH4 = 0.00024 kg/t ;
 CH3 (CH2)5-CH3 (heptan) = 0,003 kg/t ;
 Praf = 6 kg/t ;
26
Qtar= 6.742308 kg/t emisii.
Pentru sol:
 Apa uzata = 0.32862 kg/t;
 Ulei = 0.00048 kg/t ;
Qts= 0.3327 kg/t EN-GJMB-700-2
Coeficientul de poluare pentru transport este:

Cpt = Qt * Mu (2.1)
unde: Qt – cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în timpul transportului; Qtar -

cantitatea de substanţă poluantă a aerului ce apare în timpul transportului; Qts – cantitatea de
substanţă poluantă a solului ce apare în timpul transportului ; Mu – masa utilă a semifabricatului
sau a piesei; Cpt – coeficient de poluare transport;
Qt = 0.3327 + 6.742308 = 7.075008 kg/t

Cpt = 7.075008* 6.84 kg/t = 48.393 kg/t emisii
27
5. EXECUTIE SEMIFABRICAT
Caracteristicile mecanice ale EN – GJMB - 200 se prezinta in tabelul .
Tabel 9 . Caracteristicile mecanice ale EN – GJMB - 200
Nr. Emisia sau subprodusul UM Cantitatea (maxima) Cantitatea de fonta

Crt. [kg/t]
[kg/t]
1. Uleiuri Kg/t fonta 2 0.006
2. Vopsea refractara Kg/t fonta 1.5 0.006
3. Praf Kg/t fonta 0.1 0.006
4. Gaze arse Kg/t fonta 345 0.006
5. Fe2O3 Kg/t fonta 50 0.006
6. Apa uzata Kg/t fonta 0.34 0.006
7. Zgura Kg/t fonta 7.98 0.006
8. Uleiuri Kg/t fonta 1.2 0.006
9. Materiale refractare Kg/t fonta 0.6068 0.006
10. Alte depuneri Kg/t fonta 0.137 0.006
11. Pietris Kg/t fonta 10 0.006
Pentru apă:
 Uleiuri = 0.12 l/t fonta
 Vopsea refractara = 0.09 kg/t
Mfabricat = 4.47 kg
M semifabricat= 6.84 kg
Msemifabricat- Mfabricat= 2.37 kg (adaos pierdut după prelucrare care poluează)
Total = 0.21 * 2.37 = 0.4977 kg emisii
Pentru aer:
 Praf = 0.0006 kg/t
 Gaze arse = 2.07 kg/t
 Fe2O3 = 0.3
28
Total = 2.3706*2.37= 5.6183 kg emisii (material pierdut)
Cpcd = 2.3706 * 6.84 = 16.214 kg emisii
Cpcd - coeficientul de poluare introdus la operaţiile de curăţire, decapare, degresare;
Pentru sol:
 Apa uzata = 0.00204 kg/t
 Zgura = 0.04788 kg/t;
 uleiuri = 0.0072 kg/t ;
 Pietris = 0.06 kg/t
Qts= 0.121582 kg/t EN-GJMB 200
Cps = (Qexa +Qexa + Qts) * Mu kg/t emisii (5.1)
Cps = (0.21+2.3706+0.121582) * 6.84 = 2.7023 * 6.84 = 18.484 kg/t emisii
Unde: Cps - coeficientul de poluare introdus la executie semifabricat; Qts – cantitate de substanţă
poluantă a solului ce apare in timpul elaborarii materialului; Qexa – cantitate de substanta
poluanta a aerului/apa ce apare in timpul elaborarii materialului; Mu – masa utilă a
semifabricatului sau a piesei;
29
6. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide pentrante

Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici şi performante ale umui produs (analiza, măsurare) compararea lor cu nişte
specificaţii tehnice şi tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare),
clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) şi stabilirea unor acţiuni
corective sau preventive (concluzii).
Specificaţiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de către beneficiar, norme interne
ale firmei, norme de ramura industrială, norme ale organismelor de certificare produse,
standarde, legislaţia naţională sau internaţională.
Piesa “CORP POMPA” a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante.

Se bazeaza peevidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de
contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intre o substanta lichida, de
culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba
(developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.
Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu,
material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.
Avantaje:
a) Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale;
b) Exista putine limitari practice de folosire;
c) Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si
neconductoare;
d) Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus;
e) Sunt testate chiar si geometrii complexe;
f) Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei
defectului;
g) Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de
aplicat;
h) Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici;
Dezavantaje:
a) Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata;
b) Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase;
c) Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului;
d) Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie;
e) Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata;
f) Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii;
g) Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de
catre lichid si care nu pot acumula o cantitate suficienta de penetrant.
30
Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet
in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu
contrast de culoare.
Control cu lichide penetrante al piesei ,, Corp supapa de presiune”:
Tabelul 10 .Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent
Denumire Prezentare Solvent Developant Norme
KD- Check -500ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 EN ISO 3452
RDP-1 -10 l, canistra KD-Check PR-2 9901
Rosu -200 l butoi sau apa
Tabelul 11 .Penetrant fluorescent, lavabil cu apă sau solvent
Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

KD-Check -500 ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 DIN 54.152
FWP-1 -10 l, canistra sau apa sau 9904
Fluorescent -200 l, butoi apa KD-Check DD-1 Nivel III,
KD-Check sau AMS 2644
FWP-2 KD-Check DD-1 (MIL-I-25135)
Fluorescent 9909
Sensibilitate
maxima
Compozitie:
Ingredient coroziv:
 1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
 2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 12. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme

KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent (benzina) indepartare penetrant DIN 54.152
KD-Check PR-2 -10 l, 9902
Pe baza de solvent (alcool sau canistra; EN ISO
acetone) -200 l, butoi 3452
-500 ml, Curatare prealabila DIN
spray; indepartare penetrant 54.152
-10 l,canistra; 9907
-200 l, butoi
Compozitie:
Ingredient coroziv:
 3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
 4Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
31
Tabelul 13. Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme

KD-Check SD-1 -500 ml, pentru toate lichidele EN ISO
Developant umed pe baza de spray; penetrante 3452
solvent -10 l, canistra; DIN
KD-Check DD-1 -1 kg, doza; pentru toate 54.152
Developant uscat lichidele penetrante 9903
-20 l, butoi DIN 54.152
9908
Compoziţie:
Ingredient corozive:
 halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
 Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
Nr.crt. Emisia sau subprodusul UM Cantitatea Cantitatea de

(maxima) fonta [kg/t]
1. Compusi organici volatili Kg/t fonta 0.25 0.004
2. F Kg/t fonta 0.055 0.004
3. Penetrant fluorescent Kg/t fonta 0.35 0.004
4. Solvent Kg/t fonta 0.05 0.004
5. S Kg/t fonta 0.1608 0.004
6. Kg/t fonta 0.064 0.004
K 2 Cr 2 O 7
Pentru aer:
 Compusi organici volatili = 0.001 kg/t
Qpca = 0.001 kg/t emisii
Pentru apă:
 F = 0.00022 kg/t
 Penetrant fluorescent = 0.0014 kg/t
 Solvent = 0.0002 kg/t
Qpca = 0.00182 kg/t emisii.
Qpca – cantitate de substanta poluanta ce apare in timpul controlului produsului (apa)
Pentru sol:
 S = 0.0006432 kg;
32
 K 2 Cr 2 O 7 = 0.000256 kg
Qpcs= 0.0008992 kg/t emisii
Qpcs - cantitate de substanta poluanta ce apare in timpul controlului produsului (sol)
Cpct=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu (6.1)
Unde : Cpct– coeficientul de poluare control; Qpct – cantitate de poluare control ;
Cpct = (0.001+ 0.00182 + 0.0008992) * 4.47 = 0.0037192* 4.47 = 0.01662 t / emisii
7. INSPECTIE SI INCERCARI
Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului

controlat, el este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea
unui produs cu specificatiile sale.
Rezultatele controlului pot influentta deciziile managerial, tehnologice, constructive de
conceptie, de executie, de exploatare si de mentenanta, controlul constituind o bucla de feed-
back. Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care
creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict
absolul necesar. Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici si pvrformante ale unui produs, compararea lor cu niste specificatii tehnice si
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea produselor pe
clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractual de catre beneficiar, norme interne ale
firme, norme de ramura industrial, norme ale organismelor de certificare produse, standard,
legislatia nationala sau internationale.
Lichide penetrante
Compozitie:
Ingredient corozive:
-halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million)
-Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei:2
Tabel 14. Consum material
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesarea realizarii controlului

produsului neconform
Numar coli 100
cerneala 30 l
Apa 2l
Energie electrica 200 w
Nr.crt. Emisia sau UM Cantitatea Cantitatea de

subprodusul maxima fonta [kg/t]
1. Praf Kg/t 0.50 0.004
2. F Kg/t 0.055 0.004
33
3. Apa uzata Kg/t 0.34 0.004
4. Kg/t 0.064 0.004
K 2 Cr 2 O7
5. Cerneala Kg/t 35
Pentru aer:
 Praf = 0.002 kg/t ;
Qpca = 0.002 kg/t emisii
Pentru apa:
 F = 0.00022 kg/t;
 Apa uzata = 0.00136 kg/t;
Qpca =0.00158 kg/t emisii.
Pentru sol:
 K 2 Cr 2 O 7 = 0.000256 kg
 Cerneala = 3.5 l
Qpcs= 3.500 kg/temisii.
Cpc = Qpct * Mu (7.1)

Cpc= (0.002 + 0.00158+3.500) * 4.74 = 3.50358 * 4.74 = 16.606 kg/t emisii
Unde: Qcp = cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de control sau
inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata; Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in
timpul operatiilor de control sau inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata; Qpca = cantitatea
de substanta poluanta a aerului; Qpcs = cantitatea de substanta poluanta a solului;
34
8. CONTROLUL FABRICATIEI
Controlul fabricaţiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor

caracteristici şi performante ale unui produs (analiza, măsurare), compararea lor cu nişte
specificaţii tehnice şi tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs.
Ţinând cont că pentru realizarea unei singure piese “Corp pompa” sunt necesare
aproximativ 100 de foi de scris (proceduri, caiete de sarcină,rapoarte etc).
Compozitia medie a hartiei

 maculatura 44%
 celuloza 28 %
 pasta mecanica 16 %
 adaos 5 %
 amidon 3 %
 produse chimice 2 %
 clei rasinos 1 %
 sulfat de aluminiu 2 %
Ciclul de viata al documentatiei
Pentru realizarea controlului am folosit 100 foi de scris( proceduri, caiet,etc)
Deseuri celulozice Cantitate tona/an

Hartie 1,2
Carton 0,74
Total 1,94
La depozitarea în spaţiile special amenajate ca factor poluant este praful.
Pulbere de praf = 0,01 kg/t
Apa:
 Apa uzata = 0.050 kg/t
Qpa = 0.050 kg/t emisii
Aer:
 CO = 0,00005 kg/t
 CO2 = 0,5 kg/t
35
 NOX = 0,00025 kg/t
Qpa = 0.5003 kg/t emisii
Sol:
 Celuloza = 1.2 kg
 Cerneala = 3.5 kg
Qps = 4.7 kg/100 coli
Total = 0.5503 kg/t emisii
Q𝑝𝑐𝑡 = 0.5503 + 0.01 = 0.5514 kg

Cpcd= 0.5514 * 4.47= 2.464 kg emisii.
9. MANIPULARE, DEPOZITARE, AMBALARE, LIVRARE
La producerea energiei din surse energetice se elimina substante poluante cu impact

negativ asupra mediului.La arderea combustibililor fosili se polueaza aerul atmosferic cu oxizi
de carbon (CO si CO2 , oxizii de sulf( SO2, SO3 ) , oxizi de azot(NO si NO2 ), aldehide ,
hidrocarburi. In cazul nostru, la operatia de ambalare a piesei “Corp Pompa” cu o productie de
6300 bucati/an se consuma si energie electrica.
Pentru aer:
 CO = 0,00005 kg/t
 CO 2 = 0,5 k/t
 NOX = 0,00025 kg/t
Total = 0,50025 kg emisii
Pentru apa:
 Pulbere de praf = 0,01 kg/t
Pentru sol:
 Energie electrica = 10 -15 kw
 Hartie = 3.5 kg
Cpc= 0.51025 * 4.47=2.280 kg /t emisii

Unde: Qcp = cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de
manipulare,depozitare ,ambalare ,livrare; Qpca = cantitatea de substanta poluanta a aerului; Qpcl =
cantitatea de substanta poluanta a apei; Qpcs = cantitatea de substanta poluanta a solului; Cpc =
coeficientul de poluare total;
36
10. PRELUCRARI MECANICE
Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o

anumita rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de
prelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si rectificarea.
Fiecare operatie se executa pe echipamente tehnologice specific, cu SDV-uri
ccorespunzatoare si in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite
substante si emulsii de racire sau accelerare a procesulu ide aschiere, dezvoltandu-se anumite
temperaturi). In cadrul acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau
solul intr-o masura mai mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se
desfasoara procesul de aschiere. De exemplu, in cazul prelucrarii prin aschiere, apar o serie de
compusi organic volatile (COV), care pot avea efecte directe asupra sanatatii si asupra mediului,
prin nocivitatea intrinseca si unele proprietati fizico-chimice, sau indirect, prin degradarea
aerului (poluarea fotochimica si efectul de sera).
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor
de diferite categorii. In general, termenul de vapori se refera la picaturi de lichid de marime
microscopic (sub 10µm). Daca diametrul este mai mare de 10 se considera ca vstecu aerosol
pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste picaturi se formeaza langa bule care explodeaza,
langa pulverizatoare, dar mai ales langa distribuitoarele care stropesc cu emulsie.
Emulsie (3 l)
Aquaprosim fluid concentrat pentru protectia suprafetelor metalice prelucrate, sablate sau decapate.
Fluidul AQUAPROSIM este un produs sintetic, constituit in principal din polimeri solubili in
apa, cu adaos de inhibitori de coroziune, agenti de conservare si stabilizare:
 poliacrilati de mono-, di- si trietanolamina > 30 %,
 monoetilen glicol 5 – 15 %,
 borat de tietanolamina < 5 %,
 trietanolamina < 5 %,
 poliacetat de vinil/ alcool polivinilic,
 persulfat de amoniu,
 EDTA < 1 %,
 apa dedurizata.
Pentru apa:
 poliacrilati de mono-, di- si trietanolamina > 30 %,
 monoetilen glicol 5 – 15 %,
 borat de tietanolamina < 5 %,
 trietanolamina < 5 %,
 poliacetat de vinil/ alcool polivinilic,
 persulfat de amoniu,
37
 EDTA < 1 %,
 apa dedurizata.
Pentru aer:
 Praf = 0,35 kg/t
 Fe2O 3= 0.045 kg/t
Total = 0,395 kg/t emisii
Pentru sol:
 Aschii = 0.085 kg/t emisii
Se poate calcula cu relatia :

Cpm = Qtpm*Mu = (Qpma +Qpml+Qpms)*Mu [kg emisii] in care (9.1)
Unde : Qtpm - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice , in [t

emisii / t de produs]; Qpma- cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile
mecanice , in [t emisii / t de produs]; Qpml- cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la
prelucrarile mecanice , in [t emisii /t de produs ]; Qpms- cantitatea de substanta poluanta a solului
ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii /t de produs] ; Mu - cantitatea de substanta utila
folosita la realizarea produsului in tone.
= ( 0,045 +0.395 +0.085) 4.47 = 0.525 * 4.47 = 2.346 kg/ t emisii
Cpm
11. REBUT NERECUPERABIL
Rebutul reprezintă un produs care nu poate fi folosit în scopul în care a fost proiectat, nu
corespunde funcţiilor calitative, normelor interne, contractelor ; el fiind o pierdere economică.
Deşeul reprezintă un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare
a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului
respectiv sau material rezultat în urma unui proces tehnologic său biologic, care nu mai poate fi
utilizat ca atare
Pentru aer:
 Fe2O3 = 0,35 kg/t.
 Praf = 0.034 kg/t
Pentru sol:
 Fe2O3 = 0,35 kg/t
Total =0.35 kg/t emisii
Crd = (0.384+0.35) * 4.47= 0.734 * 4.47 = 3.28098 kg [agent poluant]
38
12. COEFICIENT DE POLUARE DESEURI SI SCOATERE DIN UZ
În cazul piesei „corp pompa” poluarea introdusa in natura este transferata la sectiunea
reciclare – reconditionare deoarece deseurile metalice nu sunt aruncate ci reconditionate sau
topite ele intrand in componenta altor fiind mai rentabila refolosirea materialului vechi decat
elaborarea din minereu brut.
Cpd = Cpe·0,01= 17.8671 ·0,01= 0.1786 [kg emisii]
13. SERVICE IN GARANȚIE + * SERVICE POSTGARANȚIE
Poluarea introdusa de aceasta etapa deriva din consumul de hartie si cerneala utilizate
pentru realizarea documentatiei documentatiei insotitoare a produselor livrate (declaratie de
conformitate, certificat de garantie, carte tehnica, caiet de sarcini).
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei

necesare realizarii controlul produsului neconform
Numar coli 10 coli 200 coli
Apa 3L 7.5L
Energie electrica 15 Wh 15 kw
Lemn 250 g 625g
Compozitie chimica cerneala serigrafica De la Pana la Valoare

considerata
Apa 45% 75% 60%
Pigmenti de colorare 10% 20% 15%
Rasini 10% 15% 15%
Aditivi 1% 7% 5%
Solventi 0% 10% 5%
Raportand aceste date la 1 L cerneala :

Compozitie chimica cerneala serigrafica Cantitate
Apa 0,6 Kg
Pigmenti de colorare 0,15Kg
Rasini 0,15Kg
Aditivi 0,05Kg
Solventi 0,05Kg
Considerand etapa de service in garantie si service in postgarantie ca fiind una din

etapele procesului tehnologic avand un impact scazut asupra poluarii mediului , coeficientul de
poluare introdus de aceasta poate fi aproximat conform umatoarei formule :
39
Cpax=Cpe (0,001…0,01) [kg emisii]
Cpe - este coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului din care este confectionat
produsul . De aceea, pentru a cuprinde intr-un mod cat mai eficient si concludent impactul lor
asupra poluarii mediului inconjurator, se poate lua pentru coeficientul de poluare auxiliar Cpax, o
valoare data de expresia:
Cpax =Cpe 0,01 [kg emisii]
In care:
Cpe – coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului din care este confectionat
produsul.
Cpax = 17.8671 * 0,001 =0.01786 [kg emisii]
Cpsg =Cpax =17.8671 * 0,001 =0.01786 [kg emisii]
40
Capitolul IX
Determinarea coeficientului de poluare totala
Cunoscând coeficienții de poluare introduși în fiecare etapă a procesului tehnologic de
realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total C pt cu relatia :
Cpt=Cpp+ Cpe+ Cps+ Cpcd+Cpm+ Cpc+ Cpax[kg emisii] 9.1.
Unde : Cpp – este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor; Cpe – coeficientul
de poluare introdus la elaborarea materialului; Cps – coeficientul de poluare introdus la
elaborarea semifabricatului; Cpcd – coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire,
decapare, degrosare; Cpm – coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice; Cpc –
coeficient de poluare introdus de control (inspectia) produsului; Cpax - coeficient de poluare
introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procesului tehnologic.
În funcție de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate și măsurile de prevenire sau

de reducere a impactului asupra mediului, astfel :
 daca C pt  10  Gu , poluarea este foarte gravă și trebuie luate masuri urgente de prevenire
si de reducere a poluării ;
 daca 0, 5Gu  C pt  10  Gu , poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind
absolut necesare ;
 daca 30Gu  C pt  5Gu , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
 daca C pt  30  Gu , poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii ;
 daca 5Gu  C pt  3,0  Gu , poluarea este acceptabila
= [kg emisii/t piesa]

Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final
1. Preparare minereu – Cpp = 1.4416

2. Elaborare material – Cpe = 17.8671
3. Curatire semifabricat – Ccs = 1.0472
4. Aprovizionare materii prime – Cpt = 48.393
5. Executie semifabricat – Cps =18.484
6. Control produs neconform – Cpct = 0.01662
7. Inspectii si incercari – Cpc =16.606
8. Controlul fabricatiei – Cpcd =0.5503
41
9. Manipulare, depozitare – Cpc= 2.280
10. Prelucrari mecanice – Cpm =2.346
11. Rebut – Crd =3.28098
12. Deseu+Scoatere din uz- Cpd = 0.1786
13. Service garantie+Service post garantie – Cpax = 0.01786
Cpt= 112.50926 kg/t piesa
Cpt = emisii raportate la 4.47 kg fonta.
Daca 30Gu  C pt  5Gu , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
Se va intocmi un plan de prevenire si combatere a poluarilor, semnat de conducatorul
unitatii, se va transmite pe raza caruia se afla unitatea. Planul va contine si programul de masuri
si lucrari necesare in vederea prevenirii poluarilor. Programul va cuprinde termene si
responsabilitati si va fi reactualizat in functie de aparitia unor noi puncte critice.
Avand in vedere substantele poluante, putem aproxima valoarea totala undeva la 450
kg/t.
42
Bibliografie
[1]. Cursuri Ecotehnlogie 1;
[2]. Gheorghe Amza, Alexandru Dumitrache - Rujinski, Dan Florin Niţoi, Claudia Borda,
Marinela Nicoleta Marinescu, Angela Camelia Mincă, Constantin Radu, Cătălin Gheorghe
Amza, Larisa Buţu, Zoia Apostolescu - Tehnologia Materialelor, Editura Bren, Bucureşti 2001;
[3]. Manualul inginerului mecanic, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998;
43
44
45
46

Alina

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Alina

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Nume student: Dumitrascu Alina

Capitolul 1. Desen, etape ………………………………………………………..…3

Tabel 1. Suprafete - caracteristici

Nr. Suprafata Forma Dimensiuni Caracteristici Rolul Procedee

S10 Suprafata 150x22 Cota - - 12.5 Fc. functiona TDA

20 S20 Suprafata R2 Cota - - 12.5 Fc. tehnologi TDA

22 S22 Suprafata 150x4 Cota - - 12.5 Fc. functiona TDA

Tabel 3. Compozitie chimica Fc200

Compozitie chimica [%]

EN GJL 200 3.10-3.40% 1.90-2.30% 0.60-0.90% ≤ 0.15% ≤ 0.15% 3.90-4.15

Marcile garantate dupa Grosimea de Rezistenta Marcile Grosimea Duritatea Micro-

FC 200 2.5-300 200-300

Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de

*Aprovizionare materii *Prelucrari *Inspectii si incercari

*Service post garantie

*Curatirea semifabricat *Manipulare, depozitare,

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu

Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):

 Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili

Solul poate fi poluat :

Clasificarea surselor de poluarea apei se face după mai multe criterii:

Tabel 5. Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora

Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi

Procedee pirometalurgice şi  suspensii insolubile;

Procesele de fabricare şi prelucrare  acizi organici;

Ape Ploaia Contactul precipitatiilor  ploi acide;

%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni

a) Surse de poluare a solului

b) Surse de poluare a apei

c) Surse de poluare a aerului

Tabel 6. Emisii şi subproduse poluante rezultate la elaborarea unei tone de fonta

1 Praf în aer Kg/t fonta 0.64

Kg/t fonta 0.006

Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii] (1.1.)

Tabel 7. Materii prime in elaborarea fontei in furnal

Emisia sau U.M. Cantitatea (max.) Cantitatea de

În cazul produsului „ Corp Pompa ”, numărul total de piese n= 6500 buc/an

In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care

Tabel 8. Emisii in etapa de elaborare material

1 Praf în aer Kg/t fonta 0.00132 0.006

2 CO Kg/t fonta 0.43 0.006

3 SO2 Kg/t fonta 0.00285 0.006

4 NOx Kg/t fonta 0.0021 0.006

Kg/t fonta 0.006

8 Nămol Kg/t fonta 0.09048 0.006

Kg/t fonta 0.006

13 Uleiuri Kg/t fonta 0.001248 0.006

Acest proces de elaborare ale fontei polueaza prin:

Cpe = Qpe * Mu kg/t emisii (2.1)

Unde: Cpe - coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; Qts – cantitate de

În cazul piesei “Corp supapa de presiune” curăţirea se face cu :

Total emisii pentru Curatire semifabricat : 0.0684 + 0.9788 = 1.0472 kg/t

Distanta parcursa de catre autocamioane in vederea aprovizionarii cu materie prima

Nr.crt. Emisia sau subprodusul Cantitatea (maxima) Cantitatea

Coeficientul de poluare pentru transport este:

unde: Qt – cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în timpul transportului; Qtar -

Qt = 0.3327 + 6.742308 = 7.075008 kg/t

Caracteristicile mecanice ale EN – GJMB - 200 se prezinta in tabelul .

Tabel 9 . Caracteristicile mecanice ale EN – GJMB - 200

Nr. Emisia sau subprodusul UM Cantitatea (maxima) Cantitatea de fonta

Cps = (0.21+2.3706+0.121582) * 6.84 = 2.7023 * 6.84 = 18.484 kg/t emisii

Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide pentrante

Aprovizionare materii Prelucrari *Inspectii si incercari

Curatirea semifabricat Manipulare, depozitare,