Retete SE

SECRETELE BUCĂTĂRIEI GUSTOASE
Carte de preparate fără carne
Manualul începătorului
peste 100 de reţete nemaiîntâlnite

experimentate şi scrise de A.J.
Secretele bucătăriei gustoase – 2007
Cuprins
Carte de preparate fără carne ............ 1

Introducere .......................................... 8
1) Cui se adresează această carte? ..... 8
2) Câteva consideraţii cu privire la
alimentaţie şi nu numai!.................. 13
3) Unele sfaturi şi explicaţii. ............ 18
I. Aperitive ......................................... 23
1. Maioneza ..................................... 23
2. Salată „á la russe“ ....................... 23
3. Salată „á la russe“ naturală ......... 24
4. Salată de fasole uscată ................ 24
5. Ardei cu pastă de brânză ............. 25
6. Roşii umplute .............................. 25
7. Salată de vinete ........................... 26
8. Ouă umplute ............................... 27
9. Salată de conopidă “Nature” ........ 27
10. Salată de conopidă fiartă ........... 28
11. Salată de orez I .......................... 28
12. Salată de orez II......................... 29
13. Salată de cartofi cu maioneză .... 29
14. Salată de ţelină.......................... 30
15. Omletă cu ceapă şi ardei............ 30
16. Ruladă de omletă....................... 31
17. Jumări de ouă cu soia ............... 31
18. Salată de ciuperci cu maioneză .. 31
II. Supe-ciorbe ................................... 33
19. Supă de legume cu tăiţei............ 33
Copyright Alina Jarnea 2

20. Supă de legume cu crutoane...... 33

21. Ciorbă de fasole verde................ 34
22. Supă de mazăre cu găluşte ........ 34
23. Supă de salată “Nature”............. 35
24. Supă de roşii ............................. 36
25. Ciorbă de zarzavaturi................. 36
26. Ciorbă de varză.......................... 37
27. Supă-cremă de conopidă ........... 38
28. Supă de gulii ............................. 38
29. Ciorbă de perişoare.................... 38
III. Preparate pentru felul 2 ................ 40
30. Lasagna cu orez......................... 40
31. Găluşte cu cartofi ...................... 40
32. Ardei umpluţi natur................... 41
33. Musaca de cartofi ...................... 42
34. Musaca de vinete ....................... 43
35. Lasagna cu conopidă ................. 43
36. Spaghetti „Bolognese” cu soia .... 44
37. Fasole scăzută ........................... 45
38. Paste cu granule de soia ............ 46
39. Varză a la Cluj........................... 47
40. Chiftele de dovleac..................... 48
41. Cartofi la cuptor ........................ 49
42. Chifteluţe de soia....................... 50
43. Pizza fără drojdie ....................... 50
44. Sărmăluţe ................................. 52
45. Ardei umpluţi ............................ 53
46. Şniţel de soia............................. 53
47. Paste cu legume ........................ 54
48. Paste cu legume II ..................... 54

49. Pilaf de orez cu soia ................... 54

50. Mâncare de spanac.................... 55
51. Mâncare de soia boabe .............. 56
52. Gulaş scăzut de soia .................. 57
53. Mămăligă cu brânză la cuptor.... 57
54. Mâncare de linte cu cartofi natur58
55. Pizza “Classica” ......................... 59
56. Mâncare de mazăre cu soia........ 60
57. Tocăniţă de soia cu ciuperci....... 60
58. Mămăligă cu ciuperci la cuptor .. 61
59. Plăcinte cu „carne” .................... 62
IV Garnituri ....................................... 63
60. Cartofi fierţi şi prăjiţi ................. 63
61. Cartofi piure .............................. 63
62. Cartofi natur ............................. 64
63. Varză călită ............................... 64
64. Cartofi cu usturoi ...................... 65
65. Cartofi umpluţi “Dănuţ”............. 65
66. Mâncare de dovlecel................... 66
67. Mâncare de fasole verde............. 66
68. Mâncare de ciuperci .................. 67
69. Conopidă pane .......................... 68
70. Dovlecel pane ............................ 68
V Salate ............................................. 69
71. Salată de sfeclă roşie ................. 69
72. Salată de varză .......................... 69
73. Salată combinată....................... 70
74. Salată de salată verde ................ 70
75. Salată de roşii cu ceapă ............. 70
76. Salată de ceapă cu bulion .......... 70

77. Salată de varză murată. ............. 71

78. Salată de fasole verde ................ 71
79. Salată de castraveţi combinată .. 71
80. Salată de morcovi combinată ..... 72
81. Salată de castraveţi combinată II 72
82. Salată de morcovi combinată II .. 72
VI Deserturi ....................................... 73
83. Blat de tort ................................ 73
84. Ciocolată de casă....................... 74
85. Cremă de zahăr ars ................... 75
86. Chec „Mariana D.” ..................... 75
87. Prăjitură „Munica - C” ............... 76
88. Îngheţată „Mama“ ...................... 77
89. Tort de mere .............................. 78
90. Tort de mere cu cremă caramel .. 79
91. Prăjitură „Mami”........................ 79
92. Prăjitură „Cocos” ....................... 80
93. Napolitane cu cremă caramel..... 81
94. Papanaşi ................................... 81
95. Grâu germinat cu iaurt.............. 82
96. Clătite. ...................................... 82
97. Tort de fructe cu budincă. ......... 84
98. Ruladă cu spumă de căpşuni..... 84
99. Pastă de brânză cu banane ........ 85
100. Fulgi de nea............................. 85
101. Prăjitură naturală de gris......... 86
102. Desert natural rapid ................ 87
VII Băuturi nealcoolice ....................... 88
103. Suc de soc (socată) .................. 88
104. Ceai de plante.......................... 88

105. Trandafirată ............................ 89

106. Suc de ridiche neagră .............. 89
107. Suc de roşii ............................. 89
108. Cappuccino de casă ................. 90
VIII Diverse ........................................ 91
109. Mărar şi pătrunjel conservat .... 91
110. Vişine la borcan....................... 91
111. Iaurt de casă ........................... 91
112. Zahăr invertit .......................... 92
113. Ketchup natural ...................... 92
114. Maioneză de cremogen ............. 93
IX Sugestii de meniuri ....................... 94
X Fotografii ........................................ 97
Chifteluţe, ouă umplute cu
pastă de sfeclă, roşii umplute cu
pastă de brânză .................... 97
Cartofi la cuptor ................... 98
Salată de orez ....................... 99
Salată de cartofi cu maioneză
.......................................... 100
Macaroane cu soia .............. 101
Şniţel de soia cu mâncare de
spanac şi cartofi prăjiţi ....... 102
Papanaşi............................. 103
Pilaf de orez cu soia ............ 104
Mâncare de ciuperci cu cartofi
fierţi şi prăjiţi...................... 105
Clătite umplute cu pastă de
brânză ................................ 106
Aluat de clătite ................... 107

Dacă şi naturalistei îi plac ...!

.......................................... 108
Mâncare de linte cu cartofi
natur .................................. 109
Ardei umpluţi ..................... 110
Lasagna cu orez .................. 111
Chifteluţe cu mâncare de fasole
verde .................................. 112
Tocăniţă de soia cu ciuperci şi
cartofi piure ........................ 113
Spaghetti cu soia ... ............ 114
... şi cu parmezan ............... 115
Varză á la Cluj .................... 116
Jumări de ouă cu soia ........ 117
„Friptură” naturală de soia cu
cartofi pure......................... 118
Salată de varză murată ....... 119
Salată combinată ................ 120
Şniţel natural de hrişcă ...... 121
“Friptură” naturală de soia cu
salată de sfeclă roşie ........... 122
Ruladă naturală de gris ...... 123
Fulgi de nea........................ 124
Tort de mere cu ceva spumă în
loc de frişcă ........................ 125
XI Încheiere...................................... 126

Introducere
1) Cui se adresează această carte?
Într-un cuvânt, TUTUROR!

Această carte a apărut în urma
experienţei proprii în lumea bucătăriei,
experienţă care atunci când am luat
prima dată contact cu bucătăria era
aproape zero. A fost dureros să aflu că
nu prea ştiu să fac de mâncare şi tare
mi-aş fi dorit să am şi eu la dispoziţie o
carte în care să mi se spună în detaliu
cum se prepară o mâncare gustoasă.
Bucurie mare când am găsit la librărie
renumita carte de bucate a doamnei
Sanda Marin (biblia gospodinelor din
România). Dar, când am început s-o
răsfoiesc au început şi întrebările: Când
ştiu că e friptă sau prăjită? Cum
cântăresc 2 grame de sare pe cântar?
Cât înseamnă aia sau ailaltă? Cum să
fac şi cum să dreg?
Întrebările erau cu duiumul şi cine
sa-ţi răspundă? Mama, am gândit eu,
persoana cea mai importantă şi mai
apropiată. Numai că nici pe mama nu
poţi să o întrebi o sută de detalii ale
reţetei fără să-ţi fie frică de judecata ei.

Dacă gândeşte mama că sunt proastă,

nu ştiu nimic, vai de Ego-ul meu... În
plus, parcă nici mama nu spune tot
secretul, de mâncarea mea nici nu se
aseamănă la gust cu a ei?! Mai e şi
distanţa care mă desparte de mama. Mă
costă prea mult telefonul şi durează prea
mult să-mi dea toate amănuntele unei
reţete prin telefon. La fel şi cu bunica. Ea
e expertul-experţilor în bucătărie, dă un
gust mâncărurilor de „să-ţi baţi pruncii”
dar, găteşte preponderent cu materie
primă din carne şi păstrează tradiţia de a
transmite secretele din mamă-n fiică. Pe
soacră nici nu se pune problema s-o
interoghezi că se uită urât la tine dacă
nu ştii să găteşti cele mai alese bucate
pentru odrasla ei, nu?
Cu chiu cu vai, tot făcând şi
întrebând am învăţat mersurile şi ...
surpriză?!! M-am ales cu un soţ lacto-
vegetarian. Alte gânduri, alte probleme,
altă luptă cu bucătăria. Ce poţi găti
consistent şi cu gust plăcut dar, fără
carne? O să descoperiţi şi voi în prezenta
carte.
Cât despre mine, în timp ce scriu,
mi-am depăşit soţul în ce priveşte
alimentaţia şi am trecut pe alimentaţie
nu naturistă ci naturală, astfel că acuma

mă lupt în bucătărie cu reţetele naturale;

din fericire mama a început să
pregătească şi ea reţete naturale şi acum
îmi dă sfaturi şi lecţii multe.
Şi atunci, ce m-am gândit eu? De
ce să nu împărtăşesc din experienţa mea
şi altora, celor care au nevoie de ea? De
ce să treacă şi alte femei prin chinurile
mele dacă eu pot să le ajut? Cu
siguranţă sunt multe tinere şi nu tocmai
experimentate încă într-ale bucătăriei
care ar fi încântate de o asemenea carte,
care să le ofere detalii în tehnologia
preparării. Pe urmă cu siguranţă că sunt
doamne, eu am întâlnit multe, care
spun: „o.k. nu e sănătos să mănânci
carne, sunt de acord, dar ce pot să fac de
mâncare ca să fie consistent şi bun?”.
Iată doamnelor, această carte vă oferă
sugestii multe şi bogate. Lăsând la o
parte explicaţiile ce vi se vor părea
probabil puerile vă puteţi folosi de
reţetele mele şi de experienţa
dumneavoastă pentru a fabrica multe
alte minunăţii în bucătărie.
Alţii vor spune: „eu nu renunţ la
carne, dar suntem în post, ce să gătim?”.
Ei bine, şi dumneavoastră veţi găsi în
această carte ce vă interesează.

În final, dar nu în ultimul rând,

deşi este dedicată în mod special
femeilor, această carte se adresează şi
bărbaţilor care vor să facă o surpriză
partenerei lor cu o ocazie sau alta.
Domnilor, aveţi la dispoziţie un manual
care vă oferă pas cu pas detaliile
preparării unor mâncăruri gustoase,
care se pregătesc rapid, fără prea mare
efort şi ştiinţă astfel încât veţi obţine din
partea consoartelor dumneavoastră cu
siguranţă nu numai toată aprecierea... .
Doamnelor, ştim cu toţii că
dragostea trece prin stomac, nu numai
metaforic vorbind dar şi în mod real,
ştiinţa o va demonstra cât de curând.
Aşa că nu mai aşteptaţi, căutaţi orice
sursă care vă poate satisface partenerul
din acest punct de vedere.
Vă asigur că rândurile din această
compoziţie literară au să vă inspire
fiindcă e dăruită din tot sufletul şi
cuprinde toate reţetele de bază,
tradiţionale, pe care o soţie ideală
trebuie să le cunoască, cu menţiunea că
toate preparatele a căror reţete le-am
aşternut în aceste rânduri sunt mult mai
sănătoase decât cele 100% tradiţionale,
pregătite cu carne.

Un argument în plus care vă

îndeamnă ca odată ce aţi achiziţionat
prezenta lucrare să o şi puneţi în
practică şi nu s-o rătăciţi pe un raft este
că reţetele de faţă se prepară uşor, fără
pierdere inutilă de timp şi nu necesită
un milion de ingrediente mai mult sau
mai puţin cunoscute.
În căutările mele am descoperit
munţi de informaţii culinare cu reţete
sofisticate care cereau „x” condimente
necunoscute şi o multitudine de operaţii
pregătitoare şi tot atâtea finale. Deci ştiu
că dacă aşa ceva doriţi aveţi de unde
alege, pe când ceva simplu şi util, de
multe ori, găseşti foarte greu.
Şi încă ceva, să nu vă deranjeze că
m-am adresat dumneavoastră la
persoana a II-a singular. Am făcut-o
pentru că m-am simţit mai aproape de
voi şi pentru că respectul pe care vi-l
port nu se regăseşte în modul de
adresare ci în conţinutul celor scrise. Cu
privire la respect, să ştiţi că îl am pentru
fiecare fiinţă a planetei, fie că e cerşetor
sau prinţ, fie că e animal ş.a.m.d. iar
pentru persoanele pe care le cunosc şi le
pot da numele de Om am toată stima.

2) Câteva consideraţii cu privire la

alimentaţie şi nu numai!
Majoritatea cadrelor medicale ne

sfătuiesc să ne hrănim cu cât mai multe
crudităţi deoarece fac bine la una sau la
alta în organismul nostru. Sunt extrem
de puţini însă cei care spun „renunţă la
carne, nu e sănătoasă”. Dimpotrivă, în
concepţia lor, deşi au argumentele
contra necesare, consideră că numai
carnea poate furniza necesarul de
proteine al organismului. Ce am observat
eu în multe cărţi şi articole în care ni se
dau sfaturi privind alimentaţia este că
acele persoane se contrazic pur şi simplu
şi cu toate că ele cunosc adevărul, nu
vor să-l conştientizeze.
Lăsând la o parte chestiunea etică
de a nu ucide un animal pentru a-i
ingera carnea, trebuie să fim conştienţi
şi informaţi cu privire la consecinţele
nefaste pe care consumul cărnii le are
asupra organismului uman. Nu e locul
aici şi nici rolul meu să vă explic de ce şi
cum de carnea e extrem de toxică pentru
corpul omenesc şi nu numai ... şi deci
nocivă, eu vreau doar să vă atrag
atenţia, să vă stârnesc curiozitatea şi să
punctez anumite informaţii care nu

întotdeauna îşi pot face loc către

dumneavoastră. Pentru informaţii
detaliate aveţi la dispoziţie o
documentaţie foarte vastă din care eu vă
recomand cu căldură Tratatul domnului
doctor Marian Paraschiv-Claudius, tratat
care deşi se adresează în mod special
cadrelor medicale este scris de o manieră
care lasă pe oricine să înţeleagă esenţa,
adevărul celor exprimate acolo.
În urma documentărilor mele am
descoperit şi eu multe informaţii
necunoscute până atunci dar şi unele
cunoscute pe care ca şi medicii amintiţi
anterior nu le-am conştientizat.
Astfel, spre exemplu am aflat că
prin tratament termic efectuat la
temperaturi mai mari de 54°C asupra
materiei prime se produce distrugerea
totală a enzimelor, care reprezintă
catalizatorul reacţiilor ce se produc în
organismul nostru pentru a funcţiona la
parametrii proiectaţi şi pe care corpul
nostru nu e capabil să le producă, deci
trebuiesc luate din exterior, adică din
alimente. E clar, nu-i aşa ce se întâmplă
cu acest corp al nostru când îngurgităm
preparate fierte, prăjite, fripte, etc.
(tratamente care se efectuează la
temperaturi mult mai mari de 54°C)?

Apoi am aflat că orice ulei încins se

transformă într-un compus chimic cu
mare potenţial cancerigen ca şi
renumitele „E-uri” şi alte substanţe. Apoi
am descoperit că zahărul este toxic
pentru organism. „Pentru a fi
metabolizat el este mai întâi invertit în
interiorul corpului, operaţiune care
necesită mult calciu, care se preia din
oase, dinţi, unghii, păr” (V. Popa). Am
mai descoperit o sumedenie de astfel de
informaţii. Ele au avut efectul de a mă
înspăimânta şi m-au determinat să
încerc să renunţ la preparatele gătite.
Atunci când pofta e mare, mai dau şi
acum atacul la mâncarea gătită pentru
partenerul meu dar se întâmplă rar
fiindcă sunt conştientă de ce înseamnă
să stai „cu fundul în două luntri”. Cu
toate că ştiam care sunt efectele
alimentaţiei naturale de la prieteni care
se hrănesc în acest mod de 13-14 ani şi
pe care-i văd cum de la an la an
întineresc, devin mai vioi, nu mai suferă
de tot felul de boli, experienţa proprie e
cea care m-a determinat să perseverez în
acest mod de alimentare. La doar 2-3
săptămâni de hrană nu integral dar
preponderent naturală am început să-i
cunosc efectele. Nu e cazul să mă laud

cu ele, amintesc numai că unul dintre

efectele îmbucurătoare apărute curând
după trecerea la acest nivel de
alimentare a fost pentru mine
modificarea siluetei în bine (grăsime şi
celulită). Eu nu vreau să pledez în
favoarea acestui mod de viaţă. Mă repet
spunându-vă că vreau doar să vă
informez că există o alternativă
sănătoasă de alimentaţie cu extraordinar
de multe beneficii. Am amintit mai sus
de alimentaţie ca mod de viaţă.
Alimentaţia naturală produce anumite
transformări personale care vor integra
un nou mod de a trăi şi a te manifesta.
Nu intru în detalii. Este o experienţă
dată de alegerea dumneavoastră. Ceea ce
mai trebuie să ştiţi însă este că
indiferent de ce vă dictează informaţiile
ştiinţifice prezente, alegerea căii naturale
de viaţă trebuie s-o faceţi doar pentru că
aşa simţiţi că e bine pentru
dumneavoastră iar trecerea nu are voie
să se facă brusc, în mod special pentru
cei care consumă carne şi multe
alimente denaturate termic, deoarece în
scurt timp se produce o detoxifiere a
organismului cu reacţii nu tocmai
frumoase. Orice trecere trebuie realizată

în trepte, progresiv, aşa cum vă dictează

propriul organism.
Ce aş vrea să mai subliniez este
faptul că strict o alimentaţie naturală nu
vă va feri de boli şi necazuri fiindcă ceea
ce le produce, deci cauza, este mult mai
complexă decât ne-o imaginăm noi şi de
cele mai multe ori necunoscută nouă.
Dar cu siguranţă o alimentaţie
sănătoasă combinată cu un suflet curat,
un corp antrenat, activ şi o minte
înţeleaptă va aduce beneficii importante
în viaţa dumneavoastră. Acestea sunt
informaţii pe care le-am acumulat atât
prin parcurgerea multor materiale de
studiu cât şi prin experienţa personală
sau a celor din jurul meu, inclusiv a
copiilor mei.

3) Unele sfaturi şi explicaţii.

Pentru ca soia să aibă gust de
carne se amestecă întotdeauna, aşa
cum veţi vedea în reţete, cu
condimentele: coriandru şi ienibahar
praf (adică măcinate fin în maşina de
cafea). Pentru ca soia să primească un
gust şi mai deosebit trebuie pus de
fiecare dată “un praf” de scorţişoară.
“Un praf” de ceva înseamnă în
traducere cât iei cu vârful cuţitului
mic şi ascuţit din punga cu praful
respectiv de condiment.
Prin “vegeta” am înţeles de fiecare
dată un condiment complex obţinut
din legume deshidratate şi cumpărat
din magazinele naturiste, care dă gust
bun preparatelor.
!!!! delikat, vegona sau mai ştiu eu
cum se numesc restul de legume
uscate sunt extrem de toxice din
cauza potenţiatorilor de aromă şi altor
compuşi. Nu ţineţi cont de faptul că
scrie pe etichetă “dietetică”. Asta
înseamnă doar că nu conţine zahăr
sau sare…
Condimentele cele mai potrivite
pentru preparatele din varză sunt:
cimbru, chimen, dafin; pentru
preparatele din fasole uscată şi soia

boabe: frunze de dafin şi cimbru;

pentru preparatele cu sosuri roşii:
dafin, busuioc, cimbru.
Cu cât tăiaţi sau tocaţi mai mărunt
ingredientele unui preparat cu atât el
va fi mai gustos pentru că se
omogenizează şi armonizează mai
bine. Este un secret pe care târziu l-
am aflat şi eu aşa că să nu vă
deranjeze dacă o să găsiţi repetându-
se în reţete: tăiat fin, bine mărunţit,
etc.
Ceapa solzişori sau peştişori, se
obţine prin tăierea unei cepe curăţate
în două şi apoi fiecare parte vine
tăiată în felii subţiri de 1-2 mm.
Majoritatea preparatelor, în mod
special cele naturale vor avea un gust
mai bun cu cât stau mai mult până le
serveşti. Să nu mă înţelegeţi greşit! Nu
vreau să spun să lăsaţi mâncarea
afară din frigider până se strică. Însă,
componentele din salate spre
exemplu, se armonizează mai bine,
(intră gustul sosului care le înveleşte
în ele şi invers, fac un transfer de
substanţe) dacă le faci cu o oră sau
două înainte de servirea mesei.

Nu uita că numai condimentele dau

gust mâncărurilor şi asociază-le după
cum simţi tu nevoia în ziua respectivă.
Mâncarea se pregăteşte de fiecare
dată cu sufletul şi cu mintea la ce
faci. Dacă nu “simţi” ce faci atunci
degeaba cântăreşti totul şi respecţi
reţeta, nu va ieşi nimic. Sunt şi reţete
la care trebuie să foloseşti cântarul,
dar nu multe. Încearcă să-ţi imaginezi
cum va arăta preparatul respectiv la
final şi cam ce gust trebuie să aibă şi
atunci gătitul te va prinde în jocul lui
şi se va transforma într-o plăcere
pentru că va da roade bune.
Nu-ţi fie teamă când pregăteşti o
mâncare. Orice i-ai face rău (cu ceva
excepţii) poate fi dres.
La toate preparatele naturale (fără
foc) vei folosi numai tacâmuri de lemn
şi veselă de porţelan sau sticlă atunci
când le pregăteşti.
Atenţie la maioneză dacă o faci cu
mâna să amesteci într-un singur sens,
ca să nu ţi se taie!
Cele mai gustoase preparate
(sarmale, iaurt, lasagna, etc.) se obţin
în vase de lut.
Dacă baţi frişca prea mult cu
mixerul se va transforma în unt.

Întotdeauna când amesteci făină,

cacao sau un alt ingredient cu albuşul
bătut spumă ca să faci un blat de tort
să le amesteci încet, cu grijă, prin
rotire de sus în jos şi în acelaşi sens,
ca să nu spargi spuma.
Ceaiurile se prepară de asemenea
numai în recipiente de sticlă sau
porţelan.
Nu-ţi cumpăra în bucătărie tot felul
de accesorii care să-ţi ocupe spaţiul şi
să nu le poţi folosi. Ustensilele de bază
de care poţi şi trebuie să te foloseşti
ca să-ţi uşureze munca sunt: un robot
de bucătărie, un blender, un storcător
de fructe, un mixer, câteva oale de
diferite mărimi, 2 tăvi, vreo 3 linguri
de lemn, vreo 3 cuţite bine ascuţite
tot de diferite mărimi, câteva
castroane de plastic şi o oală de fiert
sub presiune.
Foloseşte cât mai des făină
integrală în loc de făină albă la toate
preparatele, miere de albine în loc de
zahăr, ulei presat la rece în loc de ulei
rafinat. Nu cred că-l mai mănânci
dacă afli cum se face uleiul rafinat.
Uleiul de măsline se foloseşte
numai la salate crude, dacă pui la
maioneză o va face amară.

Gramajele din reţete vi le-am dat

orientativ pentru două porţii medii spre
mari. Cum arată o porţie puteţi vedea în
majoritatea fotografiilor.

I. Aperitive
1. Maioneza
La un gălbenuş de ou pui o linguriţă de

muştar, sare, piper şi picuri încet ulei
(preferabil presat la rece dar să nu fie de
măsline) şi amesteci energic într-un
singur sens până devine tare. Atunci,
storci zeamă de lămâie sau pui sare de
lămâie dizolvată în apă cât să acrească
bine şi mai poţi să încorporezi ulei dacă
vrei o cantitate mai mare sau dacă vrei
să aibă consistenţă tare.
Dacă la început îi adaugi oului şi o
linguriţă de zahăr va ieşi o maioneză
mult mai gustoasă dar extrem de
nesănătoasă.
2. Salată „á la russe“
Zarzavaturile pe care le-ai fiert în supă

(morcov, păstârnac, cartof, etc. mai
puţin ceapa) le scoţi la scurs, le tai
mărunt şi le aşezi într-un castron. Mai
adaugi mazăre din conservă, castraveţi
muraţi tăiaţi cubuleţe şi maioneză.
Potriveşti de sare, omogenizezi bine totul,
nivelezi, aşterni un strat subţire de

maioneză şi ornezi după fantezia ta cu

bucăţi de morcov fiert, măsline,
pătrunjel, boabe de piper, ş.a.m.d.
3. Salată „á la russe“ naturală
Razi un morcov, un păstârnac, o bucată

de ţelină, tai cubuleţe mărunte un ardei
roşu şi 3 castraveţi muraţi mari,
eventual câteva măsline în saramură şi
frunze de pătrunjel, amesteci totul cu
maioneză făcută dintr-un ou şi ornezi la
fel ca la reţeta precedentă.
În loc de maioneză de ou poţi
să înveleşti salată în maioneză de
cremogen.
4. Salată de fasole uscată
Fierbi în oala sub presiune, cam trei

sferturi de oră, o jumătate de kilogram
de fasole boabe în apă cu frunze de dafin
şi rămurele de cimbru. Arunci apa de pe
ea şi o laşi la scurs. O zdrobeşti bine ca
pe cartofii püre, adaugi o linguriţă de
boia, multă sare, ceva piper, un căţel de
usturoi zdrobit în presa de usturoi şi
porneşti mixarea. Torni ca la maioneză
câte puţin ulei, până vezi că începe să
devină o pastă fină şi uşor lucioasă (asta

înseamnă vreo 100 ml ulei) iar în final

amesteci în compoziţie o ceapă mică
tăiată cubuleţe extra-fine şi dregi pasta
cu ceva zeamă de lămâie.
Rezultă o pastă uşor tartinabilă,
aspectuosă şi gustoasă.
5. Ardei cu pastă de brânză
Speli ardei de mai multe culori, îi tai în

două şi scoţi cotorul cu seminţe. Separat
pregăteşti o pastă din brânză de vaci
proaspătă la care adaugi sare după gust,
piper, boia de ardei dulce, mărar verde
tocat mărunt, un căţel de usturoi zdrobit
şi baţi cu mixerul până compoziţia
devine omogenă. Dacă brânza e prea
uscată îi adaugi câteva linguriţe de
smântână. Umpli corăbioarele de ardei şi
le ornezi frumos.
6. Roşii umplute
Speli câteva roşii mititele, tai un căpăcel

la partea superioară şi scoţi miezul cu
ajutorul unei linguriţe. Le poţi umple cu
salată de vinete, cu pastă de brânză (v.
reţeta), cu salată „á la russe“ (v. reţeta)
sau cu diferite forme de pastă de brânză.
Un exemplu ar fi să mixezi cu ajutorul

blenderului miezul roşiilor cu brânză de

vaci şi să condimentezi după gustul tău.
Dacă vrei să obţii o pastă foarte plăcută
vederii, adaugi în brânza de vaci puţină
sfeclă roşie rasă şi condimente printre
care şi chimen.
7. Salată de vinete
3 vinete mari le coci bine pe toate părţile,

până se înmoaie şi le laşi la răcit. Între
timp faci o maioneză tare dintr-un ou,
cureţi o ceapă şi un căţel de usturoi şi le
toci mărunt-mărunt. Vinetele, le cureţi
de coajă şi le storci bine de zeamă, apoi
le toci şi pe ele. După ce le-ai pus în
castron le sărezi, încorporezi maioneza şi
pe urmă adaugi ceapa şi usturoiul şi
freci bine toată compoziţia cu lingura de
lemn.
Într-o altă variantă, mai rapidă dar la fel

de gustoasă, după ce ai tocat vinetele
storci pe ele zeamă de lămâie ca să nu se
oxideze, le sărezi bine, pui 2 gălbenuşuri
şi amestecând continuu cu mixerul
adaugi ulei atâta cât trebuie ca salata să
nu devină prea unsuroasă.

8. Ouă umplute
Fierbi 10 minute după ce clocoteşte apa,

6 ouă şi le răceşti apoi brusc în apă rece.
Le decojeşti, le tai în două şi
gălbenuşurile le zdrobeşti într-un
castron. Dintr-un gălbenuş faci o
maioneză pe care o adaugi la restul de
gălbenuşuri. Amesteci în compoziţie
două linguri de brânză de vaci, pătrunjel
tocat mărunt, sare şi piper şi când totul
e bine omogenizat umpli albuşurile cu
crema respectivă şi le ornezi în formă de
coşuleţe, de pisicuţă, de pasăre sau orice
îţi trece atunci prin minte şi este
realizabil.
O altă pastă de umplutură o obţii dacă
adaugi la gălbenuşurile sfărâmate două
linguriţe de muştar, o lingură de
smântână, o bucată de sfeclă roşie (de
grosimea unui deget) rasă pe răzătoarea
mică, 2-3 linguri de brânză de vaci, sare
şi piper.
9. Salată de conopidă “Nature”
Desfaci în bucheţele o conopidă mică, tai

deoparte cozile mai groase şi o speli bine
cu multă apă rece. Apoi, o dai pe
răzătoarea fină sau şi mai bine o

mărunţeşti cu robotul de bucătărie.

Dintr-un ou pregăteşti o maioneză (v.
reţeta) pe care o amesteci cu conopida,
asezonezi cu mărar proaspăt tocat
mărunt, un căţel de usturoi zdrobit şi
sare şi gata o salată gustoasă şi
sănătoasă.
10. Salată de conopidă fiartă
O conopidă mare o desfaci în bucheţele

şi o pui la fiert. Când s-a înmuiat bine o
scoţi într-o strecurătoare şi o zdrobeşti
bine cu furculiţa. Până se scurge toată
apa de pe ea, pregăteşti o maioneză
dintr-un ou (v. reţeta). Amesteci cele
două preparate, adaugi un pumn de
nucă măcinată şi condimentezi cu frunze
de tarhon, sare, piper.
11. Salată de orez I
Speli bine o cană de orez şi îl pui la fiert

cu 3 căni de apă. Separat pregăteşti într-
un castron mazăre cu bobul mic din
conservă, morcov ras, frunze sfărâmate
de busuioc şi castraveţi muraţi tocaţi
mărunt. Dintr-un ou faci o maioneză
tare. După ce orezul fiert s-a răcit îl torni
peste celelalte ingrediente, pui maioneza,

o lingură de smântâna, sărezi şi

amesteci pentru omogenizare.
La final, o netezeşti şi o ornezi după
fantezia ta.
12. Salată de orez II
Aceleaşi operaţii pentru orez dar celelalte

componente vor fi mazăre, porumb,
măsline, conopidă fiartă. Înveleşti la fel
totul în maioneză şi gata o altă variantă
de salată gustoasă.
Sunt sigură că imaginaţia ta va
produce şi alte variante
13. Salată de cartofi cu maioneză
Spălaţi bine, pui la fiert în coajă 5 cartofi

mari. Până fierb, prepari o maioneză
dintr-un ou (v. reţeta) şi tai în feliuţe
subţiri vreo 10 măsline negre fără
sâmbure. După ce s-au răcit cartofii, îi
decojeşti, îi tai cubuleţe mici şi îi
amesteci cu maioneza, măslinele, 2
linguri de smântână, 4-5 linguri de
mazăre boabe din conservă, sare.
Pentru ornament presari deasupra ardei
gras tăiat în cubuleţe fine şi măsline.

14. Salată de ţelină
Cureţi de coajă o ţelină nu prea mare şi

o razi cu răzătoarea mică, adaugi 2
morcovi mari raşi la fel, pe urmă o
legătură de frunze de pătrunjel tocate
mărunt, un pumn de seminţe prăjite de
floarea soarelui, sare, piper, o jumătate
de lămâie stoarsă şi ulei de măsline vreo
2-3 linguri. Amesteci bine toate
ingredientele cu o lingură de lemn şi
serveşti salata în castronaşe mici.
Este singura formulă de salată
de ţelină pe care eu o pot mânca cu
adevărat cu plăcere.
15. Omletă cu ceapă şi ardei
Tai fideluţă o ceapă mică şi o pui la călit

într-o tigaie mai mare cu puţin ulei..
Adaugi la călit un gogoşar tăiat cubuleţe,
presari peste ele sare sau vegeta, mărar,
usturoi şi după ce le-ai amestecat bine
torni 4-5 ouă bătute cu furculiţa. Laşi să
se frigă pe o parte şi apoi cu grijă o
întorci să se frigă bine şi pe cealaltă
parte sau dacă nu-ţi iese, se rupe la
întors, atunci transform-o în jumări de
ouă mărunţind-o toată.

16. Ruladă de omletă
Baţi cu furculiţa într-un castronel 2 ouă

la o porţie, sărezi, adaugi mărar tocat
mărunt, mai baţi puţin şi arunci în tigaia
încinsă să se prăjească pe ambele părţi.
Îţi va ieşi o omletă subţire ca o clătită, pe
care o s-o ungi cu o pastă de brânză (cu
Almette e extra delicioasă) şi o rulezi. O
pui pe o farfurioară şi o ornezi cu roşii,
ardei castraveţi, toate tăiate după
fantezia ta.
17. Jumări de ouă cu soia
Tai o ceapă mare solzişori, un ardei roşu

îl tai cubuleţe mici, zdrobeşti 3 căţei de
usturoi şi le pui pe toate la călit în puţin
ulei. Când ceapa devine cristalină,
adaugi câteva ciuperci tăiate mărunt, 2-
3 linguri de soia granule, o jumătate de
borcănel mic de iaurt şi fierbi până scade
zeama. Spargi peste astea toate 4-5 ouă
şi amesteci până s-au prăjit ouăle.
Condimentezi cu vegeta şi mărar.
18. Salată de ciuperci cu maioneză
Scurgi bine de zeamă ciupercile dintr-o

conservă, dacă e necesar le tai, presari

pe ele frunze de tarhon tăiate mărunt şi

adaugi maioneza făcută dintr-un ou şi
un căţel de usturoi zdrobit cu presa de
usturoi. Amesteci toate ingredientele şi
aşezi salata într-un castron.

II. Supe-ciorbe
19. Supă de legume cu tăiţei
Preferabil ar fi să o fierbi în oala sub

presiune ca să mai rămână ceva
nutrienţi pe acolo. Razi coaja de pe 3
morcovi mari, o rădăcină de pătrunjel,
una de păstârnac şi o ţelină, cureţi un
cartof, la o ceapă îi tai doar rădăcina, le
speli pe toate şi le pui la fiert cu
aproximativ 1,5 litri de apă. După ce s-
au înmuiat strecori supa şi o pui la fiert
adăugându-i o lingură de vegeta. Când
începe să clocotească, pui o mână de
tăiţei (preferabil de casă) şi îi laşi să
fiarbă la foc mic ca să nu se tulbure
supa.
Dacă vă place verdeaţa, când serveşti
supa presară în farfurie frunze de
pătrunjel proaspăt tocate.
Ceapa cu coajă îi va da un aspect
de supă de carne, un plus de savoare
şi e mult mai sănătoasă.
20. Supă de legume cu crutoane
Orice legumă pe care o ai în frigider poţi

s-o pui la fiert în apă: roşii, ardei,

morcovi, 2 bucheţele de conopidă, ceapă,

cartofi, etc. După ce s-au fiert scoţi
ceapa afară iar restul de legume le treci
prin sită şi le torni peste supa rămasă.
Sărezi şi atunci când serveşti, pui în
farfurie crutoane făcute din pâine prăjită
tăiată cubuleţe mărunte.
21. Ciorbă de fasole verde
Speli jumătate de kilogram de fasole

verde proaspătă, îi tai codiţele şi pe ea o
tai în 3-4 bucăţi. Pui o cantitate dublă de
apă faţă de câtă fasole ai, o aşezi pe foc
şi îi adaugi: vegeta, piper, mărar tocat
mărunt, un morcov tăiat mărunt, 2 roşii
tăiate în cubuleţe fine (după ce în
prealabil le-ai opărit şi le-ai dat pielea
jos) iar când s-a înmuiat şi o iei de pe foc
presară-i usturoi zdrobit.
La servire o poţi orna în farfurie cu
smântână proaspătă.
22. Supă de mazăre cu găluşte
Dacă nu ai mazăre congelată sau din

conservă mai întâi pui boabele de
mazăre la fiert în apă simplă până se
înmoaie. În altă oală prăjeşti o ceapă
mică până devine sticloasă, adaugi un

morcov ras sau tăiat mărunt, mazărea

fiartă şi pui apă peste. Când începe să
clocotească pui cu linguriţa, găluşte mici
făcute dintr-un ou amestecat cu făină
(atâta cât să obţii un aluat moale) şi
puţină sare. Când găluştele sunt fierte
iei oala de pe foc şi dregi supa cu 2-3
linguri de smântână.
23. Supă de salată “Nature”
Tai foarte fin frunzele de la o salată mică,

razi un morcov mititel, tai cubuleţe
foarte mici două felii de ardei roşii,
zdrobeşti un căţel de usturoi, presari
mărar tocat fin, adaugi sare şi câteva
picături de ulei presat la rece şi freci
totul cu o lingură de lemn. Adaugi apă
cât să treacă cu 2 degete peste ele şi le
laşi la macerat până a doua zi. Înainte s-
o serveşti îi adaugi smântână şi obţii cea
mai revigorantă, sănătoasă şi hrănitoare
supă pe care ai mâncat-o vreodată.
Toate ingredientele trebuie să fie puse
într-un recipient de sticlă sau porţelan
altfel componentele îşi pierd mare parte
din calităţile nutritive prin distrugerea
vitaminelor... .

24. Supă de roşii
Fierbi jumătate de kilogram de roşii într-

un litru de apă şi când s-au înmuiat
roşiile, le treci prin sită. Pui zeama să
fiarbă, îi adaugi vegeta, piper şi când
clocoteşte fierbi paste pentru supă în ea.
Când sunt pastele fierte, opreşti maşina
de gătit şi presari în supă o mână de
frunze proaspete de pătrunjel, tocate şi
arunci un vârf de linguriţă de unt care se
va topi pentru a-i da supei savoarea
finală.
Într-o altă variantă poţi pune pastă de
roşii din conservă pe care s-o dizolvi cu
apă sau cu supă de zarzavaturi şi mai
departe procedezi la fierberea pastelor şi
la operaţiunea finală.
Desigur că supa de roşii ca să fie ideală
din punct de vedere gustativ trebuie să
conţină şi o linguriţă-două de zahăr. Dar
atunci ea devine mai mult toxică decât
hrănitoare şi zău că nu merită să ne
încărcăm organismul cu inutilităţi de
acest gen.
25. Ciorbă de zarzavaturi
Razi un morcov curăţat, un păstârnac, le

căleşti în puţin ulei, adaugi un cartof

tăiat cubuleţe, două linguri de mazăre

boabe şi două de fasole verde din
conservă, două roşii tăiate mărunt,
acoperi totul cu apă să treacă cu 2-3
degete peste vegetale şi laşi să fiarbă
până s-au înmuiat toate legumele.
Potriveşti de sare, iar la servire presari
frunze de mărar şi pătrunjel şi dregi
ciorba cu o lingură de smântână.
Nu e obligatoriu ca de fiecare dată ciorba
să conţină aceleaşi legume. Fantezia şi
gustul tău îţi vor spune de fiecare dată
ce legume poţi băga în oală pentru o
ciorbă gustoasă.
26. Ciorbă de varză
O jumătate de varză proaspătă, curăţată

de primele foi şi bine spălată o tai
fideluţă şi o căleşti în puţin ulei. Adaugi
o frunză de dafin, o rămurică de cimbru,
chimen, apoi o lingură de pastă de roşii
şi apă. O laşi să fiarbă până toată varza
s-a înmuiat, scoţi foaia de dafin şi
cimbrul şi o dregi cu smântână.
Din cealaltă jumătate de varză
pregăteşti o salată pentru felul II.

27. Supă-cremă de conopidă
Fierbi o conopidă făcută bucheţele, scoţi

trei sferturi din ele şi le faci pané sau
salată de conopidă (v. reţetele respective)
iar ce rămâne fierbi în continuare până
prepari sosul. Două linguri de făină le
dizolvi cu supă, adaugi vegeta,
smântână, piper, mărar şi pui totul la
fiert înapoi în oală până dă câteva
clocote.
28. Supă de gulii
Tai mărunt un morcov, razi un pătrunjel

rădăcină şi două gulii mici le tai în
pătrăţele. Le pui la fiert în apă cu o
lingură de vegeta şi când guliile sunt moi
de se sfărâmă înseamnă că poţi opri
focul şi poţi pune smântâna care-i va
desăvârşii gustul.
29. Ciorbă de perişoare
Tai mărunt doi morcovi, un păstârnac, o

ceapă, un ardei, le căleşti în puţin ulei şi
le pui la fiert cu un litru de apă. Dintr-o
mână de orez şi una de soia fulgi
amestecate cu condimente (un praf de
scorţişoară, mărar tocat, sare, piper,

puţin cimbru sau tarhon sfărâmat,

corinadru şi ienibahar praf), puţin iaurt
ca soia să se înmoaie şi cu un ou,
formezi perişoare pe care le pui la fiert
împreună cu legumele.
Când orezul din perişoare şi legumele
sunt fierte, acreşti ciorba cu borş, zeamă
de varză, lămâie, sare de lămâie sau oţet
de mere şi presari mărar proaspăt, tocat.
Poşi s-o serveşti cu smântână.

III. Preparate pentru felul 2
30. Lasagna cu orez
Fierbi o cană de orez spălat în mai multe

ape cu 3 căni de apă până orezul devine
moale, transparent şi nu mai apă de
absorbit. Îl amesteci cu o lingură de
vegeta, frunze de busuioc mărunţite
(cam cât iei cu 3 degete), 3-4 linguri
pline vârf de soia granule, ¾ de cană de
iaurt, doi căţei de usturoi zdrobit cu
presa de usturoi şi aşezi totul în tavă
după cum urmează: ungi tava cu un
strat subţire de smântână, pui 3 foi de
lasagna, nivelezi peste ele umplutura de
orez, acoperi cu alte trei foi de lasagna şi
gratinezi cu un sos făcut astfel: două
ouă bătute cu furculiţa, o linguriţă de
vegeta, mărar cât ai pus busuioc, o
lingură de smântână şi 2-3 linguri de
brânză de vaci. Laşi în dubă cam
jumătate de oră.
31. Găluşte cu cartofi
Cureţi de coajă 4-5 cartofi potriviţi şi îi

pui la fiert tăiaţi cubuleţe. În altă oală
pui apă la fiert şi între timp pregăteşti
aluatul de găluşte în felul următor: o

cană de făină cu o jumătate de linguriţă

de sare o frămânţi cu apă astfel încât să
obţii un bulgăre de aluat tare. Când
fierbe apa rupi bucăţele de aluat şi le
arunci în oală la fiert.
Într-o cratiţă căleşti o ceapă în ulei şi
când e gata, presari vegeta şi boia de
ardei dulce.
Cu o spumieră sau o strecurătoare scoţi
găluştele de la fiert şi le pui peste ceapa
călită şi la fel faci cu cubuleţele de
cartofi după ce ai scurs bine apa de pe
ei.
Amesteci totul pentru omogenizare şi
serveşti cald dar acesta e un fel de
mâncare ce se poate consuma şi rece.
32. Ardei umpluţi natur
Scoţi cotorul de la 5 ardei „capia“ şi îi

umpli cu următoarea
compoziţie: două linguri de hrişcă, pe
care în prealabil ai înmuiat-o (1/2 oră) în
apă călduţă cu condimente, le amesteci
cu 4 linguri de soia granule, 2 linguri de
iaurt, un borcănel mic de ciuperci
conservate, tăiate mărunt, vegeta, un
praf de scorţişoară, un vârf de linguriţă
de coriandru şi ienibahar praf, mărar

tocat mărunt, un căţel de usturoi zdrobit

şi puţin piper.
Aşezi ardeii umpluţi pe farfurie şi îi
ornezi cu un sos făcut în blender, dintr-
un ardei gras, două roşii, sare, piper,
câteva frunzuliţe de pătrunjel, busuioc
sau cimbru şi vreo 20-30 ml de ulei
adăugat câte puţin în vasul blenderului
(ca la maioneză) în timp ce acesta
funcţionează încă.
33. Musaca de cartofi
Din 6 cartofi faci un pure ca în reţetă.

Într-un vas termoizolant uns cu puţin
unt peste care presari pesmet, pui
jumătate din cartofii pure. Peste ei aşezi
umplutura: căleşti o ceapă mică tăiată
cuburi fine, adaugi un borcan mic de
ciuperci conservate tăiate felii cu tot cu
zeamă, o pungă (100g) de soia granule,
mărar, un praf de scorţişoară, boia, o
jumătate de pahar de iaurt şi fierbi până
scade apa şi compoziţia devine uscată.
Nivelezi peste umplutură restul de
cartofi, garniseşti cu câteva linguri de
bulion anestecat cu mirodenii şi sare şi
dai la cuptor până se usucă bulionul de
deasupra.

34. Musaca de vinete
Cureţi de coajă două vinete mari, le tai

rondele, le sărezi şi le laşi la scurs, le
storci între palme şi le prăjeşti pe ambele
părţi.
Separat pregăteşti umplutura: amesteci
o pungă (100g) de soia granule, un
borcan mic de ciuperci conservate cu tot
cu lichidul din borcan şi condimente
specifice pentru mâncărurile din soia
(mărar, scorţişoară, coriandru,
ienibahar, vegeta). Dacă nu e suficient
de moale umplutura mai poţi să-i adaugi
puţin iaurt.
Într-un vas termic aşezi un strat de
vinete prăjite, presari usturoi zdrobit,
torni umplutura peste, pui iarăşi un
strat de vinete, acoperi cu roşii tăiate
rondele, le sărezi, presari încă o dată
usturoi şi dai totul la uscat în dubă.
35. Lasagna cu conopidă
Pui la fiert în apă cu sare o conopidă

mică desfăcută în bucheţele şi când s-a
înmuiat goleşti apa de pe ea, îi adaugi un
borcan de ciuperci felii conservate, un
morcov ras, un pumn de soia granule,
condimente, usturoi zdrobit şi multă

smântână. O mai ţii pe foc până scade

bine şi atunci procedezi ca în reţeta de
lasagna cu orez, adică pui în tavă un
strat subţire de smântână, aşezi foile de
lasagna, torni umplutura de conopidă,
aşezi încă un strat de foi, le ungi cu
smântână sau cu sos de smântână şi
presari deasupra brânză de vaci pe care
o sărezi cu vegeta şi o condimentezi cu
mărar.
Bagi tava în dubă până se rumeneşte
stratul de deasupra şi o serveşti
fierbinte.
36. Spaghetti „Bolognese” cu soia
Pui la fiert o oală cu apă şi sare iar când

apa clocoteşte arunci în ea o jumătate de
pungă de 500g de spaghete italiene.
Într-o tigaie pregăteşti „sosul” după cum
urmează: tai două roşii în cubuleţe fine
şi le pui la prăjit în puţin ulei. La sărezi,
presari busuioc mult, 3 căţei de usturoi
zdrobiţi, piper şi amesteci până roşiile s-
au înmuiat. Adaugi o jumătate de borcan
mic de ciuperci conservate cu tot cu
zeamă, o jumătate de pungă de soia
granule, presari condimentele de soia
(un praf de scorţişoară, un vârf de
linguriţă de coriandru şi ienibahar), mai

pui două linguri de smântână şi fierbi

până se evaporă toată apa.
Când spaghetele sunt fierte le strecori şi
le amesteci cu compoziţia de mai sus.
La servire le ornezi cu parmezan. E mai
aspectuos şi mai gustos.
37. Fasole scăzută
Fierbi două căni de fasole boabe 40-45

de minute în oala sub presiune şi când
poţi deschide capacul goleşti apa de pe
fasole. Într-o cratiţă căleşti o ceapă
tăiată solzişori, adaugi o linguriţă de
boia de ardei dulce, mărar, usturoi, foi
de dafin, vegeta şi torni boabele de
fasole. Pui 2-3 căni de apă proaspătă şi
fierbi până se îngroaşă mâncarea. Când
o serveşti în farfurie poţi să ornezi
fasolea cu smântână groasă sau să
pregăteşti lângă ea salata de ceapă cu
bulion. Nu uita însă ca înainte s-o
serveşti să scoţi frunzele de dafin afară.
Ca şi condiment pentru un gust

deosebit poţi folosi cimbrul când fierbi
fasolea cu restul de ingrediente.

38. Paste cu granule de soia
Pune într-o oală acoperită, apă cu sare la

fiert şi între timp pregăteşte adaosul în
felul următor: pune la înmuiat cu iaurt -
într-un recipient mai mare, în care să
încapă şi pastele mai târziu - vreo doi
pumni de granule de soia la care adaugă
apoi pe rând tot atâtea ciuperci
(preferabil champignons) bine mărunţite,
3 căţei mari de usturoi zdrobiţi sau tăiaţi
mărunt, o lingură de vegeta, un praf de
scorţişoară, puţin piper, mult mărar
mărunţit bine (proaspăt, uscat sau
conservat - v. reţeta) şi presară puţin
coriandru şi ienibahar măcinat
amestecând de fiecare dată compoziţia
pentru omogenizare. Granulele de soia
au nevoie de vreo jumătate de oră să se
înmoaie bine.
Când apa dă bine în clocot, pune pastele
la fiert ceva mai mult decât scrie pe
pungă, altfel rişti să nu fie fierte bine în
interior. După ce le-ai verificat dacă sunt
fierte le torni în strecurătoare şi le laşi să
se scurgă bine. Dacă vrei, dar nu e
neapărat necesar, poţi să le stropeşti cu
puţin ulei presat la rece (măsline, floarea
soarelui) şi apoi le torni peste compoziţia
de mai sus, pui peste ele 3-4 linguri de

smântână proaspătă, omogenizezi bine şi

potriveşti de sare.
Ca să fie desăvârşite, când le serveşti,
presară parmezan pe pastele din farfurie
şi ornează cu ce ai la îndemână: măsline,
rămurică de busuioc, frunze de mentă
sau orice îţi imaginezi că poate da aspect
plăcut sau poate completa gustul.
39. Varză a la Cluj
Într-o crăticioară, pune un pumn de orez

bine spălat, adaugă de 2 ori mai multă
apă decât e cantitatea de orez şi pune-l
la foc să fiarbă.
Curăţă o varză mai măricică de frunzele
pălite, spal-o bine, împarte-o în două şi
apoi taie fin fiecare bucată până ajungi
la cotor. Pe măsură ce o mărunţeşti,
pune tocătura într-o cratiţă cu puţin
ulei, foi de dafin, mărar, usturoi zdrobit,
boia de ardei dulce, ceva sare şi căleşte-o
la foc mic până se înmoaie şi începe să
scadă. Dacă e prea uscată poţi să-i
adaugi câţiva stropi de apă în timp ce o
căleşti. Amestecă des să nu se radă.
Până e gata varza pregăteşti mai departe
umplutura, în felul următor: înmoi un
pumn de soia granule cu puţin iaurt şi
adaugi condimentele: coriandru şi

ienibahar mărunţit, vegeta, un praf de

scorţişoară, doi căţei de usturoi zdrobiţi
şi mărar. La acest amestec adaugi un
pumn de ciuperci tăiate mărunt, orezul
fiert şi omogenizezi bine-bine. Ungi o
tăviţă cu un strat subţire de smântână şi
pui jumătate din varză; întinzi frumos
stratul de umplutură şi pui peste el
restul de varză. Stropeşti totul cu
smântână, să tot fie vreo 3-4 linguri şi
dai la cuptorul încins. Când compoziţia e
uscată şi bine rumenită poţi s-o scoţi şi
s-o serveşti.
Într-o altă variantă, poţi pune bulion
când căleşti varza iar peste ultimul strat
de varză aşezi rondele de roşii şi abia pe
urmă împarţi pe ici pe colo ceva mai
puţină smântână.
Amândouă variantele sunt delicioase.
40. Chiftele de dovleac
Curăţă un dovleac mare de coajă, scoate-

i seminţele din interior dacă e cazul, dă-l
pe răzătoarea mare şi lasă-l până îşi
adună zeama. După ce l-ai stors bine pui
sare şi piper, mult mărar tocat, o
jumătate de linguriţă de bicarbonat (se
poate şi fără), un ou întreg, o linguriţă
rasă de muştar, doi căţei mari de usturoi

zdrobiţi şi apoi făină cât cuprinde ca să

iasă o pastă moale. Apoi iei cu lingura
din aluat şi pui la prăjit în tigaia cu ulei
încins în prealabil. După ce s-au rumenit
bine pe ambele părţi le scoţi cu grijă să
se scurgă tot uleiul de pe ele.
41. Cartofi la cuptor
Spală bine 6 cartofi mai măricei şi punei

la fiert în apă. Ai grijă să nu îi fierbi prea
tare fiindcă se sfărâmă când îi pregăteşti
mai târziu. Poţi să-i verifici introducând
cu grijă vârful unei furculiţe după vreo
20 de minute de fiert. Dacă încep să se
înmoaie goleşte apa de pe ei şi lasă-i la
răcit. Dacă n-ai timp de aşteptat poţi să-i
răceşti în apă rece dar atunci devin mai
cleioşi. După ce s-au răcit, curăţă-i de
coajă şi taie-i rondele nu prea groase.
Într-o tavă (ex. tava de lasagna) - care
dacă nu e de teflon trebuie s-o ungi cu
puţin unt sau ulei - aşezi un strat de
cartofi rondele, presari vegeta, frunze de
busuioc şi puţin piper, stropeşti cu vreo
2 linguri de smântână, razi un strat fin
de brânză (telemea, caşcaval) şi peste
toate aşezi dacă vrei, bucăţele de ardei
gras de la o jumătate de ardei. Repeţi
încă o dată toată operaţiunea omiţând

ardeiul gras şi dai tava la cuptor până se

rumeneşte uşor stratul de deasupra.
După ce scoţi tava afară poţi s-o ornezi
cu cealaltă jumătate de ardei gras feliată
fin.
42. Chifteluţe de soia
Într-un vas, pui la înmuiat o pungă

(100g) de soia granule cu iaurt sau
zeamă de ciuperci sau pur şi simplu cu
apă şi adaugi: o mână de mărar tocat,
una de pătrunjel tăiat mărunt, vegeta,
puţină sare, un vârf de linguriţă de
coriandru cu ienibahar măcinat fin, o
jumătate de bulb de usturoi zdrobit, un
praf de scorţişoară, miez de pâine
înmuiat şi bine stors (de la 4-5 felii mari
de pâine), 2 ouă întregi, o ceapă mică
tăiată cubuleţe fine.
Frămânţi bine aluatul, formezi
chifteluţele şi le prăjeşti în ulei încins.
Musafirii tăi or să jure că sunt
făcute din carne.
43. Pizza fără drojdie
Aluatul: amesteci 250 g făină cu o

linguriţă cu vârf praf de copt şi apoi

frămânţi împreună cu un ou, un vărf de

sare şi 75 g margarină.
Laşi aluatul acoperit la frigider o
jumătate de oră.
Compoziţia de deasupra: Taie solzi o
ceapă mare şi căleşte-o în puţin ulei.
Când devine transparentă adaugă-i
usturoi zdrobit (4-5 căţei mari) şi frecat
cu sare şi căleşte încă puţin. Adaugă
apoi un morcov mijlociu tăiat mărunt şi
apoi un borcan mic (350g) ciuperci
tăiate, cu tot cu zeamă. Opăreşte 2 roşii,
ia pieliţa jos, toacă-le şi adaugă-le. Fierbi
compoziţia până scade.
Scoate aluatul din frigider, întinde-l în
foaie subţire, ceva mai mare decât
dimensiunea tăvii şi aşează-l în tavă.
Deasupra torni compoziţia, aşezi feliuţe
subţiri de caşcaval (brânză topită) şi
peste toate torni 2 ouă bătute cu puţin
lapte.
Bagi tava în duba bine încinsă şi laşi la
foc tare 20-30 de minute.
Condimentele sugerate pentru
compoziţie ar fi: pătrunjel, vegeta,
oregano, cimbru, piper alb.

44. Sărmăluţe
Cureţi o varză nu prea mare, o speli şi o

laşi puţin la opărit în apă fiartă. Între
timp pregăteşti
umplutura: o cană de orez, una de
ciuperci şi una de soia granule le
amesteci împreună cu o ceapă decojită şi
tăiată mărunt, o lingură de vegeta, un
pumn de mărar tocat, piper şi le
stropeşti cu zeama de pe ciuperci.
Desfaci frunzele de pe varză iar pe cele
mari le tai în două şi pui pe fiecare o
lingură rasă de umplutură. Rulezi foaia
de varză şi înfunzi capetele în interior.
Varza care rămâne nefolosită o tai
mărunt, aşezi jumătate pe fundul oalei şi
pui sărmăluţele peste ea. Adaugi apă şi o
sticlă de un sfert de bulion astfel încât să
depăşească sarmalele, mai presari o
lingură de vegeta, pui câteva rămurele de
cimbrişor, acoperi cu cealată parte de
varză rămasă şi aşezi oala pe foc mult şi
bine până e orezul din interior fiert.
Servirea o faci tot pe pat de varză cu
smântână deasupra.
Ca deliciul să fie garantat poţi să pui
totul în dubă la scăzut într-o oală de lut.

45. Ardei umpluţi
Cu aceeaşi compoziţie de umplutură ca

şi la sărmăluţe îndeşi bine ardei de la
care ai scos în prealabil cotorul şi pui la
fiert cu aceeaşi zeamă de apă cu bulion
sau pastă de tomate doar că nu pui
rămurică de cimbrişor pe care s-o
îndepărtezi mai târziu. Nu uita ca după
ce ai umplut bine ardeii să-i tapetezi la
capătul de umplere cu făină ca să nu se
împrăştie umplura la fiert.
46. Şniţel de soia
Pui la fiert în apă cu condimente un

pachet de soia texturată mare (şniţele) şi
laşi să fiarbă 10-20 minute în funcţie de
duritatea texturii. La final nu trebuie să
fie tare dar nici să se împrăştie în apă.
Condimentele pot să fie: vegeta,
coriandru boabe, ienibahar boabe, piper,
un praf de scorţişoară.
Scurgi bine bucăţelele de apa
impregnată, presari sare, piper, mărar
uscat şi mărunţit pe fiecare parte şi ungi
ambele părţi cu muştar. Pui într-o tigaie
ulei la încins iar şniţelele pregătite le dai
prin făină, apoi prin ou bătut (amestecat

cu puţin lapte şi ceva vegeta) şi prin

pesmet. Le pui la prăjit până primesc o
culoare maroniu-roşcată şi le serveşti fie
calde, fie reci.
47. Paste cu legume
Pui la fiert în apă clocotită cu sare 300 g

paste şi între timp pregăteşti compoziţia:
2 roşii, un ardei galben şi unul roşu, 3
castraveţi mici decojiţi, le tai pe toate
cubuleţe fine, le amesteci cu sare, piper
şi iaurt iar la final, după ce ai scurs bine
pastele le amesteci pe toate împreună.
48. Paste cu legume II
Aceeaşi cantitate de paste ca la reţeta

precedentă o fierbi la fel şi după ce ai
scurs bine pastele le amesteci cu legume
congelate şi fierte (mazăre boabe,
porumb, morcov, etc.) şi cu smântână
sau smântână îmbogăţită cu o lingură de
maioneză sau invers şi potriveşti de sare
şi piper.
49. Pilaf de orez cu soia
Două căni de orez le speli bine în multe

ape şi le pui la fiert cu 5 căni de apă. Un

ardei gras îl tai cubuleţe şi îl arunci

peste, un morcov mic îl cureţi şi îl
adaugi, mai pui şi o ceapă decojită,
tocată mărunt şi la final laşi să fiarbă
câteva minute un pumn de cubuleţe de
soia texturată. Când orezul e aproape
fiert adaugi vegeta cât să fie mâncarea
bine sărată, o mână de frunze proaspete
de pătrunjel tocate mărunt şi o lingură
de ulei.
50. Mâncare de spanac
Pui o oală cu apă la foc şi până începe

apa să fiarbă speli spanacul frunză cu
frunză şi-l arunci pe rând în oală. Astfel
el se înmoaie pe rând şi are loc o
cantitate mai mare de spanac într-o oală
mai mică. După ce e bine fiert, îl scoţi la
stors. Într-o altă oală pregăteşti o
prăjeală din ulei cu 3-4 căţei de usturoi
zdrobiţi şi adaugi peste el spanacul bine
scurs şi tocat mărunt. Îl căleşti puţin şi
pe el, presari 1-2 linguri de făină,
amesteci rapid şi înmulţeşti cu lapte cât
să-l cuprindă. Pui condimentele: vegeta
(sare), piper, busuioc şi fierbi până se
îngroaşă sosul. Mai adaugi 2 linguri de
smântână, dai câteva clocote şi după ce

ai luat oala de pe foc storci zeama de la

un sfert de lămâie.
Poţi s-o serveşti cu ochiuri de ouă şi
cartofi prăjiţi.
51. Mâncare de soia boabe
Speli în mai multe ape o jumătate de

kilogram de soia boabe şi îl pui la fiert
45-50 minute în oala sub presiune cu
dublu cantitate de apă şi următoarele
condimente: boia de ardei dulce, vegeta,
piper, foi de dafin, cimbru, mărar. După
ce desfaci capacul, o mai pui la fiert
până scade toată apa. La servire o ornezi
cu multă smântână care o să-i rafineze
şi gustul şi câteva firicele de mărar
proaspăt tocat.
Dacă eşti pe grabă sau vrei să ai sos mai
mult poţi să-l legi cu o lingură de făină
de grâu sau de orez amestecată cu
puţină zeamă de pe soia. Dacă torni
direct făina în apa fierbinte se vor forma
cocoloaşe care nu sunt deloc plăcute la
gust iar efectul de închegare va fi
aproape de zero.

52. Gulaş scăzut de soia
Decojeşti 4-5 cartofi potriviţi ca mărime,

îi tai cubuleţe cât mai micuţe şi îi pui la
fiert. Adaugi condimentele: sare, piper,
coriandru cu ienibahar măcinate, boia,
seminţe de chimen, câteva feliuţe de
ardei iute şi un pumn de cubuleţe de
soia texturată. Într-o farfurie spargi un
ou, îl sărezi şi adaugi amestecând făină
până devine o pastă groasă pe care o iei
cu linguriţa şi o pui la fiert când cartofii
sunt aproape gata. Laşi găluştele să
fiarbă şi când scade apa presari frunze
proaspete de pătrunjel tăiate mărunt.
53. Mămăligă cu brânză la cuptor
Pui la fiert într-o oală un litru de apă cu

sare marină şi când aceasta clocoteşte
torni în ploaie continuă făină de mălai
amestecând într-una ca să nu se formeze
cocoloaşe. În funcţie de ce fel de făină de
mălai foloseşti trebuie să pui în
respectiva apă cam două sau trei căni de
mălai. Amesteci în continuare până se
îngroaşă bine şi într-un vas mare
termorezistent, uns cu puţin unt, aşezi
un strat de mămăligă, un strat de brânză
telemea foarte sărată, rasă pe răzătoarea

mare, stropeşti cu smântână, mai pui un

strat de mămăligă, unul de telemea şi
smântână şi încă un strat de mămăligă.
Baţi bine 2 ouă, adaugi şi la ele puţină
smântână, le torni peste mămăligă, razi
iarăşi brânză şi dai la cuptor până se
încheagă ouăle şi se rumeneşte brânza.
54. Mâncare de linte cu cartofi natur
Speli 200 g de linte şi o pui la fiert cu

multă apă. Cureţi 6 cartofi, îi tai
cubuleţe şi îi pui la fiert în apă cu sare.
Când începe lintea să se înmoaie adaugi
condimentele: foi de dafin, cimbru,
busuioc, boia, vegeta, mărar şi mai
târziu, 2 căţei de usturoi frecaţi cu 2
linguri de smântână. O fierbi până scade
toată zeama şi la servire o îmbraci în
smântână. Goleşti apa de pe cartofi
înainte ca aceştia să înceapă să se
sfărâme în oală, îi stropeşti cu puţin ulei
de dovleac şi îi amesteci cu un sos
obţinut astfel: zdrobeşti 4 căţei de
usturoi, îi freci bine cu sare, adaugi
frunze proaspete de pătrunjel tocate
mărunt şi câteva linguri bune de iaurt,
toate bine omogenizate. Controlezi
cartofii de sare şi dacă mai e nevoie,
aruncă nişte vegeta peste ei.

55. Pizza “Classica”
Aluatul: Pui o linguriţă de drojdie

uscată la înmuiat cu puţin lapte călduţ,
puţină făină şi o linguriţă de zahăr.
Când începe să crească adaugi 400 g de
făină, un ou, o linguriţă de sare, 4-5
linguri de ulei şi frămânţi aluatul. Dacă
este prea dens, mai adugi lapte sau apă
călduţă şi frămânţi viguros vreo 10
minute. Acoperi recipientul cu un prosop
şi îl pui la dospit într-un loc cald la
dospit până îşi dublează volumul. Atunci
împarţi aluatul în două, o jumătate o
bagi într-o pungă şi o pui la congelator
iar pe cealaltă jumătate o întinzi cu
sucitorul şi o pui într-o tavă unsă cu
ulei.
Până dospeşte aluatul, pregăteşti
“toping-ul”, adică ingredientele pe care le
vei pune deasupra şi dai drumul la dubă
să se încălzească.
Toping 1: ceapă feliată solzişori,
jumătate de bulb de usturoi zdrobit, roşii
tăiate rondele, ardei tăiat cubuleţe, felii
de caşcaval, ciuperci, măsline, oregano,
cimbru, busuioc sau condimente de
pizza, ouă bătute amestecate cu pastă de
roşii şi condimente. Le aşezi unele peste

altele, pui ouăle bătute şi dai la cuptor

pentru 25-30 de minute la temperatură
maximă şi egală deasupra şi dedesubt.
Toping 2: sos de roşii cu condimente
(dafin măcinat, busuioc, vegeta,
oregano), soia înmuiată în iaurt
amestecată cu ciuperci, ceapă tăiată
cubuleţe mărunte, mărar şi usturoi, felii
de caşcaval deasupra.
Toping 3: legume mexicane fierte puţin,
cubuleţe de caşcaval, condimente.
56. Mâncare de mazăre cu soia
Speli în apă rece boabele de mazăre

dintr-un borcan mare de mazăre
conservată. Într-o crăticioară căleşti 4-5
căţei de usturoi zdrobiţi, adaugi o
lingură de pastă de tomate şi pui
mazărea. Completezi cu apă cât să
cuprindă totul şi condimentezi cu vegeta,
mărar, piper, foi de dafin. Adaugi o mână
de soia cuburi, arunci un praf de
scorţişoară şi fierbi până sunt toate
înmuiate.
57. Tocăniţă de soia cu ciuperci
Tai solzişori două cepe mari şi le căleşti,

presari multă boia, apoi vegeta. Torni un

borcan de ciuperci conservate tăiate felii,

adaugi cam 100g de soia cubuleţe fine (o
jumătate de pungă), o cană de apă,
sărezi şi pipărezi bine, condimentezi mai
departe cu cimbru sau oregano şi laşi să
fiarbă până se înmoaie cubuleţele (20-25
de minute) amestecând din când în când
să nu se „prindă” de fundul oalei. Poate
fi şi mai gustoasă dacă adaugi la fierbere
cubuleţe de ardei gras şi un morcov ras.
Când e gata mai poţi să-i adaugi şi vreo
doi căţei de usturoi zdrobiţi.
Cel mai bine se potriveşte ca
garnitură cu cartofi piure şi eventual o
salată de varză.
58. Mămăligă cu ciuperci la cuptor
Pui la fiert apa pentru mămăligă. Tai

solzişori două cepe mari şi le căleşti,
adaugi un borcan mic de ciuperci
conservate tăiate felii, adaugi cam 100g
de soia cubuleţe fine (o jumătate de
pungă), pui condimente după gustul tău,
fierbi până scade. Când fierbe apa de
mămăligă torni în ploaie făina de mălai
amestecând într-una până se îngroaşă.
În tava de lasagna, unsă cu puţin ulei,
aşezi un strat de mămăligă, umplutura

de ciuperci, acoperi cu restul de

mămăligă, torni smântână proaspătă,
razi brânză şi dai la cuptor să se
rumenească.
59. Plăcinte cu „carne”
O cană de făină se frământă cu jumătate

de cană de smântână, o lingură de unt
topit şi un praf de sare. Se lasă aluatul
10 minute la odihnit şi se pregăteşte
umplutura: un pumn de ciuperci tăiate
mărunt, amestecate cu un pumn de soia
granule, sare, piper, mărar, pătrunjel,
alte condimente după gust şi un ou. Se
mai adaugă puţină zeamă de pe ciuperci
ca să se înmoaie soia.
Aluatul se întinde într-o foaie puţin mai
groasă decât aluatul de tăiţei şi se taie în
pătrăţele. Pe câte un pătrat se aşează
umplutura, se acoperă cu alt pătrat şi se
presează bine marginile până se lipesc.
Se aşează într-o tavă unsă cu unt şi se
dau la cuptor la foc mare până se
rumenesc bine.
Sfatul meu este să faceţi din prima
două porţii fiindcă o porţie nu e de
ajuns să-ţi astâmpere foamea, abia ţi-o
stârneşte.

IV Garnituri
60. Cartofi fierţi şi prăjiţi
Alegi cartofi cât mai mari, îi cureţi, îi tai

în 4 şi îi pui la fiert în apă cu sare până
încep să se înmoaie.
Încingi bine într-o tigaie mare ulei mult
astfel încât să treacă peste cartofii ce
urmează sa-i pui la prăjit şi după ce i-ai
scurs bine le dai drumul în uleiul încins
până se rumenesc frumos.
Nu numai că au aspect plăcut dar în
interior vor fi moi iar la exterior crocanţi,
o combinaţie foarte interesantă.
Curăţă câte 3-4 cartofi de persoană
fiindcă pur şi simplu nu te mai saturi
de ei.
61. Cartofi piure
Cureţi de coajă 5-6 cartofi mari, îi speli

bine şi îi tai rondele fine. Pui peste ei apă
cât să-i depăşească bine, adaugi sare, le
pui un capac şi la fiert cu ei până s-au
înmuiat aşa de mult încât să se rupă
singuri. Atunci, cu ajutorul capacului
scurgi apa de pe ei dar nu chiar toată, să
mai rămână 1-2 linguri. Îi zdrobeşti bine

cu unealta de cartofi şi atunci adaugi 2

linguriţe de unt, câţiva stropi de ulei şi
100-200 ml lapte în funcţie de cât de
subţiri vrei să fie. Amesteci totul frecând
la viteză mare până simţi că-ţi cade
mâna şi la final îi potriveşti de sare. Ca
să nu-ţi cadă mâna îi poţi freca cu
mixerul.
Când încep să fiarbă cartofii să “fii
pe fază” fiindcă au obiceiul să dea în
foc exact când te întorci cu spatele ca
să-ţi “înfrumuseţeze” cuptorul.
62. Cartofi natur
Cureţi de coajă 5-6 cartofi mari, îi speli

bine şi îi tai cubuleţe. Îi pui la fiert în
apă cu sare dar nu-i laşi să fiarbă până
se sfărâmă pentru că o să-ţi iasă un
terci. Goleşti apa de pe ei, presari
pătrunjel tocat mărunt, adaugi 2-3
linguri de ulei de dovleac presat la rece şi
amesteci.
63. Varză călită
O varză mare o tai fideluţă şi pe măsură

ce o mărunţeşti o arunci într-o oală cu
puţin ulei şi o pui la călit la foc mic. Din

când în când amesteci să nu se prindă

de fund şi adaugi o mână de mărar
tocat, 3-4 căţei de usturoi zdrobiţi, 4-5
frunze de dafin rupte în 2, presari boia
de ardei dulce, sare şi piper, şi când se
înmoaie şi începe să devină sticloasă
amesteci în ea o lingură - două de pastă
de tomate. Când e gata, nu uita să scoţi
foile de dafin pentru că nu e plăcut să le
mesteci.
64. Cartofi cu usturoi
Fierbi cartofii ca în reţeta de cartofi

natur şi după ce i-ai scurs bine adaugi
frunze de pătrunjel tocate, 3 căţei de
usturoi zdrobiţi şi înveleşti totul în iaurt
amestecând finuţ.
65. Cartofi umpluţi “Dănuţ”
6 cartofi potrivit de mari îi speli bine şi îi

bagi la copt în dubă. Când s-au înmuiat
bine îi scoţi la răcit, îi tai în două şi scoţi
miezul cartofilor afară într-un castron.
Zdrobeşti miezul şi adaugi cât miez atâta
brânză (telemea rasă sau brânză de
vaci), presari boia de ardei dulce sau iute
(eventual puţin chilli), mărar proaspăt
tocat, alte condimente pe gustul tău,

potriveşti de sare şi omogenizezi totul

bine. Umpli cojile de cartofi cu pasta
respectivă, ungi o tavă cu ulei şi îi aşezi
cu faţa în jos până se rumenesc bine.
Îi serveşti cu măsline şi murături şi
va fi bătaie pe ei.
66. Mâncare de dovlecel
Cureţi de coajă un dovleac mare, îl tai în

două şi dacă e necesar îi scoţi seminţele,
îl razi pe răzătoarea mare şi îl căleşti
într-o oală cu puţin ulei. Adaugi puţină
apă şi îl laşi să fiarbă la foc mic până se
înmoaie şi începe să devină sticlos. Într-
un castronel freci bine 2 linguri de făină
integrală cu 3-4 linguri cu vârf de
smântână, o lingură de vegeta, piper,
mărar tocat şi 2-3 căţei de usturoi.
Răstorni conţinutul castronului peste
dovleac amestecând rapid pentru
omogenizare şi-l laşi să mai fiarbă până
se leagă bine.
67. Mâncare de fasole verde
Prăjeşti într-o olcuţă câţiva căţei de

usturoi, apoi torni peste, un borcan
mare de fasole verde conservată. Laşi să
dea câteva clocote bune şi adaugi ca la

mâncarea de dovlecel: făină amestecată

bine cu smântână (sau iaurt), vegeta,
piper şi mărar. Fierbi până scade apa şi
se îngroaşă mâncărica.
Dacă în loc de fasole conservată foloseşti
fasole proaspătă, ai grijă să nu fie aţoasă
şi înainte de a o face mâncare o fierbi
până se înmoaie bine.
68. Mâncare de ciuperci
Torni într-o oală un borcan mare de

ciuperci conservate, mai adaugi puţină
apă şi laşi să fiarbă puţin. Până atunci
pregăteşti într-un castron o pastă cu
următoarea compoziţie: două linguri de
făină dizolvată în 3 linguri de smântână
şi puţin iaurt dacă smântâna e prea
groasă, o lingură de vegeta, un pumn de
mărar tocat, 4 căţei mari de usturoi
zdrobiţi. Goleşti pasta peste ciuperci
amestecând în continuu ca să nu se
formeze cocoloaşe şi fierbi totul până
devine de consistenţă tare.
În cazul în care ciupercile sunt crude,
căleşti o ceapă tăiată mărunt în puţin
ulei, adaugi ciupercile spălate şi tăiate
(decojite dacă e necesar), le căleşti puţin
şi pe ele şi torni apă cât să le acopere. Le

fierbi până se înmoaie şi pui apoi pasta

la fel ca mai sus.
69. Conopidă pane
Speli bine o conopidă mare la care i-ai

tăiat cotorul gros şi ai desfăcut-o în
bucheţele, şi o pui la fiert în apă cu
vegeta. Înainte să se înmoaie prea tare
scoţi la scurs trei sferturi din bucheţele
iar pe celelalte le laşi să fiarbă bine în
continuare ca să faci o supă de
conopidă.
Presari mărar tocat pe conopida scursă,
dai bucheţelele prin făină, apoi prin ou
bătut cu vegeta, prin pesmet şi le pui la
prăjit în ulei încins până se rumenesc pe
toate părţile.
70. Dovlecel pane
Cureţi de coajă un dovlecel mărişor şi îl

tai rondele de grosimea degetului mic. Îl
sărezi bine şi îl laşi puţin la scurs. Apoi,
fiecare feliuţă o dai prin făină, prin ou
bătut amestecat cu condimente (de care
vrea imaginaţia ta) şi le pui la fript pe
ambele părţi într-o tigaie cu ulei încins.

V Salate
71. Salată de sfeclă roşie
Cureţi de coajă o sfeclă potrivit de mare

şi o dai pe răzătoarea fină. O sărezi bine
şi o pui deoparte până îşi lasă zeama.
Scurgi zeama, adaugi seminţe de chimen
mărunţit, câteva linguri de iaurt şi
amesteci pentru omogenizare.
72. Salată de varză
Varianta 1
O varză mică o tai fideluţă sau şi mai
bine, o razi pe răzătoarea fină, şi o sărezi
bine. Mai razi fin şi un morcov mic,
adaugi mărar tocat, storci zeama de la o
lămâie sau oţet de mere, pui o lingură de
miere, piper, ulei şi o frămânţi bine în
mâini. Astfel se înmoaie şi se
armonizează mai bine componentele.
Varianta 2
Razi varza, îi adaugi sare, o frămânţi
bine până lasă zeama, scurgi zeama,
adaugi piper, mărar şi o amesteci cu
două linguri de smântână.

73. Salată combinată
Cureţi de coajă un castravete mare şi îl

dai prin răzătoarea care face rondele,
adaugi 2 roşii tăiate felii, un ardei gras,
condimentezi cu sare şi piper, stropeşti
cu ulei şi amesteci totul bine.
74. Salată de salată verde
Speli bine două salate, frunză cu frunză

şi le tai în felii groase. Tai rondele un fir
de ceapă verde, presari mărar tocat fin şi
adaugi un sos făcut din o lingură miere,
3 linguri oţet de mere, o lingură de ulei,
jumate de pahar de apă şi omogenizezi
totul.
75. Salată de roşii cu ceapă
Tai o ceapă mică solzişori, o sărezi bine

şi o frămânţi în mâini până se înmoaie,
adaugi 4-5 roşii mari tăiate felii şi
stropeşti cu ulei.
76. Salată de ceapă cu bulion
Cureţi de coajă două cepe mari şi le tai

solzişori. Le sărezi bine şi le frămânţi

până se înmoaie, adaugi o cană de

bulion de casă dulce.
Se asortează minunat cu fasole scăzută.
77. Salată de varză murată.
Iei o căpăţână mică de varză murată

(dacă e mare poţi folosi primele frunze la
sarmale) şi dacă e prea sărată o laşi o
vreme în apă la desărat, o storci bine
între palme şi o tai mărunt. Îi adaugi
boia de ardei dulce, mărar tocat mărunt
şi ulei şi amesteci totul bine.
78. Salată de fasole verde
Speli bine aproximativ un sfert de

kilogram de fasole verde, îi tai codiţele şi
pe în mai multe bucăţi. Bagi fasolea într-
un vas cu apă care clocoteşte şi o
strecori. Presari mult usturoi zdrobit, îi
adaugi zeama de la o lămâie, mărar tocat
mărunt, o lingură de ulei, amesteci totul
şi laşi la macerat 2-3 ore.
79. Salată de castraveţi combinată
Cureţi 2 castraveţi mari şi îi dai pe

răzătoare să iasă rondele, adaugi o cutie
mică de porumb, o cutie de ciuperci

tăiate mărunt, 3 linguri de grâu încolţit,

sare, lămâie şi înveleşti totul în iaurt.
80. Salată de morcovi combinată
Patru morcovi mari raşi fin se amestecă

cu patru roşii mari tăiate cubuleţe fine,
cu zeamă de lămâie, sare, 2-3 linguri de
ulei de măsline, un pumn de seminţe de
floarea soarelui crude. Pentru decor, la
final poţi presăra seminţe de susan.
81. Salată de castraveţi combinată II
Doi castraveţi tăiaţi cubuleţe împreună

cu doi gogoşari tăiaţi cuburi fine, cu o
cutie mică de porumb, cu 4 felii groase
de brânză telemea nu prea sărată tăiată
cuburi şi cu mărar se învelesc în
smântână şi se adaugă sare dacă mai e
necesar.
82. Salată de morcovi combinată II
Se procedează la fel ca la salata de

morcovi combinată doar că se înlocuiesc
roşiile cu gogoşari tăiaţi în cubuleţe fine.

VI Deserturi
83. Blat de tort
Separi la 6 ouă albuşul de gălbenuş.

Cele 6 albuşe trebuie să fie într-un
castron înalt în care o să le baţi cu
mixerul până încep să se întărească.
Atunci adaugi una câte una, presărând,
6 linguri de zahăr (8 linguri de zahăr
brun fiindcă nu e la fel de dulce) şi baţi
în continuare la viteză mare până când
s-a topit tot zahărul. Dai mixerul pe
prima treaptă de viteză, torni cele 6
gălbenuşe şi mixezi numai până se
încorporează gălbenuşele. Presari 6
linguri rase de făină şi le amesteci cu o
lingură încet, prin rotire de sus în jus, să
se încorporeze în compoziţie. Aşezi
compoziţia imediat într-o tavă pe care o
bagi în duba bine încinsă în prealabil şi
laşi la copt 15-25 minute până blatul
începe să prindă culoare maronie la
suprafaţă.
La toate reţetele care au în conţinut
blatul de tort se vor respecta proporţiile:
câte ouă, atâtea linguri pline de zahăr şi
tot atâtea rase de făină.

84. Ciocolată de casă
Pui într-un castron mare jumătate de kg

de lapte praf, topeşti la foc moale un
pachet de unt de 200g iar într-o oală
fierbi pe foc jumătate de kg de zahăr alb
rafinat cu 12 linguri de apă, până devine
un sirop gros ca mierea. În laptele praf
amesteci între timp 3-4 linguri de cacao
(poţi pune mai mult sau mai puţin în
funcţie de preferinţe) şi stafide, nuci sau
alune. Cand e siropul gata, torni untul
topit şi siropul în castronul cu lapte praf
şi amesteci repede fiindcă odată luat de
pe foc siropul se întăreşte rapid. Cand s-
a omogenizat toată compoziţia o torni
repede într-o tavă (formă) şi o laşi la
răcit. Când e aproape închegată taie-o
pătrăţele, romburi sau cum vrei tu şi
cand s-a răcit bine, serveşte-o. E mai
delicioasă ca orice ciocolată.
Atenţionare: respectă cantităţile de
zahăr, apă şi sirop altfel o să-ţi iasă
moale de n-o poţi tăia sau tare de-ti
spargi capul cu ea.

85. Cremă de zahăr ars
Toarnă o cană de zahăr (alb sau brun)

într-o crăticioară şi pune-l la
caramelizat. În altă olcuţă pune un litru
de lapte la încălzit, adaugă-i o jumătate
de cană de zahăr cu 2 plicuri de zahăr
vanilat şi amestecă până se topeşte. Într-
un castron sparge 6 ouă şi bate-le bine-
bine cu furculiţa.
Când zahărul e caramelizat stinge-l cu 3
linguri de apă şi tapetează oala.
Toarnă laptele fierbinte peste ouăle
bătute, amestecă, pune totul în oala cu
zahăr caramel şi bagă în duba caldă
până prinde deasupra o uşoară crustă
maronie înspre mijloc.
Lasă-l la răcit şi serveşte-l în castronaşe.
86. Chec „Mariana D.”
Spargi 4 ouă, adaugi 20 de linguri de

zahăr, 24 de linguri de ulei, 24 de linguri
de lapte, 36 de linguri de făină, 1 plic
praf de copt şi stafide sau nuci, rahat şi
stafide, rahat şi alune sau ce vrei şi ai
prin casă, omogenizezi totul foarte bine
şi pui într-o tavă, nu e necesar să fie
tavă de chec. Pui tava în cuptorul încins

în prealabil până începe să facă

deasupra pete maro.
87. Prăjitură „Munica - C”
Faci un blat din 8 ouă şi 4 linguri de apă

(v. reţeta blat de tort) dar din cele 8
gălbenuşuri păstreazi 2 pentru cremă. O
lingură de făină se înlocuieşte cu una de
cacao.
Crema: 100g apă cu 450 g zahăr îl fierbi
împreună cu 2 linguri de cacao şi 300 g
unt pe care îl adaugi spre sfârşit şi mai
fierbi un minut. Pui crema la răcit şi o
freci bine. Adaugi cele 2 gălbenuşuri şi
freci până devine spumoasă. Adaugi
vişinele (fără sâmburi) dintr-un borcan
de 800 ml stoarse de zeamă iar cu zeama
însiropezi blatul tăiat în două.
Crema se pune deasupra şi la mijloc.
Pui prăjitura la rece să se

întărească crema şi ai grijă să nu fie
prea mulţi prin preajmă când o serveşti
că altfel îţi vor trebui vreo 3 porţii de
oferit, aşa e de apetisantă.

88. Îngheţată „Mama“
Separă gălbenuşul de albuş la 6 ouă.

Albuşurile le baţi bine până se formează
o spumă tare, adaugi 6 linguri de zahăr
şi baţi în continuare până s-a topit tot
zahărul. Gălbenuşurile le amesteci cu 6
linguri de smântână, o lingură de cacao
cernută, alune, nuci sau sâmburi de
migdale mărunţite şi torni compoziţia
peste albuşul bătut spumă amestecând
apoi cu grijă să nu se spargă albuşul
până se omogenizează compoziţia. Bagi
castronul în congelator şi-l pui pe
îngheţare rapidă şi o să ai de servit o
îngheţată delicioasă şi cremoasă gen
„Schöller”.
Poţi obţine un tort de îngheţată dacă pui
unul peste altul 3 straturi de îngheţată
de culori diferite astfel: împarţi albuşul
bătut spumă în 3 şi pentru primul strat
îi adaugi doar smântâna, pentru al
doilea adaugi jumate din gălbenuşuri
amestecate cu smântâna iar pentru al
treilea adaugi amestecul de cacao cu
restul de gălbenuşuri şi smântână.
Dacă vrei o reţetă naturală poţi
liniştit să înlocuieşti zahărul cu miere
de albine.

89. Tort de mere
Alegi o cratiţă mare pe care s-o poţi băga

în dubă şi aranjezi merele pe care
urmează să le pui în tort ca să vezi câte
încap. Scoţi merele din oală şi în timp ce
le cureţi de coajă şi le scoţi miezul de
sâmburi fără să le rupi sau să le tai, pui
în oala respectivă o cană de zahăr şi îl
caramelizezi având grijă să nu-l arzi.
După ce s-a topit uniform tapetează oala
cu el şi bag-o în dubă la căldură până
termini operaţiunea cu merele. Aşezi
peste zahărul caramelizat merele şi
umpli mijlocul lor cu sâmburi de nucă şi
o dulceaţă oarecare sau marmeladă.
Bagi iarăşi oala în dubă până baţi un
blat de tort (v. reţeta) pe care-l torni
deasupra şi dai la copt până blatul
primeşte o culoare maronie deasupra.
Verifici dacă s-a copt şi scoţi oala afară
la răcit. Când e bine răcită oala,
desprinzi marginea tortului de pe oală şi
îl răstorni pe un platou rotund. Pentru
ornament baţi frişcă, îmbraci tortul în ea
şi aşezi cireşe confiate sau buburuze de
marmeladă, etc.

90. Tort de mere cu cremă caramel
Vreo 5-6 mere frumoase le cureţi de

coajă şi le tai în felii subţiri. Între timp
caramelizezi o cană de zahăr, tapetezi
oala, pui merele peste caramel şi bagi la
dubă până pregăteşti mai departe. Pui
un litru de lapte la încălzit şi dizolvi în el
3 linguri de zahăr şi 2 pliculeţe de zahăr
vanilat şi când e laptele fierbinte adaugi
în el 4 ouă bătute bine. Baţi un blat de
tort din 5-6 ouă, scoţi merele din cuptor,
torni compoziţia de lapte şi peste, aşezi
spuma de blat având grijă s-o nivelezi.
Dai totul la cuptor până se coace blatul,
ceva mai mult decât la reţeta de tort de
mere simplu şi la fel îl laşi să se
răcească, îl răstorni şi îl ornezi.
91. Prăjitură „Mami”
Faci două blaturi din câte 4 ouă iar între

ele pui următoarea
cremă: 6 albuşuri bătute pe aburi cu 16
linguri de zahăr se iau de pe foc şi se
încorporează 200 g miez ras de cocos.
Deasupra se face o cremă din cele 6
gălbenuşe rămase cu 150 g zahăr, o
lingură de apă şi 2 pachete de zahăr

vanilat. O fierbi pe foc până se îngroaşă

şi după ce s-a răcit amesteci în ea un
pachet de unt (200g)
Peste toate aşterni o
glazură rece: 12 linguri de zahăr pudră,
3 linguri de cacao, 3 linguri de ulei, 3
linguri de apă fiartă, le amesteci pe toate
şi o întânzi repede peste prăjitură,
nivelând-o cu un cuţit.
Prăjitură potrivită pentru cei care
iubesc ca şi mine Snickers, Bounty şi
alte dulciuri extreme !
92. Prăjitură „Cocos”
3 ouă întregi le baţi cu 375 g zahăr şi

adaugi 4 linguri de miere, o linguriţă de
bicarbonat şi o jumătate de cană de ulei
şi se bat în continuare. Apoi adaugi 570
g de făină şi o cană de lapte, tot câte
puţin.
Torni compoziţia într-o tavă şi o dai la
copt.
Glazura: 18 linguri de zahăr cu 9 linguri
de apă, cacao şi unt
După ce blatul s-a răcit îl tai cubuleţe, îl
dai prin glazură şi îl tăvăleşti prin miez
ras de nucă de cocos.

93. Napolitane cu cremă caramel.
Caramelizezi 400g zahăr, iei de pe foc şi

adaugi 200g de unt, apoi amestecând,
adaugi pe rând 3-4 gălbenuşuri, mai
amesteci în compoziţie 300 g de nuci şi
torni repede peste prima foaie de
napolitană. Acoperi cu altă foaie şi pui o
greutate peste prăjitură până se răceşte
şi poţi s-o tai.
94. Papanaşi
Pui într-o oală apă la fiert şi între timp

pregăteşti papanaşii: peste 250g de
brânză de vaci presari 4 linguri de gris,
una de făină şi spargi un ou. Le
omogenizezi bine şi formezi în palme bile
cam de dimensiunea unei caise. Le dai
drumul în apa clocotindă şi când încep
să urce la suprafaşă înseamnă că sunt
fierte. Într-o tigaie cu pereţii înalţi pui la
prăjit pesmet cu puţin ulei şi când
primeşte o culoare uşor brună scoţi cu o
paletă papanaşii din apă şi îi învârţi în
pesmet astfel încât să fie îmbrăcaţi pe
toate părţile.
La servire îi ornezi cu multă smântână şi
miere.

95. Grâu germinat cu iaurt.
Speli foarte bine, în mai multe ape, doi

pumni de grâu recoltat în anul respectiv,
îl aşezi într-un recipient lat şi nu prea
adânc, îl acoperi cu apă plată cât să
treacă de un deget şi îl laşi într-un loc
cald la germinat, adică să încolţească
până germenele ajunge la un milimetru.
Să nu îl aşezi pe o sursă de căldură
fiindcă se evaporă apa şi se usucă dar
nici să nu stea într-un loc unde poate
să-l tragă curentul fiindcă atunci nu
încolţeşte. În mod normal în 24 de ore,
dacă e proaspăt grâul trebuie să fie
încolţit. Atunci speli apa de pe el, presari
20 g de miez ras de nucă de cocos, 2
linguriţe de miere şi 100 – 200 ml de
iaurt, după preferinţe.
Nu numai că e gustos dar are o grămadă
de beneficii în ceea ce priveşte sănătatea.
Începând de la dentiţie şi până la
organele sexuale, repară multe
stricăciuni în drumul lui prin organism.
96. Clătite.
2 căni pline cu vârf de făină le pui într-

un vas. Adaugi un vârf de sare, o
linguriţă de zahăr (poate să lipsească),

spargi peste ele 2 ouă, mai pui un pahar

de lapte şi amestecând cu o furculiţă mai
adaugi apă până iese un aluat care curge
lejer. Îl baţi bine astfel încât să nu
rămână nici un rest de făină nedizolvată
şi la final pui o lingură de ulei bătând în
continuare ca să se omogenizeze.
Până se odihneşte aluatul, încingi o
tigaie bine de tot, o ungi cu o linguriţă de
ulei şi cu un polonic iei din aluat şi torni
în tigaie în timp ce cu mâna stângă
învârţi tigaia astfel ca aluatul să se
împrăştie în formă rotundă, uniformă, pe
toată suprafaţa tigăii. Cu o paletă
specială verifici dacă e coaptă pe partea
de dedesubt şi o întorci la prăjit şi pe
cealaltă parte.
Pe cele coapte le clădeşti frumos pe o
farfurie şi la sfârşit le ungi cu
marmeladă, dulceaţă, miere, cremă de
ciocolată, smântână, pastă de brânză
sau orice îţi trece prin minte şi le
împachetezi fie împăturindu-le în două şi
apoi rulându-le, fie împăturindu-le o
dată şi încă o dată astfel încât să-ţi iasă
un triunghi cu baza rotundă.
Mai poţi să le umpli cu compoziţie de
ciuperci, de soia sau de pastă de brânză,
să le stropeşti cu smântână şi să le dai

la cuptor până se rumenesc. O să ai

nişte aperitive calde delicioase.
97. Tort de fructe cu budincă.
Faci un blat de tort din 6 ouă (v. reţeta).

Într-o cană amesteci apă cu o lingură de
miere şi esenţă de vanilie sau rom şi
însiropezi bine blatul. Aşterni peste blat
feliuţe de la două portocale, rondele de la
două banane şi kiwi tăiat. Peste ele poţi
pune un strat de gelatină şi ornezi cu
frişcă sau faci budincă de vanilie dintr-
un pliculeţ şi o torni caldă peste fructe.
Decorezi cu frişcă şi cu ce mai ai la-
ndemână.
98. Ruladă cu spumă de căpşuni.
Faci un blat din 3 ouă (v. reţeta), îl laşi

să-şi domolească puţin căldura, îl
răstorni pe un celofan şi îl rulezi cu grijă
să nu-l rupi. Până se răceşte de tot, baţi
spuma astfel: într-un castron de mixer
pui 2 albuşuri, 6 linguri de zahăr şi 200-
300 grame de căpşuni, frăguţe sau
zmeură. Le baţi împreună mult, până
formează o spumă tare. Desfaci blatul, îl
ungi cu marmeladă de caise sau de

piersici şi îl rulezi la loc fără celofan.

Aşezi rulada pe un platou şi o îmbraci în
spumă.
Gălbenuşurile le poţi folosi să faci o
maioneză pentru alt preparat.
99. Pastă de brânză cu banane
Pui în blender 300 g de brânză de vaci, o

banană, o linguriţă de miere, puţin lapte,
un praf de scorţişoară şi mixezi până
devine o pastă fină. Amesteci în pastă un
pumn de stafide înmuiate în prealabil în
rom şi gata un desert extrem de sănătos,
hrănitor şi nu în ultimul rând, uşor de
preparat.
100. Fulgi de nea
Zdrobeşti cu furculiţa într-un castron un

sfert de kg de brânză de vaci şi adaugi: o
lingură de miere de albine, grâu
germinat (v. reţeta mai jos) măcinat în
maşina de cafea după ce l-ai scurs de
apă şi l-ai lăsat la uscat, un pumn de
migdale, fistic sau nuci măcinate şi un
pumn de stafide. Amesteci totul bine
până la omogenizare şi formezi cu mâna
biluţe pe care le tăvăleşti prin miez ras
de cocos.

Grâu germinat: speli foarte bine, în mai

multe ape, doi pumni de grâu recoltat în
anul respectiv, îl aşezi într-un recipient
lat şi nu prea adânc, îl acoperi cu apă
plată cât să treacă de un deget şi îl laşi
într-un loc cald la germinat, adică să
încolţească până germenele ajunge la un
milimetru, asta însemnând 24 de ore.
Bineînţeles că şi de data asta
imaginaţia ta poate să producă noi şi
noi reţete diferite ca gust şi ca aspect
în baza acesteia.
101. Prăjitură naturală de gris
3 căni de gris se amesteca cu jumatate

cană apă plată, 2 linguri miere şi o
lingură ulei presat la rece. Se lasă 10-15
minute la înmuiat. Dacă e prea moale se
mai adaugă gris.
Între timp se face o glazură rece astfel:
două linguri de cacao se amestecă cu o
lingură bună de miere, o linguriţă de ulei
presat la rece şi câţiva stropi de apă
astfel ca să rezulte o cremă. Se poate
adăuga şi nucă de cocos, după
preferinţe, cu ceva mai multă miere.
Pe fundul de lemn se presară puţin gris,
se împarte aluatul în două şi se întinde
cu sucitorul prima jumătate până ajunge

o foaie de 2-3 mm grosime. Se unge cu

crema şi se rulează. La fel se procedează
şi cu cealaltă jumătate. Se taie apoi felii
şi se aşează pe farfurie.
102. Desert natural rapid
Se lasă la înmuiat câteva minute 2 căni

fulgi de grâu şi una de secară în ceai de
fructe de pădure (macerat la rece) sau alt
lichid. Se adaugă o banană zdrobită, 2
linguri rase de cacao, o lingură de miere
nu prea plină şi nucă de cocos. Se
amestecă toate ingredientele şi se
presară deasupra cocos pentru aspect
sau se formează biluţe care se tăvălesc
apoi prin cocos.

VII Băuturi nealcoolice
103. Suc de soc (socată)
Iei un pumn de flori de soc şi le bagi

într-un borcan. Adaugi zahăr, o lămâie
tăiată rondele iar dacă e ceruită dai
coaja jos, torni apă, amesteci cu o
lingură de lemn şi laşi la macerat. Când
e gata o strecori printr-un tifon în sticle
şi o păstrezi la rece, în frigider. În timp
ea va porni un proces de frementaţie şi
de Revelion poţi savura o şampanie cu
calităţi medicamentoase.
104. Ceai de plante
Îţi recomand ca de fiecare dată când vrei

să bei un ceai bun, sănătos şi cu efect
maxim să-l faci prin macerare la rece.
Spre exemplu, ceaiul din plante pentru
slăbit pe care l-am băut eu, l-am
preparat aşa: peste 3 pliculeţe de ceai
am turnat 3 căni de apă plată seara şi
le-am lăsat la macerat până a doua zi
dimineaţa când am aruncat pliculeţele.
Nu numai că a fost mai gustos decât cel

făcut infuzie, dar am văzut mai curând

efectele lui.
105. Trandafirată
Procedezi la fel ca la socată numai că în

loc de flori de soc pui în borcan petale de
trandafir.
106. Suc de ridiche neagră
Iei o ridiche neagră mijlocie, o speli bine

de tot în apă rece, tai un căpăcel
deasupra şi scobeşti în interior astfel
încât să-ţi încapă bine o linguriţă
înăuntru. Torni în interiorul ridichei o
linguriţă de miere de albine şi o laşi să
producă zeamă cam 24 de ore. În
următoarele 24 va mai produce încă
zeamă dacă nu s-a stafidit între timp din
cauza căldurii. O ridiche o poţi utiliza
maxim 3 zile.
Dacă bei 2-3 linguriţe câteva zile la
rând, dimineaţa pe stomacul gol, îţi
garantez că scapi de orice tuse rebelă,
de congestionarea plămânilor precum
şi de secreţiile din bronhii.
107. Suc de roşii

Dai roşiile prin storcătorul de fructe.

Pentru fiecare pahar de suc adaugi un
vârf de cuţit de sare, puţin piper şi o
rămurică de busuioc. Laşi la macerat
minim 7 ore şi scoţi rămurica de
busuioc.
O să bei un tonic pentru tot organismul
cu un gust extrem de plăcut.
108. Cappuccino de casă
Dintr-o linguriţă cu vârf de cafea la o

ceaşcă de apă prepari o infuzie de cafea,
adică torni apă clocotită şi o laşi un sfert
de oră la infuzat. La jumătate din ceaşcă
adaugi o lingură de lapte, o linguriţă de
miere şi un praf de scorţişoară măcinată.

VIII Diverse
109. Mărar şi pătrunjel conservat
Speli bine pătrunjelul, respectiv mărarul

şi în recipientul de păstrare pui un strat
de sare grunjoasă, unul de frunze şi tot
aşa până recipientul e plin. Deasupra
torni un amestec de apă cu oţet şi laşi la
macerat până a doua zi când îl bagi la
frigider.
110. Vişine la borcan
Speli vişinele, scoţi sâmburele din

interior, le aşezi în borcane de 800 ml cu
capac, torni peste ele un sirop fiert de
apă cu zahăr (preferabil zahăr invertit –
v. reţeta), pui capacul la borcan şi îl laşi
să se răcească lent într-un înveliş cald.
111. Iaurt de casă
Goleşti într-un recipient de sticlă sau

porţelan lapte proaspăt (nefiert) şi îl laşi
la „prins“ cel puţin 24 de ore într-un loc
cald. Îl păstrezi la rece şi îl foloseşti la
înmuiat soia, la sosuri, la diverse
preparate sau la băut. Tura următoare
când vei face iaurt ai grijă ca după ce

torni laptele în recipient să adaugi o

linguriţă-două din iaurtul făcut data
trecută. Noul iaurt va avea deja un gust
şi mai bun.
112. Zahăr invertit
Pui 1kg de zahăr, 150 ml apă plată, o

linguriţă rasă sare de lămâie într-un vas
emailat (să nu fie de inox sau aluminiu)
ţi fierbi totul la foc iute vreo 10 minute.
Amesteci numai cu lingură de lemn.
Fierbând, zahărul se transformă într-o
compoziţie asemănătoare ca aspect cu
mierea. Pe marginea vasului se va aduna
o spumă pământie la culoare pe care o
vei strânge cu lingura de lemn şi o vei
arunca. Trebuie însă atenţie ca în
ultimele 2-3 minute de fierbere zahărul
să nu capete culoare. Dacă e necesar se
dă la foc mic. Când este gata, el nu mai
colectează spumă. Îl laşi la răcit şi când
încă e puţin călduţ îl torni în borcane,
filtrat prin tifon. Se poate folosi la
dulciuri, cafea, etc.
113. Ketchup natural
La 300 ml pastă de roşii pură (roşii

măcinate) adaugi busuioc, piper, sare,

câţiva stropi de ulei, 2 linguriţe de miere

de albine, 3 căţei de usturoi zdrobiţi şi
freci bine totul. Poţi să-l păstrezi 2-3 zile
la frigider.
114. Maioneză de cremogen
Vezi reţeta de pe punga de „Digesta“.

Pentru un gust deosebit adaugi legume
deshidratate.

IX Sugestii de meniuri
A.
Supă cu tăiţei
Chifteluţe cu cartofi piure
Salată de sfeclă roşie
Fulgi de nea
B.
Ciorbă de fasole verde
Şniţel de soia cu cartofi prăjiţi
Salată asortată
Cremă de zahăr ars
C.
Supă de roşii
Varză a la Cluj
Papanaşi
D.
Supă-cremă de conopidă
Musaca de cartofi
Salată de varză
Ruladă cu spumă
E.
Supă de mazăre
Lasagna
Tort de fructe

F.
Mâncare de fasole
Salată de ceapă cu bulion
Clătite cu dulceaţă
G.
Mâncare de soia boabe
Salată de castraveţi
Chec
H.
Supă de legume cu crutoane
Mâncare de ciuperci
Cartofi fripţi şi fierţi
Îngheţată
I.
Ciorbă de varză
Pilaf de orez
Salată de roşii cu ceapă
Ciocolată de casă
J.
Supă de gulii
Chiftele de dovleac
Cartofi natur
Salată de ţelină
Desert de grâu germinat

K.
Supă de salată
Ardei umpluţi
Napolitane cu cremă caramel
L.
Aperitive pentru mese festive:
chifteluţe de soia,
tartine cu salată de conopidă,
roşii umplute cu salată de vinete,
ardei umpluţi cu pastă de brânză,
ouă umplute cu pastă de sfeclă,
felii de castraveţi ornate cu paté de soia,
fulgi de nea ca desert

X Fotografii
Chifteluţe, ouă umplute cu pastă

de sfeclă, roşii umplute cu pastă
de brânză

Cartofi la cuptor

Salată de orez

Salată de cartofi cu maioneză

Macaroane cu soia

Şniţel de soia cu mâncare de

spanac şi cartofi prăjiţi

Papanaşi

Pilaf de orez cu soia

Mâncare de ciuperci cu cartofi

fierţi şi prăjiţi

Clătite umplute cu pastă de

brânză

Aluat de clătite

Dacă şi naturalistei îi plac ...!

Mâncare de linte cu cartofi natur

Ardei umpluţi

Lasagna cu orez

Chifteluţe cu mâncare de fasole

verde

Tocăniţă de soia cu ciuperci şi

cartofi piure

Spaghetti cu soia ...

... şi cu parmezan

Varză á la Cluj

Jumări de ouă cu soia

„Friptură” naturală de soia cu

cartofi pure

Salată de varză murată

Salată combinată

Şniţel natural de hrişcă

“Friptură” naturală de soia cu

salată de sfeclă roşie

Ruladă naturală de gris

Fulgi de nea

Tort de mere cu ceva spumă în

loc de frişcă
(în loc să disperi că nu ai, te adaptezi
situaţiei)

XI Încheiere
După ce am scris tot ce-am scris
până acum trebuie să vă mărturisesc că
scopul acestui material este să transmit,
cui doreşte, informaţii pe care greu le
găseşti şi le aduni. Spre exemplu, multe
secrete privind prepararea mâncărurilor
le-am descoperit singură înainte să se
îndure cineva să le divulge. Abia după ce
am afirmat că eu cunosc un lucru
persoana care-l ştia şi ea, de multă
vreme, mi-a confirmat adevărul.
Tot ce mai vreau să vă spun acum
la final este că sunteţi liberi să mă
contactaţi pentru întrebări, lămuriri,
explicaţii, sugestii sau orice problemă
credeţi că aveţi şi eu vă pot da o mână de
ajutor în rezolvarea ei. Aveţi în cele ce
urmează toate căile de contact
disponibile.
Tel. mobil: 0723570252

E-mail: lavinia.jarnea@temia-tech.com
Alina Jarnea
A. Mureşanu, nr. 3/7, sc.A, ap.2
loc. Arad 310011, jud. Arad ROMÂNIA
În loc de încheiere, un ultim secret

pentru doamnele care se străduiesc să-şi

menţină silueta: indiferent că vreţi să

slăbiţi sau doar să vă menţineţi
greutatea, secretul stă în psihicul
personal. Lăsaţi la o parte toate
regimurile şi dietele care vă privează de
elementele necesare bunei funcţionări a
organismului extrase din alimente
(vitamine, minerale, oligoelemente),
aruncaţi la gunoi toate prafurile şi
medicamentele, nu vă mai înfometaţi
decât când ţineţi post pentru curăţarea
organismului şi purificarea spiritului.
Pur şi simplu tot ce aveţi de făcut este
să-i spuneţi subconştientului cum vreţi
să arătaţi, să gândiţi pozitiv, să mâncaţi
de toate dar cu măsură, să beţi ceaiuri
naturale de plante şi să faceţi exerciţii
fizice tot cu măsură, dar constant.
Vă felicit pentru alegerea

făcută şi vă urez ...
... POFTĂ BUNĂ!

Retete SE

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Retete SE

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

SECRETELE BUCĂTĂRIEI GUSTOASE

Carte de preparate fără carne

peste 100 de reţete nemaiîntâlnite

Carte de preparate fără carne ............ 1

Copyright Alina Jarnea 2

20. Supă de legume cu crutoane...... 33

Copyright Alina Jarnea 3

49. Pilaf de orez cu soia ................... 54

Copyright Alina Jarnea 4

77. Salată de varză murată. ............. 71

Copyright Alina Jarnea 5

105. Trandafirată ............................ 89

Copyright Alina Jarnea 6

Dacă şi naturalistei îi plac ...!

Copyright Alina Jarnea 7

1) Cui se adresează această carte?

Într-un cuvânt, TUTUROR!

Copyright Alina Jarnea 8

Dacă gândeşte mama că sunt proastă,

Copyright Alina Jarnea 9

mă lupt în bucătărie cu reţetele naturale;

Copyright Alina Jarnea 10

În final, dar nu în ultimul rând,

Copyright Alina Jarnea 11

Un argument în plus care vă

Copyright Alina Jarnea 12

2) Câteva consideraţii cu privire la

Majoritatea cadrelor medicale ne

Copyright Alina Jarnea 13

întotdeauna îşi pot face loc către

Copyright Alina Jarnea 14

Apoi am aflat că orice ulei încins se

Copyright Alina Jarnea 15

cu ele, amintesc numai că unul dintre

Copyright Alina Jarnea 16

în trepte, progresiv, aşa cum vă dictează

Copyright Alina Jarnea 17

3) Unele sfaturi şi explicaţii.

Copyright Alina Jarnea 18

boabe: frunze de dafin şi cimbru;

Copyright Alina Jarnea 19

Nu uita că numai condimentele dau

Copyright Alina Jarnea 20

Întotdeauna când amesteci făină,

Copyright Alina Jarnea 21

Gramajele din reţete vi le-am dat

Copyright Alina Jarnea 22

La un gălbenuş de ou pui o linguriţă de

Zarzavaturile pe care le-ai fiert în supă

Copyright Alina Jarnea 23

maioneză şi ornezi după fantezia ta cu

3. Salată „á la russe“ naturală

Razi un morcov, un păstârnac, o bucată

4. Salată de fasole uscată

Fierbi în oala sub presiune, cam trei

Copyright Alina Jarnea 24

înseamnă vreo 100 ml ulei) iar în final

5. Ardei cu pastă de brânză

Speli ardei de mai multe culori, îi tai în

Speli câteva roşii mititele, tai un căpăcel

Copyright Alina Jarnea 25

blenderului miezul roşiilor cu brânză de

3 vinete mari le coci bine pe toate părţile,