Introducere

În condiţiile unei infrastructuri slab dezvoltate a pieţei, apare necesitatea de a

perfecţiona sistemul fiscal, ca cea mai esenţială componentă a sistemului financiar al
republicii. În acest context, problemele fiscale au un rol important în economia de piaţă. Din
acest punct de vedere, impozitul constituie un instrument cu ajutorul căruia statul îşi
mobilizează resursele financiare necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale specifice.
Impozitul reprezintă o sursă principală de finanţare a cheltuielilor publice.
O importanţă majoră (cantitativă şi calitativă) pentru modul de constituire a veniturilor
statului îl constituie desigur impozitele şi taxele fiscale care sunt suportate de către subiecţii
impozabili în economie. În legătură cu aceasta, Guvernele, în politica lor fiscală, sunt
preocupate de problema privind alegerea impozitelor pentru finanţarea nevoilor lor. Un bun
sistem de impozitare trebuie să fie nu numai echitabil, ci şi eficient.
Astfel statul urmează să utilizeze impozitul nu numai ca sursă de venit la bugetul de
stat, dar şi ca un instrument cu ajutorul căruia statul influienţează evoluţia economiei . Ca de
exemplu prin scutirea de impozite a unor persoane juridice care desfăşoara anumite activităţi,
statul încuraşează dezvoltarea acestei activităţi.
În lucrarea ce urmează s-a făcut o analiză succintă a principalelor impozite şi taxe din
Republica Moldova şi Romania. Din categoria impozitelor generale de stat s-au analizat
impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Din categoria impozitelor locale s-au
analizat în cazul Republicii Moldova impozitul pe bunuri imobiliare şi impozitul funciar, şi în
cazul Romaniei impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren.
În cazul fiecarei taxe şi impozit s-a delimitat subiecţii şi obiectele impunerii, cotele,
prezentarea declaraţiilor la organele fiscale şi termenele de plată pentru fiecare stat.
În final s-a făcut o comparaţie în cazul acestor impozite, între aceste două state, prin
delimitarea principalelor asemănări şi deosebiri.

1
 Capitolul I. Caracteristica principalelor taxe şi impozite în
Republica Moldova.

1.1 Impozitul pe venit.

În Republica Moldova impozitul pe venit se clasifică în impozitul pe venit al
persoanelor fizice şi impozitul pe venit al persoanelor juridice.
Impozitul pe venit al persoanelor fizice reprezintă impozitul stabilit asupra venitului
obţinut de persoana fizică (salariu, facilităţi acordate de patron, onorariiloe, comisioanele,
primele, venituri din chirie, venitul obţinut sub formă de dobândă, dividende şi alte venituri).
Impozitul pe venitul persoanelor fizice se determină în baza cotei progresive. Cota
progresivă reprezintă cota “alcătuită din mai multe procente aranjate în creştere progresivă pe
tranşe de valori sau venit impozabil, astfel, încât impozitul calculat cu ajutorul acestei cote
creşte şi el progresiv în funcţie de valoarea bunului impozabil, de mărimea venitului
impozabil etc”1.
În conformitate cu art. 15 al Codului Fiscal al Republicii Moldova 2 suma impozitului
pe venit al persoanelor fizice cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi
întreprinzătorilor individuali se determină în felul următor:
a) 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei;
b) 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşe suma de 25200 lei.
Persoanele fizice, gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale sunt obligate să
prezinte anual până la data de 31 martie “Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul
pe venit pe o perioadă fiscală” Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial. Declaraţia cuprinde
tipurile de venituri obţinute şi suma acestora, suma scutirilor, suma deducerilor, cu excepţia
donaţiilor în scopuri filantropice şi sponsorizare, suma impozitului pe venit. Anexa la
declaraţie prevede calculul creşterii sau pierderilor de capital.
Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit trebuie să fie prezentată la
Inspectoratul Fiscal Teritorial de către:
1) persoanele fizice rezidente care au obligaţii cu privire la achitarea impozitului;
2) persoanele fizice rezidente care nu au obligaţii privind achitarea impozitului, dar:
a) obţin venit impozabil din sursele altele decît salariul, care depăşeşte suma scutirii
personale de 8100 lei pe an;

1
A. Armeanic, Drept fiscal, ASEM, Chişinău, 2001, p.48
2
Codul fiscal al RM, Titlul II, capitolul I, art.15

2
 b) obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 lei pe an, cu
excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;
c) obţin venituri impozabile atât sub formă de salariu, cât şi din orice alte surse, a căror
sumă totală depăşeşte 25200 lei pe an.
Impozitul pe venit al persoanelor juridice reprezintă impozitul stabilit asupra
venitului obţinut de persoanele juridice (venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din
activitatea profesională sau din alte activităţi similare, venitul obţinut sub formă de dobândă,
sume obţinute de pe urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă şi alte
venituri).
Mărimea impozitului pe venit al persoanelor juridice constituie 0% din venitul
impozabil3. Însă pentru venitul estimat în conformitate cu art. 225 4 al Codului Fiscal RM,
impozitul constituie 15 % din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în
evidenţa contabilă de agentul economic. Acest venit se determină în baza metodelor şi
surselor indirecte de estimare a sumei obligaţiei fiscale, prin instituirea posturilor fiscale în
cadrul întreprinderilor.
Astfel ca şi persoanele fizice, persoanele juridice trebuie să prezinte declaraţia cu
privire la venitul obţinut Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial, pînă la data de 31 martie al
anului următor anului de gestiune.

1.2 Taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Taxa pe valoarea adăugată „reprezintă un impozit indirect care, potrivit normelor în
vigoare, se stabileşte pentru opreţiunile privind transferul dreptului de proprietate asupra
bunurilor, precum şi prestărilor de srvicii. Aceasta este o taxă care se aplică valorii adăugate la
fiecare stadiu al circuitului economic. Ea se calculează pentru livrările de bunuri şi servicii,
precum şi pentru importul de bunuri şi servicii”5.
În conformitate cu art. 94 al Codului Fiscal al RM subiecţii impozabili sunt:

3
Conform art.15 (b), cap.I, Titlul II al Codului Fiscal RM.
4
Art.225 completat prin Legea nr.144-XVI din 27.06.2008, în vigoare 01.01.2009
5
A. Nederiţă, Contabilitate financiară, ASEM, Chişinău, 2003, p. 402

3
 a) persoanele juridice şi fizice care sînt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în
conformitate cu prevederile art.1126 sau 11217 ;
b) persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice
care importă mărfuri de uz sau consum personal, a caror valoare nu depăşeşte limita stabilită
de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice si fizice care importă servicii, indiferent de faptul daca sunt sau
nu sunt înregistrate în conformitate cu art.112 sau 1121.
În conformitate cu art. 96 al Codului Fiscal al RM sunt prevăzute două cote a TVA, şi
anume:
1)cota standard în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor
importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
2) cotele reduse:
- 8% – la pâinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate livrate pe
teritoriul Republicii Moldova cu exceptia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite
de T.V.A., la medicamentele de la pozitiile tarifare 3001–3004, atât indicate în Nomenclatorul
de stat de medicamente, cât şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, la zahărul din sfeclă de zahăr
importat şi/sau livrat pe teritoriul ţării, la producţia din fitotehnie şi horticultura în formă
naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi livrată
pe teritoriul ţării;
- 6% - la gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate, cît şi la cele livrate
pe teritoriul Republicii Moldova;
- 0% - mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale
de mărfuri, energia electrică, energia termică şi apă caldă destinate populaţiei, importul şi/sau
livrarea pe teritoriul republicii a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către
misiunile diplomatice în Republica Moldova, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a
mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul

6
(1) Subiectul care desfasoara activitate de întreprinzator,daca el, într-o oricare perioada de 12 luni consecutive, a
efectuat livrari de marfuri, servicii în suma ce depaseste 600000 lei, cu exceptia livrarilor scutite de T.V.A. (2)
Subiectul care desfasoara activitate de întreprinzator daca el, într-o oarecare perioada de 12 luni consecutive, a
efectuat livrari impozabile de marfuri, servicii (cu exceptia celor de import) în suma ce depaseste 100000 lei, cu
conditia ca achitarea pentru aceste livrari se efectueaza de cumparatori sub forma de decontare prin virament la
conturile bancare ale subiectului activitatii de întreprinzator, deschise în institutiile financiare ce au relatii fiscale
cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.
7
Subiectul care desfasoara activitate de întreprinzator este în drept sa se înregistreze în calitate de platitor de
T.V.A. daca suma T.V.A. achitata de el pentru valorile materiale, serviciile ce tin de investitii (cheltuieli) capitale
efectuate începînd cu 1 ianuarie 2008 în localitatile republicii, în afara de municipiile Chisinau si Balti, cu
exceptia investitiilor cu destinatie locativa si investitiilor în mijloace de transport, este:
a) pentru orase si municipiul Comrat – de la 100000 de lei;
b) pentru sate (comune) – de la 1 leu.

4
Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor
la care aceasta este parte, proiectelor de asistenţă investitională, finanţate din contul
împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului, mărfurile, serviciile livrate în zona
economică liberă, serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii
Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă.
Fiecare subiect înregistrat ca plătitor de TVA este obligat să prezinte Declaraţia privind
TVA pentru fiecare perioadă fiscală, nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după
încheierea perioadei fiscale8.

1.3 Accizele.
Accizele „reprezintă un impozit indirect de stat care se stabilesc pentru unele mărfuri
de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Acest impozit se
include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse accizelor, iar la vînzarea ulterioară nu
este calculate şi aplicat circulaţiei de mărfuri şi, ca urmare, accizele sunt achitate de către
consumator.”9
În conformitate cu art. 120 al Codului Fiscal al RM subiecţii impunerii sunt persoanele
juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe
teritoriul Republicii Moldova şi persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri
supuse accizelor.
Cotele accizelor se stabilesc sub două forme:
1) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
2) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luând în considerare
impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine
cont de accize şi T.V.A.
Subiecţii impunerii sunt obligaţi să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor cel
tîrziu în ultima zi a lunii care succedă luna în care a fost efectuata expedierea (transportarea)
mărfurilor supuse accizelor.

1.4 Impozitele şi taxele locale (impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul

funciar).

8
Codul Fiscal RM, art. 115 (1), capitolul 9, Titlul III.
9
A. Nederiţă, op. citată, p. 403;

5
 Conform legislaţiei Republicii Moldova din categoria impozitelor şi taxelor locale fac
parte: impozitul pe bunurile imobiliare, taxele pentru folosirea resurselor naturale, taxa de
organizarea a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ – teritoriale, taxa de
plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa de
aplicare a simbolicii locale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de
deservire socială, taxa de piaţă, taxa pentru cazare, taxa balneară, taxa pentru prestare
serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti, taxa pentru
parcare, taxa de la posesorii de cîini,taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră
care au birouri vamale de trecere a frontierei vamale.
În continuare vor fi analizate impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar.
Impozit pe bunurile imobiliare reprezintă un impozit local care reprezintă o plată
obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare.
Subiecţii impunerii sunt proprietarii bunurilor imobiliare sau deţinătorii dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobiliare.
Obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu
destinaţie agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile
cu alte destinaţii speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile,
apartamentele si alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare
a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrarilor de
construcţie.
Cota impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte în dependenţă de categoria
bunurilor imobiliare. Astfel pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă sunt prevăzute
următoarele cote:
a) cota maximă – 0,25% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
b) cota minimă – 0,02% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decât cea locativă sau agricolă, cota
constituie 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale
nu mai tarziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent.
În anii 2006-2010 inclusiv, de impozitul pe bunurile imobiliare (pentru clădiri şi
construcţii) sunt scutiţi agenţii economici producători agricoli, indiferent de forma juridică de
organizare, a căror activitate de bază efectivă este prevăzută la anexa nr.3 la Legea nr.1164-
XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal

6
 Impozitul funciar se determină prin înmulţirea cotei concrete a impozitului la numărul
de grad-hectare, hectare sau la suprafaţa terenului ce aparţine persoanei juridice sau persoanei
fizice.10
Persoanele juridice şi persoanele fizice care exercită o activitate de întreprinzător, cu
excepţia gospodariilor ţărăneşti, calculează de sine stătător suma anuală a impozitului funciar.
Pană la 1 iulie trebuie să prezinte inspectoratului fiscal calculul impozitului funciar.
Pentru alte persoane fizice, inclusiv şi pentru gospodăriile ţărăneşti, calcularea sumei
impozitului se efectuează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale
primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale teritoriale. În municipiile Chişinău şi Bălţi,
cu excepţia oraşelor şi satelor (comunelor) din componenţa acestora, calcularea sumei anuale
a impozitului funciar şi întocmirea avizelor de plată a impozitului se efectuează de către
inspectoratele fiscale de stat teritoriale.

Capitolul II. Caracteristica principalelor taxe şi impozite în

România.

2.1 Impozitul pe profit.

În conformitate cu legislaţia Romaniei, impozitul pe profit este plătit de către
persoanele juridice române şi de către persoanele juridice străine dacă astfel prevede legislaţia
română.
Cota impozitului pe profit constituie 16 % din venitul impozabil. 11 În caz dacă
agentul economic îşi reinvesteşte profitul el este scutit de impozitul pe profit. Scutirea se
calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de
scutirea de impozit pe profit va fi repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor până
la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la
sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea
profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit
pentru constituirea rezervelor.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial. Contribuabilii au obligaţia să
depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului
10
Art.4, Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal, nr.1056-XIV din 16.06.2000, MO al RM
nr.127-129/886 din 12.10.2000
11
Codul Fiscal al Romaniei, art. 17

7
următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 34 alin. (4), (5), (11), care depun
declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.12
Din categoria impozitului pe profit, mai face parte şi impozitul pe dividende, care se
stabileşte de asemenea prin aplicarea cotei de 16% asupra dividendului brut. Impozitul pe
dividende este achitat de către persoana juridică româna care distribuie dividende şi ea este
obligată să declare şi să plăteasca la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare lunii când au fost distribuite dividendele. Ca şi în cazul impozitului pe profit,
dividendele sunt scutite de impozitare în cazul reinvestirii lor.

2.2 Impozitul pe venit.

În conformitate cu legislaţia română, sunt plătitori a impozitului pe venit următoarele
categorii de contribuabili: persoanele fizice rezidente, persoanele fizice nerezidente care
desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România,
persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România, persoanele
fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.
Veniturile supuse acestui impozit se clasifică în mai multe categorii, şi anume:
veniturile din activităţile independente, veniturile din salarii, venituri din cedarea folosinţei
bunurilor, venituri din investiţii, venituri din pensii, venituri din activităţi agricole, venituri
din premii şi din jocuri de noroc, venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, venituri din
alte surse.
Cota impozitului pe venit constituie 16% din venitul impozabil.

2.3 Taxa pe valoarea adăugată (TVA).

În conformitate cu legislaţia româna, operaţiunile economice sunt impozabile cu TVA
dacă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
1) operaţiunile constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
2) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în
România;
3) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă;

12
Ibidem, art.35 (1)

8
 4) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre
activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2)13;
Cota TVA poate fi:
a) cota standard - 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse;
b) cota redusă, şi anume:
- 9% , care se aplică asupra următoarelor prestări de servicii şi livrări de bunuri: serviciile
constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi
evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite; livrarea de manuale şcolare,
cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţi; livrarea
de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; livrarea de produse
ortopedice; livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; cazarea în cadrul sectorului
hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru
camping.
- 5% - se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii
sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Pentru ca o persoană să devină plătitor de TVA, conform legislaţiei româneşti, trebuie
ca cifra de afaceri în perioada unui an calendaristic să fie egală sau sa depaşească plafonul
stabilit de legislaţie, adică 35000 euro. Pînă la atingerea acestui plafon persoana aplică
regimul special de scutire.
Astfel, în caz dacă persoana impozabilă depaşeşte plafonul, ea trebuie să solicite
înregistrarea în calitate de plătitor a TVA în decurs de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii
plafonului.
În condiţiile în care ulterior înregistrării, persoana impozabilă realizează o cifră de
afaceri inferioară plafonului stabilit, ea nu mai poate să revină la regimul special de scutire.
Pentru TVA, perioada fiscală constituie o lună calendaristică. În unele condiţii stabilite
de legislaţie perioada fiscală constituie trimestrul .
Persoanele impozabile sunt obligate să prezinte Decontul de taxă până la data de 25 a
lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală. În afară de Decontul de taxă, unele

13
“În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau
asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau
necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate”, art.127 (2)Codul Fiscal al
României.

9
persoane impozabile, conform legislaţiei, prezintă Declaraţia recapitulativă, până la data de
15 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale.
Achitarea TVA la buget se efectuiază pîna la data depunerii decontului sau declaraţiei.

2.4 Accizele.
Începând cu 1 aprilie 2010 au fost întroduse accizele armonizate care sunt taxe
speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse: alcool şi
băuturi alcoolice, tutun prelucrat, produse energetice şi electricitate.
Pentru unele produse energetice şi electricitate sunt prevăzute excepţii de la regimul de
accizare. Astfel nu se achită accize pentu următoarele produse energetice:
1. căldura rezultată şi produsele cu codurile NC 4401 şi 4402;
2. următoarele utilizări de produse energetice şi energie electrică: produsele energetice
utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru
încălzire, utilizarea duală a produselor energetice, energia electrică utilizată în principal în
scopul reducerii chimice şi în procesele electrolitice şi metalurgice, energia electrică, atunci
când reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din normele
metodologice, procesele mineralogice, potrivit prevederilor din normele metodologice.
De asemenea legislaţia prevede şi anumite scutiri de la plata accizelor, care sunt
delimitate în scutiri generale şi scutiri speciale. Cele generale sunt specificate pentru mărfurile
utilizate în anumite condiţii, cum ar fi produsele accizabile utilizate în contextul relaţiilor
diplomatice şi consulare14 . Cele speciale se aplică asupra produselor accizabile furnizate de
magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor care se deplasează pe cale
aeriană sau maritimă către un teritoriu terţ ori către o ţară terţă.
În acelaşi timp sunt prevăzute şi anumite scutiri pentru produsele accizabile, dacă
sunt complet denaturate sau sunt utilizate pentru fabricarea oţetului, cum ar fi în cazul
alcoolului etilic sau alte produse alcoolice.
Din categoria produselor accizabile mai face parte cafeaua verde, cafeaua prăjită şi
cafeaua solubilă.
În conformitate cu art. 214 al Codului Fiscal “orice operator economic plătitor de
accize are obligaţia de a depune la autoritatea competentă o declaraţie de accize pentru fiecare
lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile se
depun până la data de 25 a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
2.5 Impozitele şi taxele locale (impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren).
14
Codul fiscal al Romaniei, art.206 (56).

10
 Din categoria impozitelor şi taxelor locale fac parte: impozitul pe clădiri, impozitul pe
teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi
autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe
spectacole, taxa hotelieră, taxe speciale,alte taxe locale.
În continuare vor fi analizate impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren.
Impozitul pe clădiri se datoreaza de către persoana ce deţine în proprietate o clădire,
cu excepţia dacă legislaţia nu prevede altfel.
Pentru clădirile aflate în proprietatea statului şi care sunt date în chirie sau cocesionate
unei persoane juridice se achită taxa pe clădire, care reprezintă sarcina fiscală a
concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă.
Pentru persoanele fizice impozitul pe clădiri se determină prin aplicarea cotei de
impozit de 0,1% din valoarea clădirii.
Dacă la clădirile utilizate ca locuinţă suprafaţa construită depaşeşte 150 de metri
pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majoreaza cu 5% pentru fiecare 50 de metri pătraţi.
Dacă persoanele fizice au în proprietate două sau mai multe clădiri, atunci impozitul
va fi majorat astfel:
1) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
2) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
3) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de
domiciliu.
Pentru personele juridice cota impozitului pe clădire se stabileşte de către consiliul
local, care poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,5% din valoarea de inventar.
Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Impozitul şi taxa pe teren sunt datorate de către persoanele care deţin un teren pe
teritoriul Romaniei, dacă legislaţia nu prevede altfel.
„Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării făcute de consiliul local.”15
Ca şi în cazul impozitului pe clădire, impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, în două
rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

15
Art. 258(1) al Codului Fiscal al Romaniei.

11
Capitolul III. Analiza comparativă a principalelor impozite şi taxe
din Republica Moldova şi Romania.
Pornind de la analiza sistemului fiscal al Republicii Moldova şi al Romaniei se poate
de menţionat că în ambele ţări sistemul de impozite şi taxe se delimitează în două categorii, şi
anume:
1) impozitele şi taxele generale de stat, care sunt acumulate direct la bugetul
general de stat;
2) şi impozitele şi taxele locale, care sunt acumulate în bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale.
Din categoria impozitelor generale de stat face parte şi impozitul pe venit.
În ceea ce priveşte asemănările în cazul impozitului pe venit în ambele state se poate
de evidenţiat:
a) perioada fiscală a impozitului constituie anul calendaristic;
b) în cazul Republicii Moldova, impozitul pe venitul persoanelor juridice reinvestit
constiuie 0%. În Romania, în cazul reinvestirii profitului, acesta este scutit de impozit.
Deci, ambele state promovează o politică de dezvoltare a mediului investiţional atat în
vederea încurajării investiţiilor autohtone, cat şi atragerea a celor din exterior, adică celor
străine.
Pentru evidenţierea deosebirilor privind acest impozit în ambele state, se va întocmi
următorul tabel:
Nr
Republica Moldova Romania
d/o
1 Impozitul pe venit se clasifică în Conform legislaţiei sunt prevăzute impozitul
impozitul pe venit al persoanelor pe profit, impozitul pe dividende şi impozitul
fizice şi impozitul pe venit al pe venit.
persoanelor juridice.
2 Impozitul pe venitul persoanelor fizice Profitul, dividendele şi venitul se impozitează
este stabilit în baza cotei progresive cu cota unică de 16%.
(7%-pană la 22500 lei anual, şi 18%
peste 22500 lei anual). Impozitul pe
venitul persoanelor juridice consituie
0%, dacă se respecta condiţiile
prevăzute de lege.
În cazul distribuirii profitului pentru
dividende se achită un impozit de
15%.
3 Declaraţia privind impozitul pe venit Declaraţia privind impozitul pe venit se
se depune până la data de 31 martie al prezintă pană la data de 25 aprilie al anului
anului următor anului de gestiune. următor perioadei fiscale.

12
 Taxa pe valoarea adăugată constituie în ambele state unul din cele mai importante
din categoria impozitelor indirecte.
În ceea ce priveşte asemănările dintre ambele state n cazul TVA-ului se poate de
menţionat următoarele:
a)pentru ca o persoană juridică să devină plătitor de TVA, e necesar ca cifra de afaceri să
depăşească plafonul stabilit de legislaţie;
b) sunt prevăzute doua categorii de cote: cota standard şi cota redusă;
c) pentru medicamente sunt prevăzute cotele reduse ale TVA-ului, respectiv în Republica
Moldova 8% şi în Romania – 9%;
d) perioada fiscala constituie o lună calendarisică;
Deosebirile în ceea ce priveşte TVA în Romania şi Republica Moldova sunt
următoarele:

Nr
Republica Moldova
d/o
1 Persoana juridică devine plătitoare
TVA dacă volumul vânzărilor în
decurs de 12 luni consecutive
depăşeste 600000 lei.
2 Dacă persoana juridică este plătitoare
de TVA, şi în decurs de 12 luni
calendaristice volumul vânzărilor nu
depăşeşte 100000 lei poate fi anulată
înregistrarea în calitate de plătitor
TVA.
3 Cota standard constituie 20%. Cotele
reduse constituie 8%, 6% şi 0%
4 Lunar până în ultima zi a lunei ce
urmeaă luna de gestiune se prezintă
Declaraţia privind TVA.
Romania
Persoana juridică devine plătitoare de TVA
dacă cifra de afaceri atinge sau depăşeşte
plafonul de 35000 euro în decurs de un an
calendaristic.
Dacă persoana juridică este înregistrată în
calitate de plătitor TVA şi în următorul an
calendaristic cifra de afaceri se stabileşte sub
plafonul de 35000 euro, persoana nu revine la
regimul special de scutire.
Cota standard constituie 24%. Cotele reduse
constituie 9% şi 5%.
Lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoarei lunei de gestiune, se prezintă
Decontul de taxă şi Declaraţia recapitulativă.

Tot din categoria impozitelor indirecte fac parte şi accizele. Asemănările în ce

priveşte accizele sunt următoarele:
a) din categoria produselor accizabile fac parte alcoolul, produsele din alcool, tutunul, petrolul
,automobilele;
b) produsele supuse accizelor sunt marcate cu timbru de acciz (produsele alcoolice şi ţigările);
c) declaraţia privind accizele se prezintă lunar.
Deosebirile în ce priveşte reglementarea în domeniul accizelor sunt următoarele:

13
 Nr
Republica Moldova Romania
d/o
1 Sunt supuse accizelor produsele de Sunt supuse accizelor produsele energetice şi
parfumerie. energia electrică.
2 Lunar se prezintă Declaraţia privind Lunar se prezintă declaraţia privind accizele
accizele până la ultima data din luna pană la data de 25 a lunii premergătoare lunii
ce succedă luna de gestiune. de gestiune.

Din categoria impozitelor şi taxelor locale, în cazul impozitului pe bunurile

imobiliare în Republica Moldova şi în cazul impozitului pe clădiri în Romania, se pot
evidenţia următoarele deosebiri:

Nr
Republica Moldova Romania
d/o
1 Obiectul impunerii constituie Obiectul impunerii constituie doar clădirile.
terenurile, clădirile, apartamentele.
2 Cota impozitului poate fi maximă Cota impozitului pentru persoanele fizice
(0,25% din valoarea impozabilă) şi constituie 0,1% din valoarea clădirilor.Dacă o
minimă (0,02% din valoarea persoană fizică deţine mai mult de două
impozabilă). Pentru bunurile clădiri, atunci impozitul va fi mai mare în
imobiliare cu altă destinaţie decat dependenţă de numărul clădirilor deţinute.
locativă cota impozitului constituie În cazul persoanelor juridice cota impozitului
0,1%. variază de la 0,25% la 1,5% din valoarea
Nu se delimitează pe persoane fizice şi impozabile.
juridice.
3 Impozitul pe bunurile imobiliare se Impozitul pe clădiri se achită în două rate
achită în două rate egale nu mai tarziu egale pană la 31 martie şi 30 septembrie
de 15 august şi 15 octombrie. inclusiv.

Impozitul funciar în Republica Moldova şi impozitul şi taxa pe teren în Romania de

asemenea se achită în două rate egale în RM nu mai tarziu de 15 august şi 15 octombie şi în
Romania pană la 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
În Republica Moldova impozitul funciar se calculează prin înmulţirea cotei concrete a
impozitului la numărul de grad-hectare, hectare sau la suprafaţa terenului ce aparţine
persoanei juridice sau persoanei fizice. În Romania impozitul pe teren se stabileşte luând în
calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona
şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

14
 Concluzii
În baza analizei comparative a principalelor impozite şi taxe ale Republicii Moldova şi
ale Romaniei se pot face următoarele concluzii:
- în cazul impozitului pe venit al persoanelor fizice în Republica Moldova, aplicarea cotei
progresive a impozitului, demonstrează că cu cat venitul personei fizice este mai mare, cu atat
suma impozitului de achitat la buget este mai mare. Acest tip de impozitare de obicei
cauzează evaziunea fiscală.
- impozitarea venitului din activitatea economică în Republica Moldova cu 0% şi scutirea de
impozitul pe profit la venitul obţinut de întreprinzătorii din Romania, se aplică doar pentru
profitul reinvestit. În acelaşi timp impozitarea profitului ce urmează a fi distribuit ca
dividende, descurajează agenţii economici de a-l distribui, adică profitul ar fi trebuit de
reinvestit. Adică prin acest instrument al politicii fiscale, statele au ca scop să dezvolte mediul
investiţional, să motiveze lărgirea activităţii agenţilor economici şi cel mai important moment
este să atragă investiţiile străine. Cu toate că statele pierd la capitolul obţinerea veniturilor
bugetare, totuşi ele câştigă pe seama îmbunătăţirii mediului investiţional.
- instituirea cotelor reduse ale TVA-ului în Repubica Moldova pentru produsele de panificaţie
şi lactate, demonstrează interesul statului de a menţine un preţ rezonabil pentru produsele de
primă necesitate. Aceeaşi situaţie se observă şi la gazele naturale, acestea constiuind o bună
parte din cheltuielile populaţiei. Pe cand în Romania, pe langă aplicarea cotei standard a TVA
asupra gazelor naturale, se mai aplică şi accizele. Toate aceste impozite indirecte reprezintă
povara consumatorului final, adică populaţia.
- în ceea ce priveşte impozitul pe bunurile impobiliare în Republica Moldova, aici se prevede
o scutire a producătorilor agricoli de plata acestui impozit în perioada 2006-2010, ceea ce
demonstrează un mijloc de susţinere a producătorilor agricoli.
O dată cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, această ţară urmează să parcurgă
un şir de măsuri şi modificări în legislaţia fiscală, atât pentru a-şi armoniza legislaţia cu cea a
Comunităţii, cât şi pentru dezvoltarea proprie a ţării. În ceea ce priveşte Republica Moldova,
ca ţară ce tinde sa se integreze în Uniunea Europeana, ea urmează să-şi aplice acele reforme
necesare pentru a corespunde cerinţelor europene, dar în primul rând, pentru a asigura o
dezvoltare economică durabilă.

15
 Bibliografie selectivă:
1. A. Armeanic, Drept fiscal, ASEM, Chişinău, 2001.
2. A. Nederiţă, Contabilitate financiară, ASEM, Chişinău, 2003.
3. Codul fiscal al RM.
4. Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal, nr.1056-
XIV din 16.06.2000, MO al RM nr.127-129/886 din 12.10.2000.
5. Codul fiscal al Romaniei.
6. http://www.fisc.md/ro/lege/fiscrm/.
7. http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_Fiscal_norme.2010.htm.

16