UN PUNCT ARHEOLOGIC MAI PU IN CUNOSCUT

PE HARTA JUDE ULUI GALA I.

A EZAREA ENEOLITIC DIN CARTIERUL DUN REA

Costin CROITORU , St nic PANDREA

Key words: Æneolithic, Gumelni a culture, settlement, Gala i County

A. Preambul
Acum ceva vreme publicam un artefact deosebit din colec iile Muzeului de Istorie Gala i,
propus pe atunci, pentru clasarea în categoria tezaur1. Dup cum rezult din Registrul Inventar al
institu iei de in toare, recipientul publicat de noi fusese identificat în urma unor s p turi
arheologice de salvare întreprinse în anul 1990 de c tre dl. Mihalache Brudiu. Ne propunem în
rândurile ce urmeaz discutarea descoperirilor efectuate cu acel prilej i care, dup cuno tin ele
noastre, sunt inedite. Dincolo de vasul pictat gumelni ean amintit – ce constituie deocamdat o
combina ie unic între un recipient i un model de locuin – inventarul celor dou complexe
identificate, ceramic, osteologic i litic sugereaz anumite nuan ri relative la epoca eneolitic pe
teritoriul Moldovei meridionale. Oricum ar fi privit , i in ciuda parcimoniei informa iilor pe care le
de inem, existen a unei a ez ri eneolitice în Cartierul Dun rea, punctul „balta C tu a” nu poate fi
pus la îndoial , fiind confirmat de descoperirile la care ne vom referi în continuare.

B. Istoricul cercet rilor

Zona înalt suprapus actualmente de cartierul g l ean Dun rea, a scos la iveal de-a lungul
timpului, mai multe descoperiri fortuite, din diverse perioade istorice, fapt ce ilustreaz elocvent
condi iile favorabile de mediu pe care le oferea aceasta pentru locuire, înc din epoca pietrei2.
Câteva men iuni relative la prezen a unei a ez ri eneolitice în nord-vestul ora ului Gala i,
provin dintr-un repertoriu al a a-zisului aspect cultural Stoicani-Aldeni, întocmit de dl. Ion T.
Dragomir: „la periferia de NV a Municipiului Gala i, pe un bot de teras , situat la extremitatea
estic a b l ii C tu a ce se prelunge te pân sub viaductul Combinatului Siderurgic, se afl o
a ezare str veche. La suprafa a solului se g sesc mul i bolovani de chirpic ars, cenu i numeroase
fragmente ceramice, specifice aspectului Stoicani–Aldeni. Punct arheologic recent descoperit.
Informa ii primite de la Ioan Limbidis, restauratorul Muzeului Jude ean de Istorie Gala i”3.
Din punct de vedere cronologic, informa iile prezentate mai sus sunt urmate de descoperirea
fortuit a unui „sceptru” din bazalt (H = 23 cm., D = 6,5 cm.) ornamentat cu o proeminen butonat ,
datat în epoca bronzului4. Tot pe terasa înalt a Dun rii au fost identificate nou morminte de

Muzeul Br ilei, Pia a Traian, nr. 3, 810153, Br ila, costin_croitoru1@yahoo.com

Muzeul Br ilei, Pia a Traian, nr. 3, 810153, Br ila, pandrea1962@gmail.com
1
P. Pandrea, C. Croitoru, Un vas gumelni ean deosebit aflat în colec iile Muzeului de Istorie Gala i, în vol. Perspective
asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercet tori, (II), Lucr rile Colocviului tiin ific, Gala i, 19 mai 2006 (vol.
îngrijit de t. Stanciu i C. Croitoru), Gala i, 2006, p. 7-20.
2
C. Croitoru, Gala i. Repertoriul descoperirilor arheologice i numismatice, Gala i, 2013, p. 85-86.
3
Ion T. Dragomir, Repertoriul descoperirilor arheologice de aspect cultural Stoicani–Aldeni, în „Danubius”, XI–XII,
1984-1985, p. 26.
4
I. T. Dragomir, Descoperiri arheologice pe actualul teritoriu al Gala iului din cele mai vechi timpuri i pân la
întemeierea ora ului, în „Danubius”, I, 1967 (= „Danubius”, XVI, 1996), p. 181, fig. 2/1; Idem, M rturii privind epoca
bronzului în regiunea de sud a Moldovei, în „Carpica”, XI, 1979 (= „Danubius”, XVI, 1996), p. 153; Idem, Descoperiri
arheologice traco-geto-dacice din sudul Moldovei, în vol. Din istoria Europei romane, Oradea, 1995, p. 52, fig. 1/5.
Vezi i N. Boroffka, E. Sava, Zu den „Zeptern/Stössel-Zeptern”, „Miniatursäulen” und „Phalli” der Bronzezeit
Eurasien, în „Archäologische Mitteilungen aus Iran und Turan”, 30, 1998, p. 81, nr. 32, fig. 2/8; C. E. Ursu, I. Mitrea,

68
înhuma ie, cu inventar funerar modest, datate în epoca bronzului. Necropola este de tip tumular,
cu an uri periferice5. În unul dintre tumulii cerceta i (T258) au fost descoperite 11 morminte de
înhuma ie, dintre care 10 apar in sfâr itului perioadei mijlocii a epocii bronzului (cultura Monteoru)
i unul de la începutul secolului al XIX-lea. Se mai men ioneaz i prezen a în acela i context a ase
bordeie „din aceea i vreme” (!?) [cercet ri M. Brudiu, I. Limbidis, 1976; materialele la MIG]6.
În acela i punct a fost descoperit i o necopol roman , biritual , cu morminte tumulare i de
tip busta [cercet ri de salvare, M. Brudiu, 1988-1989, materialul la MIG]7. Men ion m c dl. M.
Brudiu nu a publicat integral rezultatele cercet rilor arheologice de salvare pe care le-a întreprins, ci
numai vestigiile arheologice romane i post-romane8. Cele mai recente cercet ri arheologice
întreprinse în spa iul la care ne referim, i care au acoperit o suprafa destul de însemnat , nu au
semnalat elemente anterioare epocii romane9.

C. Topografia a ez rii
A ezarea din cartierul g l ean Dun rea este pozi ionat pe un pinten de teras , flancat de
fosta balt C tu a i de un vechi meandru al Siretului. Foarte probabil, balta men ionat este de fapt
un fost liman fluvio-lacustru format la v rsarea pârâului omonim în Siret.
Zona la care ne referim era una de lunc , foarte probabil inundat de rev rs rile periodice ale
Siretului. Acest mediu specific oferea resurse naturale comunit ilor din zon . Totodat genera o
pozitie geografic privilegiat ; balta reprezenta un port natural de unde se putea naviga pe Siret i
pe Dun re. Pe de alt parte, aspectul de promontoriu al terasei asigura comunit ilor ce locuiau aici
protec ie natural i vizibilitate la distan e mari.

D. Descoperirile i interpretarea lor

Nu dispunem de informa ii detaliate despre contextul descoperirii, întrucât, a a cum am mai
men ionat, rezultatele cercet rii nu au fost, dup cuno tin ele noastre, publicate de c tre cel care le-a
efectuat. Singurele date pe care le avem la dispozi ie sunt cele cuprinse în Registrul Inventar al
Muzeului de Istorie din Gala i, introduse chiar de c tre autorul descoperirii. Conform acestora,
materialele arheologice au fost identificate în urma unei s p turi de salvare întreprinse în anul 1990,
în Cartierul Dun rea al municipiului Gala i, f când parte din inventarul unei locuin e (L1), sau al
unei gropi (Gr1). A adar este vorba despre identificarea i cercetarea a dou complexe diferite,
posibil aflate în leg tur , dar asupra acestui lucru nu avem nici o certitudine. Inventarul acestora,
relativ bogat, este format din materiale ceramice, osteologice i litice, dar care nu pot fi întotdeauna
atribuite cu suficient precizie, unuia sau altuia dintre complexe. Spre exemplu, pentru materialul
litic (silex i piatr ), primul inventariat, nu se specific apartene a la una dintre cele dou complexe.
Aceasta nu înseamna neap rat c a fost identificat passim, ci poate reprezenta pur i simplu o
caren de descriere. În schimb, materialele osteologice (vertebre i unealt ), greut ile i lingurile
din lut au fost descoperite în groap , iar recipientele ceramice în inventarul locuin ei.
Red m în cele ce urmeaz descrierea acestor materiale:

Considera ii asupra sceptrelor tronconice din piatr descoperite pe teritoriul României, în „Suceava”, XXVI-XXVII-
XXVIII (1999-2000-2001), 2001, p. 163, fig. 3/8.
5
M. Brudiu, La r d cina istoriei – monumente ale epocii bronzului, în „Via a Nou ”, XXXIV, nr. 9770, 1978, p. 2.
6
Idem, Informa ii noi privind epoca bronzului în sud-estul Moldovei, în SCIVA, 36, nr. 3, 1985, p. 242-248; Idem,
Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. De la indo-europeni la turanicii târzii. M rturii arheologice, Bucure ti,
2003, p. 59-62, fig. 16B; 20-21, 22/4-7. Vezi, mai recent, M. Vernescu, C. Croitoru, Late Copper Age and Bronze Age
Tumuli in the North-Eastern Part of Br ila Plain and Covurlui Plain, în vol. Lower Danube Prehistory. 50 years of
excavations at Babadag (1962-2012). Proceedings of „Lower Danube Prehistory. 50 years of excavations at Babadag”,
Conference, Tulcea, September 20th-22th (eds.: S-C. Ailinc i, Al. ârlea, C. Micu), Br ila, 2013, p. 116-118, nr. 6.
7
Ibidem, p. 126-127, nr. 345-349; p. 129, nr. 363; Idem, Date preliminare despre necropola roman din cartierul
„Dun rea” Gala i, în „Analele Universit ii «Dun rea de Jos»”, Gala i, seria 19 istorie, 3, 2004, p. 31-45.
8
Idem, Cercet rile arheologice cu caracter de salvare în jude ul Gala i, în vol. Cronica Cercet rilor Arheologice
1983–1992, Comisia Na ional de Arheologie, Bucure ti, 1997, p. 33.
9
Ovidiu entea, Sorin Cle iu, Gala i, punctul Cartier Dun rea, în vol. Cronica Cercet rilor Arheologice din România,
Bucure ti, 2005, p. 153-157.

69
 01. burin pe fragment de lam din silex de culoare cenu ie. Dimensiuni: 84 x 35 x 0,9 mm.
Num r de inventar: 21680. Fig. 3/1; 5/3.
02. a chie din piatr de culoare neagr , având urme de utilizare. Dimensiuni: 45 x 28 x 10
mm. Num r de inventar: 21681. Fig. 3/10.
03. pies microlit din silex de culoare brun , având retu e bifaciale i urme de utilizare
(luciu). Dimensiuni: 30 x 25 x 0,8 mm. Num r de inventar: 21682. Fig. 3/5.
04. lam din silex de culoare g lbuie, având retu e bifaciale. Dimensiuni: 137 x 31 x 0,8 mm.
Num r de inventar: 21683. Fig. 3/4; 5/1.
05. gratoar pe lam din silex de culoare galben . Dimensiuni: 50 x 22 x 0,3 mm. Num r de
inventar: 21684. Fig. 3/2; 5/4.
06. pies microlit pe lam din silex de culoare galben , având retu e unifaciale. Dimensiuni:
31 x 11 x 0,1 mm. Num r de inventar: 21685. Fig. 3/7.
07. pies microlit pe lam din silex de culoare albuie, având retu e bifaciale. Dimensiuni: 31
x 14 mm. Num r de inventar: 21686. Fig. 3/6.
08. gratoar pe fragment de lam din silex de culoare cafenie, având retu e bifaciale.
Dimensiuni: 37 x 20 x 0,3 mm. Num r de inventar: 21687. Fig. 3/3.
09. a chie din piatr de culoare neagr . Dimensiuni: 44 x 15 x 0,3 mm. Num r de inventar:
21688. Fig. 3/9.
10. burin pe a chie din silex de culoare brun . Dimensiuni: 60 x 30 x 0,6 mm. Num r de
inventar: 21689. Fig. 3/8; 5/2.
11. topor din piatr de culoare neagr , având urme de retu are pe latura activ . Dimensiuni:
72 x 34 x 20 mm. Num r de inventar: 21690. Fig. 3/11; 5/5.
12. vertebr de pe te, identificat în Gr1. Dimensiuni: 32 x 13 mm. Num r de inventar:
21691. Fig. 4/5.
13. vertebr de pe te, identificat în Gr1. Dimensiuni: 39 x 14 mm. Num r de inventar:
21692. Fig. 4/2.
14. vertebr de pe te, identificat în Gr1. Dimensiuni: 33 x 10 mm. Num r de inventar:
21693. Fig. 4/1.
15. vertebr de pe te, identificat în Gr1. Dimensiuni: 22 x 16 mm. Num r de inventar:
21694. Fig. 4/3.
16. vertebr de pe te, identificat în Gr1. Dimensiuni: 23 x 13 mm. Num r de inventar:
21695. Fig. 4/4.
17. astragal, pe una dintre laturi prezint urme de prelucrare (crest turi) i de utilizare
(lustruit), identificat în Gr1. Dimensiuni: 29 x 16 mm. Num r de inventar: 21696. Fig. 4/6; 5/8.
18. greutate din lut ars de culoare c r mizie, cu form oval , perforat la un cap t,
identificat în Gr1. Dimensiuni: 116 x 80 x 40 mm. Num r de inventar: 21697. Fig. 4/9.
19. greutate din lut ars de culoare c r mizie, cu form oval , perforat la un cap t,
identificat în Gr1. Dimensiuni: 117 x 78 x 39 mm. Num r de inventar: 21698. Fig. 4/10.
20. lingur din lut ars de culoare c r mizie, având coada îndoit , identificat în Gr1.
Dimensiuni: 67 mm. Num r de inventar: 21699. Fig. 4/7; 5/7.
21. lingur din lut ars de culoare c r mizie, având coada rupt , identificat în Gr1.
Dimensiuni: 88 x 50 x 13 mm. Num r de inventar: 21700. Fig. 4/8; 5/6.
22. capac din lut ars de culoare cenu ie, la exterior ornamentat cu decor pictat de culoare
ro ie, aplicat pe fond de culoare neagr , identificat în Gr1. Dimensiuni: 125 x 400 mm. Num r de
inventar: 21701.
23. vas de form bitronconic , fundul de tip umbo, um rul eviden iat, i buza u or îngro at
i evazat . Diametrul fundului m soar 27 milimetri, diametrul maxim 220 milimetri, iar diametrul
gurii 202 milimetri, toate raportate la o în l ime total de 80 de milimetri. Pe um r exist un motiv
decorativ format dintr-o linie frânt incizat . Inciziile sunt largi de 25 – 30 milimetri, având
aspectul unor caneluri. Acestea erau umplute cu vopsea alb , crud , care în prezent se mai p streaz
doar într-o mic m sur . Decorul, dispus pe um r, este o combina ie de incizie i pictur , iar
aspectul final este acela al unei linii frânte de culoare alb , executat pe fond ro u. Pasta utilizat

70
este fin , omogen , ca degresant fiind utilizate cioburi pisate i nisip. Suprafa a este bine netezit ,
iar la exterior era o aplicat angob ro ie. Partea superioar , sau „capacul” vasului este un model de
locuin , care are o în l ime de 125 de milimetri. Important este faptul c modelul de locuin este
fixat deasupra buzei vasului, fiind lipit de aceasta. Modelul de locuin prezint o deschidere
frontal i una lateral , dispus pe partea stâng , marginile lor fiind îngro ate i u or evazate, ca i
buza vasului. În opinia noastr , deschiderile sunt reprezent ri ale intr rii i ferestrei. „Calota”
capacului este, de fapt, reprezentarea unui acoperi de locuin , „în dou ape”; a fost identificat în
L1. Num r de inventar: 21702. Fig. 6/1-3.
24. vas din lut ars de culoare c r mizie, ornamentat cu caneluri verticale, a fost identificat în
L1. Dimensiuni: 145 x 165 mm. Num r de inventar: 21703.
25. vas din lut ars de culoare c r mizie, ornamentat cu dou proeminen e simetrice, iar în
partea inferioar cu caneluri oblice, a fost identificat în L1. Dimensiuni: 135 x 160 mm. Num r de
inventar: 21704.
26. vas din lut ars de culoare c r mizie, ornamentat cu dou proeminen e conice, în partea
inferioar având dispus o toart perforat orizontal, a fost identificat în L1. Dimensiuni: 125 mm.
Num r de inventar: 21705.
27. vas din lut ars de culoare c r mizie, bine finisat, ornamentat cu pictur ro ie în registrul
superior, a fost identificat în L1. Num r de inventar: 21706.
28. vas suport din lut ars de culoare c r mizie, neornamentat, perforat median, a fost
identificat în L1. Dimensiuni: 37 x 50 mm. Num r de inventar: 21707.
29. vas suport din lut ars de culoare cenu ie, neornamentat, perforat la baz , a fost identificat
în L1. Dimensiuni: 45 x 59 mm. Num r de inventar: 21708.
30. vas din lut ars de culoare c r mizie cu impurit i, neornamentat, a fost identificat în L1.
Dimensiuni: 75 x 200 mm. Num r de inventar: 21709.
Pornind de la materialele descrise mai sus putem face urm toarele preciz ri:
- piesele din silex cioplit sunt unelte care atest refolosirea unor lame. A a se explic i
descoperirea unor microlite. Aceste materiale prezint i numeroase retu e, care sunt un alt indiciu
al utiliz rii intense;
- se remarc totodat i prezen a unor a chii din piatr utilizate ca unelte;
- toporul din piatr lefuit a fost i el intens utilizat, iar la un moment dat i recondi ionat;
- astragalul prelucrat este o pies rar , care foarte probabil a fost utilizat la prelucrarea altor
materiale; acesta are o latur lefuit ca rezultat al abraziunii i o alta crestat ;
- greut ile din lut prezint urme evidente de utilizare; urmele din jurul perfora iei atest
utilitatea lor de tensionare a unor fibre;
- lingurile din lut se înscriu în categoria ustensilelor cu o larg r spândire în aria cultural
gumelni ean ;
- prezen a vertebrelor de pe te, de dimensiuni mari i în num r apreciabil reprezint o dovad
a practic rii pescuitului, dar i un indiciu al faptului c în preistorie balta C tu a era populat de
specii mari;
- recipientul pictat este o prezen special , fiind un model/machet de locuin ce se înscrie
într-o serie larg de combina ii plastice tipice pentru eneoliticul din valea Dun rii.

E. Concluzii
Dincolo de vasul pictat gumelni ean amintit – ce constituie deocamdat o combina ie
original între un recipient i un model de locuin – inventarul celor dou complexe identificate,
ceramic, osteologic i litic sugereaz anumite nuan ri relative la epoca eneolitic pe teritoriul
Moldovei meridionale.
Tipologia obiectelor din lut, dar în special a vasului machet de locuin ne conduc spre
concluzia c a ezarea de pe malul b l ii C tu a poate fi atribuit culturii Gumelni a. Materialele pe
care le avem la dispozi ie pot fi datate în faza Gumelni a A2.
Artefactele prezentate mai sus ne permit emiterea câtorva aprecieri relative la ocupa iile
locuitorilor a ez rii de lâng balta C tu a:

71
 - vertebrele de pe te indic pescuitul ca surs principal de asigurare a subzisten ei, la acestea
se adaug prezen a greut ilor utilizate probabil la plasele de pescuit i, în mod evident, mediul în
care s-a întemeiat a ezarea.
- utilajul litic prezint urme de utilizare i de reutilizare, ceea ce înseamn c locuitorii acestei
a ez ri au folosit la maxim resursele de care dispuneau. În acest sens stau m rturie i a chiile din
roc utilizate ca alternativ pentru materia prim – silexul.
- ceramica identificat este tipic unei a ez ri gumelni ene, iar prezen a picturii este un alt
argument pentru aceasta. Eviden iem i aici aspectul deosebit al vasului machet de locuin , care se
înscrie de asemenea în seria mai larg a combina iilor plastice din aria cultural gumelni ean .
Încheind aceste aprecieri sumare, bazate pe rezultatele unei s p turi de salvare de mic
amploare, soldat cu identificarea a doar dou complexe arheologice, dar foarte bogate (calitativ i
cantitativ) în material, conchidem c a ezarea de lâng balta C tu a pare s fie una dinte a ez rile
gumelni ene bogate de pe valea Dun rii. Nu este de prisos poate, dat fiind, cum spuneam, calitatea
i cantitatea materialului arheologic, s suger m i pe aceast cale, continuarea cercet rilor arheologice.

Bibliografie

Boroffka, Sava 1998: N. Boroffka, E. Sava, Zu den „Zeptern/Stössel-Zeptern”, „Miniatursäulen”

und „Phalli” der Bronzezeit Eurasien, în „Archäologische Mitteilungen aus Iran und Turan”,
30, 1998, p. 81, nr. 32.
Brudiu, 1978: M. Brudiu, La r d cina istoriei – monumente ale epocii bronzului, în „Via a Nou ”,
XXXIV, nr. 9770, 1978, p. 2.
Brudiu, 1985: M. Brudiu, Informa ii noi privind epoca bronzului în sud-estul Moldovei, în „Studii i
Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie”, 36, nr. 3, 1985, p. 242-248.
Brudiu, 1997: M. Brudiu, Cercet rile arheologice cu caracter de salvare în jude ul Gala i, în vol.
Cronica Cercet rilor Arheologice 1983–1992, Comisia Na ional de Arheologie, Bucure ti,
1997, p. 33.
Brudiu 2003: M. Brudiu, Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. De la indo-europeni la
turanicii târzii. M rturii arheologice, Bucure ti, 2003.
Brudiu 2004: M. Brudiu, Date preliminare despre necropola roman din cartierul „Dun rea”
Gala i, în „Analele Universit ii «Dun rea de Jos»”, Gala i, seria 19 istorie, 3, 2004, p. 31-45.
Croitoru, 2013: C. Croitoru, Gala i. Repertoriul descoperirilor arheologice i numismatice, Gala i.
Dragomir, 1967: I. T. Dragomir, Descoperiri arheologice pe actualul teritoriu al Gala iului din cele
mai vechi timpuri i pân la întemeierea ora ului, în „Danubius”, I, 1967 (= „Danubius”, XVI,
1996), p. 179-212.
Dragomir, 1979: I. T. Dragomir, M rturii privind epoca bronzului în regiunea de sud a Moldovei,
în „Carpica”, XI, 1979 (= „Danubius”, XVI, 1996), p. 149-157.
Dragomir, 1985: Ion T. Dragomir, Repertoriul descoperirilor arheologice de aspect cultural
Stoicani–Aldeni, în „Danubius”, XI–XII, 1984-1985, p. 7-48.
Dragomir, 1995: I. T. Dragomir, Descoperiri arheologice traco-geto-dacice din sudul Moldovei, în
vol. Din istoria Europei romane, Oradea, 1995, p. 49-59.
Pandrea, Croitoru, 2006: P. Pandrea, C. Croitoru, Un vas gumelni ean deosebit aflat în colec iile
Muzeului de Istorie Gala i, în vol. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor
cercet tori, (II), Lucr rile Colocviului tiin ific, Gala i, 19 mai 2006 (vol. îngrijit de t. Stanciu
i C. Croitoru), Gala i, p. 7-20.
Ursu, Mitrea, 2001: C. E. Ursu, I. Mitrea, Considera ii asupra sceptrelor tronconice din piatr
descoperite pe teritoriul României, în Suceava, XXVI-XXVII-XXVIII, 1999-2000-2001, p. 159-
171.
entea, Cle iu, 2005: O. entea, S. Cle iu, Gala i, punctul Cartier Dun rea, în vol. Cronica
Cercet rilor Arheologice din România, Bucure ti, 2005, p. 153-157.
Vernescu, Croitoru, 2013: M. Vernescu, C. Croitoru, Late Copper Age and Bronze Age Tumuli in
the North-Eastern Part of Br ila Plain and Covurlui Plain, în vol. Lower Danube Prehistory.

72
 50 years of excavations at Babadag s (1962-2012). Proceedings of „Lower Danube Prehistory.
50 years of excavations at Babadag”, Conference, Tulcea, September 20th-22th (eds.: S-C.
Ailinc i, Al. ârlea, C. Micu), Br ila, 2013, p. 89-130.

AN LESS KNOWN ARCHAEOLOGICAL SITE ON THE MAP OF GALA I COUNTY

THE ÆNEOLITHIC SETTLEMENT FROM DANUBE QUARTER

In the permanent exhibition of the Historical Museum of Gala i there is a remarkable Gumelni a
culture vessel having on the top side represented a miniature house model. This artefact was discovered on
the year 1990 on the Gala i’s Danube residential district, on the shore of C tu a puddle, but the discoverer,
Mister Mihalache Brudiu shows no attention to this and has not published his entirely research results, being
interested only on the roman period founds. The authors of these short intervention presented this artefact a
few years ago (see bibliography list above). The lack of information we deal today is kept away only by the
dates recorded on the Museum Inventory Catalogue by Mister Mihalache Brudiu himself. According to this
the vessel we speak about was found in the perimeter of a house and in the same time there are discovered
others artefacts, but there is no connections made between them and our piece.
We are aware that an essential role in establishing the significance of the miniature representations of
house models has the knowledge about the place and the context in which they have been found, but in spite
of this unfortunately shortcoming we will deal with the topic starting from the few discoveries of clay
miniatures which seems to have represented models of full-sized houses. Today we make a short
presentations over this very interesting archaeological site, beginning with the study of all the pieces found
there, and for witch, in the present pages we make a short catalogue that we believe its gives an certain image
of this new rediscovered point from the archaeological map of Gala i county.

73
74
75
76
77
78
 DATE GENERALE PRIVIND A EZAREA CARPIC
DE LA PIATRA NEAM -D RM NE TI

Daniel GARV N*, George Dan HÂNCEANU**,

Cristian-Constantin ROMAN***, Silviu CEAU U****

Keywords: Piatra Neam ; the IInd - the IIIrd centuries AD; rescue excavations.

Situl se g se te pe teritoriul ora ului, în partea de nord, la intersec ia str zilor D rm ne ti i 1

Decembrie 1918, pe prima teras de pe malul stâng al râului Cuejd (fig. 1/2), în fa a fostei coli
Normale de Fete (construc ie ce dateaz din perioada interbelic ) (fig. 1/1), pe partea dreapt a
drumului spre Tg. Neam . Suprafa a pe care se afl situl este relativ plan , u or mai în l at spre vest, la
limita cu drumul spre Tg. Neam , drum care a afectat par ial situl prin extindere i reamenajare. Spre
nord, terenul este acoperit de construc ii particulare, spre est de c minul de copii. În zona în care se
afl situl, au fost planta i pomi fructiferi la scurt timp dup construirea fostei coli de Fete.

Istoricul cercet rilor

Prima men iune a sitului apar ine preotului Constantin Matas , care aminte te despre o
a ezare geto-roman 1. La ini iativa Muzeului arheologic din Piatra-Neam , în anul 1957 au fost
realizate cercet ri arheologice sistematice, efectuate de c tre A. Ni u, I. Zamo teanu i M.
Zamo teanu2. În aceast prim campanie a fost realizat un mic sondaj, fiind identificate materiale
specifice sec. II-III (ceramic , greut i mari de lut), dar i unele specifice sec. III-IV (o fibul )3. În
urma acestui sondaj s-a putut constata c prima teras a fost ocupat în perioada carpic , iar cea de-
a doua teras a fost locuit etapa urm toare (sec. III-IV). Tot pe terasa inferioar , în apropierea
drumului, a fost identificat un cimitir medieval (sec. XIV-XV), ce suprapune a ezarea carpic 4.
În anul 1958, cercet rile au fost efectuate de c tre un colectiv compus din C. Matas , I.
Zamo teanu, M. Zamo teanu i A. Buzil , fiind trasate 11 sec iuni5. Suprafa a cercetat mult mai
mare a permis autorilor s p turii surprinderea mai multor complexe in situ (vetre, un cuptor pentru
ars ceramica) i o important cantitate de ceramic , în mare parte neîntregibil . Tot cu aceast
ocazie se f cea observa ia c stratul sub ire corespunz tor sec. II-III a fost distrus de ar turi, de
gropile pentru plantarea pomilor fructiferi, dar i de necropola medieval 6.
S p turile au fost reluate în anul 1968, scopul fiind cercetarea necropolei medievale. Cu
aceast ocazie au fost trasate 13 sec iuni7, men ionându-se c nivelul atribuit locuirii carpice a fost
în cea mai mare parte deranjat de lucr rile agricole8. La scurt timp, principalele rezultate ob inute în
urma celor trei campanii au fost reluate i integrate în monografia culturii carpice9.
În primele campanii, cercet rile s-au concentrat pe latura de vest a sitului, în zona mai înalt
din apropierea oselei (fig. 2/1)10.

*, ***, **** Muzeul de Istorie i Arheologie Piatra Neam .

** Muzeul de Istorie Roman.
1
C. Matas , Cercet ri din preistoria jude ului Neam , extras din BCMI, f. 97, 1938, p. 36.
2
A. Ni u, I. Zamo teanu, M. Zamo teanu, Sondajele de la Piatra Neam , în MCA, VI, 1959, p. 370.
3
Ibidem.
4
Ibidem.
5
C. Matas , I. Zamo teanu, M. Zamo teanu, S p turile de la Piatra Neam , în MCA, VII, 1961, p. 344-346, fig. 4.
6
Ibidem.
7
V. Spinei, Necropola medieval de la Piatra Neam -D rm ne ti, în „MemAntiq”, I, 1969, p. 215-225.
8
Idem, Cercet rile arheologice de la Piatra Neam -D rm ne ti, în „Danubius”, VI-VII, 1972-1973, p. 21.
9
Gh. Bichir, Cultura Carpic , Bucure ti, 1973, p. 15, 17, 52, 57-58, 71, 78, 84, 93, 99, 103, 120, 149, 152, 191, 203.
10
În lipsa unor repere topografice exacte, în momentul de fa nu am prezentat un plan comun al tuturor s p turilor.

79