Arsuri

Îngrijirea bolnavului cu arsuri - Proiect 2017
Motto:
“Fiecare om este autorul propriei sănătăţi sau boli.” - Budha
1|Page
Cuprins
ARGUMENT...............................................................................................................................................3
PARTEA TEORETICĂ ..................................................................................................................................4
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia pielii .............................................................................................4
II. Clinica afecțiunii. Arsurile. ............................................................................................................. 11
II.1. Definiția .................................................................................................................................. 11
II.2. Clasificare................................................................................................................................ 11
II.3. Etiopatogenie si simptomatologia .......................................................................................... 13
II.4. Diagnostic pozitiv si diferențial ............................................................................................. 22
II.5. Tratamentul ............................................................................................................................ 22
III. Nursing în arsuri .......................................................................................................................... 40
PARTEA SPECIALA .................................................................................................................................. 40
I. Fisa tehnologica – pansamentul plăgii ........................................................................................... 40
Tipuri de pansament .......................................................................................................................... 43
II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate. ............................................................................. 50
Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale................................................................................... 50
CAZUL CLINIC NR. 1 ................................................................................................................. 55
CAZUL CLINIC NR. 2 ................................................................................................................. 63
CAZUL CLINIC NR. 3 ................................................................................................................. 76
CONCLUZII ............................................................................................................................................. 85
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 86
2|Page
ARGUMENT
Viata oricarui cetatean poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta

aparuta brusc, care-l aduce intr-o situatie critica acuta ce trebuie rezolvata de
personalul medical cu promptitudine si deosebita competenta.
Eficienta asistentei medicale presupune o munca exercitata in echipa,

unde cadrele medii sunt “mana dreapta” a medicilor. Aceasta munca in echipa,
pentru a fi eficientizata la maxim, cere din partea fiecaruia multa daruire, dar in
acelasi timp si multa responsabilitate, constiinta si competenta profesionala.
Lucrarea de fata scoate in evidenta toate aceste calitati pe care orice cadru
medical trebuie sa le posede, iar arsura, o boala chirurgicala a intregului
organism, este prilejul cu care orice asistent medical isi poate demonstra
competenta profesionala.
Arsura reprezinta o mare urgenta chirurgicala, de corectitudinea si

precocitatea masurilor terapeutice de prim ajutor, depinzand viata bolnavaui. Cu
cat aceste masuri vor fi aplicate mai prompt si mai corect, cu atat cresc mai mult
sansele de viata ale pacientului.
Arsura este o entitate patologica de neconfundat, o afectiune complexa,

care te obliga sa fii responsabil, constiincios si competent.
Acestea sunt doar cateva dintre motivele care m-au determinat sa-mi aleg
ca tema de proiect “Ingrijirea bolnavului cu arsuri”.
3|Page
PARTEA TEORETICĂ
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia pielii
Noţiuni de anatomia pielii
Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial al organismunlui care se

continua la nivelul orificiilor naturale cu semimucoase si mucoase. Are o
suprafata de 1,5 m2 la o persoana de 70 kg., iar culoarea este dependenta de tipul
de pigment melanic din piele. Suprafata pielii este in general neteda, cu exceptia
marilor pliuri cutanate.
4|Page
STRUCTURA PIELII
Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-eptelial care acopera
toata suprafata corpului. Este un organ elastic si impermeabil pentru unele solutii
si gaze, ca si pentru microbi.
Pielea este neteda, prezinta in unele locuri santuri (numite plici) si
ridicaturi in partea de extensie a articulatiei. Pe palme si plante, pielea prezinta
adancituri fine separate de sreste fine formand un desen particular pentru fiecare
individ numit amprente, folosite in medicina legala si politie.
Pielea are o suprafata de 1,5m2 si o grosime de 1-4 mm.
Culoarea pielii este data de :
· cantitatea de pigment din epiderm;
· circulatia sangvina din derm;
· stratul de grasime din epiderm.
Histologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale:
A. Epidermul se dezvolta din ectoderm
B. Dermul se dezvolta din mezoderm
C. Hipodermul se dezvolta din mezoderm
A. EPIDERMUL
· stratul cel mai superficial al pielii
· prezinta o grosime variabila in diferite regiuni ale pielii;
· epiteliu stratificat
· separat de derm prin membrana bazala
· format din 5 straturi:
a. Stratul bazal sau germinativ: numit asa pentru ca aici iau nastere toate
celulele epidermului.
· asezat pe menbrana bazala
· format dintr-un singur rand de celule prismatice inalte cu nucleu apical
5|Page
· aici se afla si celule care dau culoarea pielii numite melaocite ce secreta
un pigment numit melamina.
· La rasa neagra melanocitele se gasesc in toate cele cinci straturi ale
epidermului.
b. Stratul Malpighi: alcatuit din 6-12 randuri de celule poligonale
strans legate intre ele printr-o retea fibrinara ce strabate spatiile intercelulare si
patrunde in celulele vecine formand asa zisele pereti inercelulari sau totofibrile.
Citoplasma celulelor este bogata in mitocondrii iar nucleul sarac in cromatina.
c. Stratul granulos alcatuit din 3-5 randuri de celule romboidale care
contin in citoplasma, granule de CHERATO-HILAINA cu nucleu pe cale de
degerescenta.
d. Stratul lucid apare la microscop clar, alcatuit din celule fusiforme cu
nucleu degenerat foarte putin vizibil
e. Stratul cornos -
-alcatuit din mai multe randuri de celule plate cheratinizate, lipsite de
nucleu. In partea cea mai superficiala, celulele se desprind si cad, de aceea se
numeste stratul disfunct sau exfoliativ.
B. DERMUL - stratul uniform al pielii situat intre epiderm si hipoderm.

· Alcatuit din:
` a) dermul superficial (stratul papilar)
b) dermul profund (corionul)
a) Stratul papilar - este separat de epiderm printr-o membrana sinuoasa
cu proeminente cilindro conice numite PAPILE DERMICE. Papilele dermice
suntseparate intre ele prin prelungiri ale epidermului numite creste interpapilare.
Papilele dermice sunt alcatuite din:
1. tesut conjunctivo lax
2. fibre de reticulina elastice si conjunctive
6|Page
3. substanta albuminoasa numita colagen

4. celule ca fibrocite
plasmocite
mastocite polinucleare
5. glande sebacee
6. canale de excretie ale glandelor sudoripare
7. foliculi pilosi
8. reteaua vasculara
9. receptori nervosi
b) Dermul profund este format dintr-o retea de fascicule de fibre elastice

si colagene dispuse in toate sensurile
10. celule conjunctive asezate intre fascicule
11. fibroblasti
12. substanta fundamentala
13. vase sangvine
14. vase limfatice
15. terminatii nervoase ca :
 corpusculi Meisner specializati in receptionarea
excitatiilor tactile de atingere.
 corpusculi Krause specializati in receptarea
senzatiei
 corpusculi pacini specializati in receptarea
senzatiilor tactile de presiune
Dermul este carasterizat printr-o mare elasticitate, cu rol protector al pielii.
7|Page
C. HIPODERMUL sau tesutul subcutanat, stratul cel mai profund al pielii,

bogat în celule adipoase, constituind un depozit de lipide al organismului,
conţinând şi receptori nervoşi. El este alcatuit din:
1) tesut conjunctiv lax, bogat in celule adipoase
2) glomenulii glandelor sudoripare
3) reteaua vasculara si limfatica subcutanata
4) receptori nervosi ca:
a) corpusculii Pacini in numar crescut decat in derm
b) corpusculii Golgi in pulpa degetelor raspund la excitatiile de
presiune
c) cosuletele nervoase care se afla la baza foliculelor pilosi cu rol in
receptionarea excitatiilor tactile a firului de par
5) fascicule conjunctive orientate paralel cu suprafata pielii
6) bulbii firelor de par
Noţiuni de fiziologia pielii
FUNCTIILE PIELII
Datorita alcatuirii ei variate, pielea are mai multe functii si anume:
1. separa organismul de mediul inconjurator si-l apara de o serie de influente
externe.
2. stratul cornos fiind impermeabil opreste evaporarea lichidelor tisulare cat
si patrunderea in organism a substantelor din mediul extern. Totusi stratul cornos
permite absorbtia unor substante medicamentoase incorporate in grasimi. Stratul
cornosprin descuamare continua indeparteaza si germenii.
3. neutralizeaza unele substante iritante cu care vine in contact. (Exemplu:
substante acide sau bazice, daca insa contactul cu acestea nu este prea
indelungat)
8|Page
4. apara organismul impotriva radiatiilor din mediul extern prin sistemul

de absorbtie al melanocitelor din stratul bazal al epidermului care
sintetizeaza pigmentul pielii numit melamina. Melamina creste dupa
expunerea la soare.
5. sub influenta razelor ultraviolete se formeaza in piele vitamina D, care
influenteaza metabolismul sarurilor de Ca2+ jucand un rol important in
osterogeneza.
6. termoreglare prin vasoconstrictie cand tempreatura mediului scade si
vasodilatatie cand temperatura mediului creste.
7. este un vast organ de simt datorita numerosilor receptori pentru
sensibilitate tactila, termica si dureroasa.
8. participa intr-o mica masura la respiratie
9. participa la secretie
-secreta sudoarea cu rol depurativ
-secreta sebumul cu rol lubrefiant
Pielea umana este mai mult decat o patura elastica de celule epiteliale care
acopera muschii corpului, sangele si oasele. In schimb este un organ dinamic
care are o multime de functii:
1. Pielea este o bariera protectiva. Tine afara microorganismele care altfel
ar infecta corpul. Deoarece pielea este impermeabila, tine lichidele corpului
inauntru si celelalte lichide afara. Celulele pielii mai contin si un pigment numit
melamina, care absoarbe toate razele ultraviolete nefaste care radiaza din soare.
2. Pielea este si o suprafata senzoriala. Nervurile senzoriale din piele
functioneaza ca senzori de presiune care transmit informatii la creier.
Alti senzori din piele detecteaza durerea, caldura si frigul. Pielea este
suprafata de contact a corpului cu lumea inconjuratoare.
9|Page
3. Pielea compenseaza si pentru miscarile corpului. Pielea se intinde odata

cu miscarea si se contracta imediat ce miscarea a incetat. Pielea creste odata cu
corpul.
4. Pielea ajuta la controlul temperaturii interne. Cand este frig, vasele de
sange se contracta, pentru a diminua pierderile de caldura in mediu. Cand este
cald, aceste vase se dilata, eliberand energie. In plus glande dn piele elimina
transpiratie, care absoarbe caldura si se evapora racind suprafata corpului.
Pielea este cel mai mare organ al copului. La un corp de adult, 15% din
greutatea totala a corpului este piele. Rolul multifunctional al pielii este reflectat
prin multitudinea de celule ce se gasesc in tesuturile ei.
Un centimetru patrat de piele umana contine 200 de nervuri, 10 fire de
par, si muschi microscopici, 100 glande sudoripare, 15 glande sebacee, 3 vase de
sange, 12 receptori de caldura si 2 receptori de frig precum si 25 de receptori
sensibili la presiune.
Impreuna cu parul si unghiile, pielea se mai numeste tegument, sau sistem
tegumentar.
10 | P a g e
II. Clinica afecțiunii. Arsurile.
II.1. Definiția
Definitie
Arsurile sunt o categorie specifica de traumatisme, cauzate de actiunea

unor agenti traumatici specifici, care produc leziuni distructive asupra pieli si
uneori asupra tesuturilor subiacente, antrenand pe langa tulburari locale si
tulburari generale. Efectul patologic al arsurii depaseste cadrul local de actiune
al agentului traumatic si o transforma intr-o boala chirurgicala, deosebit de
severa a intregului organism. Orice arsura poate fi urmata de complicatii si de
invaliditati importante, prognosticul vindecarii bolnavului depinzand de
suprafata arsa, de profunzimea arsurii, de tipul agentului traumatic, de starea
biologica a accidentatului si de calitatea asistentei medicale acordate.
II.2. Clasificare
Este foarte important sa-ti dai seama macar cu aproximatie daca este o
arsura grava sau usoara, astfel incat, inainte sa iau pe rand fiecare situatie de
arsura termica si sa iti spun exact ce ai de facut, o sa insist pe clasificarea
arsurilor. Arsurile primesc niste grade in functie de gravitatea lor, de
suprafata pe care se intind, de adancimea la care ajung, de formatiunile distruse
in arsura.
Clasificarea arsurilor se face in functie de cat de mare este suprafata
arsa, cat de adanca este arsura, ce formatiuni au fost distruse in arsura si in ce loc
apare (fata, gat etc). Este absolut inutil sa-ti enumar clasificarile in functie de
aceste criterii pentru ca nu iti folosesc, nu te vor ajuta si nu ti le vei reaminti in
situatii critice.
La modul cel mai general, arsurile pot fi minore, moderate sau
severe. Mai pot fi superficiale, partiale sau totale.
11 | P a g e
De asemenea, direct proportional cu severitatea lor mai sunt de gradul I,

II, III si IV.
1) Arsura termica de gradul I:

Cum arata arsura de gradul I?
 Este cea mai usoara

 Se limiteaza la stratul superficial al pielii
(epiderm)
 Copilul are roseata locala, durere, piele uscata fara basici
 Se vindeca in 3-6 zile, pielea arsa putand sa cada singura dupa 1-2 zile.
2) Arsura termica de gradul II:

Cum arata o arsura de gradul II?
 Sunt mai grave si ating si stratul de sub epiderma

 Copilul prezinta durere mare, roseata si basici
cu lichid transparent sau, daca acestea s-au spart,
prezinta o zona umeda (de la lichidul din basici) de culoare roz-rosie
 Se vindeca in 2-3 saptamani, in functie de gravitatea arsurii
3) Arsura termica de grad III:

Cum arata arsura de grad III?
 Implica toate straturile pielii si tesuturile de sub

ea si este o arsura severa
 Copilul nu are durere foarte mare, tocmai de
la faptul ca e posibil sa fie distruse si teminatiile
nervoase de la nivelul dermei. Aceasta lipsa a durerii poate induce in
12 | P a g e
eroare, adica poti sa ai impresia ca, daca nu are durere, nu e grav. FALS!
Daca nu are durere ESTE grav!
 Afecteaza toate straturile pielii, tesutul gras, vasele de sange, terminatiile
nervoase
 Se vindeca in timp indelungat, in functie de gravitatea arsurii
 Poate necesita (la fel ca si cele de grad II, grefe de piele)
II.3. Etiopatogenie si simptomatologia
In functie de agentul traumatic care le-a produs, arsurile pot fi

clasificate in:
- arsuri produse prin caldura (termice): flacara, metale topite, lichide si
vapori fierbinti ;
- arsuri produse prin substante chimice: acizi, baze, unele saruri ;
- arsuri produse prin electricitate: flama electrica ;
- arsuri produse prin radiatii: raze X, raze ultraviolete, Róntgen, gama.
Arsurile chimice sunt mai rare, dar sunt periculoase prin actiunea de
deshidratare celulara. Aspectul anatomo-clinic si gravitatea leziunilor sunt in
functie de proprietatile fiecarei substante, cantitatea si concentratia substantei,
durata de actiune si penetrabilitatea ei in tesuturi.
Acizii, sarurile metalice si unii esteri actioneaza prin deshidratarea

tesuturilor si coagularea proteinelor. Se produce o escara galben-bruna, mai mult
sau mai putin dureroasa. Bazele actioneaza prin deshidratarea si combinarea cu
lipidele, formand sapunul. Actionand asupra tesuturilor timp mai indelungat,
escara se formeaza lent. Daca nu se indeparteaza, bazele actioneaza si dupa
accident, arsurile transormandu-se dintr-un grad inferior, intr-un grad superior.
13 | P a g e
Arsurile cu fosfor prezinta un potential de malignizare tardiva. In toate

formele de arsuri chimice cicatrizarea se face lent, formandu-se cicatrici
vicioase, inestetice, care duc la tulburari functionale ale regiunii interesate.[3]
Arsurile electrtice sunt de fapt termice, deoarece la trecerea curentului

electric prin structura se degaja energie termica. Leziunile sunt maxime la
punctele de intrare si de iesire ale curentului electric, unde se degaja temperaturi
mari.
,,Marca electrica” apare ca un punct sau zona neagra, retractata, cu
aspect de arsura de grad IV putin dureroasa. Mai ales la punctul de iesire, exista
solutii de continuitate cu aspectul unor ,,plagi explodate” foarte profunde, ce
prezinta o coloratie brun-cenusie a marginilor si fundului plagii, miros fetid dupa
infectia rapida cu anaerobi si lipsa sangerarii. La periferie se produc tromboze
vasculare, edem mentinut sub tensiune, miozite (infectarea rapida cu germeni
anaerobi a tesuturilor devitalizate).
Accidentatii prezinta, de regula, o stare de soc manifestata prin semne

clinice (anoxie determinata de contractii tetanice prelungite ale muschilor
respiratori, fibrilatie ventriculara ) si intense perturbari metabolice (deshidratare,
anemie severa cu hipoproteinemie, hiponatremie, hipocloremie). Leziunile
renale sunt de tip ,,rinichi de soc”. Experienta clinica a aratat ca gravitatea
arsurii depinde de numarul de volti, fapt exprimat prin postulatul ,,amperii
omoara, voltii ard”.[4]
Escara se suprainfecteaza, se elimina greu, lasa cicatrici sechelare mai

ales la nivelul degetelor.
Prima masura ce trebuie luata este intreruperea curentului prin

desfacerea sigurantei sau taierea firelor electrice, apoi indepartarea victimei de
langa sursa de curent cu o bucata de lemn uscat sau cu pumnul invelit bine intr-o
14 | P a g e
haina. Dupa aceea se face reanimarea victimei prin respiratie gura la gura, masaj
cardiac, oxigenoterapie, iar la spital se continua reanimarea cu defibrilare
cardiaca, se administreaza Adrenalina intracardiac, se reface volemia, se
corecteaza acidoza si dezechilibrul metabolic.[5]
Arsurile prin iradiere sunt reprezentate de: radiodermite si de arsurile

cauzate de explozia atomica.
Radiodermitele sunt acute si cronice. Cele acute apar la cateva zile sau
saptamani de la aplicarea de raze Róntgen in scop terapeutic sau diagnostic; la
persoanele care manipuleaza aparatura ce produce raze Róntgen. Alopecia care
apare in astfel de cazuri este definitiva. Exista forme clinice-eritematoase (grad
I); veziculobuloase (grad II) si ulceroase (grad III). Radiodermitele cronice apar
la bolnavii supusi la tratamente anticanceroase.
Arsurile cauzate de explozia atomica sunt determinate de actiunea

imediata a emanatiei de lumina (de 2000 de ori mai puternica decat lumina
solara la 900 m. distanta de locul exploziei) si de actiunea radiatiilor α si β. In
timpul exploziilor de la Hiroshima si Nagasaki arsurile au fost intalnite pe o raza
de 3 km. Arsurile se asociaza cu boala de iradiere: zona arsa este contaminata
radioactiv si infectata, iar cicatrizarea se face lent cu cicatrici cheloide care
evolueaza spre malignizare.[6]
Se descriu 5 faze evolutive:
-faza 1 : edem, prurit si dureri care tin 2-3 zile ;
-faza 2 (de latenta) : dureaza din ziua a-3-a pana in ziua a-7-a ;
-faza 3: eritem, vezicule, ulceratii; se intinde din ziua a-7-a pana in

ziua a-30-a ;
15 | P a g e
-faza 4: necroza insotita de dureri violente care apar dupa o luna ;
-faza 5: leziuni cronice definitive cheloide: discromie, atrofie,

hipercheratoza, ulceratii atone, degenerescenta maligna.
ASPECT CLINIC
Gravitatea unei arsuri se apreciaza tinandu-se seama de doi

parametri: intinderea in suprafata a arsurii si gradul de profunzime al
acesteia. Amandoi parametri au o mare importanta: intinderea arsurii
determinand prognosticul vital, iar profunzimea- gradul de invaliditate al
accidentatului. Acesti parametri se calculeaza foarte atent si se inscriu in
documentele medicale, iar tratamentul de urgenta, ca si cel de lunga durata, se
face in functie de ei.[7]
Aprecierea suprafetei arse are mare importanta in precizarea: formei

clinice, a gravitatii, a prognosticului si a indicatiei terapeutice.
Suprafata arsa se exprima in procente in raport cu suprafata corpului. O

prima estimare a suprafetei arse se face prin doua metode:
regula lui ,,noua” (Wallace) valabila numai pentru adulti:
capul si gatul insumeaza circa 9% ;
fiecare membru toracic circa 9% ;
fiecare membru pelvin circa 18% ;
trunchiul anterior circa 18% ;
trunchiul posterior circa 18% ;
16 | P a g e
regiunea ano-perineala circa 1% .
Regula cifrei “9”- Wallace
estimarea suprafetei arse comparativ cu palma bolnavului, care se

considera 1% din suprafata corpului. Pentru varstele mici exista alte
procentaje.[8]
Din punct de vedere al profunzimii, arsurile se clasifica in 4 grade,

fiecare din aceste grade avand semne caracteristice, afectand succesiv cele 3
straturi ale pielii, ulterior si straturile subiacente. In cursul evolutiei bolii, gradul
de profunzime al arsurii este posibil sa se schimbe - de exemplu, o arsura care la
inceput parea ca in anumite zone sa fie numai de gradul II, poate sa continue a
evolua si sa se transforme intr-o arsura de gradul III sau chiar IV, prognosticul
ca si atitudinea terapeutica schimbandu-se in acest caz, dupa cum si infectarea
arsurilor sau factorul biologic al individului pot schimba fundamental
prognosticul bolii.
17 | P a g e
Profunzimea leziunii de arsura se exprima in ,,grade de arsura” si se

face prin inspectie (care permite observarea de eritem, flictene, necroza sau
carbonizare) si prin palpare (care ne permite sa apreciem consistenta, supletea si
sensibilitatea provocate).
In cursul evolutiei bolii, gradul de profunzime al arsurii este posibil sa

se schimbe, astfel ca o arsura de grad inferior se poate transforma intr-o arsura
de grad superior.
Dupa modificarile morfopatologice si clinice, arsurile se clasifica in 4

grade:
Arsura de grad I: este superficiala si afecteaza numai stratul cornos al

epidermului. Se produce prin expunerea intempestiva la soare, dar poate fi gasita
si la periferia unor arsuri mai profunde.
18 | P a g e
Clinic se caracterizeaza prin: eritem dureros, senzatie de usturime accentuata la

atingere, caldura locala. Aceste fenomene dispar dupa 24-48 h, lasand locul unei
descuamari si pigmentari discrete. Nu apare niciodata edemul si flictena.[10]
Daca suprafata arsa este mare, pot aparea semne generale: cefalee,
febra, varsaturi, agitatie, stare de rau pana la lipotimie si colaps. Aceste semne se
incadreaza in termenul clinic de insolatie sau helioza.
Arsura de grad I se vindeca spontan, fara sechele. Poate persista o

hiperpigmentatie tegumentara prin activarea melanocitelor.
Arsura de grad II: distruge toate straturile epidermice pana la

membrana bazala, pastrand integritatea acesteia. Agentul termic cliveaza
epidermul intre stratul cornos si stratul lui Malpighi, se produce leziunea
plexului capilar subepidermic, cu extravazare plasmatica si formare de flictene
de gradul II, ce contin lichid plasmatic serocitrin, clar. Flictenele apar pe un fond
intens congestionat si edematos, in primele ore sau mai tarziu, la cateva zile. Ele
se pot rupe dezvelind un derm rosu viu si pot fi inconjurate de zone de arsura de
grad I. Flictena reprezinta un mediu bun de dezvoltare a infectiei, de aceea se
recomanda excizia acesteia si badijonarea plagii cu solutii antiseptice. Flictena
seroasa inseamna plasmexodie. Arsura este foarte dureroasa prin acumularea de
substante algogene (histamina, kinina) si prin dezvoltarea edemului
postcombustional, ce actioneaza asupra terminatiilor nervoase intraepiteliale
,,Fuga de lichid” din patul vascular in flictene impreuna cu durerea, se

afla la baza aparitiei socului prin arsura. Vindecarea se face prin ,,restitutio ad
integrum” in 14 zile (pielea se vindeca fara cicatrici si isi reia functia de organ
de aparare si epurare), pe seama stratului bazal germinativ, daca nu survine
suprainfectarea leziunii.[11]
19 | P a g e
Arsura de grad III: intereseaza intregul epiderm si partial dermul,

ajungand in teritoriul plexului capilar dermic intermediar. Wallace le denumeste
,,arsuri intermediare”. In acest caz vasele sanguine, foliculii pilosi si glandele
pielii sunt lezate si isi varsa continutul in flictene, care vor fi serosanghinolente
sau intens sanghinolente. Arsura se caracterizeaza printr-o zona eritematoasa
situata pe un fond edematos, flictene cu continut serosanghinolent (care
deosebesc arsura de grad II de cea de grad III), sub care exista un derm de
culoare brun- rosu, ceea
ce denota leziuni de
coagulare.
Daca stratul de tesut afectat este gros apare escara intradermica, subtire,
moale, de culoare albicioasa-cenusie, numita ,,escara alba”. Durerea este de
intensitate mica datorita distrugerii terminatiilor senzitive.
Vindecarea este secundara ,,per secundam intentionem” pe seama

resturilor epiteliale din anexele pielii (glande sebacee sau sudoripare) si se
produce in 21 de zile, daca nu apare suprainfectia.[12]
In arsurile de grad III pericolul infectiei este mult mai mare, pentru ca
nu mai exista bariera epiteliala. Prin suprainfectie, arsurile devin profunde, fiind
necesara grefarea lor. Cand leziunea este foarte profunda, diferentierea de arsura
de grad IV, se face numai dupa eliminarea escarelor, cand se constata
20 | P a g e
epitelizarea spontana (absenta in arsura de grad IV). Dupa vindecarea arsurilor

de grad III, raman cicatrici vicioase, inestetice, urmate de disconfort functional.
Arsura de grad IV: intereseaza epidermul, intreg dermul si uneori

afecteaza hipodermul, aponevrozele, muschii, tesutul osos. Arsura distruge
integral res
ursele epiteliale, de aceea cicatrizarea

spontana este imposibila
Acest tip de arsura se caracterizeaza printr-o escara moale, alba ce apare

pe un fond de edem intens, care la nivelul extremitatilor poate realiza un
sindrom de ischemie acuta, care necesita incizii degajatoare. Escara indurata,
bruna se produce ca urmare a coagularii complete a proteinelor tisulare. Zonele
arse sunt complet insensibile, prin ditrugerea terminatiilor nervoase.
Escara si placardul se elimina in 2-3 saptamani, lasand o plaga infectata

plina de sfacele, care se va cicatriza lent prin granulare si epitelizare marginala.
Vindecarea se insoteste de cicatrici vicioase, retractile, nefunctionale

sau cheloide. O arsura de grad IV se poate vindeca prin epitelizare spontana,
daca nu are o suprafata mai mare de 5 cm², in caz contrar este necesar sa se
aplice grefe de piele.[13]
21 | P a g e
II.4. Diagnostic pozitiv si diferențial
DIAGNOSTIC POZITIV
Una din cele mai dificile sarcini ale chirurgului este aprecierea adancimii
arsurii si a timpului necesar vindecarii, pentru a hotari cel mai bun tratament. Nu
exista pana in prezent criterii clinice si de laborator foarte precise, dar etiologia
arsurii, inspectia si palparea plagii, cu aprecierea functiei senzitive a
terminatiilor nervoase sunt elemente diagnostice importante.
II.5. Tratamentul
Tratamentul unui ars consta in primul ajutor care se da la locul

accidentului, tratamentul aplicat in cursul transportului si apoi tratamentul
acordat in serviciul de chirurgie generala.
Primul ajutor la locul accidentului.
Daca arsura se produce printr-o flacara, accidentatul este invelit imediat

cu cearsafuri, haine groase, paturi pentru a stinge focul. In lipsa altor mijloace,
flacarile pot fi stinse prin rostogolirea victimei pe pamant, prin turnare de apa
sau acoperire cu zapada. Produsele petroliere nu pot fi stinse cu apa, ci se vor
utiliza spumante cu continut de CO2. Rostogolirea pe pamant este o modalitate
de autoajutorare foarte periculoasa, pentru ca plaga se poate infecta cu bacili
tetanici.[15]
Daca arsura este pe o suprafata restransa (sub 25%) si este de grad II,
aplicarea de gheata sau daca turnam insistent apa rece pe locul ars, impiedicam
patrunderea mai in profunzime a actiunii agentului termic. La nevoie se executa
resuscitarea cadio-respiratorie, iar daca exista conditii se administreaza O2
100% ( in caz de intoxicatie cu CO2).
22 | P a g e
La primul contact cu o arsura, nu se indeparteaza hainele sau corpi

straini, dezbracarea arsului este necesara numai cand imbracamintea este
imbibata cu lichide iritante sau fierbinti, care ar putea agrava leziunile si
suferintele. Nu este permisa nici o manevra locala: aplicarea de ulei, vaselina,
sare, albus de ou, praf de sulfamida, pentru ca ele nu calmeaza durerea si nu
vindeca arsura, ele fiind cea mai frecventa sursa de infectare a plagii.
Dupa administrarea intravenoasa a unui analgezic, victima va fi

transportata la spital invelit peste hainele sale cu un cearsaf curat si o patura. Pe
perioada transportului se interzice administrarea de lichide sau alimente pe cale
orala. Setea se combate prin umezirea buzelor cu apa si perfuzii intravenoase.
Primul ajutor consta si in combaterea durerii si a agitatiei

psihomotorii, prin administrarea intravenoasa de: Algocalmin, Fortral, Piafen,
Mialgin. Daca evacuarea celui ars nu poate fi realizata imediat si arsura
depaseste 10-15%, se pune o perfuzie cu ser fiziologic, glucoza 5% sau solutii
macromoleculare.[16]
Cand arsura se produce prin electricitate, smoala, minereu

supraancalzit, apa fierbinte, vapori, etc., primul ajutor consta in indepartarea
bolnavului de la locul accidentului. Daca este posibil, segmentul de corp supus
arsurii va fi expus imediat, asa cum am mai spus, timp indelungat la un jet de
apa rece.[17]
Tratamentul in timpul transportului.
Transportul celui ars trebuie realizat in primele 3 ore, se face pe targa si

se continua perfuzarea de substituenti, oxigenoterapie pe sonda nazala. Lipsa
transportului imediat intr-un spital atrage dupa sine instalarea socului si
agravarea riscului vital, prin neaplicarea tratamentului corespunzator.
23 | P a g e
Tratamentul in spital.
Se face obligatoriu anatoxina tetanica (ATPA) 0.5 ml si eventual ser

antitetanic 3000 U, pentru ca plagile prin arsura sunt predispuse la infectia
tetanica. Se fac probele de laborator necesare si anume: hemograma completa,
glicemie, uree, proteinograma, ionograma, rezerva alcalina, creatinina, sumar de
urina. Bolnavul este dezbracat complet, imbaiat ori de cate ori este posibil si,
apoi, dus in sala de operatii aseptice.[18]
De acum inainte intregul tratament se desfasoara in perfecte conditii de

asepsie, medicii si ajutoarele imbraca halate si manusi sterile, se lucreaza cu
pansamente si instrumente sterile.
In timp ce echipa operatorie se pregateste pentru interventie

chirurgicala, bolnavului i se face anestezie generala pentru a evita orice suferinta
in plus, generatoare de soc. Sub anestezie generala se va efectua toaleta
chirurgicala primara. Bolnavul este dezbracat complet si se face toaleta
minutioasa a zonei arse, care consta in curatirea tegumentelor cu apa calda si
sapun, sau solutie de bromocet 1‰, cloramina. Aceste solutii de detergent cu rol
dezinfectant se indeparteaza apoi cu apa sterila. Pacientul este dus in sala de
operatii aseptice si totul se desfasoara in perfecte conditii de asepsie. Se trece la
indepartarea chirurgicala a flictenelor si tesuturilor necrozate, devitalizate. Apoi
se face o badijonare cu alcool 70%, care are o tripla actiune: precipita proteinele
din piele limitand sau oprind procesul exudativ, actiune anestezica si antiseptica.
Se aplica un pansament uscat, steril, foarte larg, peste care se trag fese sterile
fixate cu agrafe.[19]
Daca plaga nu s-a infectat, bolnavul se vindeca in 10-14 zile. Daca

pansamentul este imbibat cu plasma, se scot straturile superficiale ale
pansamentului si se adauga alte comprese si fese sterile.
24 | P a g e
In arsurile cu smoala topita, nu se va indeparta imediat stratul de smoala

solidificat (care este un bun izolator), ci numai dupa 10-12 zile, prin dizolvare cu
benzina.
Arsurile de grad I nu necesita pansament. Peste ele se pulverizeaza

spray Bioxiteracor, Oxycort si se lasa la aer.
Unde exista unitati spitalicesti bine organizate, in care aerul din camera
bolnavului se poate steriliza, se aplica asa-zisele ,, tratamente deschise”.
Avantajele acestei metode constau in faptul ca tratamentul local este usor de
aplicat, plaga este usor controlabila, iar epitelizarea sub crusta brun roscata
formata se produce repede.
Avantajele ‚,pansamentului inchis”:
protejeaza plaga impotriva suprainfectiilor ;
combate durerea prin punerea in repaus a segmentului ars ;
favorizeaza o cicatrizare uniforma si rapida ;
efect pozitiv asupra psihicului bolnavului.
La bolnavii arsi cu leziuni profunde si circulare pe gat, trunchi si

membre, cu risc de ischemie, se fac de urgenta incizii de decompresiune pe
toata lungimea si profunzimea placardului de arsura, care se vor termina in tesut
sanatos.
Prevenirea si combaterea socului postcombustional trebuie instituit

imediat prin aplicarea de tratament antisoc. Acest tratament se aplica in orice
arsura de grad II sau III, care depaseste 15% din suprafata corporala.
25 | P a g e
Combaterea socului reprezinta obiectivul capital al perioadei evolutive

a arsului (primele 3 zile) si urmareste reechilibrarea hemodinamica si
hidroelectrolitica, combaterea anemiei, a insuficientei respiratorii si renale.
Reanimarea respiratorie este necesara intotdeauna, dar in mod

deosebit in cazul leziunilor inhalatorii. Uneori este necesara intubatia orotraheala
sau traheostomia si ventilatia artificiala. Oxigenoterapia prin sonda nazala cu O2
umidificat ca si aerosolii cu mucolitice sau antibiotice reprezinta adjuvanta
necesara.[20]
Reechilibrarea hidroelectrolitica trebuie inceputa cat mai precoce, ea

putand preveni sau atenua socul hipovolemic. Sunt inlocuite lichidele sustrase
din patul circulant prin plasmoragie, plasmexodie si/sau evaporare.
Se face si reechilibrarea acido-bazica, de normalizare a presiunii

osmotice si de corectare a anemiei.
Reechilibrarea hidroelectrolitica este de lunga durata, cantitatile de

lichid administrate in primele 24 h. sunt egale cu cantitatile administrate si in
ziua urmatoare. Distribuirea cantitativa a solutiilor administrate in primele 24 h.
se face astfel: in primele 8 h. se administreaza jumatate din cantitatea calculata,
iar in celelalte 2 perioade de cate 8 h. se administreaza cate un sfert.
Indicele cel mai valoros al echilibrarii homeostaziei il reprezinta

cantitatea de urina evacuata (30-50 ml/h) si absenta tahicardiei (AV sub
120/min).[21]
Administrarea de sange reprezinta mijlocul cel mai adecvat de

mentinere a homeostaziei sanguine si stimuleaza activitatea imunitara, fiind cel
mai valoros antianemic.
26 | P a g e
Pierderile lichidiene pentru primele 24 h. dupa accident se calculeaza

inmultind greutatea cu suprafata arsa ( in procente ) si cu un coeficient ( 2,3 sau
4 ), ce reprezinta profunzimea majoritara a leziunilor. Astfel, un bolnav de 60
kg. cu 40% arsuri predominant de grad III, pierde in primele 24 h.:
60x40x3=7200 ml.
La peste 50% suprafata arsa, calculul nu va lua in considerare procente

mai mari. Astfel, la un ars cu 70% suprafata arsa si greutatea de 60 kg., calculul
va fi: 60x50 (nu 70%) x 3 ml.=9000 ml.
Lichidele perfuzate reprezinta:
-1/3 coloizi: sange 500 ml. pana la 30% suprafata arsa si 1000 ml. la
peste 30% suprafata arsa, iar restul Dextran ;
-2/3 cristaloizi: Ringer lactat, NaCl 9‰, bicarbonat de Na 8,3%, glucoza

5%-10%.
Pentru copii se foloseste schema Lehner: greutatea x suprafata arsa x 4

ml. =2/3 Ringer lactat + 1/3 solutii coloidale (plasma).
Solutiile ce se administreaza sunt izotone si hipertone.
Solutiile cristaloide folosite in prima, zi sunt solutii izotone: NaCl 9‰,

glucoza 5%-10%, fructoza, bicarbonat de Na, iar ulterior se foloseste Ringer
lactat (care aduce in plus Ca si K), care este si alcalinizata. In primele 24 h. se
recomanda solutii cristaloide si nu plasma, pentru ca trecerea proteinelor in
interstitiu creste si mai mult presiunea osmotica, iar astfel creste edemul.
Solutiile cristaloide hipertone se folosesc pentru capacitatea lor de a

creste presiunea osmotica. S-a constatat ca edemele la arsii tratati cu solutii
saline hipertone sunt mai reduse.
27 | P a g e
Pentru a combate acidoza metabolica, pe langa solutia de bicarbonat de

Na 8,4% izotona, se mai foloseste si solutia Tham 3,6%.
Datorita ileusului, solutiile cristaloide se administreaza intravenos

asociat cu controlul debitului urinar.
Solutiile coloidale proteice nu sunt recomandate in primele 24 h.

Dintre acestea se prefera albumina umana, iar plasma (proaspata, congelata sau
uscata) se administreaza cu rezerva, pentru ca exista riscul transmiterii unor boli
infectioase (hepatita virala, infectia cu HIV).
Solutiile coloidale neproteice sunt: Dextran 70, Dextran 40, care

produc o presiune osmotica mai mare decat solutiile coloidale proteice.
Combinatia de solutii coloidale neproteice si proteice (administrate in

aceasta ordine), reface volemia si reduce edemele.
Reechilibrarea hidroelectrolitica urmareste asigurarea unui aport

lichidian corespunzator pentru echilibrarea hemodinamica, evitarea
hiperhidratarii si a edemelor (prin mentinerea proteinemiei si a presiunii
osmotice in limite normale cu albumina umana si sange) si corectarea sodiului.
Monitorizarea diurezei (cantitatea orara, osmolaritatea, clearence-ul

creatininei, pH-ul), este un indicator important de evolutie si tratament. Pentru a
urmari diureza este necesara o sonda Foley a demèure. Pentru pastrarea diurezei
(daca aceasta nu se mentine la 30-50 ml/h prin solutiile administrate in primele
8h), se foloseste solutie de Manitol 20% 2x250 ml, Furosemid 5-10 fiole, sau ca
ultima solutie dializa.
28 | P a g e
Fortarea diurezei cu Manitol sau Furosemid se indica in cazul in care

lichidele calculate pentru primele 8 h. nu reusesc sa mentina diureza peste 0,5-1
ml/kg corp/h.
Lichidele se administreaza prin abordul venelor de la membrele

superioare, daca sunt accesibile. Se evita venele de la membrele inferioare
pentru ca exista risc trombo-embolic. La arsurile mai mari de 30% suprafata
arsa, se impune cateterizarea sistemului cav superior si anume punctia venei
subclaviculare, a venei jugulare externa sau interna.
In ziua a-2-a si a 3-a de la accident, lichidele din edemul

postcombustional se intorc in patul circulator, iar volumul de lichide, folosite in
reechilibrarea bolnavului, se reduce la 50% din cantitatea totala administrata in
prima zi.
Prevenirea disfunctiilor digestive. Dupa o perioada de 72 h. de repaus

digestiv, de mentinere a sondei nazogastrice pentru evacuarea continutului
stomacului si monitorizarea pH-ului gastric, arsul incepe sa fie nutrit. Treptat,
testand toleranta gastrica, pacientul trebuie sa primeasca o nutritie hipercalorica
si hiperproteica, pentru a inlocui pierderile si pentru a face fata necesitatilor
metabolice. Pana la atingerea parametrilor necesari (50-60 kcal/kgcorp/zi),
pentru primele zile sursa energetica oferita este glucoza 5% sau fructoza 5%.
Dupa primele zile ca surse energetice se pot adauga hidrolizatele

proteice, iar dupa 10-12 zile emulsii lipidice cu aport caloric substantial.[23]
Pentru ameliolarea functiei imunitare, manifestata cu precadere din ziua

a 5-a, ne stau la dispozitie:
-antienzimele ce diminueaza proteoliza;
29 | P a g e
-masurile de protectie a functiei hepatice;
-antioxidantele;
-imunglobulinele i.v. in perfuzie lenta 0,5-5g/zi in stari toxico-septice,

la interval de 1 saptamana, sau in lipsa lor, imunglobulinele i.m. la acelasi
interval, dar in doze de 0,1-0,5ml/kg.
Sedarea psihica a bolnavului este foarte importanta, pentru ca ei suporta

greu durerile, mai ales daca este necesara pansarea plagilor. Vom administra in
continuare: Algocalmin, Fortral, Mialgin, Diazepan, Clexane.
Tratament medicamentos-local si general[24]
Paralel cu celelalte masuri terapeutice aplicate arsului, se mai

administreaza anticoagulante la 6 h. cu rol in combaterea hipercoagularii si in
imbunatatirea microcirculatiei, vitaminoterapie, antibiotice.
Adiministrarea profilactica de antibiotice se practica in 3 situatii clinice:
-in cazul autogrefarii, care necesita pansamente ocluzive pentru cateva

zile, sub care se pot dezvolta specii de streptococ;
-in interventiile operatorii de excizie a escarei de arsura, iar antibioticul

se administreaza preoperator si postoperator;
-la copii.
Administrarea de antibiotic nu trebuie intrerupta prea devreme, dar nici

prelungita prea mult timp. Perioada de administrare este de minim 5-7 zile pana
la obtinerea raspunsului clinic evident si apoi 10-15 zile pana la eradicarea
infectiei.
30 | P a g e
Antibioterapia profilactica de rutina, nu este indicata la arsi, pentru ca

ea selecteaza microbismul si face ineficienta terapia cu antibiotice atunci cand
este necesara.
Febra nu este intotdeauna un semn obligatoriu in diagnosticarea

infectiei. Dispneea, agitatia glicozuriei, instalarea insuficientei renale functionale
cu pierderi azotate si cresterea leucocitelor, sunt semne ce pot sugera o infectie.
Antibioticele de uz curent la pacientii arsi sunt: Penicilina G, Oxacilina,

Ampicilina, Metronidazol, Gentamicina, Amikacina, Medocef, Cefuroxim.
La arsi, antibioterapia este dificil de aplicat si trebuie sa se tina cont ca

antibioticele nu trebuie aplicate ,,pe incercate”, ,,ca umbrela de acoperire”, ci
trebuie facute antibiograme repetate saptamanal si din diferite zone de escara,
deoarece flora plagii poate varia mult de la o arie la alta.[25]
Folosirea agentilor topici 5-7 zile, reduce riscul de infectie a plagilor

arse. Dintre agentii locali folositi amintim:
-Solutie de azotat de argint 0,5% are efect antiseptic;
-Nitratul de cerium impreuna cu sulfadiazina de argint sunt mai

active in caz de arsuri cu peste 50 la suta suprafata corporala arsa;
-Sulfamylon-crema cu actiune bacteriostatica fata de multi germeni

grampozitivi si gramnegativi. Se aplica pe arsurile de grad II-III si pe plagile
infectate, reducand marcat populatia bacteriana. Efectul nu este modificat de
prezenta puroiului si de pH-ul local. Se aplica pe suprafata arsa de 1-2ori/zi, in
conditi sterile. Poate produce durere, senzatie de arsura locala, eruptii alergice;
-Sulfamida metilata este o crema hidrosolubila, activa pe clostridii,

pseudomonas, cu actiune rapida. Trebuie aplicata de 2ori/zi.
31 | P a g e
Produce: diureza apoasa, tahipnee, pneumonie-daca se aplica pe

suprafetele de peste 40%. In aceste cazuri se intrerupe imediat aplicarea locala.
-Dermazin este un chimioterapic local folosit pentru prevenirea si

tratarea arsurilor infectate, a ranilor suprainfectate, inclusiv escare si rani adanci
netratate. Crema are un spectru larg antibacterian, incluzand toate speciile de
microbi cu potential de infectare: Escherichia coli, Pseudomonoas aeruginosa,
Staphylococus aureus, Klebsilla, Candida albicans, Proteus.
Tratamentul se poate aplica imediat dupa aprecierea extinderii si

profunzimii arsurilor. Dupa ce se curata zona si se inlatura tesuturile
devitalizate, crema Dermazin se aplica intr-un strat de 2-4 mm. grosime pe
suprafata arsurii sau pe un tifon steril, care se plaseaza pe rana. Crema se poate
aplica cu o manusa sau spatula sterila. Se aplica o data pe zi.
Inainte de fiecare aplicare, rana se va spala sub jet de solutie antiseptica,

pentru a inlatura resturile de crema si de exudat, ce apare din abundenta dupa
aplicarea cremei Dermazin, care in realitate este aseptic.
Se vor efectua culturi bacteriologice periodice, pentru a monitoriza

eficacitatea terapiei flosite. Interpretate adecvat, rezultatele culturii pot fi utile in
perceperea infectiei tratamentului, inainte de evidentierea semnelor clinice.
Ingrijirea plagilor arse
Arsurile superficiale de grad I, vor epiteliza spontan in 8-10 zile, prin

multiplicarea celulelor din stratul bazal germinativ. Se trateaza deschis, lasand
rana la aer.
Arsurile de grad II necesita excizia flictenelor si pansament cateva zile,

dupa care se lasa la aer. Daca apar fenomene de suprainfectie, se aplica
32 | P a g e
pansamente umede cu solutie de cloramina sau acid boric, care grabeste

eliminarea escarelor. Chiar daca evolutia este favorabila si pansamentul nu se
umezeste, el necesita totusi schimbarea zilnica.
Arsurile profunde de grad III-IV nu se pot vindeca spontan. Ele se

trateaza prin aplicare de pansamente umede antiseptice, bai segmentare sau
generale in solutie de cloramina sau bromocet 1‰. Uneori se obtin rezultate
bune cu Dermazin, Bioxyteracor, care favorizeaza detasarea escarelor.[26]
In aceste cazuri se practica excizia chirurgicala a escarelor, iar plagile

fie ca sunt rezultatul exciziei precoce, fie ca sunt plagi granulare ( granulatii
rosii, ferme, nesecretante), vor fi acoperite cat mai rapid cu grefe.
Excizia-grefarea precoce, este un procedeu terapeutic de mare eficienta,

care reduce suferintele bolnavlui, indeparteaza rezervorul de germeni si
diminueaza mult sechelele functionale. Se practica excizia suprafasciala sau
tangentiala, pana in tesut sanatos.
Sunt indicate a fi excizate precoce urmatoarele arsuri:
-arsurile profunde (grad IV) care nu depasesc in suprafata 10-15%;
-arsurile intermediare (grad III profund) din zonele functionale: maini,

suprafete de flexie;
-arsurile chimice si electrice.
Momentul exciziei nu trebuie sa depaseasca 5 zile dupa accident.
Etapa urmatoare exciziei este grefarea. Solutia ideala si definitiva este

autogrefarea.
33 | P a g e
Daca evolutia este buna, cu diminuarea secretiilor si dezvoltarea unui pat

granular bine vascularizat, din ziua a 14-a a 16-a se vor evectua grefe de piele.
Cu cat ea se va efectua mai precoce, cu atat riscul de retractie a plagii este mai
scazut. Zonele grefate vor fi ferite de radiatii UV. Grefarea se face cand starea
pacientului este buna, apetitul prezent, alimentatia orala reluata, lipseste febra,
diureza minim 1500ml/zi, anemia este atenuata.
De mare utilitate sunt hemogrefele (plastie cu piele libera despicata-

PPLD), cand suprafetele arse sunt mari. Prioritare la grefare sunt zonele
functionale, iar dintre acestea in primul rand mainile. Aplicarea pielii se face pe
suprafete mici, in ,,timbru postal”.
Zonele de prelevare sunt coapsele, abdomenul, spatele si se recolteaza cu

electrodermatomul. Grefele recoltate nu trebuie sa depaseasca 10% din suprafata
corpului. Zonele donatoare se vor pansa cu pansament uscat, la fel ca zonele
grefate. Incepand de a 2-a zi, zonele donatoare se vor lasa la expunere si se vor
trata la fel cu arsurile intermediare. Ele se vindeca in 12-16 zile.
Dupa 24 h. de la acoperire, aria grefata va fi repansata.
Factorii ce determina un esec al grefarii sunt:
-aplicarea grefelor la un bolnav ce nu indeplineste conditiile biologice

minimale;
-interpunerea intre grefa si ,,pat” a unor elemente ce se opun penetrarii

vasculare: hematoame, seroame, tesuturi necrotice;
-existenta unui pat incapabil de a elabora elemente vasculare;
-aplicarea unui pansament mult prea compresiv, ischemiant.
34 | P a g e
Alimentatia arsului
Scopul fundamental al suportului nutritiv la marele ars este de a reduce la

minim perderile proteice din primele perioade ale bolii si de a accelera la maxim
procesele anabolice din perioada de convalescenta.
Acoperirea necesarului caloric implica evaluarea cheltuielilor energetie

zilnice cu ajutorul calorimetriei, masurarea consumului de O2 si masurarea
producerii de CO2.
In cadrul suportului energetic al arsului, aportul de glucide reprezinta

prioritatea absoluta. Arsul poate sa oxideze complet pana la CO2 si apa
aproximativ 500 g/zi la o greutate de 70 kg. Aportul mare de glucide trebuie
acoperit cu insulina administrata i.v. Pentru evitarea hipoglicemiei sau
hiperglicemiei se recomanda mentinerea glicemiei intre 150-225 mg/dl.
Aportul proteic la pacientul ars este un subiect de controverse.

Cantitatile de proteine administrate pot sa atinga, in functie de toleranta
pacientului, valori de pana la 3 g/kg.corp/zi.
Dintre micronutriente se indica, in mod special, vitamina C 1 g/zi,

zincul, fierul si vitamina K.[28]
Alimentatia pacientului ars se incepe la cca. 72 h. de la depasirea fazei

de soc primar, cand se obtine o oarecare stabilitate circulatorie si
hidroelectrolitica. Se administreaza pe sonda o dieta bogata in proteine (solutii in
amestec cu ou si lapte) de cca. 1500 cal/zi, imbogasita cu zinc si vitamina C.
Se incepe prin tatonare cu cantitati mici de alimente, care se maresc

progresiv in functie de toleranta digestiva.
35 | P a g e
Daca pacientul este capabil sa-si asigure 40-50% din necesarul nutritiv
per os, alimentatia pe sonda se recomanda pe timpul noptii, pentru a incuraja
apetitul. Alimentatia parenterala are un rol principal la cei cu disfunctie gastro-
intestinala. Restul aportului caloric este asigurat de solutii cu lipide, administrate
i.v. Pentru ca la pacientul ars riscul infectiei este mare, se recomanda schimbarea
cateterelor la 3-4 zile.
Este extrem de util examenul bacteriologic al cateterelor inlocuite,

pentru a preveni dezvoltarea eventualior germeni si a decontamina zonele de
punctie.[29]
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
In evolutia unui ars se observa patru etape, care difera de la individ la

individ si nu pot fi strict delimitate:
Stadiul: primele trei zile. Este perioada socului postcombustional si se

caracterizeaza prin mari dislocari hidroelectrolitice, poate sa apara sindromul de
deshidratare (hipovolemie), edem, hipoxie, oligoanurie, se poate adauga
sindromul digestiv ( varsaturi, hemoragii), care vor agrava hipoxia, anemia,
oligoanuria.
Stadiul II: primele trei saptamani ( intre zilele 4-21). Evolutia este
diferita in functie de intinderea si profunzimea arsurii. Pentru arsurile severe
exista o perioada critica determinata de complicatiile care pot surveni, in special
invazia microbiana si toxemica, ce pot sa duca la septicemie sau soc toxic si
septic. Aceasta perioada se numeste si toxic-infectioasa. Pot sa apara complicatii
grave hepatice, digestive (ileus si hemoragie), tromboembolice, insuficienta
renala acuta, care poate fi ireversibila. Pot sa apara complicatii prin greseli de
36 | P a g e
tratament (edem pulmonar acut prin supraancarcare lichidiana), sindrom

hemoragic.
Starea bolnavului poate evolua favorabil, incat la sfarsitul acestui stadiu

bolnavul are vindecate leziunile de grad I si II, iar arsurile de grad III cu escarele
total eliminate sau in curs de eliminare.
Stadiul III: Primele doua luni ( intre zilele 22-66). Este perioada in
care sansele de vindecare cresc, din punct de vedere chirurgical se pot aplica
grefe ( perioada chirurgicala).
Stadiul IV: La bolnavii corect tratati echivaleaza cu convalescenta. In

cazul bolnavilor arsi, care nu au beneficiat de tratament corect si precoce,
persistenta plagilor granulare intinse spoliaza organismul, epuizandu-i rezervele
biologice. Se instaleaza astfel tabloul clinic al socului cronic. Un organism aflat
in aceasta situatie biologica precara este decompensat ireversibil la agresiuni
minore, datorita absentei rezervelor functionale in toate sistemele si
organele.[30]
Prognosticul
Prognosticul unei arsuri care depaseste 25-30% din suprafata corpului

este rezervat. Evolutia -buna sau rea- depinde de varsta si de echilibrul fizic si
pishic al bolnavului, ca si de calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat.
Foarte grave sunt arsurile la copii, pentru ca la ei starile de soc se

manifesta cu mare violenta si sunt mai greu de tratat. In plus, ei fac arsuri pe
procente mari de suprafata (la aceiasi cantitate de apa fierbinte care s-ar varsa
pe un adult, copilul sufera o arsura intr-un procent de 5-10-20 de ori mai mare).
37 | P a g e
Evolutia arsurii este in functie si de locul unde se produce.[31] Astfel,

arsurile din regiunea perineala, datorita faptului ca pielea regiunii are o
rezistenta mai mare contra infectiei, se vindeca mai usor, dar sunt de multe ori
greu de tratat si de suportat. Arsurile din regiunea spatelui obliga bolnavul sa
stea numai pe fata ventrala, ceea ce, pe langa faptul ca este foarte incomod,
ingreuneaza respiratia si deci oxigenarea sangelui. Grave sunt si arsurile din
regiunea gatului, care pot sa intereseze si trahea.
S-au elaborat o serie de formule matematice care stabilesc indicele de

prognostic.[32]
Indicele prognostic ( IP) se calculeaza dupa diferite formule cum ar fi:

indicele Baux, indicele Frank sau inmultind procentul de suprafata arsa ( S) cu
gradul de profunzime ( P) al arsurii:
IP=SxP
Indicele prognostic se interpreteaza astfel:
intre : 0-40, prognostic bun, fara complicatii;
intre : 50-80, apar complicatii la 50% din cazuri;
intre : 80-100, complicatiile sunt majoritare;
intre : 100-140, toate cazurile evolueaza cu complicatii;
intre : 140-180, decese in 50% din cazuri;
peste 200, decese in toate cazurile.
Aceasta formula nu permite stabilirea unui prognostic corect la copii si

batrani.
38 | P a g e
Regula lui Baux ( B) tine cont de varsta ( V) si suprafata arsa ( S).
B=V+S
La adulti se considera ca daca indicele Baux ( B) este sub 50, arsurile

sunt minore, iar daca acest indice este peste 100, arsurile sunt cu risc vital.
COMPLICATII
Cele mai frecvente si grave complicatii sunt infectia, nefrita acuta,

bornhopneumonia, embolia pulmonara, hemoragia digestiva, escarele, etc. Daca
accidentul s-a produs intr-un spatiu inchis, iar bolnavul a inhalat fumul si gazele
produse in timpul accidentului, el poate muri asfixiat cu oxid de carbon, chiar
inainte de a i se da primul ajutor.
Infectia. Suprafata intinsa, neprotejata de piele, este un teren propice

pentru deezvoltarea infectiei, care poate distruge putinele insule epiteliale din
piele ce au putere regenerativa. Astfel, vindecarea se face cu cicatrici retractile,
cu granulatii ( muguri carnosi expuberanti), greu de tratat. Este necesara
monitorizarea florei bacteriene de la nivelul leziunilor si a tegumentelor vecine,
pentru a evalua riscul septicemic si pentru a orienta tratamentul cu antibiotice si
tratamentul chirurgical.
O metoda simpla este aplicarea unei comprese imbibate in ser fiziologic

la nivelul zonei arse, care apoi este introdusa intr-un mediu de cultura pentru
insamantare. Rezultatele se exprima in numar de germeni/cm². Trebuie
determinat si tipul de germeni, pentru a stabili antibiograma.
Nefrita acuta, bronhopneumonia, embolia pulmonara, hemoragia

digestiva superioara exprimata prin hematemeza si melena se datoreaza
39 | P a g e
leziunilor difuze care se produc la nivelul diferitelor organe: rinichi, plamani,

tub digestiv, din cauza unei intoxicatii masive a organismului cu substante
resorbite din regiunea arsa.
La arsii incorect ingrijiti pot sa apara escare de decubit si in regiunile

neatinse de arsura.
III. Nursing în arsuri
Ingrijirea pacientilor cu arsuri
PARTEA SPECIALA
I. Fisa tehnologica – pansamentul plăgii

Procedura de lucru
Definiţii:
Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care
realizeaza protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor
agenti.
Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se
mentine asepsia unei plagi, în scopul cicatrizarii ei.
Pansamentul este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o
plaga, cu scopul de a preveni contaminarea sau de a opri sangerarea. Ideal,
pansamentul este realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se poate utiliza
orice material textil, cu conditia sa fie curat.
Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza
pansamentul la nivelul plagii.
Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pânza sau tesatura elastica,
de latime si lungime diferita în functie de regiunea pe care o acopera si
40 | P a g e
întinderea pansamentului. În general, latimea unei fesi trebuie sa fie

aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o înfasa (5-20 cm).
Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia
tegumentelor din jurul plagii si apoi a plagii; se vor indeparta corpii straini
superficiali (nu si corpii straini penetranti).
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a
tegumentelor din jur:
· alcool
· tinctura de iod
· apa oxigenata
· cloramina
· betadina
· acid boric
2. Materiale care realizeaza protectia plagii – trebuie sa fie usoare, sa

nu fie iritante pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta,
sa se opuna patrunderii germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica
a plagii:
· comprese din tifon (pânza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai
mica decât a vatei;
· vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
· galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
· leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil
pentru aer);
41 | P a g e
· bandaj - realizeaza „înfasarea” chirurgicala
4. Instrumentar chirurgicale – pense, foarfece

5. Alte materiale:
· benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului
(necesare pentru îndepartarea galifix-ului de pe tegument);
· unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante –
cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc, tetraciclina.
· mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent în scop
hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau
cavitate în care este introdusa mesa;
· aleze - bucati mari de pânza, inextensibila, cu rol de a solidariza o
regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez)
Timpii de efectuare a unui pansament:

1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de
catre asistenta cu instrumentele necesare);
2) dezlipirea vechiului pansament, îndepartarea vechiului pansament (cu
blândete, eventual dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina
3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu
un tampon de vata sterila îmbibat cu alcool, iod
4) tratamentul plagii - în functie de natura sa si momentul evolutiei:
 plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, în
afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor;
 plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica,
excizie a tesuturilor mortificate),
 evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire sau
deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa
 colectii purulente:
42 | P a g e
o deschidere larga,
o spalarea si
o drenarea plagii
 plagi accidentale:
o curatare de resturi vestimentare sau telurice,
o debridare,
o regularizare,
o lavaj antiseptic,
o eventual suturare;
5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile
plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna
capilaritate);
6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Tipuri de pansament
Pansamentul protector are ca obiectiv acoperirea unei plăgi care nu
secretă, nu prezintă tub de dren (plaga operatorie, locul unei injecţii sau puncţii,
locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecţia faţă de mediul
înconjurător.
Pansamentul absorbant are ca obiectiv acoperirea plăgilor drenate sau
secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată.
Pansamentul ocluziv are ca obiectiv acoperirea cu comprese şi vată a
plăgilor însoţite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat pentru
imobilizare.
Pansamentul compresiv are ca obiectiv acoperirea unei plăgi sangerande
în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaţii în caz de entorsă sau
pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare.
43 | P a g e
Pansamentul umed are ca obiectiv diminuarea edemului inflamator.
Pansamentul trebuie să:

 Pansamentul trebuie să acopere complet plaga (conferind izolare faţă
de mediul extern);
 Materialul din care se realizează pansamentul să aibă o bună putere
absorbantă (pentru plăgile secretorii),
 Să fie confecţionat din materiale sterile, să nu conţină particule sau
componente toxice;
 Să fie atraumatic (executarea pansamentului să nu provoace durere);
 Materialul de fixare al pansamentului să fie suficient de elastic, dar
suficient de bine strâns, încât să menţină pansamentul fix, fără să producă
constricţie.
“Pansamentul ideal” trebuie sa asigure:
 înlăturarea excesului de exudat şi a toxinelor – previne macerarea
 umiditate crescută la interfaţa plagă-pansament – mediul uscat întarzie
vindecarea plăgii
 permisivitatea schimburilor gazoase dintre plagă şi exterior
 izolaţie termică – reduce temperatura la nivelul patului plăgii
 protecţie împotriva infecţiilor secundare- previne pătrunderea
microorganismelor în plagă
 schimbarea atraumatică a pansamentului – nu afectează procesul de
vindecare şi reduce durerea.
Tehnica medicală vine în ajutorul asistentei medicale cu o variată gamă de
pansamente care îndeplinesc condiţiile enumerate în prezentul articol cât şi cu
întreaga gamă de materiale necesare în tratamentul plăgii.
Vindecarea plăgilor
44 | P a g e
Se poate realiza prin vindecare primară, vindecare secundară, vindecare

terţiară.
Vindecarea primară “per primam” :este vindecarea care se obţine de la
început, fără complicaţii.Este vindecarea ideală pentru orice plagă. Se produce
în 6-8 zile.
Vindecarea “per secundam” : în acest tip este intotdeauna prezentă
infecţia.
Vindecarea terţiară: -se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe
linia vindecării secundare şi apoi se suturează în scopul scurtării evoluţiei.
Tehnica pansamentului se efectuează în funcţie de stadiul de vindecare al
plăgii, respectându-se următoarele reguli:
 îngrijirea plăgii să se facă în condiţii de asepsie perfectă
 să se asigure prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
 plaga să fie protejată de factorii nocivi, termici, infecţioşi, mecanici, din
mediul înconjurător
 să se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grăbi
cicatrizarea
să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare.
Pregătirea pentru pansarea plăgilor
1. Pregătirea psihică a pacientului :
 se explică necesitatea efectuării sau schimbării pansamentului
 se obţine consimţământul pacientului
 se explică modul de desfăşurare al procedurii
2. Pregătirea fizică:
 se asigură intimitatea pacientului dacă este cazul
 se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie
pansat, cât mai comod
45 | P a g e
 dezinfectarea mâinilor și îmbrăcarea mănuşilor

 se examinează plaga şi tegumentele din jur,
 dacă plaga a fost pansată se desface faşa şi se ridică pansamentul
vechi cu multă blândeţe, pentru a nu produce dureri prin dezlipire
brutală;
 dacă nu se desprinde se înmoaie cu cloramină şi apoi se ridică
pansamentul cu pensa de lucru şi se pune în tăviţă
 îndepărtarea vechiului pansament se poate face şi cu mănuşile, care
ulterior se aruncă şi se îmbracă altele.
3. Toaleta şi dezinfecţia plăgii:

 se observă plaga,
 se curăţă tegumentul din jurul plăgii de urmele de leucoplast cu
substanţe degresante
 se îndepărtează din plagă eventualele secreţii prin tamponare cu
comprese sterile uscate şi se aruncă fiecare compresă utilizată în
tăviţă,
 se toarnă în plagă apa oxigenată, având rol dezinfectant,
hemostatic şi de îndepărtare a impurităţilor şi secreţiilor(prin
efervescenţa produsă),
 se curăţă marginile plăgii periferic, de câteva ori, la fiecare ştregere
se foloseste un alt tampon steril,
 se şterg marginile plăgii cu un tampon uscat,
 se dezinfectează tegumentele sănătoase din jurul plăgii cu alcool
iodat 1%; tinctură de iod sau alcool de 70 grade,
 se acoperă plaga cu 2-3 comprese sterile care să depăşească
marginile plăgii cu cel puţin 1-2 cm, sau îmbibate cu soluţii
antiseptice indicate.
46 | P a g e
 se fixează pansamentul cu leucoplast sau prin bandajare cu o faşă în

funcţie de regiune
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:

 bolnava se aşează în poziţie cât mai comodă
 regiunea lezată se pune în repaus pentru a se reduce durerea şi a
asigura vindecarea cât mai rapidă
 se acoperă bolnava ,observăm faciesul şi comportamentul
pacientului la durere
 observăm aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu
jeneze circulaţia
Atenționări și precauții
Toaleta plăgii şi a tegumentelor din jur se face în condiţiile unei asepsie
perfecte.
Sunt categoric interzise apăsarea, stoarcerea sau masajul plăgii sau a
regiunilor învecinate; prin aceasta s-ar putea provoca o diseminare a germenilor
din plagă determinându-se o septicemie
Nu se introduc în casoletă instrumentele cu care se lucrează în plagă.
Pentru păstrarea asepsiei se poate întrebuinţa o pensă numai pentru servirea
materialului necesar (alta la fiecare pansament)
În cazul pansamentelor care produc dureri se administrează înaintea
efectuării pansamentului, antialgice.
Este strict interzisă expunerea plăgii la apă prin udarea pansamentului.
În cazul unei plăgi infectate pot exista mai multe grade de încărcare cu
bacterii:
Contaminare. Plaga contaminată este caracterizată de prezenţa bacteriilor
în plagă fără reacţie din partea organismului gazdă.
47 | P a g e
Colonizare. Plaga colonizată este caracterizată de prezenţa bacteriilor în

plagă cu iniţierea unei reacţii din partea organismului gazdă (răspuns
inflamator).
Colonizare critică. Colonizarea critica reprezintă multiplicarea bacteriilor
în plagă cu determinarea unei întârzieri în vindecarea plăgii, de obicei asociată
cu o exacerbare a durerii, încă fără o reacţie extinsă din partea organismului.
Infecţie. Plaga infectată este rezultatul multiplicării şi supraîncărcării
plăgii cu bacterii cu reacţie puternică a organismului gazdă (reacţie semnalată
prin prezenţa celor patru semne clasice ale inflamaţiei: rubor, calor, tumor şi
dolor).
Complicaţii posibile
 hemoragia – sângerare;
 nevralgia traumatică – durere vie , continuă şi intermitentă în interiorul
plăgii sau la distanţă. Este datorată interceptării unor terminaţii nervoase de
excitaţii mecanice din plagă;
 edemul traunatic – este determinat de acţiunea directă a agentului
traumatic;
 embolia şi tromboza venoasă post traumatică;
 supuraţia plăgii;
 cangrenă
 Materiale folosite
 mănuşi sterile şi mănuşi de control
 trusă de instrumente sterile: foarfece, pense sterile, bisturiu, chiuretă, ;
 comprese sterile ambalate individual;
 câmp steril;
 seringi sterile;
 anestezic local;
48 | P a g e
 soluţii antiseptic: alcool 70 de grade; tinctură de iod sau alcool iodat2%,

acid boric 4%, betadină, rivanol1%,
 apă oxigenată ;
 unguente şi pulberi cu antibiotice, sulfamide;
 feşi de diferite mărimi;
 leucoplast sau adeziv, plasturi adezivi
 plasă de fixare tip ciorap
 recipiente speciale pentru colectarea deşeurilor( pericol biologic)
 muşama şi aleză(in funcţie de regiune);
49 | P a g e
II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate.
Cele 14 nevoi fundamentale au fost stabilite de catre Virginia Henderson.

Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală.
După Virginia Henderson nevoia fundamentala este o necesitate vitală,
esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic
şi mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.
Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale

A respira
 Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi
tisulară;
50 | P a g e
 Dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de următorii factori:

emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă
particularităţi funcţie de vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.
A bea si a manca
 Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
 Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă,
religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii.
A elimina
 Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.
 Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în
acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
 Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel
modifică frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.
A te mişca, a te mentine într-o bună postură

 Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate,
antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos,
influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
 Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă
conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este
influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile,
mimica etc. Probleme de sănătate pot duce la modificări în domeniul
motricităţii.
51 | P a g e
A dormi şi a te odihni
 Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu
vârsta şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi
fizic influenţează sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană
privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice.
 Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii
sociale (muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau
pentru a dormi.
A se îmbrăca şi a se dezbrăca
 Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu
cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de
vârsta, starea de sănătate.
 Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii
în alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe
particulare: voal, turban etc.
A mentine temperatura corpului în limita normala

 Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în
vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător.
Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului,
controlul hipotalamic.
 Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând
temperatura corpului.
A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele

 Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a
face gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.
52 | P a g e
 Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia

acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de
curăţenie diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este influenţată de cultura
grupului.
A evita pericolele.
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
 Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi
medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este
nevoie de a analiza această nevoie funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
 Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane
aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente
care dau impresia de siguranţă.
A comunica cu semenii.
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
 Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau
non-verbală. Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea
non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.
 Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această
componentă importanta a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe
prin afirmarea de sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient
nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.
53 | P a g e
A-ţi practica religia

 Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini
specifice cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite
alimente, tratamente.
 Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în
funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea
stării de sănătate poate antrena creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În
îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educaţie liberală.
A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să
muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind
de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a individului. Normele
culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să
diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.
A se recrea.
Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
 Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie
de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.
 Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea.
Această nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.
A învăţa.
Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi
este specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.
Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
54 | P a g e
Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte

valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă
pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc.
Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în
acelaşi timp şi de a fi independent.
PLAN DE ÎNGJIJIRE NURSING

AL PACIENTULUI CU ARSURI
CAZUL CLINIC NR. 1
Nume: M
Prenume: S
Starea civila: necasatorita
Talie: 1,50 m
Greutate: 40 kg
Data nasterii: 17.VIII.1988
Ocupatia: pensionara
Data internarii: 16.I.2017 ora 1045
Data externarii: 12.II.2017 ora 14
Numarul de zile de spitalizare: 28
Diagnostic la internare: Arsura de gradul II suprainfectata, in treimea distala a

copasei stangi
Diagnostic la externare: Arsura de gradul II suprainfectata, in treimea distala

a copasei stangi
55 | P a g e
Motivele internarii: Bolnava relateaza ca a luat foc de la oala cu untura incinsa

(toarta vasului s-a rasturnat si untura a ars coapsa membrului inferior stang). Se
prezinta la spital cu dureri si agitatie.
Conditii de viata si munca: Bune.
Venit mediu lunar: Alocatie de stat.
Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial.
Ziua 1
Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome şi Evaluare

nurcing delegate
Arsura de Asigurarea Ama sezat bolnava intr-un Bolnava a fost
gradul II conditiilor de salon luminous cu o instalat in salon
suprainfectata spitalizare temperature de 240 C. Am in conditii
avut grija ca patul s afie aseptice.
confortabil si pregatit cu
un cerceaf steril, peste
care am asezat musama si
aleza sterila.
Am urmarit ca igiena
salonului sa se faca in
mod corespunzator prin
stergere umeda.
Recoltarea Am recoltat prin punctie VSH = 33mm/H
sangelui pentru venoasa analizele Ht=40%
examene hematologice indicate de L=7000
hematologice medic. Glicemie=110
si biologice mg/dl
Am transportat produsele
la laboratorul spitalului.
Supravegherea Am pregatit tensiometru, TA=130/70
functiilor stetoscop, termometru, mmHg
vitale. ceas cu secundar. P=70 batai/min
Masurarea si
R=18 r/min
notarea TA, P,
T, R T=37,40 C
56 | P a g e
Diagnostic Obiective Intervenţii autonome şi Evaluare

de nurcing delegate
Masurarea si Am inceput colectarea urinei D=1500 ml/zi
notarea dupa un orar fix. Am notat
diurezei valoarea obtinuta in foaia de
temperature cu culoare galbena.
Igiena Asigurarea Am ajutat bolnava in efectuarea Tegumente si
defectuoasa igienei toaletei, i-am taiat unghiile, am mucosae pastrate
datorita bolnavaui si schimbat lenjeria de pat si de in conditii
arsurilor prevenirea corp ori de cate ori a fost nevoie aseptice.
infectiei (sterila).
Durerea Combaterea Am pozitionat bolnava in Durerea a scazut
durerii pozitie semi-sezanda cu piciorul in intensitate.
sprijit pe o perna acoperita cu
musama si aleza sterile. La
indicatia medicului, am efectuat
o fiola de algcalmin im.
Inapetenta Combaterea Am asigurat servirea mesei intr- Bolnava si-a

inapetentei prin un cadru cat mai estetic, am reluat apetitul.
stimularea alimentat bolnava la intervale de
apetitului 2-3 ore cu portii mici. Am servit
bolnavaui lichide reci usor
acidifiate. Profitand de starea
bolnavaui, i-am oferit
elementele nutritive cat mai
calorice.
Plaga Efectuarea Am desfacut cu grija Plaga nu prezinta
pansamentului pansamentul vechi umezindu-l semne de
plagii cu apa oxigenata si incercand sa infectie.
provoc cat mai putina durere
bolnavaui. Am dezlipit cu
rabdare compresele care s-au
lipit de plaga. Am indepartat
crustele. Am spalat bine plaga si
am efectuat un nou pansament.
Deasupra compreselor am pus
pale mai mari pentru a depasi cu
10 cm marginea plagii, apoi le-
am fixat cu leocuplast.
57 | P a g e
Refacerea Instalarea unei Am asezat bolnava in decubit Pacienta a inteles

tisulara, perfuzii cu dorsal cat mai comod cu necesitatea
hidratarea glucoza 5% antebratul in extensie si efectuarii acestui
pacinetei pronatie. Am inspectat starea tratament si a
venelor de la plica cotului, le- cooperat cu
am dezinfectat cu alcool si am asistenta.
efectuat punctia venei. Am
racordat branula la trusa de
perfuzie din flacinul cu glucoza.
Anxietate Realizarea unei Am discutat cu pacienta Pacienta
comunicari cu punandu-l in contact cu alti coopereaza si
bolnava pacienti cu evolutie buna, i-am pare a intelege
asigurat postul TV favorit, si ca spitalizarea nu
pliante. este o detentie.
Ziua 2-3-4

nurcing delegate
Participarea la Pregatirea Inaintea vizitei m-am Toata medicatia
vizita medicala documentelor preocupat de igiena si si indicatiile au
pentru vizita ordinea salonului. Mi-am fost consemnate
medicala pus in ordine in foaia de
documentele, analizele, observatie.
radiografiile, oferindu-i-le,
pe rand, doctorului.
Am fost atenta la
indicatiile medicului,
notand in carnetul
personal orele cand va
trebui sa schimb pozitia
bolnavaui, tratamentul, si
eventualele examinari
paraclinice.
Perturbarea psihoterapie asistenta mobilizeaza bolnava partial
nevoii de a fi pacienta pentru a dependenta in
util desfasura activitati simple ceea ce priveste
incapacitatea de (pieptanat, periatul nevoia de a se
a-si indeplini dintilor) ocupa cu ceva
58 | P a g e
functiile legate
de un rol social
schimbarea
modului de
viata
Perturbarea Asigurarea Proprii: asigurarea unei Pacienta refuza
nevoii de a se unei alimentatii alimentatii neflatulente alimnetele grele,
alimenta cantitative si repartizata in portii avand un apetit
Incapacitate de calitative fractionate si la intervale preferential
a asimila de 3 ore; asigurarea unui pentru supele de
alimentele aport hidric corespunzator zarzavat.
spatiat Pacienta nu mai
Greúri,
varsaturi, Delegat: adminstrarea de prezinta senzatie
flatulenta solutii perfizabile de voma si
intravenos in prize spatiate apetitul se
(glucoza 5%, normalizeaza.
metoclopramid – 1 fiola,
no-spa – 1 fiola)
Incapacitatea de asigurarea - creerea unui climat pacienta nu
a se odihni odihnei coresaunzator doarme datorita
- odihna suficiente - psihoterapie anxietatii,
insuficienta - administrarea de sedative necesita ingrijiri
- slabiciune, la indicatia medicului pentru
oboseala -aerisirea salonului înainte satisfacerea
anxietate, de culacare nevoii de a
durere, boala -umidificarea aerului dormi
-reducerea luminozităţii
-asigurarea bolnavaui că
nu este singur
Anxietate combaterea proprii: Pacientei îi
agitatie, anxietatii psihoterapie – punerea în persistă starea de
neliniste, contact cu pacienţi cu nelinişte
cresterea evoluţie favorabilă, necesita
ritmului asigurarea unui post TV interventia
respirator favorit, facilitarea nursei pentru
nelinistea fata vizitelorcât mai dese ale satisfacerea
de diagnostic si membrilor apropriaţi din acestei nevoi
tratament familie
delegate:
administrarea medicatiei
59 | P a g e
prescrise de medic
ineficacitate la combaterea proprii: - creerea unui bolnava partial
nivel intelectual durerii si microclimat dependenta in
dificultate de a- anxietatii, corespunzator, punerea la ceea ce priveste
si exprima ideile incurajarea dispoziţie a unor nevoia de a
si bolnavei de a- broşuri/pliante informative comunica
si exprima despre arsura şi soluţii de
parerile
gandurile si tratament
anxietate, durere sentimentele
in lojele renale
Perturbarea Pacienta sa Proprii: aplicarea de T in momentul

nevoii de a aibe buiote cu apa calda, frisonului este
mentine temperatura frictionarea tegumentelor 39,80 C; dupa
temperature in corpului in pacientei interventii T
limite normale limite normale Delegate: administrarea devine 36,40 C
de algocalmin 1 fiola i.v.,
Frisoane care
calciu gluconic – 1 fiola
cedeaza la
i.v., T=39,80
medicatia
obisnuita
Incapacitatea de
a mentine T in
limite normale
refuz de a invata educatie discutii cu bolnava bolnava prezinta
sau de a sociala stare generala
cunoaste buna, evolutia
refuz de a invata bolii in spital sub
sau de a dieta, repaos si
cunoaste tratament este
buna, se obtine
anxietate, durere
ameliorarea si se
in lojele renale,
externeaza cu
teama de a
urmatoarele
cunoaste
recomandari:
adevarul
evitarea
eforturilor fizice
de orice natura,
regim alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu toti
principii
60 | P a g e
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilo,
acriturilor,
grasimilor de
origine animala
util desfasura o ceea ce priveste
incapacitatea de nevoia de a se
a-si indeplini ocupa cu ceva
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
Perturbarea Pacienta s a se Proprii: se ajuta pacienta Durerea din
nevoii de a avea mobilizeze, sa sa-si schimbe pozitia sis a ipcondrul drept
o buna postura prezinte o stare faca plimbari scurte. se atenueaza in
Dureri in lojele de bine, sa fie Delegate: Administrare de intensitate,
renale, in indepartata antialgice si antispastice pacienta facand
umarul drept, durerea (piafen – 1 fiola i.v. sau plimbari scurte
cefalee, vertij i.m., no-spa – 1 fiola i.m.) in vedrerea
realizarii igienei
Pacienta este
personale
imobilizata in
pozitia de cubit
lateral drept
pentru prea mult
timp
Perturbarea Pacienta sa Proprii: asigurarea unei Pacienta si-a
nevoii de a prezinte o alimentatii bogate in fibre, reluat tranzitul
elimina eliminare admisnistrarea de lichide intestinal in
Imposibilitatea adecvata si asigurarea mobilizarii urma efectuarii
de a avea o Delegate: adminsitrarea clismei
eliminare de purgative usoare evacuatorii
normal (carbine – 1 tableta,
Constipatie eventual 1 clisma
61 | P a g e
evacuatorie)
Perturbarea educatie asistenta creeaza activitati bolnava partial
nevoii de a se sanitara creeative la care sa dependenta in
recrea ceea ce priveste
Apatie, nevoia de a se
dezinteres fata recrea
de cei din jur
anxietate, durere
in lojele renale
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
Epicriza
Pacienta internata in sectia de chirurgie se externeaza in stare ameliorata cu
urmatoarele recomandari:
1. Continuarea efectuarii pansamentului in serviciul ambulatoriu de

chirurgie si continuarea tratamentului cu antibiotic (ciprofloxacin 1tb. la
12 ore inca 2 zile).
2. Aport hidric cel putin 1500 ml/zi.
3. Alimentatie sanatoasa atat cantitativ cat si calitativ, cu multe vitamine si

minerale.
4. Evitarea suprasolicitarii membrului afectat.
5. Imbracaminte de bumbac lejera si incaltaminte lejera.
62 | P a g e
CAZUL CLINIC NR. 2
Nume si prenume: P. V.
Starea civila: casatorita
Talie: 1,73 m, Greutate: 68 kg
Data nasterii: 11.I.1970
Ocupatia: invatatoare
Data internarii: 11.I.2017 ora 1330. Data externarii: 18.I.2017 ora 10
Diagnostic la internare: arsura de gradul III la nivelul toracelului posterior,
antebratul si bratul membrului superior stang.
Diagnostic la externare: arsura de gradul III la nivelul toracelului posterior,
antebratul si bratul membrului superior stang.
Motivele internarii: durere, edem, flictene, frisoane, usturime, stare generala

alterata
Conditii de viata si munca: Nu consuma alcool sau cafea.

Venit mediu lunar: 1.500.000 lei.
Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial.
Istoricul bolii: Pacienta relateaza ca a stat cu spatele la soba, flanela i-a luat foc,
cuprinzandu-i si membrul superior stang.
63 | P a g e
Ziua 1

nurcing delegate
gradul II conditiilor de salon luminous cu o instalat in salon
aleza sterila.
stergere umeda.
si biologice mg/dl
Supravegherea Am pregatit tensiometru, TA=130/70
functiilor stetoscop, termometru, mmHg
vitale. ceas cu secundar. P=70 batai/min
Masurarea si
R=18 r/min
notarea TA, P,
T, R T=37,40 C
Masurarea si Am inceput colectarea D=1500 ml/zi

notarea urinei dupa un orar fix.
diurezei Am notat valoarea
obtinuta in foaia de
temperature cu culoare
galbena.
Igiena Asigurarea Am ajutat bolnava in Tegumente si
defectuoasa igienei efectuarea toaletei, i-am mucosae pastrate
datorita bolnavaui si taiat unghiile, am in conditii
arsurilor prevenirea schimbat lenjeria de pat si aseptice.
infectiei de corp ori de cate ori a
64 | P a g e
fost nevoie (sterila).

durerii pozitie semi-sezanda cu in intensitate.
piciorul sprijit pe o perna
acoperita cu musama si
aleza sterile. La indicatia
medicului, am efectuat o
fiola de algcalmin im.
Inapetenta Combaterea Am asigurat servirea Bolnava si-a
inapetentei prin mesei intr-un cadru cat reluat apetitul.
stimularea mai estetic, am alimentat
apetitului bolnava la intervale de 2-3
ore cu portii mici. Am
servit bolnavaui lichide
reci usor acidifiate.
Profitand de starea
elementele nutritive cat
mai calorice.
Plaga Efectuarea Am desfacut cu grija Plaga nu prezinta
pansamentului pansamentul vechi semne de
plagii umezindu-l cu apa infectie.
oxigenata si incercand sa
provoc cat mai putina
durere bolnavaui. Am
dezlipit cu rabdare
compresele care s-au lipit
de plaga. Am indepartat
crustele. Am spalat bine
plaga si am efectuat un
nou pansament. Deasupra
compreselor am pus pale
mai mari pentru a depasi
cu 10 cm marginea plagii,
apoi le-am fixat cu
leocuplast.
Refacerea Instalarea unei Am asezat bolnava in Pacienta a inteles
tisulara, perfuzii cu decubit dorsal cat mai necesitatea
hidratarea glucoza 5% comod cu antebratul in efectuarii acestui
pacientei extensie si pronatie. Am tratament si a
inspectat starea venelor de cooperat cu
65 | P a g e
la plica cotului, le-am asistenta.

dezinfectat cu alcool si am
racordat branula la trusa
de perfuzie din flacinul cu
glucoza.
comunicari cu punandu-l in contact cu coopereaza si
bolnava alti pacienti cu evolutie pare a intelege
buna, i-am asigurat postul ca spitalizarea nu
TV favorit, si pliante. este o detentie.
Ziua 2-3-4

nurcing delegate
Am fost atenta la
notand in carnetul
paraclinice.
functiile legate
de un rol social
schimbarea
66 | P a g e
modului de
viata
Greúri,
no-spa – 1 fiola)
nu este singur
tratament familie
delegate:
prescrise de medic
durerii si microclimat dependenta in
67 | P a g e
nivel intelectual anxietatii, corespunzator, punerea la ceea ce priveste

dificultate de a- incurajarea dispoziţie a unor nevoia de a
si exprima ideile bolnavei de a- broşuri/pliante informative comunica
si si exprima despre arsura şi soluţii de
parerile
sentimentele
anxietate, durere
in lojele renale
Frisoane care
cedeaza la
i.v., T=39,80
medicatia
obisnuita
Incapacitatea de
a mentine T in
limite normale
buna, se obtine
anxietate, durere
ameliorarea si se
in lojele renale,
externeaza cu
teama de a
urmatoarele
cunoaste
recomandari:
adevarul
evitarea
eforturilor fizice
de orice natura,
regim alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu toti
principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
68 | P a g e
afumaturilo,
acriturilor,
grasimilor de
origine animala
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
realizarii igienei
Pacienta este
personale
imobilizata in
pozitia de cubit
lateral drept
pentru prea mult
timp
evacuatorie)
nevoii de a se dependenta in
69 | P a g e
recrea sanitara creeative la care sa ceea ce priveste

de cei din jur
anxietate, durere
in lojele renale
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
Ziua 4-5-6-7

nurcing delegate
Am fost atenta la
notand in carnetul
paraclinice.
70 | P a g e

nurcing delegate
functiile legate
de un rol social
schimbarea
modului de
viata
Greúri,
no-spa – 1 fiola)
nu este singur
71 | P a g e

nurcing delegate
tratament familie
delegate:
prescrise de medic
parerile
in lojele renale

Frisoane care
cedeaza la
i.v., T=39,80
medicatia
obisnuita
Incapacitatea de
a mentine T in
limite normale
72 | P a g e

nurcing delegate
buna, se obtine
anxietate, durere
ameliorarea si se
in lojele renale,
externeaza cu
teama de a
urmatoarele
cunoaste
recomandari:
adevarul
evitarea
eforturilor fizice
de orice natura,
regim alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu toti
principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilo,
acriturilor,
grasimilor de
origine animala
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
73 | P a g e

nurcing delegate
realizarii igienei
Pacienta este
personale
imobilizata in
pozitia de cubit
lateral drept
pentru prea mult
timp
evacuatorie)
de cei din jur
anxietate, durere
in lojele renale
74 | P a g e

nurcing delegate
Perturbarea Psihoterapie asistenta mobilizeaza bolnava partial
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
Prevenirea Schimbarea Am ajutat bolnava sa-si Pacienta a
escarelor pozitiei schimbe pozitia din prezentat o stare
bolnavaui si decubit dorsal in pozitie de bine.
igienizarea sezanda, i-am tapotat
tegumentelor tegumnetele expuse
escarei dezinfectandu-le
cu alcool si pudra de talc.
Prevenirea Administrarea Am administrat Cefort 1 Tegumente si
infectiilor antibioticelor gr. la 12 ore i.v. mucoase in
la indicatia conditii aseptice.
medicului
Insomnie Combaterea La indicatia medicului i- Dupa 30 min
insomniei am administrat 1 tableta pacienta se
de Diazepam, ora 22. linisteste si
adoarme.
Epicriza
Pacienta internata in sectia de chirurgie se externeaza in stare ameliorata cu
urmatoarele recomandari:
1. Evitarea efortului fizic si evitarea solicitarii mainii stangi.
2. Continuarea efectuarii pansamentului la nivelul membrului stang si

toracelui.
3. Evitarea atingerii cu apa pe zonele afectate.

75 | P a g e
4. Alimentatie hipercalorica.
5. Aport hidric cel putin 2 l/zi.
6. Revenirea la serviciul ambulatoriu de chirurgie pentru stabilirea zilelor de

concediu medical
CAZUL CLINIC NR. 3
Nume si prenume: T. N.
Starea civila: necasatorita
Talie: 1,65 m
Greutate: 77 kg
Data nasterii: 21.VI.1969
Ocupatia: inginera
Data internarii: 2.V.2017 ora 1130 , Data externarii: 6.V.2017 ora 13
Diagnostic la internare: arsura de gradul IV la nivelul abdomenului si a

membrelor inferioare
Diagnostic la externare: soc termic, stop cardio-respirator

Motivele internarii: tegumente carbonizate, flictene sangvinolente, soc termic,
dispnee, hipotensiune arteriala
Conditii de viata si munca: bune
Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial
Istoricul bolii: Familia declara ca la locul de munca s-a declansat un incendiu

necunoscandu-se pana in prezent cauzele.
76 | P a g e
Ziua 1

nurcing delegate
gradul IV conditiilor de salon luminous cu o instalata in salon
aleza sterila.
stergere umeda.
si biologice mg/dl
Supravegherea Am pregatit tensiometru, TA=90/40 mmHg
functiilor stetoscop, termometru, P=120 batai/min
vitale. ceas cu secundar.
R=14 r/min
Masurarea si
notarea TA, P, T=400 C
T, R
Masurarea si Am inceput colectarea Se monteaza
notarea urinei dupa un orar fix. sonda vezicala
diurezei Am notat valoarea D=400 ml
obtinuta in foaia de
temperature cu culoare
galbena.
77 | P a g e

nurcing delegate
Igiena Asigurarea Am efectuat toaleta pe Tegumente si
defectuoasa igienei regiuni a bolnavei cu apa mucosae pastrate
datorita bolnavaui si si sapun, am schimbat in conditii
arsurilor prevenirea lenjeria de corp si de pat aseptice.
infectiei ori de cate ori a fost
nevoie cu lenjerie sterila.
durerii pozitie semi-sezanda cu in intensitate.
piciorul sprijit pe o perna
acoperita cu musama si
aleza sterile. La indicatia
medicului, am efectuat o
fiola de mialgin i.m.
Inapetenta Combaterea Am asigurat servirea Bolnava si-a reluat
inapetentei prin mesei intr-un cadru cat apetitul.
stimularea mai estetic, am alimentat
apetitului bolnava la intervale de 2-3
ore cu portii mici. Am
servit bolnavaui lichide
reci usor acidifiate.
Profitand de starea
elementele nutritive cat
mai calorice.
Plaga Efectuarea Am desfacut cu grija Plaga prezinta in
pansamentului pansamentul vechi continuare semne
plagii umezindu-l cu apa de infectie.
oxigenata si incercand sa Temperatura=400
provoc cat mai putina TA = 80/40
durere bolnavaui. Am
dezlipit cu rabdare
compresele care s-au lipit
de plaga. Am indepartat
crustele. Am spalat bine
plaga si am efectuat un
nou pansament. Deasupra
compreselor am pus pale
mai mari pentru a depasi
78 | P a g e
cu 10 cm marginea plagii,
apoi le-am fixat cu
leocuplast.
Refacerea Instalarea unei Am asezat bolnava in Pacienta a inteles
tisulara, perfuzii cu decubit dorsal cat mai necesitatea
hidratarea glucoza 5% comod cu antebratul in efectuarii acestui
pacientaui extensie si pronatie. Am tratament si a
inspectat starea venelor de cooperat cu
la plica cotului, le-am asistenta.
dezinfectat cu alcool si am
racordat branula la trusa
de perfuzie din flacinul cu
glucoza.
comunicari cu punandu-l in contact cu coopereaza si pare
bolnava alti pacienti cu evolutie a intelege ca
buna, i-am asigurat postul spitalizarea nu
TV favorit, si pliante. este o detentie.
Ziua 2-3

nurcing delegate
Am fost atenta la
notand in carnetul
paraclinice.
79 | P a g e

nurcing delegate
functiile legate
de un rol social
schimbarea
modului de
viata
Greúri,
no-spa – 1 fiola)
Alterarea Masurarea si Pacienta este conectata la TA=75/40
functiilor vitale notarea aparatul respirator si TA mmHG
tensiunii este sustinuta cu
arteriale injectomat 2 fiole
dopamine in 50ml SF.
R=20
Masurarea si Respiratia se vizulizeaza respiratii/minut
notarea pe monitor. Pacienta nu
respiratiei. respire spontan, doar
artificial.
Cu ajutorul termometrului T=39 grade

Masurarea si
gradat Celsius se masoara
notarea
din 30 in 30 de minute
80 | P a g e
temperaturii. temperature subaxilara.
Masurarea Se verifica permeabilitatea

diurezei sondei si se constata ca IRA
bolnava prezinta anurie.
nu este singur
tratament familie
delegate:
prescrise de medic
parerile
in lojele renale
81 | P a g e

nurcing delegate
Frisoane care
cedeaza la
i.v., T=39,80
medicatia
obisnuita
Incapacitatea de
a mentine T in
limite normale
buna, se obtine
anxietate, durere
ameliorarea si se
in lojele renale,
externeaza cu
teama de a
urmatoarele
cunoaste
recomandari:
adevarul
evitarea
eforturilor fizice
de orice natura,
regim alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu toti
principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilo,
acriturilor,
grasimilor de
origine animala
82 | P a g e

nurcing delegate
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
realizarii igienei
Pacienta este
personale
imobilizata in
pozitia de cubit
lateral drept
pentru prea mult
timp
evacuatorie)
83 | P a g e

nurcing delegate
de cei din jur
anxietate, durere
in lojele renale
functiile
legate de un rol
social
schimbarea
modului de
viata
Ziua 4

nurcing delegate
Alterarea Pacienta moare datorita TA=40/
functiilor vitale stopului cardiorespirator, Puls=42
socului produs de durere,
Respiratie=10
dezhidratare, anemie,
plasmoragie, sepsis.
84 | P a g e
CONCLUZII
Arsurile sunt o serie de afectiuni care pot interesa, in functie de agentul

cauzal, de modul de evolutie al leziunilor, atat epidermul, dermul, muschii,
oasele, terminatiile nervoase, vasele sagvine. Ele sunt cauzate de neatentie, lipsa
cunostintelor, imposibilitatea de a evita pericolul.
Cele mai frecvente sunt arsurile de gradul I, care sunt produse de razele
solare (eritem solar), fiind afectate celulele superficiale ale epidermului. Aceste
arsuri se vindeca complet intr-un timp scurt si nu lasa cicatrici.
Arsura de gradul II se vindeca fara cicatrici, dar necesita un tratament in

mediul spitalicesc pentru evitarea infectiilor.
In cazul arsurii de gradul III, vindecarea este insotita de cicatrici vicioase

deoarece epidermul si o parte din derm sunt distruse.
In cazul arsurii de gradul III, tesuturile sunt necrozate, rezultand escare,

care se pot infecta usor. In urma vindecarii regiunile sunt insensibile deoarece
terminatiile nervoase din derm au fost complet distruse. Vindecarea este insotita
de cicatrici vicioase cu invaliditati grave.
Gravitatea arsurilor consta in faptul ca se pot transforma intr-o boala

chirurgicala a intregului organism, de multe ori cu evolutie fatala.
In urma studiului, am observat ca majoritatea leziunilor de arsura au fost

provocate de lichide fierbinti, majoritatea fiind persoane de sex feminin. Studiul
facut releva faptul ca au existat si plagi infectate, in special cele de gradul III si
IV si la care transportul de la locul accidentului nu a asigurat pe deplin asepsia.
Toate cele trei cazuri analizate s-au produs accidental, nu a existat nici o
tentativa de suicid sau vreun act criminal. Protocolul terapeutic in cazul arsurilor
este cuprinzator, amplu, incluzand mai multe grupe de medicamente (antialgice,
antibiotice, antiinflamatoare, sedative, topice locale) si dublat de ingrijire
adecvata, din punct de vedere al tehnicilor de nursing, asigurand o buna evolutie
a acestei afectiuni.
Urmarind de-a lungul perioadei de stagiu, evolutia unor cazuri de arsura,

am ajuns la concluzia ca pentru a ingriji leziunile provocate de arsuri avem
nevoie de cunostinte teoretice si practice care sa fie bine stapanite, de seriozitate
si profesionalism.
85 | P a g e
BIBLIOGRAFIE
1. Nicolae Angelescu – “Patologie si nursing chirurgical“, ed.Medicala,

Bucuresti, 1998.
2. Andercou Aurel – “Urgente chirurgicale traumatologice”, ed.Dacia, Cluj
Napoca, 1993.
3. Daschievici Silvian, Mihailescu Mihai – “Chirurgie”, ed. Medicala,
Bucuresti, 1997.
4. .Mogoseanu Aurel – “Anestezie-Terapie Intensiva”, ed.Mirton, Timisoara,
1997.
5. Popovici Andrei – “Cursuri de chirurgie generala”, ed.Celsius, 1997.
6. Titirca Lucretia – “Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale”, vol.I, ed.Viata medicala Romaneasca,
Bucuresti, 2003.
7. Titirca Lucretia – “Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali”, ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001.
8. Titirca Lucretia –“Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali”, ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003.
9. Titirca Lucretia –“Urgentele medico-chirurgicale, sinteze”, ed. Medicala,
Bucuresti, 2005.
11. Andercou Aurel – “Urgente chirurgicale traumatologice”, ed.Dacia, Cluj
Napoca, 1993.
12. Proca E. – “Tratat de patologie chirurgicala”, ed. Medicala, Bucuresti, 1989.
14. Titirca Lucretia –“Urgentele medico-chirurgicale, sinteze”, ed.Medicala,
Bucuresti, 2005.
86 | P a g e

Arsuri

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Arsuri

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Îngrijirea bolnavului cu arsuri - Proiect 2017

Viata oricarui cetatean poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta

Eficienta asistentei medicale presupune o munca exercitata in echipa,

Arsura reprezinta o mare urgenta chirurgicala, de corectitudinea si

Arsura este o entitate patologica de neconfundat, o afectiune complexa,

Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial al organismunlui care se

B. DERMUL - stratul uniform al pielii situat intre epiderm si hipoderm.

3. substanta albuminoasa numita colagen

b) Dermul profund este format dintr-o retea de fascicule de fibre elastice

C. HIPODERMUL sau tesutul subcutanat, stratul cel mai profund al pielii,

Noţiuni de fiziologia pielii

4. apara organismul impotriva radiatiilor din mediul extern prin sistemul

3. Pielea compenseaza si pentru miscarile corpului. Pielea se intinde odata

II. Clinica afecțiunii. Arsurile.

Arsurile sunt o categorie specifica de traumatisme, cauzate de actiunea

De asemenea, direct proportional cu severitatea lor mai sunt de gradul I,

1) Arsura termica de gradul I:

 Este cea mai usoara

2) Arsura termica de gradul II:

 Sunt mai grave si ating si stratul de sub epiderma

3) Arsura termica de grad III:

 Implica toate straturile pielii si tesuturile de sub

II.3. Etiopatogenie si simptomatologia

In functie de agentul traumatic care le-a produs, arsurile pot fi

Acizii, sarurile metalice si unii esteri actioneaza prin deshidratarea

Arsurile cu fosfor prezinta un potential de malignizare tardiva. In toate

Arsurile electrtice sunt de fapt termice, deoarece la trecerea curentului

Accidentatii prezinta, de regula, o stare de soc manifestata prin semne

Escara se suprainfecteaza, se elimina greu, lasa cicatrici sechelare mai

Prima masura ce trebuie luata este intreruperea curentului prin

Arsurile prin iradiere sunt reprezentate de: radiodermite si de arsurile

Arsurile cauzate de explozia atomica sunt determinate de actiunea

Se descriu 5 faze evolutive:

-faza 1 : edem, prurit si dureri care tin 2-3 zile ;

-faza 3: eritem, vezicule, ulceratii; se intinde din ziua a-7-a pana in

-faza 4: necroza insotita de dureri violente care apar dupa o luna ;

-faza 5: leziuni cronice definitive cheloide: discromie, atrofie,

Gravitatea unei arsuri se apreciaza tinandu-se seama de doi

Aprecierea suprafetei arse are mare importanta in precizarea: formei

Suprafata arsa se exprima in procente in raport cu suprafata corpului. O

regula lui ,,noua” (Wallace) valabila numai pentru adulti:

capul si gatul insumeaza circa 9% ;

fiecare membru toracic circa 9% ;

fiecare membru pelvin circa 18% ;

trunchiul anterior circa 18% ;

trunchiul posterior circa 18% ;

regiunea ano-perineala circa 1% .

Regula cifrei “9”- Wallace

estimarea suprafetei arse comparativ cu palma bolnavului, care se

Din punct de vedere al profunzimii, arsurile se clasifica in 4 grade,

Profunzimea leziunii de arsura se exprima in ,,grade de arsura” si se

In cursul evolutiei bolii, gradul de profunzime al arsurii este posibil sa

Dupa modificarile morfopatologice si clinice, arsurile se clasifica in 4

Arsura de grad I: este superficiala si afecteaza numai stratul cornos al

Clinic se caracterizeaza prin: eritem dureros, senzatie de usturime accentuata la

Arsura de grad I se vindeca spontan, fara sechele. Poate persista o

Arsura de grad II: distruge toate straturile epidermice pana la

,,Fuga de lichid” din patul vascular in flictene impreuna cu durerea, se

Arsura de grad III: intereseaza intregul epiderm si partial dermul,

Vindecarea este secundara ,,per secundam intentionem” pe seama

epitelizarea spontana (absenta in arsura de grad IV). Dupa vindecarea arsurilor

Arsura de grad IV: intereseaza epidermul, intreg dermul si uneori

ursele epiteliale, de aceea cicatrizarea

Acest tip de arsura se caracterizeaza printr-o escara moale, alba ce apare